Sunteți pe pagina 1din 402

uDROIU, Mihail

S-a nascut la 20 martie 1977, in Bumbe~ti-Jiu,jud . Gorj.


Stud ii: Facultatea de Drept, Universitatea din Bucure~ti ( 1999); Facultatea de Drept, Universitatea
Mihail Udroiu
Bucure~ti - Studii postuniversitare: $tiinte penale - criminologie (2000); lnstitutul National al
Magistraturii (2002); doctor in drept, Facultatea de Drept, Universitatea din Bucure~ti, $coala
Doctorala (iulie 2011 , teza: ,,Administrarea probelor in procesul penal", coordonarea ~tiin\ifica:
prof.univ.dr. :\'icolae Volonciu).
Activitate profesionala: judecator Curtea de Apel Oradea (din iunie 2015), judecator in cadrul
Tribunalului Bucur~ti, Sec\ia penala (2006-februarie 2015): consilier al procuroru l ui-~ef DIICOT
(1 iulie 2013-27 noiembne 2014); judecator deta~at in cadrul Ministerului Justi\iei, membru al
Com1siei de elaborare a proiectului Legii pentru punerea in aplicare a Codului de procedura penala ~i
pentru modificarea ~i completarea unor acte nonnative care cuprind dispozipi procedural penale;
membru al Comisiei de elaborare a proiectului Legii pentru punerea in aplicare a Codului penal ~i
pentru rnodificarea ~i completarea unor acte nonnative care cuprind dispozitii penale; membru al Drept penal. Partea speciala
Com1siei de elaborare a proiectului noului Cod penal ~i al proiectului noului Cod de procedura penala
(iulie 2007-septembrie 2011); procuror (2003-2006); fonnatorin cadrul Institutului National al Magis-
traturii la disciplina drept penal~' drept procesual penal (din 2006).
Publicapi: autor a peste 60 de studii ~i articole publicate in reviste de specialitate.
Editia 6
Autor al lucrarilor: Procedurii penalii. Parrea specialii. :Voul Cod de procedurii penalii, Ed. C.H. Beck, - revizuita $i adaugita -
2014 (edipa 1), 2015 (edi\ia 2), 2016 (edipa 3), 2017 (edifia 4), 2018 (edipa S); Fi$ede Dreptpenal.
Partea genera/ii, Noul Cod penal, Ed. Universul Juridic, 2014 (edipa 1), 2015 (edi\ia 2), 20 16 (edi\ia
3), 2017 (edipa 4), 2018 (ediiia S); Fi$e de Drept penal. Partea specialii, Noul Cod penal,
Ed. Universul Juridic, 2014 (edi\1a l), 201 5 (editia 2), 2016 (edipa 3), 2017 (edi\ia 4), 2018 (edipa 5):
Ffye de Procedurii penalii. Partea genera/ii ~i Partea specialii. Noul Cod de procedurii penalii,
Ed. Uni\'ersul Juridic, 2014 (editia 1), 2015 (edi\ia 2), 2016 (edi\ia 3), 2017 (edi\ia 4), 2018 (edipa _5);
Drept penal. Partea genera/ii. Noul Cod penal, Ed. C.H. Beck, 2014 (edi\ia l), 2015 (edipa 2), 2016
(edipa 3), 2017 (edipa 4), 2018 (editia 5); Drept Penal. Partea specialii. Noul Cod penal, Ed. C.H.
Beck, 2014 (edipa l), 2015 (ed1pa 2), 2016 (edipa 3), 2017 (edi\ia 4), 2018 (editia 5); Procedurii
penalii. Partea genera/ii. Noul Cod de procedurii penalii, Ed. C.H. Beck 2014 (ed i\ia 1), 201 5
(edipa 2), 2016 (edipa 3), 2017 (edi\ia 4), 2018 (edi\ia S); Ffye de Drept penal. Partea genera/ii,
Ed. Universul Juridic, 2012 (edi\ia 1), 2013 (edipa 2); Fi$e de Drept penal. Partea specialii,
Ed. Universul Juridic, 2012; Ffye de Procedurii penalii, Ed. Universul Juridic, 2012 (edi\ia 1), 2013
(edi\ia 2); Teste grilii. Drept penal $i procedurii penalii, Ed. Universul Juridic, 2011 (editia 1), 201 l
(edipa 2), 2012 (edifia 3), 2013 (edi\ia 4); Procedurii penalii. Partea genera/ii. Partea specialii,
Ed. C.H. Beck, 2010 (edi\ia 1), 2011 (edi\ia 2), 2013 (edi\ia 3); Drept penal. Partea genera/ii.
Partea specialii, Ed. C.H. Beck., 2010 (edi\ia 1), 2011 (editia 2), 201 l (editia 3), 2013 (editia 4);
Dic/1onar de drept penal $i de procedurii penalii. Ed. C.H. Beck.. 2009.
Coau tor al lucrarilor : Codul de procedura penala. Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, 2015
{edi\ia I), 2017 (edipa 2); Noul Cod penal - Codul penal anterior. Prezentare comparativii,
Observafii. Ghid de aplicare. legea penalii mai favorabilii, Ed. Hamangiu, 2014 (impreuna cu Victor
Constantinescu); Tehnici Speciale de investigare injustifia penalii, Ed. C.H. Beck, 2009 (impreuna cu
Ovidiu Predescu ~i Radu Slilvoiu); Protecfia europeanii a drepturilor omului ~i procesul penal roman.
Tratar, Ed. C.H. Beck, 2008 (impreuna cu Ovidiu Predescu); Convenfia europeanii a drepturilor
omului $i dreptul procesual penal roman, Ed. C.H. Beck, 2007 (impreuna cu Ovidiu Predescu).

~~1J~
P r emii: premiul ,,Vintila Dongoroz'' al Uniunii Juri~tilor din Romania (2015) pentru lucrarea ,,Codul
de procedura penala. Comentariu pe articole"; premiul ,,Simion Bamu\iu" al Acaderniei Romane
(2010) pentru lucrarea ,,Protec\ia europeana a drepturilor omului ~i procesul penal roman. Tratat";

@Ji~
premiul ,,Vintila Dongoroz" al Uniunii Juri~tilor din Romania (2009) pentru lucrarea ,,Dic\ionar de
drept penal ~i de procedura penala"; premiul ,,Ion Tanoviceanu" al Uniunii Juri~tilor din Romania
(2008) pentru lucrarea ,,Protec\ia europeana a drepturilor omului ~i procesul penal roman. Tratat";
premiul ,,Vintila Dongoroz" al Uniunii Juri~tilor din Romania (2007) pentru lucrarea ,,Conven\ia E ditura C.H. B eck
europeana a drepturilor omului ~i dreprul procesual penal roman''. Bucure~ti 2019
Cuprins

Ghid de utilizar e ...................................................................................................... XI


Abrevieri ................................................................................................................ XTII
Capitolul I. lnfractiuni contra persoanei.. ............................................................... 1
Sectiunea 1. lnfractiuni contra vietii ........................................................................ 1
§ 1. Omorul .................. ...... .......... .. ........ ................... .................. :......................... 1
§2. Omorul calificat ....... ................................................................. ................... 26
§3. Uciderea la cererea victimei .......................................... ............................... 44
§4. Determinarea sau inlesnirea sinuciderii ..................... ..... ............................. 50
§5. Uciderea din culpa ........................................ ............. .................................. 55
Seqiunea a 2-a. Infractiuni contra integritatii corporale sau sanatatii .................. 67
§ 1. Lovirea sau alte violente .............................................................................. 67
§2. Vatamarea corporala .................................................................................... 7 I
§3. Lovirile sau varamarile cauzatoare de moarte ..................... ......................... 82
§4. Varamarea corporala din culpa ............................................ ......................... 86
§5. Relele tratamente aplicate minorului... ................. ...................... .................. 94
§6. incaierarea ............................................................ ............................. ........... 97
Sectiunea a 3-a. Infractiuni savar~ ite asupra unui membru de familie ................ 103
§ l . Violenta in familie .................... ................... .......... ........ ....... ..................... 103
§2. Uciderea ori vatamarea nou-nascutului savar~ita de catre mama ............... 107
Sectiunea a 4-a. Agresiuni asupra fiitului ...... ................... .................................... 112
§I. Consideratii generale referitoare la protectia prin instrumente
de drept penal a fiitului ............................................................................... 112
§2. Intreruperea cursului sarcinii ...................................................................... 114
§ 3. Varamarea fiitului ........ ................... .. .................................................. ........ 119
Sectiunea a 5-a. Infraqiuni privind obligatia de asistenta a celor in primejdie .. 124
§ 1. Lasarea fiira ajutor a unei persoane aflate in dificultate ............ ................. 124
§2. Impiedicarea ajutorului ....... .................................................... ........... ..... ... 129
Sectiunea a 6-a. Infraqiuni contra libertatii persoanei .............................. ........... 130
§I . Lipsirea de libertate in mod ilegal... ........................ ........ ........................... 130
§2. Amenintarea ....................... .......................................... .............................. 143
§3 . ~antajul ................................. ..................................................................... 147
§4. Hartuirea ............... ..... .................................................. .............................. 165
Seqiunea a 7-a. Traficul ~i exploatarea persoanelor vulnerabile ......................... l 73
§ 1. Traficul de persoane ........... ....... ................................................................. 173
§2. Traficul <le minori ...................................................................................... 183
§3. Proxenetismul.. ........................................................................................... 188
Sectiunea a 8-a. Infractiuni contra libertatii ~i integritatii sexuale .... ................... 195
§ 1. Violul ...... ......................................................................... .. ........................ 1-95
§2. Agresiunea sexuala ... ........ ..... ............................................................ ........ 2D6
'T

Drept penal. Partea speciala Cuprins IX


VIII

§3. Actul sexual cu un minor ................................................................... .. ...... 214 § 10. Ultrajul judiciar .................... ........ ............................................................ 503
§4. Coruperea sexuali.i a minorilor .............................................. ........... .. ........ 225 § 11 . Cercetarea abuziva ......... ............................................................ ........ ...... 510
§5. Racolarea minorilorin scopuri sexuale ...................................................... 233 § 12. Supunerea la rele tratamente ............ ........ .. .............................................. 5 19
§6. Haf!uirea sexuala........................................................................................ 236 §13. Tortura ........ ... ................................ ........................................................... 523
Sectiunea a 9-a. Infractiuni care aduc atingere domiciliului ~i vietii private ...... 239 § 14. Represiunea nedreapta ............................................................................. 528
§ 1. Violarea de domiciliu ................................................................................. 239 § 15. Asistenta ~i reprezentarea neloialii.. ......................................................... 533
§2. Violarea sediului profesional ..................................................................... 249 § 16. Evadarea ................................................................................................... 536
§3. Violarea vietii private ....................................................................... .......... 255 § 17. Inlesnirea evadarii ................................... ................................................. 542
§4. Divulgarea secretului profesional... ............................................................ 267 § 18. Nerespectarea hotararilor judecatore~ti .................................................... 546

Capitolul II. Infracpuni contra patrimoniului.. .................................................. 270 Capitolul V. lnfractiuni de coruppe ..................................................................... 563
§1. Furtul .......................................................................................................... 270 § 1. Luarea de mita .................................... ........................................................ 563
§2. Furtul calificat ............................................................................................ 283 §2. Darea de mitii ................ ............................................................................. 588
§3. Furtul in scop de folosinµ .......................................................................... 297 §3. Traficul de influenµ ............................. ...................................................... 599
§4. Furtul unniirit la p!angerea prealabila a persoanei vi.itamate .................:.... 300 §4. Cumpararea de influenta ............................................................................ 616
§5. Talhiiria ...................................................................................................... 304 Capitolul VI. lnfracpuni de serviciu .............................................................•...... 626
§6. Tiilhiiria calificata ..................................................................................... .. 3 ! 3 § 1. Delapidarea .................. ............................. ................................................. 626
§7. Pirateria ...................................................................................................... 319 §2. Purtarea abuziva ............. ............. ........ ....................................................... 640
§8. Talharia sau pirateria urmata de moartea victimei ..................................... 323 §3. Abuzul In serviciu ............ .......................................................................... 643
§9. Abuzul de incredere ............................................................................ ....... 324 §4. Neglijenta In serviciu ........................... ............................................ .......... 664
§ 10. Abuzul de lncredere prin fraudarea creditorilor ....................................... 335 §5. Violarea secretului corespondentei ..... ............................................ ........... 671
§ 11. Gestiunea frauduloasa ......................................... ..................................... 342
Capitolul VII. Infracpuni de fals .......................................................................... 679
§ 12. insu~irea bunului gasit sau ajuns din eroare la fliptuitor .......................... 349
§ 1. Falsificarea de monede ..................................................... .......................... 679
§ 13. in~elaciunea.............................................................................................. 3 54
§2. Falsificarea de titluri de credit sau instrumente de platii ..................... ....... 682
§ 14. in~elaciunea privind asigurarile ........................................................ ....... 3 73
§3. Falsificarea de timbre sau efecte po~tale ........................................ ............ 685
§ 15. Distrugerea ............................................................................................... 3 79
§4. Punerea In circulatie de valori falsificate ................................................... 687
§ 16. Distrugerea calificata ................................... ............................................ 387
§5. Detinerea de instrumente In vederea falsificarii de valori .......................... 691
§ 17. Distrugerea din culpa ............................................................................... 3 89
§6. Emiterea frauduloasa de moneda ....... ................................................. ....... 695
§18. Tulburarea de posesie ............................................................................... 391
Capitolul VIII. Falsuri in inscrisuri ................•.................••.............•................... 697
Capitolul III. Infracfiuni contra autoritaµi ......................................................... 396
§ 1. F alsul material In lnscrisuri oficiale ....................................................... .... 697
§ 1. Ultrajul ................................................................................................... .... 396
§2. Falsul intelectual ..................................... ................................................... 701
§2. Uzurparea de calitati oficiale ............................................................ ......... 409
§3 . Falsul In lnscrisuri sub sernnatura privatii ................... .......... ... .................. 708
§3. Sustragerea sau distrugerea de lnscrisuri ................................................... 413
§4. Uzuldefals .............................................. ............. ................ .......... ........... 715
§4. Ruperea de sigilii ....................................................................................... 417
§5. Falsificarea unei lnregistrari tehnice .... ................................ .. .................... 717
§5. Sustragerea de sub sechestru ................................ ...................................... 419
§6. Falsul In declaratii ................ ................ .. .................................................... 720
Capitolul IV. Infractiuni contra inlaptuirii justifiei........................................... 423 §7. Falsul privind identitatea ............................................................ ................ 727
§ 1. Nedenun!<ifea ............................................................................................. 423
§2. Omisiunea sesiziirii .................................................................................... 430 Capitolul IX. Infractiuni care aduc atingere unor relatii
privind convietuirea sociala ............................................................................... 732
§3. Inducerea In eroare a organelor judiciare ........... ........................................ 438
§ l. Tulburarea ordinii ~i lini~tii publice ........................................................... 732
§4. Favorizarea fliptuitorului .......................................................................... .. 445
§2. Ultrajul contra bunelor moravuri ............................................................... 739
§5. Tainuirea ......................................................... ........................................... 462
§3. Incestul .................... ................................................. .................................. 742
§6. Obstruqionareajustitiei .......................................... ............................... .... 469
§4. Abandonul de familie .......... ... ..... ............................... ............................ .... 744
§7. Influen!<ifea declaratiilor ............................................................................ 473
§5. Nerespectarea masurilor privind lncredintarea minorului .......................... 754
§8. Miirturia mincinoasa .................................................................................. 482
§6. Profanarea de cadavre sau morminte ............ 760
§9. Sustragerea sau distrugerea de probe ori de lnscrisuri ........................ ....... 498
x Drept penal. Partea specialii

Grile ........................................................................................................................ 765


Verificare ................................................................................................................ 779
Raspunsuri grile ..................................................................................................... 781
G hid de utilizare
Bibliografie generala ............................................................................................. 783
Index alfabetic ........................................................................................................ 787
Structura acestei carti este una dintre cele mai complexe din colectia Sinteze ~i
Grife. Aceastii lucrare a fost conceputii In a~a fel lncil.t, prin calitatea, cantitatea ~i
structurarea infonnatiei, deopotriva, sa vina In ajutorul celor care se pregat-esc pentru
admiterea In profesie.
Datoritii complexitatii ~i iminentei modificarilor legislative prevazute In Legea de
modificare a Codului penal, aceasta lucrare cuprinde comentarii ~i corelatii pe baza
dispozitiilor acesteia. Pentru a ne asigura ca cele concepute de noi apar la fel de
simplu de citit ~i pentru dumneavoastra, va prezentam In continuare un ,,ghid de
utilizare" a cartii.

O. in~lcge
prin susl ragt!IY!ll de /a fragere{I !a rt'Jspunderf! pelUMb SC atit Sustra-
gcrc.:i de h1 urmlrirc: 3 Bptuitorului in cazul infractiunik>r n~. de la aduccre;:a cu
mand:it la organdc de unnlrut: pen3l.\ c5t $1 sustragerca de ta ~vital~ de unnlrirc
pcn:11ll. de la proc:cdura de :\rCStare prc\'cntf.."i sau de puncrc in cxccutarc a unui m:indat
.
de MCSlate prcvadi\a cmis leg.al dc judcc.itorul de drepturi $i libc:rta~~
~~· s..,u de instt1ni!. ori sustr~~ de lajudoc3la io prim5 instanll ori
in ca.lea ordin3ri do moc a apcluJui etc.
acest comentariu este / • arcwor4.'0 11n('I pcdt:p,~ pcesupune C".istcntii unci hotm-5ri ddi.nitn.,c de oond:un·

afectat de modificarea narc Ll o pcdcaps.li (deten~unc pc viat!. inchisoorc sau amend.I); estc ncccsar s! nu fi

~
te:"\'Cnit nio10eau1.J c.vc: inliitl.lt5 exccutarc."\ pcdcpsci S:>U. conscc:ni.elc condmnn!ri1;
legislativa - cstc o circumstmi(ii pcr$Q11a/t1 c.u:c nu sc r3sfr5ngc 3SUpn!I cd'X'i.3!~ p311icipanti. cu
ccptia situ<l\ici in car'C to\i pmtzci~tii au ac~t\31 in COOSldc:rare3 a::clu.ia$i seep.

0 2.2.4. Omor-u l d' i11i1 pc.-ntru • inlesni uu ucuadc 1ivi 'lirea altci
infractioa i (»rt. 189 alin . (1 ) lit. d) NCP I
- omorul (mfrocfutnea mlJIOC) trcbuic sll fie ~vlir$it pentnl tnlurnrea sfrvdrpm
unci altc infrac~wti (infracfiunea S<:op): in xest sens. cste nCCC$3!' d existc o hot!i-
r.irc de a $1\'~ o i.nfr:actiunc, lu~ de o pcrso3lt:i (de insu$i flptaitorul. iodifercnt de
form.a in care 3CCS\a unnea.r.J s3 participc la comi~a faptci. sau de un tert Brl
p311~iparea Bptuitorului), n::z;cluJia i.nfracPona.13. pentn.i s.h•irFca infrne\iwiii soop
modificare legislativa trcbuie s.\ ric <rnlen()(lr/J s.1vttr,irii infrac{iunii mijloc:
- cstc irdcnu:il! natuH\ s:iu gra ... iUlCa i11frac1iun.ii scop, lcgca nclic3:nd nieio dis-
care afecteaza tinctic in aceas~ privin~; ~. infr3Cliunea seop poate fi ::> infracliunc contra
personnel s;ru contra patriruoniului ori o infr.ic{iunc de scrvici.u etc., CMC poatc fi
comentariul marcat

~
mi,. '" intcnroc"'" praciaintcn\ic:
- nu prC?..in1~ imponan'3 pcntru rctincrca omorului c'11ific:rt ~ autoro.J cclcil3ltc
froc\iuni cSlc insosi •u1orul omorului s.Ju o. • 113 pcnow • cMci oe1ivito1e infnic·
"''"Ii cSlc ;nJcmitli de lrulOrul omorului: dcopolrivi. nu CSIC n:kwonl dac.\ sub1cctul

modificare le<>islativa
O
~- ...."Ilr~'&iiiidit~~
~lo po,,.,.""'' (lo-.i-Doo:u1·-
-

~==~~: m:r.
"'j#Mca(lf - " " ' 4

... ==:=:--
, . _ peao11 .. ..,,..... ~, ............ , , , _ _ . , ~ .. . . , _ ..

inwmamodificlci; •n. l6 •hn (3)lit o)teza•. Il-a NCP.~nde citc od".°rn'"


de rncnrrunarc prevedc ncces1tatea CXJ$ten1ei unu1 scop spceui l pcntru com.itcrca
rincipala care se refera _________. mfrac\iunii in fonna de bazi sau ca element a l variantci agravatc a infractiunii
.o.o-i al

P fapt.a va fi t1p1ci numa1 daca estc com1s! cu intrnli~ directi.


la incidenia leoii asupra Cum in ca?Ul omorului calificat s!viq:it pentru a se sustragc on pentru a
• . ., 0 sustrage pc altul de la tragcrca la rilspundcre penal! on de la executarea unei
UilOf lTIShtutll pedepse. prev3rut de Mt. 188 NCP raportat la art. 189 altn. (I) lit c ) NCP scopuJ
dr l special cstc un element al v:nantc i agravatc a infrac~Wlii, se va rev.ne cl fapta
de ept pena Ltr_c_bu_ic_c_cm_is3_cu_m_1cn
_ \c_;c_d_rr_cc_ti_ _ __ _ __ _ __ _ _ _ __J
Abrevieri

I. Abrevieri uzuale

al in. = alineat (ul)


apud = citat dupa
art. = articol (ul)
B.J. = Revista ,,Buletinul Jurisprudentei"
B.C. = Revista ,,Buletinul Casatiei"
B.C.A. = Revista ,,Buletinul Curtilor de Apel"
c. =contra
C.A. = Curtea de Apel
C.civ. = Codul civil (Legea nr. 287/2009)
C.D. = Culegere de decizii
C.D.P. = Revista ,,Caiete de Drept Penal"
Curtea europeana/ = Curtea Europeana a Drepturilor Omului
CtEDO
CJUE = Curtea de Justitie a Uniunii Europene
C.J. = Revista ,,Curierul Judiciar"
C.proc.civ. = Codul de procedura civila (Legea nr. 134/2010)
C.pen. din 1969 = Codul penal din 1969 (Legea nr. 15/1968)
C.proc.pen. din 1968 = Codul de procedura penala din 1968 (Legea nr. 29/ 1968)
Conventia = Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului
europeana/CEDO ~i a Libertatilor Fundamentale
C.S.J. = Curtea Suprema de Justitie
CSM = Consiliul Superior al Magistraturii
D.N.A. = Directia Nationala Anticoruptie
DCC = Decizia Curtii Constitutionale
Dreptul = Revista ,,Dreptul"
Ed. = Editura
HP = decizie pronunp.ta de completul pentru dezlegarea unor
probleme de drept In materie penala
LC.CJ. = inalta Curte de Casatie ~i Justitie
lit. = litera
L.P. = Revista ,,Legalitatea Populara"
LPANCP = Legea de punere in aplicare a Noului Cod penal
(Legea nr. 187/2012)
LPANCPP = Legea de punere in aplicare a Noului Cod de procedura
penala (Legea nr. 255/2013)
M.Of. = Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I
N.B. =Nota Bene
NCP = Noul Cod penal (Legea nr. 286/2009)
•r
XIV Drept penal. Partea specialii Abrevieri xv
NCPP = Noul Cod de procedura penala (Legea nr. 135/2010) Buletinul Jurisprudentei 2009, Ed. C.H. Beck,
B.J . 201 0
n.n. = nota noastra Bucure~ti, 2011
nr. = numar(ul) Codul penal - editie ingrijita $i adnotata de
C.P. Ad.
O.G. = ordonanta Guvemului G. Bodoroncea, I. Kuglay, L. lefterache, I. Matei, I.
O.U.G. = ordonanta de urgentA a Guvemului Nedelcu, F. Vasile, Ed. C.H. Beck, Bucure$ti, 2007
op. cit. = opera citata Culegere de decizii ale Tribunalului Suprem pe anul
C.D ....
p. = pagina
parag. = paragraf(ul) Curtea de Apel Bra$OV. Culegere de practica judiciara
C.P.J. 1996
pct. = punct (ul) 1996, Ed. Omnia Uni Sast, Bra$OV, 1997
P.R. = Revista ,,Pandectele Romane" Tribunalul Municipiului Bucure~ti. Culegere de
C.P.J.P. 1990
R.D.P. = Revista de Drept Penal practica judiciara in materie penala 1990, Casa de
R.R.D. = Revista Romana de Drept Editura $i Presa ..~ansa", Bucure$ti, 1991
RJL =recurs in interesul iegii Tribunalul Municipiului Bucure$ti. Culegere de
C.P.J.P. 1993
p. = ~i altele/aitii practica judiciara in materie penala 1993, Casa de
s.n. = sublinierea noastra Editura $i Presa ,,~ansa", Bucure$ti, 1994
Trib. = Tribunaiul Curtea de Apel Bucure$ti. Culegere de practicajudi-
C.P.J.P. 1994
Trib. Suprem = Tribunaiul Suprem ciara penala 1994, Ed. Continent XXI, Bucure~ti ,
T.M.B. = Tribunalui municipiului Bucure~ti 1995
U.E. = Uniunea Europeana Curtea de Apel Bucur~ti. Culegere de practica
C.P.J.P. 1998
urm. = urmatoareie judiciara in materie penala 1998, Ed. Ail Beck,
vol. =volum (ul) Bucure$ti, 1999
C.P.J.P. 2007 Curtea de Apel Bucure$ti. Culegere de practica judi-
II. Lucrari citate frecvent ciara in materie penala 2007, Ed. Wolters Kluwer,
Bucure$ti, 2008
B.J. 2004 Curtea de Apel Pite~ti. Buletinul Jurisprudentei 2004, Curtea de Apel Bucure$ti. Culegere de practica judi-
C.P.J.P. 2007
Ed. All Beck, Bucure~ti, 2005 ciara in materie penala 2007, Ed. Rosetti, Bucure$ti,
B.J.C.P.J. 1993- 1997 Curtea de Apel Ploie~ti. Buletinul Jurisprudentei. 2001
Culegere de practica judiciara 1993- 1997, Curs tematic 1 V. Cioclei, Drept penal. Partea speciala I. Curs
Ed. Lumina Lex, Bucure~ti, 1999 tematic, Ed. C.H. Beck, Bucure$ti, 2016
B.J.C.P.J. 2000-2001 Curtea de Apel Timi~oara. Buletinul Jurisprudentei.
Culegere de practica judiciara 2000-200 I, Curs tematic 2 C. Rotaru, A.R. Trandajir, V. Cioclei, Drept penal.
Ed. Lumina Lex, Bucure~ti, 2002 Partea speciala II. Curs tematic, Ed. C.H. Beck,
B.J.C.P.J. 2002 Curtea de Apel Ia~i. Buletinul Jurisprudentei. Bucure$ti, 2016.
Culegere de practica judiciara 2002, Ed. Lumina Lex, NCP comentat G. Bodoroncea, V. Cioclei, 1. Kuglay, L. lefterache, T.
Bucure~ti, 2004 Manea, I. Nedelcu, F.-M. Vasile, Codul penal
B.J.C.P.J. 2002-2003 Curtea de Apel Suceava. Buletinul Jurisprudentei. comentat, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2014
Cuiegere de practica judiciara semestrul 11/2002 ~i NCP comentat, ed. 2 G. Bodoroncea, V. Cioclei, I. Kuglay, L. lefterache, T.
semestrul I/2003, Ed. Lumina Lex, Bucure~ti, 2003 Manea, I. Nedelcu, F.-M. Vasile, Codul penal
B.J.C.P.J. 2003 Curtea de Apel Ia~i. Buletinul Jurisprudenfei. comentat, ed. 2, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2016
Cuiegere de practica judiciara 2003, Ed. Lumina Lex, C. Sima, Codul penal adnotat C. Sima, Codul penal adnotat cu practicajudiciara
Bucure~ti, 2004 1969-2000, Ed. Lumina Lex, Bucure$ti, 2000
B.J.C.P.J. 2003 Curtea de Apel Timi~oara. Buletinul Jurisprudentei. G. Antoniu, V Brutaru, Revista de Drept Penal. Studii
G. Antoniu, R.D.P.
Culegere de practica judiciara 2003, Ed. Lumina Lex, $i practica judiciara ( 1994-2007)
Bucure~ti, 2004 ed. a 2-a, Ed. Hamangiu, Bucure$ti, 2008
B.J. 2009 Buletinul Jurisprudentei 2009, Ed. C.H. Beck, G. Antoniu, C. Bulai, Practica judiciara penala,
P.J.P. - vol. III
Bucure~ti, 20 I 0 Volumul III - Partea speciala, Ed. Academiei
Romane, Bucure$ti, 1992
XVI Drept penal. Partea specialii

P.J.P. 2001-2002 Curtea de Apel Bucure~ti. Practicajudiciara penala


2001-2002, Ed. Brilliance, Piatra-Neami, 2004
P.J.P. 2003-2004 Curtea de Apel Bucure~ti. Practicajudiciara penala Capitolul I
2003-2004, Ed. Brilliance, Piatra-Neamt, 2006
Probleme de drept. .. 1990-1992 V Bogdiinescu, L. Pastor, Probleme de drept din Infracpuni contra persoanei
deciziile CUJ1ii Supreme de Justiiie 1990- 1992,
Ed. Orizonturi, Bucure~ti, 1993
Probleme de drept... 1990-2000 G. Ionescu, I. Ionescu, Probleme de drept din juris-
pruden~ CuJ1ii Supreme de Justitie In materie penala ~ in cadrul acestui capitol vor fi analizate diferitele forme de ilicit
1990-2000, Ed. Juris Argessis, Curtea de Arge~, 2002 . penal indreptate lmpotriva unei persoane in viatA ori a unui fat. V~r
· fi .studiate parti~ularitatile infractiunilor contra vietii, integritatii corporate:
Repertoriu 1969- 1975 V Papadopol, M Popovici, Repertoriu alfabetic . liberta?i pmoan'eisau a vietii private a acesteia, libertatii ~i integritatii sexUale'.
de practica judiciara In materie penala pe an ii V'or fi analiZate piifticularitatile subiectilor activi nernijlociti, urm!rite pe care
1969-1975, Ed. ~tiintifica ~i Enciclopedica, Bucure~ti, aceste infradtiun1 le pot prOduce, cazurile in care poate fi retifluta existenta unui
1977 ·coneurs intre aceste mfracfiuni ori intre infracpwiile contra vietii ~i cele eontra
Repertoriu 1976-1980 V Papadopol, M Popovici, Repertoriu alfabetic de patrimoniului, fonnele de vinovatie specifice. 0 atenfie deosebit.a va fi acor&ci..
practica judiciara in materie penalii pe anii 1976-1980, . ~Criteriilor ill'baza carora se p0ate realiza diferenta intre infratjiunile contra vie@
Repertoriu 1981-1985
Ed. ~tiintifica ~i Enciclopedica, Bucure~ti, 1982
V Papadopol, $t. Dane$, Repertoriu de practica
.· ~i cele contra integritatii eorP<>rale, in vederea clarificarii ipoteielor practice lil
care acestea pot fi repnute. Incidenta institutiilor de drept penal va fi analizatfiii
judiciara In materie penala pe anii 1981- 1985,
Ed. ~tiinfifica ~i Enciclopedica, Bucure~ti, 1989
fiecare
rai)ort de infractiune in parte, 1n vederea asigurarii unei cuno~teri
eomplete, pragmatice ~i eficiente a materiei.
ill. Baze de date juridice

v.ww .rolii.ro Romanian Legal Information Institute


jurindex Indexul jurisprudentei nationale Secpunea 1. lnfracpuni contra viepi.
(www.jurisprudenta.org)
portal.just.ro Portalul instantelor de judecata - baza de date online
apartinand Ministerului Justitiei
www.legalis.ro Biblioteca juridico-economica on-line,
Editura C.H. Beck 1.1. Notiune
www.SCJ.ro Site-ul oficial al Inaltei CUJ1i de Casatie ~i Justitie
- omorul este infractiunea cu continut unic care consta In suprimarea cu intentie a
www.sintact.ro Softul Legislativ Sintact, Wolters Kluwer Romania
www.idrept.ro Softul Legislativ Wolters Kluwer Romania vietii unei persoane (art. 188 NCP);
www.ccr.ro Site-ul oficial al CUJ1ii Constitutionale a Romaniei - NCP a pastrat reglementarea din vechiul Cod penal (art. 174 C.pen. din 1969)
inclusiv sub aspectul limitelor de pedeapsa;
- potrivit NCP, nu va constitui omor calificat, ci omor simplu (asumand absenta
vreunei circumstante agravante de la art. 189 NCP):
a) omorul comis in public, deoarece este la fel de periculos infractorul care
omoara In public ~i eel care ucide lntr-un spatiu privat;
b) omorul comis profitand de starea de neputinta a victimei de a se apara; la
individualizarea pedepsei va ti retinutii circumstanta agravanta generalii prevazuta de
art. 77 lit. e) NCP;
c) omorul comis prin mijloace care pun In pericol viata mai multor persoane In cazul
caruia se va retine circumstanta agravantii generala prevazuta de art. 77 lit. c) NCP;
>r
.2
Drept penal. Panea specialii
lnfracriuni contra persoanei 3
d) omorul comis asupra unui membru de familie va constitui infractiunea de vio-
lenta in fam ilie prevazuta de art. 199 al in. (1) NCP raportat la art. I 88 NCP. - NCP asigura proteqia penala a ratului incriminand in Capitolul IV intitulat
Deopotriva, potrivit NCP, va constitui omor simplu ~i omorul savar~it de catre un
,,Agresiuni asupra ratului" intreruperea cursului sarcinii (art. 201 NCP) ~i vatamarea
fatului (art. 202 NCP);
judecator sau procuror, poliiist, jandarm sau militar, in timpul sau in legatura cu
indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora, fapta care constituia - protectia dreptului la viaµ este asigurata in raport de actele altor persoane, iar nu
anterior omor deosebit de grav [art. 176 alin. (1) lit. g) C.pen. din 1969]. fata de propriile acte, sinuciderea sau tentativa de suicid nefiind incriminata (legiui-
torul a apreciat necesar sa incrimineze insa determinarea sau inlesnirea sinuciderii).
1.2. Obiectul infracpunii
b) obiectul material: corpul unei persoane in viaµi.
a) obiectul juridic special: viata persoanei ~i relatiile sociale in legatura cu
dreptul la viata al altei persoane; este o infraqiune mono-ofensiva; ~ in ipoteza in care obiectul material al infractiunii de profanare de mor-
minte este un cadavru, iar inculpatul, prin dezmembrarea ori incendierea cada-
- dreptul la viaµ este eel mai important drept al omului; este un drept esemial,
vrului, urmare~te ascunderea faptei de omor comise anterior, se vor retine in
opozabil erga omnes, toti membrii societatii fiind obligati sa-1 respecte ~i sa se abtina
concurs real infractiunea de omor ~i infractiunea de profanare de morminte
de la orice actiune care ar aduce atingere ori ar pune in pericol aceasta valoare sociala (l.C.C.J., Secfiile Unite, Decizia nr. 3512008, www.legalis.ro).
suprema; dreptul la viaµ este un principiu fundamental, deoarece el este insa~i con-
ditia exercitiirii celorlalte drepturi garantate 1.
1.3. Subiecpi infracfiunii
- viata persoanei este perioada care se intinde de la na~tere ~i pana la moarte; in
a) subiectul activ: orice persoana fizica sau juridica (necircumstantiat) cu capaci-
cauza Vo c. Fran/ei2, Marea Camera a Curtii Europene a aratat ca punctul de
tate penala poate avea calitatea de autor; este posibil ~i ca autorul sa actioneze pentru
incepere al vietii tine de marja de apreciere a statelor, care trebuie recunoscuta chiar
~i in cazul unei interpretari evolutive a Conventiei europene; producerea omorului nu nemijlocit, ci chiar prin intermediul victimei, plasandu-se in
ipoteza autondui mediat1 (de pilda, o persoana dorind sa o ucida pe alta ii sugereaza
- momentul de la care o persoant'i este in viaft'i este ace/a al desprinderii totale a ca poate plonja in bazinul cu apa, omitand sa ii comunice victimei ca in acea zona
fotului de corpul mamei, adica momentul cand produsul conceptiei nu mai este rat, ci apa era foarte mica ~i existii riscul producerii unui accident; daca victima sare in apa
nou-nascut, incepand sa duca o viaµ independenta de aceea a mamei 3. De~i exista o ~i lovindu-se la cap decedeaza se poate retine ca autorul mediat a actionat in scopul
larga dezbatere in doctrina cu privirea la determinarea momentului de inceput al suprimarii vietii, profitand de eroarea in care aceasta se afla cu privire la adancimea
vietii, de lege lata cred ca stabilirea momentului de inceput al vietii ca eel al apei);
desprinderii totale a ratului de corpul mamei este singurul de natura de a asigura in
- participatia penala este posibila in toate formele: coautorat, instigare sau compli-
mod obiectiv existenta unei persoane ca subiect al protectiei penale; pe de alta parte,
citate (materialii sau morala, respectiv anterioara ori concomitentii);
studiind practica judiciara nationala din ultimii I 00 de ani nu am constatat existenta
unor dificultati in detenninarea momentului incipient al vietii, spre deosebire de - se va retine coautoratul la infractiunea de omor chiar daca din ansamblul actelor
unele cauze in care a fost relativ dificil de determinat momentul mortii; violente comise de raptuitori, care au condus la moartea victimei, nu poate fi indivi-
dualizata lovitura concreta ce a provocat decesul, contributia acestora urmand a fi
- momentul final al vie/ii este ace/a al morfii cerebrate; prezinta relevanta din
analizata in ansamblu ~i indivizibil2 ;
punct de vedere probatoriu (avand totodata in vedere sistemul libertatii probelor) atat
raportul de autopsie, cat ~i orice alt act medical (de pilda, datele rezultate in raportul - incercarea de a determina o persoana, prin constrangere sau corupere, sa comitii
intocmit de medic dupa efectuarea unui RMN sau computer tomograt) sau medico- o infraqiune de omor, constituie infractiunea de incercare de a determina savar~irea
legal (de exemplu, prin efectuarea unui raport de expertiza); unei infractiuni prevazute de art. 370 NCP. In cazul In care infraqiunea de omor a
fost savar~ita sau a fost realizatii o tentativa pedepsibila, persoana care a exercitat
actele de determinare va fi pedepsita ca instigator la infractiunea de omor, respectiv
1
ca instigator la tentativa de omor. Instigatorul va fi tras la raspundere pentru instigare

Paris,A201
se2,vedea
p. 77. J-F. Renucci, Traite de Droit Europeen des droits de l'homme, LG.DJ., 1
in doctrina [S. Bogdan (coord.), Noul Cod penal. Partea speciala. Analize, explica\ii,
2
comentarii. Perspectiva clujeana, Ed. Universul Juridic, Bucure~ti, 2014, p. 23], o astfel de
parag.A84-85.
se vedea CtEDO, hotlirarea Marii Camere din 8 iulie 2004, in cauza Vo c. Franfei,
situatie este calificata drept ornor prin fapta victimei.
3
2
Consider ca taierea cordonului ornbilical nu prezintii irnportanta pentru determinarea in acest sens, In literatura juridica (F. Streteanu, D. Ni/u, Drept penal. Partea generala,
mornentului de inceput al vietii in condifiile in care aceasta are Joe dupa ce fatul s-a desprins vol. II, Ed. Universul Juridic, Bucure~ti, 2018, p. 205) s-a retinut ca ,,vor fi coautori la omor
. ~i cand acesta, de regula, nu rnai indepline~te funqia de a asigura nutrientii
de corpulfiitului
marnei to\i cei care au aplicat lovituri victirnei cu inten\ia de a o ucide, indiferent dacii urmarea s-a
necesari
produs ca efect conjugat al loviturilor aplicate de ei sau a fost cauzatli nernijlocit de o loviturli
aplicatli de unul dintre coautori".
4 Drepl penal. Par/ea speciala lnfrac{iuni contra persoanei 5

la tentativa de omor ~i in cazul in care autorul se desista sau lmpiedica producerea invedereaza -:a toti participantii se fac vinovati de part1c1parea la savar~irea
rezultatului beneficiind de cauza personala de nepedepsire prevazuta de 34 NCP. infractiunii de omor, sub forma de coautorat, prevazuta de art. 174 C.pen. din
1969 (J.C.C.J., sec{ia pena!Cr, decizia nr. 473912004, irn~degalis.ro).
~ Exista coautorat la infracfiunea de tentativa de omor ori de elite ori ~.
mai multi faptuitori sava~esc, In mod intentionat, impotriva unei persoane, acte ~ Fapta participantului la savar~irea infractiunii de omor, de a folosi
specifice de violenf.li de natura sa-i cauzeze moartea. Se produce, intr-un anume impotriva victimei un spray paralizant, urmata de lovirea repetata a acesteia de
fel, o distributie a actiunilor, unele de intensitate mai mare, altele mai mica, dar catre eel de-al doilea participant cu un corp dur asupra zonei capului, cauzandu-i
toate orientate spre aceea~i finalitate: suprimarea vietii persoanei. Ea dirijeaza leziuni care au dus la deces, constituie coautorat la omor, iar nu complicitate.
actele fiecarui coautor, stabilind caracterul de fapta unica realizata de toti Solutia se impune tinand seama ca faptuitorii au actionat impreuna, conjugat,
impreuna, indiferent daca contributiile sunt simultane sau succesive, in acela~i amandoi intrand in casa victimei inarma\i, unul cu un spray paralizant, iar eel
loc sau in locuri diferite. Pentru ca unul dintre coautori sa raspunda pentru omor de-al doilea cu o bara metalica, ambele folosite la suprimarea vietii persoanei
sau tentativa de omor, dupa caz, el trebuie sa ti savar~it impotriva victimei, (C.S.J., sec(ia penala, decizia nr. 126211997, www.legalis.ro).
direct sau indirect, activ sau pasiv, un act de violenµ. in acela~i timp, actul de
violenta al faptuitorului nu trebuie sa acopere in intregime sfera actului tipic, ~ Instigarea se regase~te numai in latura sau actul psihic (latura subiectiva),
caci el nu se prive~te izolat, ci in raport de totalitatea actelor savar~ite de nu ~ i in latura fizica (obiectiva) a infractiunii. Aceasta forma de participa\ie are
coautori. Cu alte cuvinte, fiecare act de violenta contine un dinamism propriu, mai multe forme (categorii), intre care ~i aceea a agentului provocator (in sensul
fizic ~i psihic, prin care participa la fapta in ansamblu, demonstrand astfel instigator), forma care exista in cauza. Sunt cuprinse in aceasta categorie acele
unitatea structurala a acesteia ( ... ). In cele mai multe cazuri, contributiile persoane care, prin daruri, promisiuni, amenintari. abuz de autoritate sau de
coautorilor sunt inegale, in sensul ca numai unul sau o parte dintre ace~tia putere, determina pe autor sa savar~easca o fapta pena!a. In cazul de fata., prin
savar~esc acte specifice de ucidere, iar ceilalti savar~esc acte care, in sine, nu putere trebuie in\eleasa autoritatea de fapt ~i de drept, pe care functionarii civili
poseda eficienta necesara rezultatului, dar se afla in stransa interdependenta cu sau militari o exercita asupra subaltemilor, dar ~i asupra unor persoane care se
primele, completandu-le. Daca s-ar privi fractionat contribupile nu s-ar realiza afla in stare de de\inere, ace~tia temandu-se ca, in caz de neexecutare, s-ar putea
nimic concludent asupra sensului juridic al coautoratului ( ... ). A~adar, toate lua masu~i disciplinare impotriva !or, dar ~i ca executarea le poate aduce
contributiile care au legatura lntre ele, fiind conjugate ~i unificate intr-un avantaje. In cauza, inculpafii s-au folosit de amenintari, dar ~i de promisiuni fata
ansamblu specific, orientat spre realizarea uciderii persoanei, au caracter de acte de detinutul M.C., ~i anume inrautatirea regimului de detentie sau, dimpotriva,
de coautorat la omor. Nu are relevanµ, din punct de vedere al cauzalitatii de a beneficia de un regim mai relaxat ~i a fi liberal condi\ionat 'inainte de
juridice, care dintre actele savar~ite de coautori a provocat leziunea care, in final, indeplinirea conditiilor legale, determinandu-1 sa execute acte de violenta
a fost de natura sa cauzeze moartea victimei, caci ceea ce caracterizeaza coauto- impotriva lui U.G.E., aflat ~i el in aceea~i camera de arest. Actele de violenfA
ratul este unitatea actiunilor, capacitatea lor de a se integra aceluia~i sistem sau s-au ~i savar~it, cauzand, in final, decesul victimei, a~a cum s-a aratat mai
model de explicatie. Coautorul nu actioneaza singur, ci in cooperare cu alt inainte, astfel ca fapta celor doi inculpati realizeazli elemente constitutive ale
faptuitor (sau mai multi). Ca atare, coautorul trebuie sa urmareasca ~i sa accepte instigarii la infractiunea de omor calificat (cu premeditare) (C. S.J., sec/ia
producerea rezultatului cauzat nu numai de actiunea lui, ci de totalitatea penala, decizia nr. 440412003, www.legalis.ro).
actiunilor, ceea ce presupune ca el trebuie sa cunoasca celelalte actiuni ~i
finalitatea lor ~i, in mod constient, sa-~i orienteze activitatea, astfel incat sa se ~ Inculpatul se face vinovat de complicitate moralii la infractiunile
integreze finalitatii in ansamblu" (C.A. Craiova, sec(ia penala $i pentru cauze cu savar~ite de sotia sa, G.F., mai pu\in infractiunea de uz de fals. Pentru existenta
minori, decizia penala nr. 119 din 9 aprilie 2013, www.rolii.ro). complicita\ii nu este necesar ca eel care ajuta sau inlesne~te comiterea faptei sa
doreasca sa coopereze la savar~irea acesteia, fl ind suficient sa accepte cii, prin
~ Existii coautorat la infractiunea de omor cand coinculpa\ii au actionat activitatea sa, fie ea $i pasivii, contribuie la comiterea infrac/iunii. In acest sens,
impreuna lovind victima, atat inainte de a cadea la pamant, cat ~i dupa aceasta. instantele de fond ~i ape! au avut in vedere declaratiile celor doua persoane
Faptul ca numai loviturile aplicate de unul dintre ei au fost mortale nu are vatamate, coroborate cu raportul de evaluare psihologica intocmit de fundatia
relevanµ, daca activitatea acestuia se afla lntr-o unitate indivizibila cu cea a ,,Salvati Copiii" care a stabilit ca depozitiile minorilor sunt veridice. Or, din
celorlalti inculpati ~i daca rezultatul acestei activitati strans unite consta in declaratiile persoanelor vatamate a rezultat ca inculpatul G.M. cuno~tea despre
suprimarea vietii victimei, iar din materialitatea faptelor reiese ca toti inculpa\ii violentele exercitate de catre so\ia sa asupra celor doi copii, situatie de fapt ce nu
au fost con~tienti de urmarile lor comune ~i au dorit producerea !or. in cazul de mai poate fi schimbata in recurs. Activitatea de complicitate a inculpatului nu a
faµ, fiind constatat ca inculpatul C.C. a Iovit victima cu o scandura in spate, in vizat actiuni directe, nemijlocite, ale sale, ci adoptarea unei atitudini pasive, pe
timp ce ceilalti coinculpati i-au aplicat alte lovituri, in zone vitale, cu obiecte care a avut-o pe o perioada indelungata, imprejurare prielnica pentru a-i crea
contondente, iar dupa caderea acesteia, au continua! sa o loveasca impreuna, se coinculpatei, in calitate de autor al faptelor, o stare psihica favorabila comiterii
1T

6 Drept penal. Partea specia/6 lnfrac/iuni contra persoanei 7


infractiunilor. Astfel, de~i inculpatul avea cuno~tinta de savar~irca actelor de impotriva obiectului infraqiunii. Intra in sfera actelor preparatorii activitli\i de
violenta asupra celor doi minori ~i avea posibilitatea de a impiedica continuarea pregatire morala sau materiala, precum procurarea de date ~i infom:atii legate de
!or, prin sesizarea autoritlitilor publice competente, nu a efectuat niciun demers
modul de savar~ire a infractiunii, atragerea de complici sau al\i participan\i,
in acest sens, inaqiunea sa incurajand-o pe inculpatli in punerea in executare a stabilirea conditiilor de savar~ire, procurarea de instrumente, modaiitliti ~i mij -
rezolutiei infractionale, tocmai prin aceastli atitudine tolerantli (I.C.C.J., seCfia loace de sava~ire a faptei etc. in prezenta cauzli, probele administrate sus\in
penalii, decizia nr. 199812014, ·www.scj.ro).
concluzia certa ca cei doi inculpa\i, in desfli~urarea activitli\ilor infractionale

~ Pe fondul unei stliri conflictuale preexistente, generate de divortul


pentru care au fost trimi~i in judecatli, au trecut de la perioada interna in
desfli~urarea activitli\ii infrac\ionale, la perioada extema, trecere realizatli odatli
iotervenit intre inculpata S.R. ~i martorul S.M.A., a faptului ca acesta i-a evacuat cu abordarea martorului T.S.C. caruia i-au solicitat gasirea unui criminal
din locuinta comuna, inculpata S.R. impreunli cu fiul sau, inculpatul S.M.L., i-au profesionist, fiind dispu~i sa plliteasca suma de 5.000 dolari ~i continuatli cu
cerut martorului T.S.C. sa gaseasca un criminal profesionist care sa-1 ucida pe discu\iile legate de modul in care uciderea lui S.M.A. s-ar putea realiza. Acelea~i
S.M.A., cei doi fond dispu~i sa plateasca in schimb suma de 5.000 dolari. in probe sus\in ~i concluzia certa ca activitatea infrac\ionala a inculpatilor s-a oprit
acest scop, in perioada sfiir~itul lunii noiembrie 2012-15 decembrie 2012, cei doi in prezenta cauza la aceastli fazli a actelor de pregatire, curtea insu~indu-~i in
inculpati au efectuat demersuri pe Janga martorul T.S.C. negociind ~i discutand totalitate argumentele expuse in aplirare cu privire la faptul ca persoana instigatli
cu acesta diferite scenarii despre modul in care se intentiona punerea in aplicare sa savar~easca infrac\iunea de omor dorita de cei doi inculpa\i, nu a trecut la
a planului de ,,eliminare a sotului" inculpatei S.R., inculpatli care i-a spus executarea infractiunii la care a fost instigat, nesavar~ind nici macar vreun act de
martorului ca dore~te ,,lichidarea" fostului so\, afirmand totodatli ferm ca ,,aicea executare susceptibil de a fi calificat eel pu\in ca tentativa pedepsibilli la
nu mergi cu jumlitati.. . Aicea-i ca-n armata! Ori ii impu~ti ~i-ai tenninat, ori infractiunea de omor. intr-o astfel de situa\ie, activitli\ile infrac\ionale ale celor
du~manul te impu~ca pe tine ~i te-o lichidat", spunand ca dore~te sa-~i vada doi inculpati reprezinta o instigare neurmatii de executare, nu ca formii de
fostul sot ,,pachet", ,,ca-I vrea la tava", ,,ca-I vrea bagaj", cli vrea sli-~i reinceapa participa(ie penalii, ci cafaptii distinctii. in condi\iile in care inculpa{ii au comis
viata de la zero" ,, fil.ra nimic ~i flira tampiti sa ma tot joace". Probele adminis- faptele in perioada sffir~itul lunii noiembrie 2012-15 decembrie 2012, acestora le
trate in cauza sustin dincolo de orice indoiala aceste demersuri efectuate de sunt incidente dispozitiile art. 5 NCP, care impun instan\ei verificarea legii
inculpa\i, prin care au urmarit uciderea martorului S.M.A., demersuri concreti- penale mai favorabile. In cadrul unei astfel de analize curtea re\ine ca instigarea
zate atat in propuneri adresate martorului T.S.C. de a glisi un criminal profe- · neurrnatli de executare, incriminatli ca atare de art. 29 C.pen. din 1969, i~i
sionist, cei doi inculpati fiind dispu~i sa plateasca in schimb suma de 5.000 gase~te corespondent, partial, ca infrac\iune de sine stlitlitoare in cuprinsul
dolari, cat ~i in discutarea cu acela~i martor a mai multor scenari i de punere in actualului Cod penal, in dispozi\iile art. 370 NCP care incrimineazli: ,,incercarea
aplicare a unui astfel de plan. Demersurile inculpa\ilor, anterior expuse, de a determina savar~irea unei infrac\iuni". Conform art. 370 NCP, \'ncercarea de
reprezintli, din punct de vedere penal, acte de instigare, prin imermediul a determina o persoana, prin constrangere sau corupere, sa comitli o infractiune
acestora inculpa/ii urmiirind determinarea altei persoane sii siivor~eascii o pentru care legea prevede pedeapsa deten\iunii pe via\li sau pedeapsa lnchisorii
faptii previizutii de legea penalii. Aceste demersuri ~i incercari ale inculpa\ilor mai mare de I 0 ani se pedepse~te cu inchisoare de la unu la 5 ani sau cu amendli.
de a determina savar~irea unei infrac\iuni nu s-au mai concretizat, atat ca urmare Comparand dispozi\iile art. 29 C.pen. 1969 cu cele prevazute de art. 370 NCP,
a faptu lui ca martorul T.S.C. (la care cei doi inculpa\i au apelat in acest scop) a rezulta ca, intr-adevar a intervenit o dezincriminare, insa doar partiala, a insti-
inteles sa sesizeze organele judiciare, cat ~i ca urmare a interventiei acestora din garii neurmate de executare reglementata de Codul penal anterior, in prezent o
urmli. Curtea re\ine ca in desfil.~urarea activita\ii infractionale, doctrina este astfel de faptli intrand in sfera ilicitului penal daca s-a realizat prin constrangere
unanima in a aprecia ca exista doua perioade: perioada intemii (care cuprinde sau corupere ~i doar daca vizeaza comiterea unei infrac\iuni pentru care legea
trei momente: al na~terii ~i conceperii ideii de a slivar~i infrac\iunea, al deli- prevede pedeapsa deten/iunii pe via/ii sau pedeapsa fnchisorii mai mare de JO
berlirii ~i al luarii deciziei de a savar~i infractiunea) ~i perioada extema (care ani. Ambele condi\ii sunt indeplinite cat timp inculpa\ii au urmarit comiterea
cuprinde faza actelor de pregatire, faza actelor de executare ~i faza urmarilor). infractiunii de omor calificat (prevazuta in actualul Cod de art. 189 alin. (I) lit.
Perioadii externii presupune trecerea la executarea hotararii infractionale, inde- a) NCP, care prevede pedeapsa detentiunii pe via\li sau a inchisorii <le la 15 la 25
plinindu-se ac\iuni, activitliti specifice laturii obiective, pomind de la activitliti de ani] ~i cat timp ace~tia au aratat ca sunt dispu~i sa achite in schimbu1
menite sli pregateasca sava~irea infrac\iunii (acte preparatorii), continuand cu comiterii unei astfel de fapte suma de 5.000 dolari. Prin urmare, inculpa\ilor nu
inceperea executarii (tentativa) ~i executarea propriu-zisa a infractiunii, finali- le sunt aplicabile dispozitiile art. 3 alin. (I) LPANCP, aplicabile exclusiv tn
zatli prin producerea urmarii periculoase (consumarea). Ceea ce deosebe~te siruatiile in care o faptli determinata, comisa sub imperiul legii vechi, nu mai
actele preparatorii de actele de executare, in cadrul perioadei externe, este constituie infractiune potrivit legii noi datoritli modificlirii e!ementelor
imprejurarea ca activitli\ile specifice actelor preparatorii nu intra in sfera actului constitutive ale infraqiunii, inclusiv a formei de vinova\ie, ceruta de legea noua
de conduitli interzis prin norma de incriminare (verbum regens) ~i nici nu sunt pentru existenta infractiunii. Dimpotriva, acestora le sunt incidente dispozitiile
legate nemijlocit de ac\iunea tipica a infrac\iunii pentru a doved i orientarea art. 3 alin. (2) LPANCP, conform carora, dispozitiile art. 4 NCP m: se aplica in
8 Drepr penal. Parrea speciala Infrac(iuni conrra persoanei 9

situa\ia in care fapta este incriminata de legea noua sau de o alta lege in vigoare, participa\iei penale, de esenta unei astfel de participatii penale este legatura
chiar sub o alta denumire. in drept, faptele inculpa\ilor S.R. $i S.M.L., care in subiectiva intre participan\i, concretizata in vointa comuna a tuturor de a savar$i
perioada sffir$itul lunii noiembrie 2012-15 decembrie 2012, au incercat sa-1 fapta. Avand in vedere ca in acuzare se retine existenta unei complicitati inten-
determine pe martorul T.S.C. ca direct sau prin intermediul altei persoane, sa \ionate la o fapta inten\ionata savar~ita de autori, adica o complicitate proprie,
comita infraqiunea de omor calificat pentru care Iegea prevede pedeapsa aceasta presupune coeziunea psihica intre participan\i (intre autori $i complice),
detentiunii pe viaµ sau pedeapsa inchisorii mai mare de I 0 ani, fapta prin care in sensul ca toti (autori $i complice) sunt anima\i de atingerea aceluia$i rezultat,
au urmarit uciderea numitului S.M.A., fostul sot al inculpatei, in schimbul urmarind sau acceptand realizarea rezultatului respectiv prin actiunile !or
acestui serviciu cei doi inculpati oferind o suma de 5.000 dolari, intrunesc conjugate. Aceasta coeziune psihica intre inculpatii F.C. $i F.M., pe de o parte $i
elementele constitutive ale infractiunii de incercare de a determina savar$irea C.S., pe de alta parte, nu a fost dovedita in cauza dincolo de orice dubiu
unei infrac\iuni prevazuta de art. 370 NCP, care se pedepse$te cu inchisoare de rezonabil. Totodata, actele de complicitate, pentru a atrage raspunderea penala,
la unu la 5 ani sau cu amenda. Dispozitiile art. 370 NCP sunt mai favorabile trebuie sa aibii un caracter efectiv, adica sa se materializeze intr-un ajutor sau
decat cele prevazute de art. 29 C.pen. din 1969, care sanctionau instigarea intr-o inlesnire care sa ti contribuit in concret la comiterea faptei de catre autor,
neurmata de executare cu o pedeapsa cuprinsa intre minimul special al pedepsei ambii fiind animati de aceea$i vointfl comuna de a savar$i fapta. Or, in cauza,
pentru infractiunea la care s-a instigat ( 15 ani inchisoare) $i mini mu I general probele nu au confirmat dincolo de orice echivoc ca strigatele inculpatei C.S. ar
( 15 zile inchisoare) (CA. Oradea, secfia penala, decizia nr. 3012017, nepublicata). fi fost auzite de inculpa\i $i ca aceste strigate ar ti avut vreun rol in continuarea
agresiunii din partea autorilor F.C. ~i F.M., care nu au sosit la fa\a locului
~ Fapta inculpatului de a insoti, dupa o prealabila intelegere de a comite impreuna cu C.S. (aceasta sosise la fa\a locului la finalul incidentului) $i care, in
aplicarea loviturilor, au fost determina\i de alte motive (starea conflictuala dintre
agresiunea, pe autorul omorului, amandoi inarma\i cu pari, de a patrunde in
curtea casei victimei $i de a ataca pe fratele acesteia in timp ce coinculpatul cele doua familii $i incidentul anterior din cursul aceleia$i zile), tara nicio
aplica victimei lovituri cu parul in cap, cauzandu-i moartea, constituie complici- legatura cu indemnurile inculpatei. in condi\iile in care nu s-a dovedit nici
tate la infracfiunea de omor. Actionand in modul aratat, complicele a dat un aju- existen\a unei coeziuni psihice intre complice $i autori ~i nici ca strigatele ar ti
contribuit in fapt la comiterea faptei de catre autori, ca acestea s-ar ti concretizat
tor moral autorului faptei, prin incurajarea $i prin intarirea intentiei acestuia de a
ucide, ceea ce, in lipsa acestui ajutor, autorul nu ar fi indraznit sa faca in impre- in indemnuri $i incurajari care sa-i ti determinat efectiv pe autori sa continue
jurarile date (C.S.J., sec/ia penala, decizia nr. 547812001, www.legalis.ro). actele de agresiune asupra victimei, fapta inculpatei C.S. nu poate ti calificata
decat ca o tentativa la complicitate. Or, legea penalii nu incrimineaza in art. 48
~ Simpla prezenµ a unei persoane, aflata impreuna cu autorul omorului
NCP nici ,,incercarea de a inlesni", nici ,,incercarea de a ajuta" la savar$irea unei
infrac\iuni, ci ,,inlesnirea" sau ,,ajutorul", adica acele acte de complicitate care
la locul savar$irii infractiunii, nu constituie complicitate, atata vreme cat nu a
au fost duse pana la capat $i care $i-au produs efectul, adica au contribuit efectiv
existat intelegere intre·ea $i autor de a inlesni sau ajuta la comiterea faptei $i,
la savar$irea faptei de catre autori (CA. Oradea, sec/ia penala, decizia
totodata, nu a cunoscut $i nici prevazut ca acesta va savar$i un omor (Trib.
nr. 69012017, nepublicata).
Suprem, sec/ia penala, decizia nr. 9411987, fn C.P. Ad., p. 600).
b) subiectul pasiv: orice persoana fizica in viata (indiferent de starea acesteia de
~in privinta implicarii inculpatei C.S. in incident, declaratiile martorilor, sanatate, de varsta, de existenta sau inexistenta discemamantului victimei etc.);
date In cursul unnaririi penale $i in fata instan\elor confirma prezenta inculpatei astfel, subiectul pasiv al omorului este general $i unic;
la incident $i strigatele acesteia ,,dati ca acum e momentul... omorati-1. .. ". - pluralitatea de subiecti pasivi atrage retinerea omorului calificat;
Masura In care aceste strigate au influentat ac\iunile agresive ale inculpatilor
- consimtamantul victimei nu are valoarea unei cauze justificative prevazute de
trebuie sa rezulte din probe. Or, martorii au aratat fie ca nu cred ca inculpatii ar
ti auzit-o pe aceasta datorita invalma$elii create, fie ca, oricum, indiferent de art. 22 NCP;
strigatele acesteia, inculpa\ii ar ti batut-o pe victima, aratand ca motivele care au - daca victima este un membru de familie al infractorului, se va retine comiterea
generat scandalul au fost altele, fie ca inculpata C.S. a ajuns la fata locului cand infractiunii de violente in familie [art. 199 alin. (1) NCP raportat la art. 188 NCP];
agresiunea era in des~urare, chiar la sfiir$itul incidentului. Totodata, niciunul - In ipoteza in care victima este un judecator ori procuror a flat in exercitiul atribu-
dintre inculpa\i, in declaratiile date pe tot parcursul procesului penal, nu au tiilor de serviciu sau daca fapta este comisa fatll. de un judecator, procuror sau un
aratat ca ar ti auzit-o pe inculpata C.S. ori ca strigatele acesteia i-ar ti influen\at membru de familie al acestuia in scop de intimidare sau de razbunare in Jegatura cu
in vreun fel in ac\iunile lor violente. Altfel spus, nu s-a dovedit ca indemnurile indeplinirea atributiilor de serviciu ale magistratului se va retine comiterea numai a
inculpatei C.S., care au avut rolul de a incuraja continuarea agresiunilor, ar ti
infractiunii de ultraj judiciar (art. 279 NCP raportat la art. 188 NCP); deopotriva, se
produs In concret un astfel de efect. Or, actul de sesizare a re\inut ca fapta, in
va retine u ltrajul judiciar ~i atunci cand omorul este comis impotriva unui avocat in
sarcina inculpatei C.S., ca i-ar ti incurajat pe ceilalti inculpa\i, prin strigate
repetate, sa loveasca $i sa omoare victima. Complicitatea fiind o forma a legatura cu exercitarea profesiei de catre acesta;
IO Drept penal. Partea specia/a lnfracfiuni contra persoanei 11
- daca victima este functionar public care lndepline~te o functie ce implica exer- victima ranita la spital cu scopul producerii decesului acesteia, se va retine comiterea
citiul autoritatii de stat, aflat In exercitarea atributiilor de serviciu sau In legatura cu infraqiunii de omor si In sarcina lui C in masura in care pe calea unei evaluari
exercitarea acestor atributii sau daca fapta este comisa lmpotriva unui funqionar medicale se constata ca victima ar fi avut ~anse de supravietuire daca ar fi ajuns in
public care indepline~te o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat sau asupra scurt ti mp la spital];
unui membru de familie al functionarului, in scop de intimidare sau de razbunare, In - eutanasia constituie infractiunea de ucidere la cererea victimei daca uciderea
legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu ale functionarului se va retine comite- se produce la cererea explicita, serioasa, con~tienta ~ i repetata a victimei care
rea nurnai a infractiunii de ultraj (art. 257 NCP raportat la art. 188 NCP);
suferea de o boala incurabila sau de o infirmitate grava atestata medical, cauzatoare
- nu este esential pentru retinerea existentei infractiunii de omor ca victima desco- de suferinte permanente ~i greu de suportat; daca aceste conditii nu sunt indepli-
perita moarta sa fi fost identificata ori sa fi fost descoperit locul unde infractoru l a nite, chiar daca eutanasia este realizata din considerente de mila sau de ordin
ascuns cadavrul ( daca exista probe certe ca o anurnita persoana a disparut ~i ca religios, se va retine comiterea infraqiunii de omor, consimtamantul victimei de a-i
omorul s-a produs). fi suprimata viata nefiind susceptibil de a conduce la retinerea cauzei justificative
prevazute de art. 22 NCP;
1.4. Latura obiectiva
- in jurisprudenta Cuf!ii Europene (cauza Pretty c. Regatului Unit, hotararea din
a) elementul material: uciderea unei persoane in viaµ! ; este o infractiune In 29 aprilie 2002) s-a retinut ca art. 2 din Conventia europeana nu are nicio legatura cu
forma libera deoarece uciderea poate fi realizata in orice mod ~i prin orice mijloace calitatea vietii sau cu ceea ce o persoana alege sa faca cu viata sa ~i nu poate sa fie
care produc moartea victimei; interpretat in sensul ca ar conferi un drept diametral opus dreptului la v iaµ!, anume
- elementul material se poate realiza printr-o ac/iune (violenta sau neviolenta, dreptul de a muri fie cu ajutorul unui terf, fie cu ajutorul unei autorita/i pubiice; tot
exercitata asupra fizicului sau psihicului victimei) sau printr-o inac/iune ilicita cand astfel, instanta europeana a apreciat ca nu constituie o incalcare a art. 2 din Conventia
exista o obligatie legala sau conventionala de a aqiona (infracfiune omisiva europeana refuzul unui stat de a dezincrimina eutanasia ori dezincriminarea acesteia.
improprie);
- aqiunea infractionala poate fi exercitata nernijlocit de criminal sau indirect prin ~ Jnculpatu l a aplicat victimei aflate intr-o avansata stare de ebrietate o
intermediul unor dispozitive ghidate de la distanta sau cu ajutorul unui animal (de putemica lovitura cu pumnul, care a proiectat-o lntr-un bazin cu ape reziduale,
pilda, prin folosirea unei drone ori a unui caine agresiv); caderea ei fiind auzita de inculpat, ~i a parasit-o rara a lncerca sa o salveze,
victima decedand. Latura obiectiva a infractiuni i de omor trebuie analizata nu
- poate imbraca atat forrna unitatii naturale de infraqiune, cat ~i a unitatii legale numai sub aspectul aqiunii de lovire a victimei, dar ~i sub acela al omisiunii, cu
(de pilda, infractiune progresiva sau continuata); intentie, de a lncerca sa o salveze, de~i ~tia ca a proiectat-o In bazin ~i ca starea
- chiar daca fiecare aqiune violenta nu este in sine apta sa produca moartea, se va In care se afla ii diminua mult posibilitatea de a se salva (Trib. Suprem, sec/ia
retine absorbtia naturala a actelor de vatamare corporala in infraqiunea mai grava de penala, decizia nr. 185 111979, fn Repertoriu 1976-1980, p. 275) .
omor, daca rezultantul final este decesul victimei agresiunilor (ipoteza de b) urmarea imediata: moartea victimei nu prezinta importanta daca aceasta
complexitate naturala, iar nu legalii);
survine imediat dupa actiunea sau inaqiunea subiectului activ sau dupa trecerea unui
- actiunile sau inaqiunile infractionale se pot regasi impreuna in acela~i context, anumit interval de timp;
insa cu sernnificatii diferite in ipoteza In care dupa corniterea din culpa a unui c) Iegatura de cauzalitate: trebuie sa rezulte ca aqiunea sau inactiunea subiectului
accident rutier ~oferul, constatand ca victima este ranita ~i fura a fi dusa la o unitate activ reprezinta cauza mortii.
spitaliceasca va deceda, decide sa paraseasca locul accidentului ~i sa nu transporte
- in situatia in care, dupa aplicarea unei lovituri cu o arma alba, victima este transpor-
victima la spital; esentiala este in acest context inactiunea ilicita in conditiile in care
tata in viafii la spital, unde decedeaza din alta cauza (spre exemplu, din cauza electro-
~oferul avea obligatia legala de a aqiona pentru a salva viata v ictimei, omorul fiind
cutarii prin manevrarea inadecvata de catre un asistent medical a unui aparat) apreciez ca
comis in acest caz prin omisiune (infracfiune comisiva prin omisiune) 1;
in sarcina raptuitorului se va retine doar tentativa la infrac~unea de omor, iar nu forma
- se va retine comiterea infractiunii de omor ~i in sarcina celui care nu a exercitat consumata a acesteia, actiunea sa nefiind in legatura cauzala cu decesul;
actiunea violenta asupra victimei, dar care a urmarit, prin comportamentul sau
- se poate stabili printr-un raport de expertiza medico-legala.
ulterior, decesul acesteia [de pi lda, in cazul in care in urma unei altercatii intre A ~i
B, victima B este impu~cata de A, iar C (prieten al Jui A) ii opre~te pe D sa transporte
~ Fapta conducatorului de autovehicul, caruia i se cere cu insistenfii de
victima sa opreasca autovehicu lul pentru ca, altfel, va sari din mers, de a nu da
1
in acela~i sens, F. Streteanu, D. Nifu, Drept penal. Partea generala, vol. I, Ed. Universul curs acestei cereri ~i de a rnari viteza in rnomentul deschiderii portierei de catre
Juridic, Bucu re~ti, 2014, p. 305. aceasta pentru a coborl, determinand lovirea ei, prin cadere, urmata de deces,
12 Drept penal. Partea specialii lnfrac{iuni contra persoanei 13

constituie infrac\iunca de omor, iar nu infraqiunea de ucidere din culpa. lntre in consecin\'l, inten\ia indirecta exista atunci cand faptui torul care prevede
acfiunea inculpatului de a men{ine autoturismul in vitezii .;i chiar de a o miiri .;i rezultatul socialmente periculos al faptei sale, de~i nu unnare~te producerea
decesul victimei existii legiiturii directii de cauzalitate, iar pe plan subiectiv, acelui rezultat, savar~e~te fapta acceptand eventualitatea producerii Jui. in speta,
ac\iunea sa este caracterizata de inten\ie, deoarece a acceptat ca victima sa sara inculpatul, dorind sli indeplirteze victima din bucatarie, a tacut in acest scop un
din autoturismul aflat in deplasare, cu toate consecintele decurgand din aceasta gest Jarg, cu mana in care avea cu\itul, catre victima, din mi~care lovind-o pe
(C.S.J., sec{ia penalii, deci::ia nr. I 62011998, www.legalis.ro). victima in zona inimii, cu un cutit, fiindu-i indiferent daca victima i~i pierdea
viata. lntensitatea loviturii ~i urmii.rile produse au fost constatate de medicul
1.5. Latura subiectiva legist. Persoana vatamatli a prezentat leziuni traumatice, urmare a unei plagi
injunghiate la nivelul hemitoracelui drept, parastemal, cu seqionarea lobului
- inten\ie directa sau intentie indirectii 1 (animus necandi); superior al pliimanului drept, hemotorace drept masiv, sectionarea pericardului
- organele judiciare trebuie sii analizeze daca decesul unei persoane a fost urmarea ~ i a atriului drept. Leziunile traumatice descrise s-au putut produce prin lovire
unei aqiuni sau inac\iuni efectuate de raptuitor cu inten\ia de a ucide sau daca !ap- directa cu corp taietor-intepator (posibil cutit). intre leziunile traumatice descrise ~i
tuitorul a fost con~tient ca prin fapta sa este creat un rise semnificativ de suprimare a deces exista legatura de cauzalitate directa. In ceea ce prive~te dinamica gestului,
vietii unei alte persoane; probele ~tiinpfice infirma apiirarea inculpatului, in sensul ca victima, in stare de
ebrietate, s-a impiedicat ~i a cazut in cutit. Pozitia verosimi!a agresor-victimli a
~ Jntenfia de a ucide se deduce din urmiitoarele imprejurari de /apt: fost de fatli in faµ , dar nu se poate exclude cu certitudine nici pozitia in care
victima sa se fi aflat in partea lateral-dreapta a corpului agresorului cu fata clitre
I. folosirea unui instrument apt sa produca decesul: un cutit cu o lama de 20 cm
lungime ~ i 2 cm. latime; 2. locul sau regiunea corporala in care s-au aplicat acesta, din care agresorul lovind cu mana dreaptli ridicat11 in unghiul drept la
loviturile: inima; 3. numarul ~i intensitatea loviturilor: o singura lovitura cu nivelul umarului sliu. Pentru ca victima sli fie lovitii cu cu\itul trebuia ca
imensitate mare ~i adancime profunda, lama cu\itului trecand prin peretele inculpatul sli indrepte cu\itul catre aceasta, fiind fizic imposibil ca leziunea sli se
toracal parastemal drept, lobul superior al plamanului drept, partea dreapta a produca atunci cand inculpatul tran~a carnea pe masa. Distanta mica dintre
pericardului ~i ajungand in atriul drept; 4. alte imprejurari preexistente, conco- inculpat ~i victima a fa.cut ca intensitatea loviturii sli fie mare, iar adancimea
mitente sau subsecvente: consumul de bauturi alcoolice atat de catre inculpat, leziunii profundli (l.C.C.J., sectia penalii, decizia nr. 227112013, www.scj.ro).
cat ~i de catre victima. Caracteristic intentiei este prevederea de catre faptuitor a·
rezultatului faptei, reprezentarea mentala a rezultatului faptei. Elementul subiec- ~ Raportul medico-legal de necropsie intocmit in cauza statueazli
tiv al infrac{izmii se deduce din intreaga conduitii a inculpatului, fiicfmdu-se o explicit in sensul ca moartea minorei, in varsta de I an ~i 2 !uni, a fost violenta ~i
apreciere globalii a tuturor circumstanfelor de comitere a faptei. Atitudinea s-a datorat asfixiei mecanice cu regurgitat gastric consecutiv unei hemoragii
faptu itorului trebuie raportata la rezultatul real produs. Existenta intentiei indi- meningiene determinate de un traumatism cranio-facial ce poate data din
recte presupune savar~irea unei fapte susceptibile sa produca eel putin doua 21 martie 2013 ~i a putut fi produs prin lovire cu ~i de corpuri dure ~i prin
rezultate. dintre care unul este urmarit ~i altul este doar acceptat, in speta comprimare cu corpuri <lure ~i are legaturii de cauzalitate neconditionata cu
inculpatul a dorit sa faca victima sa piece din bucatarie facand in acest scop un decesul acesteia. Cat prive~te mecanismul de producere al traumatismului
gest larg, cu mana in care avea cutitul, clitre victima, lovind-o pe victima in cranio-facial, medicul legist a stabilit ca leziunile s-au produs ca urmare a lovirii
inima. Faptuitorul aqioneazli cu inten!ie nu numai atunci cand prevederea victimei, astfel !neat ceea ce trebuie stabilit prin coroborarea celorlalte mijloace
rezultatului constituie insu~i scopul ac\iunii sale, dar ~i atunci cand producerea de proba este exclusiv autorul acestor violente exercitate asupra minorei, aflate
rezultatului este privita ca un mijloc necesar sau insotitor al rezultatului unnarit. in Jegliturli cauzalli neconditionata cu moartea. Din coroborarea declaratiilor date
de martori reiese fara indoiala ca in intervalul de timp imediat anterior interve-
nirii regurgitarii ca ~i cauza directli, imediata, a asfixiei ~i a decesului, victima se
1
in ceca ce prive~te omorul comis prin inac/iune de eel care se ajla in pozi/ia de garant afla in locuinta mamei sale ~i a concubinului acesteia, inculpatul, in grija
faµ de o aqiune periculoas11 produs11 anterior, in doctrin11 (F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. acestuia din urmli, acesta fiind persoana care a exercitat violentele tanatoge-
I, p. 289) s-a apreciat ca, de~i actiunea anterioara este ilicit11, forma de vinov11\ie a faptei neratoare. Cat prive~te aptitudinea unei singure lovituri aplicate, astfel cum
comisive prin omisiune nu se analizeaz11 prin raportare la aceasta ac\iune, ci la inactiunea recunoa~te initial inculpatul, peste gura, de a declan~a o hemoragie meningiana,
ulterioara, aceasta din urrna constituind elementul material al infraqiunii. Astfel, se sustine ca,
Curtea apreciazli ca in raport de varsta victimei chiar ~i o singura lovitura
de~i la momentul ac\iunii anterioare (lovirea pictonului care traversa regulamentar de persoana
care conduce un autoturism sub influenta bauturilor alcoolice) pozitia subiectiva a autorului aplicat11 la nivelul capului poate avea un astfel de rezultat dacli este de o intensi-
era caracterizata de culpa, la momentul omisiunii ulterioare (cu toate ca era evident ca victima tate sporitii. Cert este ca probele atesta, dincolo de orice indoialli, ca leziunile
va deceda daca nu va fi transportata de urgen\a la spital, ~oferul nu ia nicio masurii. in acest care au condus la deces s-au produs cat timp minora s-a aflat singura cu incul-
sens, cu consecinta mortii celui accidental) se impune retinerea eel pu\in a unei intentii patul, ca existenta acestora este indubitabila, ca ~i consecinta pe care au
eventuale In condi\iile existen\ei pozitiei de garant, care va antrena raspunderea autorului produs-o, astfel incat, fie inculpatul i-a aplicat o singurii loviturii de o intensitate
pentru omor.
14 Drept penal. Parrea speciala ln.fracfiuni contra persoanei 15
deosebita, fie mai multe, lnsa acest aspect, ce nu poate fi cunoscut decilt de loviturii care <' produs cele doua plligi, nu se poate susfine ca inculpatul nu a
inculpat, este lipsit de relevanta sub aspectul raspunderii penale. Relativ la preva:ut p osibilitatea producerii decesului victimei, rezultat pe care eel putin l-a
elementul subiectiv, Curtea constata eronatli sustinerea apararii In sensul ca s-ar acceptat $i care a fost evitat numai datoritli intampllirii (l.C.C.J. , sec(ia penala,
fi retinut ca inculpatul a actionat cu intentie directa $i cu premeditare, prima deci=ia nr. 357012005, In Dreptul nr. 812006, p. 233).
instantli, de altfel, nici nu a analizat forma de vinovlitie. Procedand la propria
analizli sub acest aspect, Curtea retine ca, dat fiind rezultatul produs asupra
victimei, lovitura sau loviturile aplicate de inculpat au fost de o intensitate
~ Lovirea cu intensitate in cap a persoanei vatlimate cu un scaun, cu
urmarea producerii de fracturi craniene $i dilacerare cerebralli constituie
deosebita $i au vizat o zonli vitalli, elemente ce, coroborate cu vulnerabilitatea tentativa la inji-acfiunea de omor, caracterizatli, pe plan subiectiv, prin intentie
victimei data fiind varsta frageda a acesteia, sunt de naturli a contura intentia indi- de a ucide, iar nu infractiunea de vlitlimare corporalli (CS.J., sec/ia penala, decizia
recta cu care a actionat inculpatul, care, de$i nu a urmlirit, a acceptat posibilitatea nr. 178911991, WY1~1'. !egalis .ro).
producerii rezultatului, decesul fiind o consecintli posibila a unui astfel de
tratament (CA. Bucur~ti, sec{ia penalii, decizia nr. 98612014, nepublicatii). - dacli a survenit moartea victimei, se va distinge !ntre infractiunea de omor $i cea
de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, In principal, In functie de unnli-
~ Cauzarea caderii victimei de la etajul 2, in timp ce lncerca, ie$ind pe toarele criterii: zona unde au fost aplicate loviturile (vitala sau nevitala); aptitudinea
fereastrli, sa se refugieze lntr-un apartament vecin, din cauza violentei inculpatei obiectului cu care au fost aplicate loviturile de a produce moartea; numlirul $i inten-
care a plitruns in locuintli prin spargerea U$ii $i amenintand-o cu moartea, consti- sitatea loviturilor aplicate; viirsta sau starea de slinlitate a victimei; este important de
tuie infractiunea de omor siiviir$ifii cu intenfie indirectii de a ucide, iar nu infrac- avut in vedere faptul ca, spre deosebire de infractiunea de loviri sau vatlimliri
tiunea de ucidere din culpa (CS.J., secfia penalii, decizia nr. 97611996, cauzatoare de moarte, In cazul infractiunii de omor actiunea sau inactiunea este apta
www.legalis.ro). sli producli decesul $i este comisli cu intentie;

~ Fapta inculpatului de a asmuti cainii asupra victimei, cu consecin(a ~ Mobilul $i scopul comiterii omorului, evidentiate de instan(a de fond $i
decesului, ca urmare a multiplelor plagi IDU$Cate, este slivar$itli cu inten/ie indi- cea de ape! ca esentiale pentru stabilirea intenfiei cu care a actionat inculpatul,
rectii $i, prin urmare, constituie infractiunea de omor, iar nu de ucidere din culpa nu sunt elemente de tipicitate ale continutului de bazli In cazul infractiunii de
(/. C CJ., sec/ia penala, decizia nr. 167112004, www.legalis.ro). · omor. in cazul omorului simplu, mobilul $i scopul scot In evidentli pericolul
social concret $i se reflectli in sanqiunea aplicatli. Problema stabilirii formei de
~ Fapta inculpatilor, aflati pe malul unui rau, de a determina victima care vinovatie este esentialli pentru a delimita omorul de alte infractiuni contra vietii
nu $tia sli lnoate, prin amenintllri cu acte de violentli, sli sarli In apa, la o tempe- unei persoane. 1nten/ia ca element al laturii subiective se deduce din latura
raturli scazutli $i de a arunca crengi In apli pentru a lmpiedica victima sa revina obiectiva, deoarece se prezuma ca inculpatul a ac\ionat in conformitate cu ele-
pe ma!, urmatli de plecarea inculpatilor de la locul faptei, victima decedand prin mentul sau subiectiv. 1nten{ia de a ucide se deduce din urmatoarele imprejurari
!nee, constituie infrac{iunea de omor, siiviir$ifa cu inten{ie indirectii, lntrucat de fapt: folosirea unui instrument apt sli produca decesul (tinand seama de natura
inculpatii au prevazut rezultatul faptei $i, de$i nu I-au urmlirit, au acceptat posi- instrurnentului, dimensiuni, greutate etc.; locul sau regiunea corporalli In care
bilitatea producerii lui, avand in vedere cunoa$terea incapacitatii victimei de a s-au aplicat loviturile, asupra careia s-a actionat sau care a fost vizatli de
inota panli la celalalt ma!, temperatura scazuta $i plecarea de la locul faptei inculpat; numarul ~i intensitatea loviturilor; alte lmprejurari preexistente, conco-
(!. C CJ., sec{ia penala, decizia nr. 75712011, wivw.scj.ro) . mitente sau subsecvente. Elementul subiectiv se deduce din intreaga conduita a
inculpa1ului, facandu-se o apreciere globalli a tuturor circumstantelor de comi-
- in cazul in care moartea victimei nu s-a produs ca unnare a actiunilor sau inac- tere a faptei. Caracteristic inten~ei este prevederea de clitre fiiptuitor a rezul-
tiunilor infractorului, se va retine tentativa la omor daca acesta a actionat cu intentia tatului faptei, reprezentarea mentala a rezultatului faptei. Atitudinea raptuitorului
de a ucide; altfel , fapta va constitui infractiunea de lovire sau alte violente, ori trebuie raportata la rezultatul real produs. Existenta acestei modalitati a intentiei
vlitlimare corporalli; presupune slivar~irea unei fap te susceptibile sa producli eel putin doua rezultate,
dintre care unul este urmlirit ~i altul este doar acceptat. Faptuitorul actioneazli cu
~ Lovirea unei persoane In zona capului cu gatul taios al unei sticle ce a inten\ie nu numai atunci cand prevederea rezultatului constituie lnsu~i scopul
avut ca urmare producerea unor plagi care, dupli suturare, au necesitat 8-9 zile ac\iunii sale, dar ~i atunci cand producerea rezultatului este privitli ca un mijloc
de ingrijiri medicale $i care, potrivit actelor medico-legale, nu au pus In primej- necesar sau insotitor al rezultatului unnlirit. in consecintli, intentia indirectli
die viata victimei constituie tentativa la infractiunea de omor, iar nu infraqiunea existli atunci cand raptuitorul care prevede rezultatul socialmente periculos al
de lovire sau alte violente, deoarece lntr-o atare situatie numai datoritli faptei sale, de$i nu urmlire~te producerea acelui rezultat, saviir~e~te fapta
lntlimpllirii rezultatul !eta! sau periculos pentru viata nu s-a produs. Faµ de acceptand eventualitatea producerii lui. in spetli, inculpatul, dorind sli scape de
natura obiectului folosit In agresiune, zona corporalli vizata $i intensitatea loviturile aplicate cu pumni i de persoana vlitlimatli, a lovit-o putemic In zona
:r
16 Drept penal. Partea specia/a
lnfrac/iuni contra persoanei 17
capului, cu o sticla, fiindu-i indiferent daca victima i$i pierdea viaµ. lntensitatea
(hotarator fiind, in aceasta situa\ie, sa se stabileasca daca rara aqiunea inculpa-
loviturii si unnarile produse au fost constatate de medicul legist. Persoana
tului rezultatul s-ar mai fi produs sau nu), iar in cazul In care se stabile$te ca
\·aramata a prezentat leziuni traumatice la nivelul cranio-facial ~i la nivelul
lntre aqiune $i rezultat exista raport de cauzalitate, trebuie sa se examineze
braµilui stang, leziuni descrise la spitalizare, conform A. l/J/274/2009, ca: $OC
pozitia psihica a inculpatului, modul in care s-a reflectat in con$tiin(a sa relatia
hemoragie, cod rosu, pacient adus in camera de garda In stare agonica, puls
cauza!a $i atitudinea adoptata faµ de urmarile faptei comise. Pentru a se stabili
central filiform, hemoragie extema masiva. Leziunile au necesitat pentru vinde-
pozitia psihicli a faptu itorului lntr-o astfel de situatie, in literatura de specialitate
care 90 de zile de ingrijiri medicale $i au pus in primejdie via(a victimei.
$i in practica judiciarli pena!a, s-a arlitat ca aceasta trebuie examinata In fiecare
Instan(a de recurs apreciaza ca nu poate exista o alta concluzie asupra vinovatiei
caz in parte, in raport de imprejurarile concrete $i, indeosebi, in raport cu
inculpatului, decat cea a existen\ei inten\iei indirecte, de acceptare a posibilitatii instrumentul folosit de faptuitor (instrument apt sau nu de a produce moartea),
ca victima sa-$i piarda viata avand in vedere ca instrumentul folosit era apt sa
regiunea corpului lovita (o zona vitalli sau nu), numarul $i intensitatea loviturilor
produca decesul, zona vizata era una vitala, lovitura a avut o intensitate deose-
(o singura lovitura sau mai multe lovituri aplicate cu intensitate), raporturile
bita, iar leziunile au pus in pericol via\a victimei. Imprejurarile retinute de dintre infractor $i victima anterioare slivar$irii faptei (raporturi de du$manie sau
instan(a de fond $i cea de ape!, conduita violenta a victimei, faptul ca inculpatul
raporturi de prietenie), atitudinea infractorului dupa savar~irea faptei (a incercat
a apucat primul obiect gasit pentru a se apara, lipsa unor relatii conflictuale sa dea un prim ajutor victimei sau a lasat-o in starea In care a adus-o). S-a mai
anterioare, sunt elemente de natura a caracteriza pericolul social al faptei $i au aratat ca este necesara luarea In considerare a tuturor acestor imprejurari $i nu
condus la re\inerea de circumstan\e atenuante. Niciunul dintre aceste elemente numai a unora deoarece, chiar daca unele imprejurari par concludente, privite in
nu poate justifica intentia de a lovi, re\inuta de tribunal ~i curtea de ape!, in locul mod izolat, pot duce totu$i la o lncadrare juridica gre$itil a faptei. ( ... )in privinTa
intentiei de a ucide. Dimpotriva, intensitatea loviturii, chiar in condi\iile in care legaturii de cauzalitate intre aqiunea inculpatului $i deces nu exista dubii
intre parti nu existau rela\ii conflictuale anterioare, iar inculpatul a luat primul deoarece, rara actiunea de lovire a acestuia victima nu ar fi suferit leziunile
obiect gasit pentru a se apara, faptul ca a pus in pericol viata victimei prin traumatice cranio-cerebrale constatate prin raportul de autopsie, leziuni care,
lovitura aplicata justifica incadrarea juridica mentionata In actul de sesizare, de potrivit aceluiasi raport au legatura de cauzalitate directa, neconditionata cu
tentativii la omor {l. C CJ., sec/ia pena/a, decizia nr. 3984112012, www.scj.ro).
decesul. in ceea ce prive~te modalitatea de producere a acestor leziuni, a$a cum

~
s-a aratat, in raportul de autopsie se mentioneaza ,,lovire cu ~i de corpuri dure".
Lovirea cu intensitate a victimei cu briceagul in zona inghinala, cu Or, raportand aceste concluzii Ia situatia de fapt ce rezulta din materialul
consecin(a sec\ionarii arterei $i venei femurale, leziuni ce au dus la deces, con- probator - aplicarea unor lovituri cu pumnii in zona fetei, iar dupa caderea
stituie infrac\iunea de omor, iar nu aceea de loviri cauzatoare de moarte, tinand victimei la sol, aplicarea unei singure lovituri cu piciorul in faµ, cu consecin(a
seama ca lovitura viza abdomenul, zona continand organe a caror lezare prin taiere proiectarii victimei pe spate, concluzia care se impune este aceea ca leziunile
sau in\epare duce, de regula, la moartea victimei, ca obiectul vulnerant este apt traumatice cranio-cerebrale ce au dus la decesul victimei nu au fost provocate
pentru uciderea unei persoane, iar lovitura a fos t aplicata cu intensitate deosebita prin loviturile aplicate de inculpat, ci in urma caderii ~i lovirii acesteia de
{Trib. Suprem, sec/ia pena/ii, decizia nr. l 711987, fn CD. 1987, p. 286). carosabil. Procedand in continuare la examinarea pozitiei procesuale a inculpa-
tului, raportat la criteriile indicate in literatura de specialitate ~i practica judiciara
~ Ceea ce deosebe$te infrac\iunea de omor, prevazuta de art. 188 alin. (I) penala, concluzia care se impune este aceea ca forma de vinovatie cu care a
NCP de infrac\iunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, prevazuta de actionat inculpatul in ceea ce prive~te rezultatul mai grav produs - decesul
art. 195 NCP este latura subiectiva, respectiv pozi\ia psihica a inculpatului. victimei - a fost culpa, iar nu intentie, situatie in care suntem in prezen(a intentiei
Astfel, in cazul omorului, raptuitorul actioneaza cu intentie - directa sau depll$ite (praeterintentie), specifica infractiunii de loviri sau vatamari cauzatoare
indirecta - de a ucide, in vreme ce, in cazul infractiunii de loviri sau vatamari de moarte, prevazuta de art. 195 NCP. Astfel, intre pllr\i nu a existat anterior o
cauzatoare de moarte el actioneaza cu intentia de a lovi sau vatama integritatea stare conflictuala, incidentul in urrna cliruia s-a produs decesul victimei a fost unul
corporala sau sanatatea victimei, moartea acesteia fiind un rezultat care spontan, produs In contextul In care initial aceasta, lmpreuna cu o alta persoana II
depa$e$te intentia sa, forma de vinovatie, raportat la acest rezultat mai grav fiind agresasera pe inculpat folosindu-se de un obiect contondent, inculpatul nu a folosit
culpa - simpla sau cu prevedere. Atunci cand rezultatul grav, decesul victimei se instrumente apte sli producli decesul victimei lovind-o pe aceasta cu pumnii In
produce exclusiv datorita ac\iunii inculpatului nu exista dificulta\i In stabilirea zona fetei ~ i aplicandu-i in aceea~i zona o singura lovitura cu piciorul, dupa care a
formei de vinovatie aceasta neputand fi decat inten\ia, directa sau indirecta, dupa lncetat ~i nu a incercat sa se sustraga de Ia stabilirea raspunderii penale,
cum raptuitorul a urmarit producerea acestui rezultat sau a adoptat o pozitie de ramanand Ia locul incidentului, pana in momentul in care victima a fost preluata
indiferentiJ., acceptand ca actiunea sa va produce decesul victimei. In situa\ia In de ambulanta ~i transportata Ia spital. Concluzionand, Curtea constata ca
care rezultatul este produs nu numai ca urmare a ac\iunii raptuitorului, dar $i inculpatul nu a aqionat cu intentia (directa sau indirecta) de a ucide victima, ci
datorita interventiei altor cauze, mai intai trebuie sa se stabileasca daca ace$ti cu aceea de a-i produce vatamari, pozitia psihica faµ de rezultatul mai grav,
factori au lntrerupt sau nu legatura cauzala intre ac\iunea autorului $i rezultat decesul victimei fiind culpa, deoarece de~i nu a prevazut producerea unui astfel
18 Drept penal. Partea specialii !nfrac{iuni contra persoanei 19
de rezultat, in contextul desra~urarii incidentului trebuia ~i putea sa-1 prevada forme ale vinovatiei are in vedere faptul ca, in vreme ce in cazul intenpei
(CA. Craiova, sec(ia penalii, decizia nr. 161712015, ww11•.rolii.ro). indirecte autorul adopta fata de rezultatul mai grav o atitudine de expectativa
pasiva, indiferenta, in a~teptarea producerii rezultatului care ii apa:-e posibil ~i
- organele judiciare trebuie sa analizeze cu atentie particularitatile cauzei atunci
chiar eventual, in ipoteza culpei cu previziune, autorul care face o evaluare
ciind situatia de fapt impune realizarea unei distinctii intre fapta comisii cu intenfie
u~uratica a posibilitatii evitarii rezultatului va adopta o atitudine de preintiim-
indirectii (omor) ~i cea saviir~ ita in conditiile culpei cu p revedere (ucidere din pinare activa a producerii acestuia, u~urinta sa constand tocmai in evaluarea
culpa); deopotriva, decesul unei persoane in urma arsurilor provocate de un act de gre~ita a aptitudinii unor factori obiectivi ~i subiectivi pe care mizeaza. In cazul
incendiere poate conduce fi e la retinerea omorului comis cu intentie indirecta (ca in cand speranta in neproducerea rezultatului vatamator sau periculos s-ar intemeia
ipoteza relevata de speta de mai jos in contextul unor glume muncitore~ti cu efect pe o intiimplare, pe un eveniment care ar putea sa se produca, dar care in
fatal), fie la constatarea unui omor calificat comis prin cruzimi (In cazul in care realitate nu are loc, altfel spus, pe hazard, nu ne mai gasim in fata u~urintei, ci a
criminalul este feroce, dorind sa provoace suferinte crunte victimei incendiate); intentiei indirecte, fiind vorba practic de acceptare de catre raptuitor a riscului
producerii rezultatului. in materia accidentelor de circulatie se retin de regula,
astfel de imprejurari obiective pe care se fundamenteaza convingerea autorului
~ Saviir~irea unei fapte cu intenfie indirectii sau eventualii plaseaza pe privind neproducerea rezultatului, performantele ma~inii, experienta ~i abilitatea
in conducere a ~oferului , ora tiirzie ~i lipsa traficului ori a pietonilor etc., chiar
autorul ei lntr-o pozitie subiectiva care, de~i presupune reprezentarea ~-i, deci,
intelegerea desra~urarii intregii conduite, precum ~i a rezultatelor acesteia, daca la o anal iza obiectiva ele se releva insuficiente. Cu toate acestea, in unele
agentul criminal actioneaza in astfel de conditii inciit sunt posibile, in fapt, eel situatii, din cauza gradului rid icat de rise al activitatii, aceste imprejurari
putin doua urmari: o urmare pe care o dore~te ~i care poate sa fie sau sa nu fie obiective pe care s-ar putea fundamenta convingerea autorului privind neprodu-
prevazuta de legea penala ~i o urmare de regula mai grava, prevazuta de legea cerea rezultatului sunt considerate ab initio ca insuficiente, intrucat riscul creat
penala, pe care nu o do re~te ~ i nu o urmare~te in mod special, dar a carei este vadit prea mare pentru a putea fi acoperit in mod rezonabil de aceste
realizare apare ca fiind posibila ~i este acceptata in mod con~tient de autor. De~i imprejurllri. lnculpatul circuland cu o vitezii peste limita legal admisa In
rezultatul posibil sau eventual nu este urmarit anume de agentul criminal ~i nici localitati, viteza medie cu care inculpatul s-a deplasat de la ultima intersectie
nu este dorit de acesta, acpunea sau inactiunea criminala, fiind astfel conceputa, pana la momentul impactului fiind de 88 km/h, a declan~at o stare de pericol
~i realizata, !neat poate atrage ~i producerea lui, urmarea nedorita fiind acceptata potential, care putea fi stinsa prin reducerea vitezei. in momentul in care acesta a
depa~it axul drumului, cu eel putin 55 m inainte de impact, intrand pe
in mod con~tient, atitudinea mentala con~tienta a autorului trebuie raportata la
toate rezultatele faptei ~i nu numai la cele urmarite. Alaturi de criteriile contrasens, a declan~at o noua stare de pericol care s-a suprapus peste starea de
min imale de identificare a intenpei indirecte indicate de art. 16 alin. (3) lit. b) pericol initiala. Imediat, cu aproximativ 55 m de intrarea in interseqie, fiind pe
NCP, doctrina a evidentiat ~i o particularitate obligatorie a intentiei indirecte ~i contrasens, inculpatul constata ca vizibilitatea asupra partii drepte a intersectiei
anume aceea ca, in planul atitudinii psiho-afective, autorul care aqioneazii cu este blocata de tramvaiul ~i autoturismele care lntre timp au oprit la semaforul
intentie indirecta va adopta o atitudine pasiva, indiferenta fata de rezultat, care care arata culoarea ro~ie. in acest context factual, respectiv: inculpatul conducea
apare doar ca o simpla eventualitate. Cu toata aceasta contrarietate de atitudini, cu o viteza in jur de 88 km/h, se deplasa pe contrasens ~i cu vizibilitatea blocata
aparent ireconciliabile, pe care le presupun cele doua forme ale intentiei se vor asupra par(ii drepte a intersectiei de un tramvai care oprise la culoare ro~ie a
reuni in con~tiinta ~i exprimarea criminala a uneia ~i aceleia~i persoane, fie semaforului, la aproximativ 55 m de intersectie, inculpatul ia hotariirea, ori i~i
atunci ciind aceasta pune fn perico/ prin una :ji aceea:ji ac(iune douii sau mai mentine hotariirea deja luata, de a nu opri la culoarea ro~ie a semaforului ~i se
multe valori sociale distincte (ca in cazul incendiului care ucide ~i o persoana), deplaseaza spre intersectie cu vitezii, care ajunge in momentul premerglltor
fata de unele valori comportamentul criminal angajiindu-se activ, fata de alte impactului la cca 96 km/h, declan~and, astfel, o stare de pericol iminent.
valori cu indiferenta, fie cand aceasta poate pricinui viitiimiiri de gravitate Raportiindu-se la momentul imediat premerglltor declan~arii starii de pericol
diferitii uneia :ji aceleia:ji valori (ca in cazul unei vatamari grave care pune in iminent, Curtea constata ca inculpatul a actionat in astfel de imprejurari in care
pericol ~i viata victimei). Culpa cu prevedere, denumita ~i u~urinta criminala, se erau posibile eel pufin douii urmiiri, o urmare pe care acesta a unnarit-o,
caracterizeaza prin aceea ca de~i raptuitorul a prevazut rezultatul faptei sale, nu respectiv punerea in pericol a desra~urarii fluente ~ i in siguranta a circulatiei pe
1-a urmarit ~i nici acceptat, socotind in mod u~urat i c, neintemeiat, ca el nu se va drumurile publice, urmare ce ar fi atras o raspundere contraventionalll ~i o
produce. Infractorul prevede doua urmari ale actiunii sau inaqiunii sale: una unnare prevazuta de legea penala, incerta ~i subordonata celei dintiii, care consta
prevazuta sau nu in norma de incriminare, pe care o unnare~te, ~i alta prevazuta in uciderea persoanelor participante la trafic sau aflate in zona drumului public.
intotdeauna de legea penala, care este insa sub aspectul producerii ei, incerta ~i A vem in vedere cele mai grave urmari intrucat viteza autoturismului condus de
subordonata celei dintai, pe care nu o dore~te ~i nici nu o accepta. Aceasta forma inculpat era de aproximativ 96 km/h in momentul premergator impactului. in
de culpa criminala se apropie de intentie eventuala prin elementul comun de ceea ce priv~te cea de-a doua urmare, Curtea constata ca inculpatu!, de~i nu a
prevedere pe care ambele ii comporta. insa criteriul de delimitare a acestor doua dorit-o ~i nu a urmarit-o in mod special, a fost acceptata in mod con~tient de
20 Drep1 penal. Parrea speciala Jnfraqiuni con1ra persoanei 21
catre acesta, forma de vinovatie cu care a actionat fiind cea a intentiei indirecte.
Astfel, este evident.a atitudinea pasiva. indiferentii faµ de aceasta urmare mai ~ In raport de modul in care a actionat inculpatul, acesta a prevazut rezul-
grava, pe care a adoptat-o inculpatul, lnainte de declan~area starii de pericol tatele potentiale periculoase ale faptei sale, ~i, de~i nu le-a urmarit a acceptat
iminent, ~i care ii aparea ca fiind posibila in conditiile in care acesta a luat posibilitatea producerii lor. Relevant in acest sens este faptul ca inculpatul a fost
hot.ararea de a trece pe culoarea ro~ie a semaforului, intr-o intersectie aglomerata atentionat de persoane prezente la locul faptei sa se opreasca pentru ca exista
din mun. Ia~i, atlandu-se pe contrasens, cu o viteza de peste 88 km/h ~i cu riscul ca victima sa ia foe, avertismentele fiind ignorate, de~i in mod cert acesta
vizibilitatea blocata asupra paJ1ii drepte a intersectiei, de un tramvai. Este cuno~tea faptul ca hainele victimei sunt impregnate cu o substantli inflamabila.
evident ~i faptul ca, fat! de contextul factual anterior precizat, ca speranta Este cert ca inculpatul nu a dorit sa suprime viata victimei (relatiile foarte bune
inculpatului de a nu produce un rezultat vatamator s-a intemeiat doar pe hazard, dintre cei doi fiind probate in cauza), insa acest lucru nu exclude intentia
pe lntamplare, acceptand riscul producerii acestui rezultat, aflandu-ne, astfel, in indirecta in conditiile in care producerea incendiului era inevitabila in raport de
prezenta unei intentii eventuale. Pe de alt.a parte, datele cauzei nu releva nicio modul in care s-a aqionat (aprinderea unei surse de foe deschis la aproximativ
proba care sa dovedeasca ca inculpatul a avut o minima atitudine de preintam- 10 cm de o persoana peste care fusese tumat spirt medicinal). Fara a contesta
pinare activa a producerii rezultatului vatiimator ~i ca ar ti fost posibil ca acesta faptul ca intre persoanele din acea grupa de munca se faceau in mod frecvent
sa evalueze m mod u~uratic posibilitatile de evitare a rezultatului. Forma de ,,glume" eel putin neinspirate, Curtea constata, la fel ca prima instanta, ca
vinovatie cu care a actionat inculpatul nu poate ti raportata la un moment in care niciodata aceste glume nu au presupus amenintarea unei persoane cu incen-
nu erau create toate premisele declan~arii starii de pericol iminent, intrucat la dierea, cu atat mai mult cu cat aceasta din urma se atla intr-un evident pericol
ace! moment nici nu putem vorbi de luarea vreunei hotarari a inculpatului, din cauza faptului ca fusese stropita cu o substanta ale carei calita\i inflamabile
nefiind creat inca contextul factual care sa-1 determine pe inculpat sa ia o sunt indeob~te cunoscute. Prin urmare este lipsit de relevantll nivelul de
hot.a.rare. Astfel, in cazul unei aqiuni continue, este posibil ca o culpa initiala sa instructie ~colara al inculpatului, intrucat evaluarea consecintelor unei asemenea
fie inlocuira la momentul schimbarii imprejurarilor de fapt de o intentie directa fapte nu presupunea cuno~tinte de specialitate, fiind de domeniul evidentei ca
sau eventuala. In speta de fata, Curtea constata ca, de~i initial se poate retine ca, spirtul medicinal se aprinde foarte u~or. Faptul ca inculpatul a sperat ca un
la momentul in care a ajuns in partea de sus a podului ~i i-a aparut in campul asemenea rezultat nu se va produce nu a avut la baza elemente obiective
vizual semaforul ~i intersectia, inculpatul putea aprecia in mod u~uratic ca poate (indemanarea sa ori circumstantele concrete in care s-a savar~it fapta), ci ~ansa
trece pe culoarea ro~ie a semaforului inainte de a intra in intersectie ma~inile din ori intamplarea, elemente aleatorii care nu puteau ti prevazute sau anticipate de
lateral care aveau verde la semafor, ulterior imprejurarile s-au moditicat, in eel care a aqionat. in consecin\li, Curtea apreciaza ca in mod legal prima ins-
sensul ca in fata sa s-au oprit la semafor un tramvai ~i 4 autoturisme pe tiecare tanta a retinut ca fapta inculpatului intrune~te elementele constitutive ale infrac-
banda, au trecut mai multe secunde de cand semaforul avea culoarea verde tiunii de omor prevazute de art. I 88 alin. (I) NCP. Din probele existente la dosar
pentru autoturismele care puteau veni din lateral, ~i eel mai important, depla- nu rezulta in niciun moment ca victima cuno~tea sau putea sa cunoasca ca
sarea pe contrasens i-a blocat total vederea spre partea dreapta a intersectiei. inculpatul va aprinde o bricheta langa el. Este cert ca in cadrul colectivului anga-
Este evident faptul ca In momentul suprapunerii tuturor acestor imprejurari de jatii raceau glume in sensul ca se stropeau cu spirt, insa niciodata aceste glurne
fapt, inculpatul a fost pus In fata unei noi evaluari in urma careia a luat hotararea nu au constat in actiuni de genul celor intreprinse de inculpat. Fapta efectiva a
de a-~i continua deplasarea cu o viteza ce a ajuns inainte de impact la 96 km/h, acestuia nu a constat in a tuma spirt peste victima, aceasta actiune fiind realizata
fiindu-i indiferent daca va produce uciderea participantilor la tratic ori celor din de numitul LG. ~i acceptata de victima in considerarea faptului ca se inscria In
imediata apropiere, rezultat care, din ace! moment, depindea ca realizare sau tiparul glumelor obi~nuite de pe ~antier, ci in aprinderea brichetei, gest pe care
nerealizare doar de hazard ori noroc, aceasta din urma hotarare caracterizand ~i victima nu 1-a cunoscut, ~i cu atat mai putin nu 1-a acceptat. Trebuie remarcat ca
forma de vinovatie cu care a aqionat inculpatul, ~i anume intentia indirecta. din declaratiile martorilor oculari rezulta ca aqiunea inculpatului de a aprinde
Curtea constata ca atitudinea indiferenta a inculpatului ~i acceptarea uciderii bricheta langa victima peste care se tumase spirt s-a derulat intr-un interval
unor persoane ~i chiar a propriei persoane nu a fost una singulara, ci a caracte- foarte scurt de timp care nu a permis acesteia sa intreprinda nimic pentru a se
rizat ~i actiunile anterioare ale inculpatului, cand doar norocul a racut sa nu apara sau pentru a evita producerea incendierii, lipsa ei de reactie neputand ti
producli alte victime. Concluzionand. Curtea, raliindu-se la aprecierea focuta echivalata cu o acceptare a unui asemenea gest, ~i prin urmare nu demonstreaza
prin rechizitoriu, constata ca inculpatul. prin nerespectarea celor rnai irnportante ca ea a cunoscut ~i a acceptat saviir$irea faptei in asemenea condi\ii (CA.
reguli de circu/afie. respectiv circuland cu o viteza cu rnult peste cea legala fn Craiova, secfia penala, decizia nr. 151 112015, www.rolii.ro).
localitate, trecdnd linia continua ~i conducond pe distanfe sernnificative pe
- In cazul in care infractorul ucide din eroare o alta persoana decat pe cea pe care
contrasens $i. eel rnai periculos, intrond fn intersecfie pe culoarea rO$ie a serna-
voia sa o ucida (error in personam), nu se va retine eroarea drept cauza de neimputa-
forului, a transforrnat autoturisrnul fntr-o arrna a crirnei, fiindu-i indiferente
bilitate, fapta constituind o infractiune de omor;
urrnarile grave previzibile, $i anurne uciderea ori1$i vatarnarea unor persoane
(CA. l~i. sec/ia penala, decizia penala nr. 178114. 03.2018. nepublicata). - in situat}a in care Ia.ptuitorul a actionat impotriva unei persoane, iar din cauza
efectuarii In mod defectuos a actelor de executare sau ca unnare a unui eveniment
22 Drept penal. Partea specialii !nfracfiuni contra persoanei 23
neprevazut, actiunea infraqionala a fost deviata catre un alt subiect (aberratio ictus). - In ipoteza In care decesul survine dupa trecerea unei anumite perioade de timp
ajungandu-se astfel la un alt rezultat decat acela unnarit de raptuitor, insa de aceea~i de la comiterea unei tentative de omor ~i rara comiterea vreunui alt act de catre autor
natura cu acesta (de pilda, raptuitorul unnare~te uciderea unei persoane ~i din cauza -;i daca se stabile~te legatura de cauzalitate intre actiunile sau inactiunile initiate ale
schimblirii bru~te a pozitiei acesteia provoaca moartea altei persoane), nu se poate autorului ~i moartea victimei se va retine forma consumata a infractiunii de omor
retine eroarea drept cauza de neimputabilitate. Apreciem ca In aceasta ipoteza trebuie (infractiune progresiva comisa cu intentie); astfel, daca inculpatul a fost trimis In
retinuta o singura infractiune intentionata, prin raportare la persoana ucisa prin activi- judecata pentru comiterea unei tentative la infractiunea de omor, iar pe parcursul
tatea infractionala, lntrucat exista un singur rezultat; judecatii survine decesul victimei, cred ca instanta poate dispune schimbarea
- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii mobilul sau scopul cu care au lncadrarii juridice ~i retine fonna consumata a infractiunii, rara a se putea ridica
fost savar~ite; acestea pot fi avute In vedere de instanµ la individualizarea pedepsei. obieqiuni cu privire la limitele sesizarii, deoarece In sensul art. 3 71 NCPP fapta cu
care este sesizata instanta vizeaza actiunea sau inaqiunea infractionala, iar nu
1.6. Formele infractiunii urmarea imediata a acesteia; atunci cand decesul survine dupa ramanerea definitiva a
hotararii de condamnare pentru comiterea tentativei la infrac\iunea de omor, opinez
- actele preparatorii: sunt posibile, lnsa nu sunt incriminate;
ca parchetul poate exercita calea de atac a revizuirii lntemeiate pe dispozitiile art. 453
- tentativa este incriminata; se poate retine atat tentativa idonee imperfecta (lntre- alin. (I) lit. a) NCPP;
rupta), cat ~j tentativa idonee perfecta I;
- desistarea ~i lmpiedicarea producerii rezultatului pot fi retinute drept cauze de ~ Fapta de a cauza unei persoane grave leziuni craniene, prin aplicarea,
nepedepsire a tentativei; cu intensitate. a unei lovituri In cap. folosindu-se de un obiect apt sa produca
- consumarea: 1n momentul mortii victimei (infrac/iune de rezultat, nu de pericol); moartea, cu unnarea unor grave leziuni parietale, caracterizeaza latura subiectiva
a infrac\iunii prin inten\ie de a ucide. Daca leziunile au cauzat victimei o epilep-
- se va retine forma consumata a infractiunii ~i In ipoteza In care totu~i victima sie posttraumatica, cu repetate intemari in spital, iar dupa doi ani ~i trei !uni
decedeaza In urma desistarii din cauza aqiunilor raptuitorului, respectiv In ciuda aceasta a decedat ca unnare a insuficientei cardio-respiratorii datorata unei bron-
tuturor eforturilor raptuitorului de a impiedica producerea rezultantului 2; hopneumonii survenita la o persoana cu epilepsie posttraumatica, de~i lntre agre-
siune ~i deces exista o legatura de cauzalitate secundara, moartea datorandu-se
1
in doctrina (F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. I, p. 489) s-a apreciat ca trebuie re\inuta unor complica\ii tardive, fapta constituie infractiunea de omor, iar nu tentativa la
existenta unei tentative idonee pedepsibile ~i atunci ciind actiunea apta de a produce decesul aceasta infrac\iune (C.S.J., sec{ia penala, decizia nr. 218411993, www.legalis.ro).
este exercitata cu intentie de faptuitor asupra unei persoane care era decedata la momentul
actiunii, dar cu privire la care faptuitorul avea reprezentarea ca este in viaµi. Astfel, s-a aratat - fata de urmarea imediata produsa ~i de modalitatea de afectare a valorii sociale
ca 'in acest caz ,,nu poate fi vorba despre o fapta putativa sau tentativa neidonee, situatia protejate omorul In forma consumata nu poate fi considerat o infractiune continua;
trebuind a fi analizata pe terenul tentativei idonee. Persoana care lncearca sa ucida o alta este totu~i posibila retinerea unei fonne continue a omorului In cazul In care acesta
persoana ~tie ca fapta pe care urmeazii sa o comita este prevazuta de lege, iar reprezentarea sa lmbraca forma tentata a unei infrac\iuni omisive improprii In care obligatia legala sau
corespunde realita\ii, astfel ca nu se pune problema unei erori inverse de drept. in acela~i timp, conventionala de a actiona are caracter de pennanenµ 1;
insa, existenµi vie\ii nu exprima doar o cerin\li a obiectului material in cazul infraqiunii de
omor, ci este in egala masura o explica\ie a neproducerii rezultatului. Este evident ca
producerea rezultatului, adica suprimarea vie\ii, nu este posibila deciit daca victima este in
viaµ. De aceea, faptul ca victima era decedata reprezinta o explica\ie a ramanerii faptei in faza
tentativei, la fel ca ~i aflarea obiectului in alta parte sau gre~ita executare a ac\iunii. Mai mult,
fapta (de a trage cu arma intr-un cadavru, crezand ca este o persoana care doarme) poate fi
considerata ca periculoasa ~i apta de a ucide de catre un observator impartial care crede, ca ~i duce, in cele din urma, la survenirea decesului victimei, iar pe de alta parte ca nu se va retine
autorul, ca respectivul cadavru este o persoana in via\a. Aceasta reprezentare a observatorului comiterea unui omor in formil. consumatil. ~i nici a unei tentative la omor, ci a unei infractiuni
extern este testul pe baza caruia se face delimitarea tentativei idonee de cea neidonee. de ucidere din culpa in forma consumata dacli. imprejurarea care l ipse~te de eficienta aqiunea
A asimila aceasta fapta cu o tentativa neidonee inseamna a asocia acela~i tratament penal unor de prevenire a rezultatului se datoreaza culpei autorului.
fapte a caror periculozitate sociala este, in mod evident, diferita. intr-adevar, este greu de ' in acest sens, in literatura de specialitate (F. Streteanu, D. Ni/u, op. cit., vo!. II, p. 35) s-a
admis ca vom avea o tentativa neidonee de omor atat in situatia celui care trage asupra unei aratat ca in ceea ce prive~te infraqiunile omisive improprii se pune problema calificarii faptei
persoane pe care o crede adormita, cu inten\ia de a o ucide, cat ~i in ipoteza aceluia care trage in situatia in care aceasta ramane in forma de tentativa ,,a~a cum se intampla atunci ciind, dupa
in cuno~tinta de cauza intr-un cadavru, convins insa ca, in absen\a acestui act, eel decedat va o perioada in care bebelu~ul nu a fost hranit, el este descoperit ~i salvat de o alta persoana. in
invia dupa 3 zile". acest caz, avand in vedere ca obligatia incalcata de mama avea caracter de pennanenta,
2
in literatura de specialitate (F. Streteanu, D. Ni{u, op. cit., vol. I, p. 508) s-a mai inve- tentativa de omor va fi considerata o infractiune omisiva improprie continua. Drept
derat, pe de o parte, ca se va re\ine cauza de nepedepsire a tentativei daca pe parcursul acti- consecinta, daca pe parcursul inac\iunii a intervenit o lege noua care sanctioneazii mai sever
vita\ii eficiente de impiedicare a producerii rezultatului intervine un element exterior care tentativa de omor, aceasta va primi aplicare, in detrimentul legii anterioare mai favorabile.
JnfraC{iuni contra persoanei 25
24 Drept penal. Partea speciala
intensitatea loviturilor. Faptul ca nu existii leziuni suferite de persoana vatiirnatii
- in principiu, nu poate fi re\inuta forma continuatii a infractiunii, aceasta inca- nu are relevan\i'i asupra incadrarii juridice a faptei. Pe de alti'i parte, exista
drandu-se in categoria infractiunilor cu rezultat ireversibil (definitiv) 1; in cazul in tentativa la infrac\iunea de omor atunci ciind fiiptuitorul a inceput executarea
care dupa comiterea unei tentative de omor asupra unei persoane, in baza aceleia~i ac\iunii de ucidere, dar aceasta a fost intreruptii sau nu ~i-a produs efectul, deci
rezolutii infractionale, autorul comite dupa o perioada scurta de timp o noua aqiune activitatea infraqionalii a fost curmata din cauze exterioare voin\ei inculpatului,
indiferent de ce natura ar fi acestea. Exista inten\ia de a ucide atunci ciind
prin care reu~e~te sa suprime viata aceleia~i victime, doctrina ~i jurisprudenta
inculpatul a lovit de douii ori cu barda spre capul persoanei vatiimate, iar lovirea
majoritara considera ca se impune repnerea unei singure infractiuni consumate de
nu a putut fi desaviir~ita deciit datoritii faptului ca aceasta, in primul act, din
omor (calificat ca urmare a retinerii premeditarii), ca forma a unitatii naturale colec-
instinct ~i-a ferit capul, retragandu-se pe spate cu scaun cu tot, astfel inciit
tive in considerarea absorbtiei tentativei in forma consumatii a infractiunii; carenta lovitura a fost aplicatii in rnasa (care a fost despicata), iar a doua lovitura a fost
acestei opinii este data de faptul ca pentru retinerea unitatii naturale colective este parata de rniina dreaptii a unuia dintre martori (CA . Bucure$fi, sec/ia 1 penala,
necesara indeplinirea conditiei unitati spatio-temporale ~i a unicitatii actiunii; or, in decizia nr. 11312002, fn C.P. Ad., p. 602).
ipoteza vizata, niciuna dintre aceste condi\ii nu este satisfiicuta, fiind vorba de o
pluralitate de actiuni comise la intervale diferite de timp ~i in baza aceleia~i rezolutii ~ Sub aspectul laturii subiective, in cazul infractiunii de vat.arnare corpo-
infractionale, care trebuie sa conduca la retinerea unei infractiuni continuate, in rala, infractorul ac\ioneaza cu intentia genera!a de vatiimare, in timp ce In cazul
conditiile in care unitatea de subiect pasiv nu mai constituie o cerinta pentru re\inerea tentativei la infraqiunea de ornor acesta ac\ioneaza cu intentia de ucidere. Prin
unitatii legale nici macar in cazul infractiunilor contra persoanei. urmare, in cazul tentativei la infractiunea de ornor, actele de punere in executare,
intrerupte sau care nu ~i-au produs efectul, trebuie sa releve - prin natura !or ~i
~ Ingradirea unui teren cu un cablu electric neizolat, pus sub tensiunea irnprejurarile in care au fost comise - ca infractorul a avut intentia de a ucide, iar
de 220 V, urmatii de atingerea cablului de catre o persoanii, cu consecinta elec- nu intentia generalii de a vatarna. Fapta constituie tentativa la infrac\iunea de
trocutarii acesteia ~i producerii unor grave leziuni, vindecate in urma interven\iei ornor, fiind relevatii inten\ia de ucidere, dacii a fost savar~ita pe fondul unui
medicale, constituie tentativii la infractiunea de omor cu intentie indirectii conflict anterior intre infractor ~i victima, urmat de inarmarea acestuia cu un
(C.S.J., sectia penala, decizia nr. 194611996, www.legalis.ro). obiect apt de a produce rnoartea (cutit), prin aplicarea unei lovituri ce a vizat o
zona anatomica vitala (zona toraco-abdominala), lovitura putemica, de mare
~ Fapta inculpatului de a lovi de la o distanta mica (3 m) cu intensitate ~~ intensitate, care a avut consecinte grave (plaga penetranta in zona abdominala,
cu un obiect apt de a ucide (piatra de pavaj stradal de 18/1 2 cm) capul persoanei cu lezarea de organe inteme, leziune care a pus in primejdie viata victimei), la
vatiimate (in varsta de numai 8 ani) constituie tentativa la infractiunea de omor (in care se adauga atitudinea infractorului imediat dupa sava~irea faptei, constiind
incadrarea repnuta), sub forma intenpei indirecte, deoarece, de~i nu a urmarit in disparitia sa de la dorniciliu ~i sustragerea de la urmarirea penala (J.C.C.J. ,
producerea mortii persoanei vatiimate, inculpatul a prevazut acest rezultat ~ i a secfia penala, decizia nr. 122712009, fn B.J. 2009, p. 680).
acceptat posibilitatea producerii lui. Acest rezultat nu s-a produs din cauze inde-
pendente de vointa inculpatului, ceea ce a tacut ca infrac\iunea de omor sa ramiina ~ lnfractiunea de omor se siiva~e$te cu intentia de ucidere, iar nu cu
in faza tentativei, chiar daca leziunile suferite nu au pus 1n primejdie viata per- intentia generalii de a vatiima, expresia ,,uciderea unei persoane" cuprinzand
soanei vatamate (1. C. CJ., sec{ia penala, decizia nr. 274012004, www.legalis.ro). implicit ideea orientarii actiunii spre un rezultat specific constand in moartea
victimei. Daca inculpatul, in scopul de a lrnpiedica prinderea, irnobilizarea ~i
~ Pentru a putea caracteriza activitatea infractionala a faptuitorului ca conducerea sa inaintea autorita\ii a lovit cu un cutit de mai multe ori in directia
fiind tentativa la omor este necesarii intrunirea mai rnultor conditii, ~i anume: persoanei vatiimate, reu~ind sa ii aplice o lovitura in zona inirnii ~i doua lovituri
folosirea unui obiect vulnerant, apt sa produca moartea, vizarea unei zone vitale, in zona anatomica superioara stiinga, fapta constituie tentativa la infractiunea de
ornor, intruciit indreptarea con~tienta a aqiunii violente spre o zona vitala a
corpului ~i folosirea cu\itului, obiect apt de a produce rnoartea, releva intentia de
1
in doctrina (F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. II, p. 57 ~i 58) sunt relevate ~i unele ucidere (J.C.C.J., secfia penala, decfzia nr. 452612010, www.legalis.ro) .
ipoteze de exceptie in care se va putea retine forma continuata a infractiunii de omor, cum ar
fi: I . in situatia in care actiunile vizeaza aceea~i persoana, iar victima a supravietuit primei
incercari de ucidere, dar raptuitorul, in baza aceleia~i rezolutii, a repetat actiunea. reu~ind in ~ lnculpatul a lovit victima in abdomen cu o sticlli spartii, cauzandu-i
final sa o ucida, atunci ciind de la inceput autorul a acceptat posibilitatea unei tentative e~uate, victimei o plaga injunghiata cu evisceratie de intestin subtire. ceea ce constituie
hotiiriind ca in acest caz sa reia ulterior actiunea piina la consumare; 2. in ipoteza in care, tentativa la infrac\iunea de ornor (J.C.C.J., sec{ia penala, decizia nr. 10712010,
potrivit unui plan prestabilit, autorul ii administreaza victimei la diferite intervale de timp o wwv1•.legalis.ro) .
cantitate de otrava insuficienta pentru a o ucide, moartea urmiind a se produce din cauza
acumularii in organism a substantei toxice (tentativa la omor in forma continuata). Deopo-
triva, s-a aratat ca unitatea legala se va mentine in acest caz ~i In ipoteza in care la final se
produce rezultatul dorit de autor.
26 Drepl penal. Partea specia/ii Jnfraqiuni contra persoanei 27

~ Fapta inculpatului de a aplica lovituri cu picioarele, cu intensitate ~i 1n Art. 189 NCP nu a mai preluat din C.pen. din 1969 urmiitoarele elemente
agravante 1:
mod repetat, 1n capul victimei cazute la pamant In agonie, ulterior momentului la
care coinculpatul a aplicat victimei mai multe lovituri cu cutitul in zona toracica 1. de la omorul calificat (art. 175 C.pen. din 1969);
~i abdominala, seqionandu-i artera aortica, constituie tentativa la infraqiunea de (i) omorul siivar~it asupra sotului sau a unei rude apropiate (art. 175 alin. (1) lit. c)
omor, ~i nu infraqiunea de omor In forrna consumatii, 1n conditiile In care C.pen. din 1969] fapta fiind incriminatii ca variantii agravatii a omorului ill infraqiunea
loviturile aplicate de inculpat, chiar daca aveau potential tanato-generator, nu de violenie In familie previizutii de art. 199 al in. ( 1) NCP raportat la art. 188 NCP;
~i-au manifestat potentialul, iar loviturile aplicate anterior de coinculpat au
cauzat decesul, prin sectionarea arterei aortice, independent de interventia sau de (ii) omorul siivar~it profitand de neputinta victimei de a se apiira [art. 175 alin. (1)
intensitatea loviturilor aplicate de inculpat (l.C.C.J., sec/ia penala, decizia lit. d) C.pen. din 1969], fapta fiind omor simplu, iar la individualizarea pedepsei
nr. 231612010, www.legalis.ro). instanta va retine circumstanta agravantii generalii previizutii de art. 77 lit. e) NCP;
(iii) omorul siivar~it prin mijloace care pun in pericol viata mai multor persoane
1.7. Pedeapsa
[art. 175 alin. (1) lit. e) C.pen. din 1969] fapta fiind omor simplu, iar la indivi-
- lnchisoarea de la 10 la 20 de ani ~i interzicerea obligatorie a exercitarii unor dualizarea pedepsei instanta va retine circumstanta agravantii generalii previizuta de
drepturi previizute In art. 66 NCP; art. 77 lit. c) NCP;
- raspunderea penalii este imprescriptibilii, infractiunea regiisindu-se In enume- (iv) omorul siivar~it In legiiturii cu indeplinirea lndatoririlor de serviciu sau
rarea limitativii previizutii de art. 153 alin. (2) NCP. publice ale victimei [art. 175 al in. (1) lit. f) C.pen. din 1969], fapta constituind infrac-
\iunea de ultraj [art. 257 alin. (1) NCP raportat la art. 188 NCP] sau, dupii caz, ultraj
judiciar [art. 279 alin. (2) NCP raportat la art. 188 NCP];
_§b_ Omorul calific~at ·- ·~
{v) omorul siivar~it In public [art. 175 alin. (1) lit. i) C.pen. din 1969], fapta fiind
2.1. Nofiune omor simplu.
2. de la omorul deosebit de grav (art 176 C.pen. din 1969).
- omorul calificat (art. 189 NCP) constii In omorul sawir~it in vreuna din urma-
toarele fmprejur<'iri : (i) omorul comis pentru a siivar~i sau ascunde siivar~irea unei talharii sau piraterii
a) cu premeditare; [art. 176 alin. (1) lit. d) C.pen. din 1969], deoarece dispozitia art. 189 alin. (1) lit. d)
este generalii incluzand ~i aceastii agravantii;
b) din interes material;
(ii) omorul siivar~it asupra unui magistrat, politist, jandarm ori asupra unui
c) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la riispundere militar, in timpul sau 1n legiitura cu indeplinirea lndatoririlor de serviciu sau publice
penalii sau de la executarea unei pedepse;
ale acestora [art. 176 alin. (!)lit. f) C.pen. din 1969], fapta constituind infractiunea
d) pentru a lnlesni sau a ascunde siivar~irea altei infraqiuni; de ultraj [art. 257 alin. ( 1) NCP raportat la art. 188 NCP] sau, dupa caz, ultraj judiciar
e) de ciitre o persoanii care a mai comis anterior o infraqiune de omor sau o tenta- [art. 279 alin. (2) NCP raportat la art. 188 NCP];
tivii la infractiunea de omor; (iii) omorul siivar~it de ciitre un judeciitor sau procuror, politist, jandarm sau
f) asupra a douii sau mai multor persoane; militar, in timpul sau In legiitura cu lndeplinirea lndatoririlor de serviciu sau publice
g) asupra unei femei gravide; ale acestora [art. I 76 al in. (I) lit. g) C.pen. d in i 969], fapta constituind omor simplu
h) prin cruzimi. in concurs cu purtarea abuzivii sau cercetarea abuzivii.
- infractiunea de omor calificat nu l mbracii l ntotdeauna forma unita\ii naturale de
- omorul calificat reprezintii o variantii agravatii a omorului simplu (continutul
infraqiune avand In vedere ca In cazul omorului comis asupra a doua sau mai multe
juridic al infractiunii de omor simplu este agravat prin elementele circumstantiale
previizute de art. 189 NCP). persoane suntem !n prezenta unei unitiiti legale de infractiune.

NCP a renuntat la distinctia omor calificat - omor deosebit de grav, reglemen-


tand numai omorul calificat; NCP nu reune~te In cadrul art. 189 toate circumstante
agravante speciale previizute de C.pen. din 1969 in art. 175 ~i 176 fiind piistrate
numai acele circumstante care pot justifica aplicarea pedepsei detentiunii pe viatii.

1
in acela~i sens, a se vedea V. Cioclei, In NCP comentat, p. 385.
Inji-acfiuni contra persoanei 29
28 Drept penal. Partea specialii

2.2. Elementele circumstantiale agravante ale omorului calificat ~ Pentru existen\a premeditarii este necesara indeplinirea cumulativa a
2.2.1. Omorul cu premeditare [art. 189 alin. (1) lit. a) NCP] eel pu\in doua condi\ii, ~i anume: luarea rezolutiei infrac\ionale sa preceada cu
un anumit interval de timp ac\iunea agresiva, iar hotariirea mai dinainte luata sa
- premeditarea este hotariirea de a comite infraqiunea, luata lnainte de saviir$irea se concretizeze In anumite activitati de pregatire a infrac\iunii, cum ar fi
actiunii sau inactiunii infractionale 1; In acest sens ins tan ta suprema2 a aratat ca ob\inerea de informatii in legatura cu victima, piindirea acesteia, procurarea de
premeditarea presupune lndeplinirea cumulativa a urmatoarelor condifii: 1. luarea mijloace ori cautarea de complici. Prima cerinta presupune trecerea unui interval
rezolutiei infractionale trebuie sa preceada cu un interval de timp aqiunea agresiva3 ; suficient de timp de la luarea hotararii infraqionale $i exteriorizarea acesteia
2. chibzuirea infractorului trebuie sa fie suficienta; din probele administrate trebuie sa pentru a reflecta asupra savar$irii faptei ~i a lua hotariirea In acest scop, precum
rezulte a$adar ca infractorul a avut suficient timp sa reflecteze cu privire la comiterea ~i o pregatire In vederea comiterii infrac\iunii. Or, din lmprejurarea ca incul-
faptei; nu este necesar ca durata de timp necesara deliberarii sa fie lndelungata; patul, dupa ce s-a certat cu victima, a amenin\at-o, iar dupa aproximativ
3. hotariirea luata anterior trebuie sa se concretizeze in anumite activitafi de pregatire, l 0 minute a revenit lnarmat cu un cutit, nu se poate retine ca el a comis omorul
de natura a inlesni saviir$irea infractiunii; cu premeditare, intervalul de timp fiind insuficient pentru pregatirea omorului ;;i
exclude ipoteza ca inculpatul ar fi meditat cu privire la sava~irea faptei (C.S.J.,
- fata de aceste condi\ii re\inute constant in jurispruden\a, consider ca se impune
secfia penalii, decizia nr. 101411993, www.legalis.ro).
reliefarea unor nuante: a) nu timpul este de esenta premeditarii, ci intensitatea, deter-
minarea cu care infractorul dore$te sa puna in ap!icare planul criminal; b) conditia
existentei unor acte preparatorii materiale in intervalul de timp cuprins intre
~ Pentru a se retine premeditarea este necesar sa se constate ca fliptui-
torul a luat hotararea de a savar$i infractiunea cu suficient timp lnainte pentru a
momentul luarii hotariirii de a saviir$i omorul $i momentul executarii infractiumi, ar
avea posibilitatea sa reflecteze asupra lmprejurarilor, locului $i momentului de
trebui privita cu o anumita flexibilitate prin raportare la particularitatile fiecarei cauze
savar$ire a faptei ~i de a persista In aceasta hotarare. T otodata, mai este necesar
in care se poate retine existenta unei deliberari a infractorului cu privire la modalitatea ca In acest interval de timp sa fi lntreprins ac\iuni specifice de pregatire in acest
de comitere a faptei; astfel, este posibil ca in urma actelor de reflectie infractorul sa scop, cum ar fi: piindirea victimei, procurarea de mijloace sau strangerea de
a$tepte oportunitatea de a comite omorul, rara a fi necesare efectuarea unor acte informa\ii etc. in situa\ia in care in urma unui conflict avut cu ocazia unei !ntiilniri
materiale de pregatire; intiimplatoare cu victima, raptuitorul se duce acasa $i se lnarmeaza cu un cu\it,
- se va retine acest element circumstantial agravant chiar ~i in ipotezele in care apoi revine la locul conflictului avut inainte $i aplica victimei lovituri de cu\it care
infractorul are un nivel de inteligenta precar sau sufera de un retard mintal, dar are se soldeaza cu moartea acesteia, repnerea faptei ca fiind savii~ita cu premeditare
discemamiintul pastrat cu privire la fapta comisa, daca sunt intrunite conditiile este gre~ita (C.S.J, secfia penalii, decizia nr. 515512001, www.legalis.ro).
premeditarii;
~ Pentru a considera ca omorul a fost savar$it cu premeditare, este
necesar sa se constate ca luarea hotararii de a ucide a premers cu o anumita
perioada de timp saviir$irea faptei, In care autorul sa reflecteze ~i sa efectueze
1 aciiuni concrete de pregatire a comiterii infraqiunii. Aceste conditii nu sunt
In analiza criminologica premeditarea este privita nuantat nefiind apreciata intotdeauna
drept cauza de agravare a omorului. Astfel, Inca din secolul al XIX-lea, Garofalo a subliniat ca !ndeplinite in cazul unei alterca\ii produse In apropierea locuintei inculpatului
nu se poate stabili o legatura directa intre rapiditatea aqiunii criminale ~i natura corigibila sau care, pentru a se razbuna, a intrat In casa, s-a !narmat cu un cu\it, dupa care,
incorigibila a agentului (R. Garofalo, La criminologie, Kessinger Publishing, 2010, p. 406-407). gasind pe persoana vatamata, a lncercat sa o ucida (C. S.J., secfia penalii, decizia
2
l.C.C.J., sectia penala, decizia nr. 1910/2009 (www.legalis.ro). nr. 104711990, www.legalis.ro).
3
In doctrina (F. Streteanu, D. Ni/u, op. cit., vol. I, p. 325-326) s-a apreciat ca in cazul
intentiei premeditate, autorul ia hotariirea in stare de relativ calm, iar pana la momentul ~ Fapta inculpatului care, pe un fond de gelozie, in scop de razbunare, a
punerii ei in executare se scurge un timp mai indelungat, pe durata caruia hotararea luat hotararea de a ucide victimele - fosta sa sotie ~i prietenul acesteia - s-a
infractionala se mentine ~i chiar se consolideaza ~i ca nu este posibila stabilirea cu valoare de inarmat, a patruns In locuin\a fostei sale so\ii, a a~teptat sosirea victimelor ~i, in
principiu a limitei minime a intervalului de timp in discu\ie, totul depinzand de imprejurarile momentul in care acestea au intrat In locuinµ, le-a aplicat mai multe lovituri de
concrete, dar acest interval de timp nu poate fi de ordinul minutelor. De~i s-a admis ca
cu\it, care datorita interven\iei unei persoane nu au condus la decesul victimelor,
savar~irea unei infraqiuni caracterizate de intentie premeditata presupune de regulii ~i o
pregatire a acesteia, indiferent daca pregatirea imbraca forma unor acte materiale sau !ntrune~te elementele constitutive ale tentativei la infractiunea de omor calificat
intelectuale, s-a considerat ca premeditarea nu este condifionatii de efectuarea unor acte de (!. C. CJ., secfia penalii, decizia nr. 297912009, w.~w.legalis. ro).
pregiitire, ciici ea este posibilii !ji in cazu[ unor infrac/iuni care nu sunt susceptibile de astfel
de acte. Deopotriva, s-a opinat ca amenintarea repetatii in timp a victimei de catre inculpat,
urmata de comiterea infraqiunii cu care se ameninta, poate ti un indiciu al premeditarii, insa
acesta trebuie coroborat cu alte elemente.
30 Drept penal. Partea speciala Jnft"acfiuni contra persoanei 31
- retinerea savar~irii omorului cu premeditare nu este incompatibila cu refinerea 2.2.2. Omorul s avar~it din interes material [art. 189 alin. (I) lit. b) NCP)
starii de provocare 1 ;
- omorul este savar~it cu un mobil special (in impulsul (sentiment, interes) ce 1-a
- se poate retine comiterea omorului cu premeditare indiferent daca fapta consta
intr-o actiune sau intr-o omisiune; determinat pe raptuitor Sa comita infractiunea), acela al obtinerii de catre raptuitor,
ulterior siiva r~irii faptei, in mod direct ~i pe cale aparent legalii, a unei sume de
- se poate retine ~i in cazul infractiunii deviate savar~ite In modalitatea aberratio bani sau a altui folos de natura patrimoniala; din probe trebuie sa rezulte ca la
ictus sau error in personam; momentul comiterii actiunii sau inaqiunii infractionale autorul actiona cu acest
- nu este posibila retinerea la omorul comis cu premeditare ~i a circumstantei mobil;
agravante prevazute de art. 77 lit. f) NCP - savar~irea infractiunii de omor in stare de - nu se va retine aceastii agravantii dacii omorul este siivar~it cu alt mobil ori daca
intoxicatie voluntara cu alcool sau cu alte substante psihoactive - cand a fost provocata la comiterea faptei autorul nu a avut vreun mobil special, chiar dacii ulterior
in vederea comiterii infractiunii [stare de intoxicape voluntarii preordinatii (preme- fiiptuitorul obtine un folos material ca urmare a moqii victimei (de pilda, omorul
ditatii), comp/eta ori incompletifj, deoarece pentru retinerea acestei circumstante agra- comis de un comerciant fata de un competitor de-al siiu, dar care a fost comis pe
vante legale este necesar ca premeditarea sa nu reprezinte o circumstanta speciala agra- fondul unor conflicte de naturii personala avute cu v ictima, chiar dacii in urma
vanta a infractiunii; pot fi retinute alte circumstante agravante dintre cele prevazute omorului fiiptuitorul obtine indirect ~i un folos material in urma eliminarii de pe piata
de art. 77 NCP (de pilda, comiterea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna)2; a competitorului); deopotriva, nu se va retine aceastii forma calificatii a omorului
- premeditarea este o circumstan{ii persona/ii, care nu se rasfrange asupra celor- dacii numai complicele sau instigatorul, nu ~i autorul, au avut in vedere un interes
lalti participanti, cu exceptia situatiei in care participantii au contribuit la realizarea material in legatura cu comiterea faptei;
actelor preparatorii cunoscand scopul acestora, cand devine o circumstanta reala3. - daca omorul este savar~ it de autor cu acest mobil special, nu prezinta importanta
dacii interesul material este personal al autorului omorului sau al unui tert, ori dacii
1
tequl a avut sau nu cuno~tinta de fapta autorului, ori dacii se afla sau nu intr-o relatie
in sens contrar, a se vedea $t. Dane!j, V. Papadopol, Individualizarea judiciara a de rudenie/personalii cu autorul, ori dacii a avut sau nu calitatea de participant la
pedepselor, Ed. Juridica, Bucure~ti, 2004, p. 182. Deopotriva, in literatura de specialitate comiterea omorului;
(F. Streteanu, D. Ni/u, op. cit., vol. II, p. 397) s-a aratat ca ,,intotdeauna ~i :Iara excep(ie, provo-
carea !ji premeditarea se exclud reciproc: una presupune o stare de putemica tulburare sau - fo losul material nu poate fi in niciun caz obtinut in contextul spatio-temporal al
emo(ie, iar cealalta o stare de relativ calm, neputand vreodata coexista cele doua stari psihice. in siivar~iriiomorului, adica nu poate consta in deposedarea v ictimei ~ i imposedarea
aceste situatii, «actul provocatorn a reprezentat doar un pretext pentru ca autorul sa actioneze, criminalului in acelea~i imprejuriiri cu comiterea omorului; astfel, in cazul in care
fiind o condi\ionare a pretinsei sale riposte ~i indeplinind doar condi\iile obiective. in co~cret, el omorul ar fi siivar~it In vederea insu~iri i prin mijloace v iolente a unor valori, bani sau
nu genereaza starea de puteroica tulburare, fapt eviden\iat de calmul cu care reactioneaza lucruri se va retine numai agravanta de la art. 189 alin. (1) lit. d) NCP (In concurs cu
inculpatul, motiv pentru care am putea retine premeditarea".
2 infraqiunea de talharie), deoarece folosul material se obfine concomitent cu savar-
in sens contrar, acceptand posibilitatea re\inerii circumstantei agravante prevazute de
~irea faptei sau imediat dupa comiterea acesteia; datoritii acestor particularitati
art. 77 lit. f) NCP ~i la aceasta varianta agravata a omorului a se vedea ~i F. Streteanu, D. Ni/u,
op. cit., vol. II, p. 435. Autorii au apreciat ca ,,nu se poate vorbi de o suprapunere lntre este incompatibilii retinerea ambelor variante agravate ale omorului pentru inca-
circumstanta intoxica\iei preordinate ~i premeditare. Astfel, se poate re\ine circumstanta drarea juridica a unei fapte;
intoxicatiei preordinate flira a fi automat intrunite ~i conditiile premeditarii, ba din contra, - nu prezinta importanta daca folosul material a ~i fost efectiv obtinut;
putem sa fim In prezenta inten\iei repentine. (... )Cu alte cuvinte, e posibil, !ara doar ~i poate,
sa existe circumstanta agravanta a intoxicatiei preordinate grefate pe fondul unei intentii
spontane. Prin urrnare, in conditiile in care intoxica\ia preordinata apare consecutiv unei ~ In privinta inculpatului B.A. se constata ca instanta de fond a retinut in
inten\ii premeditate (luarea hotararii de a comite fapta intr-o stare de relativ calm ~i punerea ei mod corect ca fapta acestuia de a-I determina pe inculpatul B.M.D. sa o ucida pe
in executare dupa un interval mai lung), nu vedem de ce nu ar putea fi valorificat acest plus de victima B.N ., tatal inculpatului, In noaptea de 15- 16 august 2014, lntrune~te
pericol social, evident, prin re\inerea ambelor circumstan\e, atiit a ce!ei agravante generale, cat elementele constitutive ale infrac\iunii de instigare la infraqiunea de omor
~i a ce!ei agravante speciale". cal ificat. Critica formulata de inculpat in sensul ca nu a savar~it infractiunea din
Jn acela~i sens, a se vedea $t. Dane!j, V Papadopol, lndividualizarea judiciara a pedep-
3
interes material, ci din razbunare, invocand in acest sens relatiile conflictuale
selor, Ed. Juridica, Bucure~ti, 2004, p. 381. Jn alta opinie (F. Streteanu, D. Ni/u, op. cit., avute cu victima este neintemeiatii. in declaratia data de B.A., in calitate de
vol. II, p. 268) s-a aratat ca ,,inten\ia premeditata, ca forrna a intentiei, ramiine o circumstanta suspect, in faza de urmarire penala, acesta a ariitat cape la inceputul lunii august
pur subiectiva ~i se retine doar in cazul subieqilor care au ac(ionat in prezenta ei. Faptul ca 2014 s-a hotariit sa ii omoare pe tatal sau, B.N., pentru ca avea nevoie de tot mai
autorul a comis infraqiunea in condi\iile premeditarii, indiferent daca aceasta este men(ionata
sau nu de norrna de incriminare, nu conduce la transmiterea ei participan\ilor, a~a cum
considera uneori doctrina noastra. Este adevarat ca premeditarea se re\ine uneori ~i in cazul pentru ca astfel ea s-ar obiectiva, devenind circumstan/a reala, ci in considerarea faptului ca
participantului care a comis acte de pregatire impreuna cu autorul, dar aceasta se intampla nu participantul respectiv a ac/ionat el insuji in baza unei inten(ii premeditate".
Infrac{iuni contra persoanei 33
32 Drept penal. Partea speciala

multi bani pentru a merge sa se distreze, ~i pentru ca nu voia sa 11 omoare cu - actiunea prin care se suprima viata victimei in scopul sustragerii unui tert de la
mana sa, s-a holiirat sa gaseasca pe altcineva sa faca acest lucru. imprejurarile raspundere penala sau executarea unei pedepse are natura unui act de favorizare a
indicate In aceaslii declaratie au fost confirmate de catre B.A., 'in calitate de acestuia, care este absorbit in cadrul infraqiunii de omor calificat; in acest caz,
inculpat, in faza de urmarire penala In care a aratat ca i~i mentine declaratia data mfractiunea de favorizare a raptuitorului nu va putea fi retinuta in concurs ideal cu
anterior ~i ca recunoa~te ~i regreta fapta comisa. Ca urmare, instanta de fond a favorizarea raptuitorului; nimic nu impiedica insa retinerea unui concurs real intre
retinut in mod corect ca inculpatul B.A. a urmarit un interes material, respectiv aceste infrac\iuni (de pilda, atunci cand prin mai multe actiuni infractionale, dintre care
mo~tenirea tatalui sau, astfel ca In mod corect a fost retinuta agravanlii prevazuta
una este cea de omor, sunt ajutate mai multe persoane sa se sustraga raspunderii
de art. 189 alin. (!)lit. b) NCP. Codul penal nu prevede o definitie a interesului penale);
material, ~i ca urmare nu se poate identifica o limitare 'in interpretarea dispo- - nu prezinta important1i daca tef!ul favorizat a avut sau nu cuno~tinta de comiterea
zitiilor art. 189 alin. (1) lit. b) NCP, notiunea de interes material avand o semni- omorului;
ficatie mai larga atunci cand constituie mobilul omorului. Interesul material - scopul sustragerii trebuie sa fie numai urmarit, nu ~i realizat efectiv; in cazul in
constituie orice avantaj patrimonial pe care raptuitorul 'ii poate obtine in mod care victima este func\ionar public ce exercita au tori tatea de stat (de pilda, poli\ist, jan-
direct de pe urma mortii victimei, acesta constand In speta in sumele de bani pe darm, militar), se va retine savar~irea infraqiunii de ultraj [art. 257 alin. (1) NCP
care inculpatii B.M.D. ~i LS.A. urmau sa le primeasca de la inculpatul B.A. raportat la art. 189 alin. (!)lit. c) NCP], iar daca este un judecator sau procuror se va
dupa uciderea tatalui acestuia. Conform intelegerii dintre inculpati, inculpatul retine ultrajul judiciar [art. 279 alin. ( l ) NCP raportat la art. 189 alin. ( l) lit. c) NCP];
B.A., pentru a-i determina pe inculpatii B.M.D. ~i LS.A. sa comita omorul le-a
promis ca le va plati pentru aceasta fapta sumele de 35 .000 euro ~i respectiv
5.000-10.000 euro. Ca urmare, incadrareajuridica a faptelor comise de inculpati Q_ prin sustragerea de la tragerea la riispundere penalii se intelege atat sustra-
gerea de la urmarire a fii.ptuitorului in cazul infraqiunilor flagrante, de la aducerea cu
este cea data de dispozitiile art. 188 alin. (1 ), art. 189 alin. (I) lit. a) ~i b) NCP
(C.A. Craiova, secfia penala, decizia nr. 161712015, www.rolii.ro). mandat la organele de urmarire penala, cat ~i sustragerea de la activitatea de urmarire
penala, de la procedura de arestare preventiva sau de punere In executare a unui mandat
~in cazul omorului savar~it
,,din interes material", autorul actioneaza cu de arestare £.reventiva emis legal de judecatorul de drepturi ~i liberta\i/judeciitorul de
timeraj>r.ffi_minarli 1 sau de instantiJ., ori sustragerea de la judecata In prima instanta ori
convingerea ca, savar~ind omorul, interesele sale materiale vor fi satisracute pe
cale aparent legala ori ca banii ii vor reveni de drept (Trib. Suprem, secfia in calea ordinara de atac a apelului etc.;
penala, decizia nr. 132111977, in Repertoriu 1976-1980, p. 283). - executarea unei pedepse presupune existenta unei hotarari definitive de condam-
nare la o pedeapsa (detentiune pe viata, inchisoare sau amenda); este necesar sa nu fi
~ Fapta inculpatului de a-~iucide sotia, hotararea de divort nefiind defi- intervenit nicio cauza care lnlatura executarea pedepsei sau consecintele condamnarii;
nitiva, s-a comis cu premeditare ~i din interes material, intrucat autorul a - este o circumstan{ii persona/ii care nu se rasfrange asupra celorlalti participanti, cu
reflectat asupra curmarii vietii victimei, a gandit asupra ascunderii urmelor exceptia situapei in care toti participantii au aqionat In considerarea aceluia~i scop.
infractiunii ~i a fost preocupat ca in urma partajului va ramane rara 0 parte din
bunuri, despre care afirma ca ii apaf!ine In totalitate, sotia neavand nicio con-
tributie (l.C.C.J., secfiapenala, decizia nr. 204712008, www.legalis.ro). 82.2.4. Omorul savar~it pentru a lnlesni sau ascunde savar~irea
altei
infractiuni [art. 189 alin. (1) lit. d) NCP]
- alaturi de aceasta agravanta este posibila retinerea premeditarii;
- omorul (infrac/iunea mijloc) trebuie sa fie savar~it pentru fnlesnirea siiv6r$irii
- se poate retine ~i 'in cazul infractiunii deviate savar~ite in modalitatea aberratio unei alte infraqiuni (infrac/iunea scop); In acest sens, este necesar sa existe o hota-
ictus sau error in personam; rare de a savar~i 0 infractiune, luata de 0 persoana (de lnsu~i raptuitorul, indiferent de
- este o circumstan/ii persona/ii, care nu se rasfrange asupra celorlalti partici- forma In care acesta urmeaza sa participe la comiterea faptei, sau de un tert rara
panti, cu exceppa situatiei 'in care toti participantii au aqionat in considerarea folo- participarea raptuitorului); rezolutia infractionala pentru savar~irea infrac\iunii scop
sului material sau cunoscandu-1. trebuie sa fie anterioarii savar~irii infractiunii mijloc;
2.2.3. Omorul siivar~it pentru a se sustrage sau pentru a sustrage pe altul de
la tragerea la raspundere penalii sau de la executarea unei pedepse [art. 189 Conform arl~ ffi din Legea oe modificare a NCPP, tn toate situajiile-in- care CodiiCde
prOCedu.ra.penala se refera la judecaiorul de camera preliminara se intelege ca. referirea se
face la instanfa de jude_eata c~mpete~ta pqtrivit legii (in.. eaclrul noii etape pr~uale a
alin. (1) Lit. c) NCP]
- 'in momentul comiterii omorului, fii.ptuitorul trebuie sa aiba credinta ca prin comi- ferificarilor prealabile .la j!!d~ta tn :prima instan\a care a •luat locul .taz.ei de ca.inera
terea faptei se va ajunge la sustragerea sa ori a unui tert de la tragerea la raspundere preliminar'a, cand se proOOdeaZA la <i_yal\larea legalitatii ~i loialitatii urmaririi penale). in Umi~
penala sau de la executarea unei pedepse; f.t:rarii 1n vigoare a Legii de mOdifi~ a NCPP, mandatul de arestare prwe~ti'i!. va .Putea_fi
emi.§. doar de jugecato111lde d~turi~iJi~~!i~sau de fosta:n_!a de judecata,
34 Drept penal. Panea specialii
!nfrac/iuni contra persoanei 35
- este irelevanta natura sau gravitatea infractiunii scop, legea neracand nicio dis-
tinctie in aceastii privinta; a~adar, infraqiunea scop poate fi o infractiune contra ~ Este necesar a se stabili ca infrac/iunea a Jost siivcir$ifii in mod efectiv
persoanei sau contra patrimoniului ori o infraqiune de serviciu etc., care poate fi pentru ascunderea altei infracfiuni. Nu existii o astfel de situatie In cazul cand
comisa cu intentie sau praeterintentie; faptele inculpatului lntrunesc elementele laturii subiective ~i obiective a infrac-
- nu prezinta importanµ pentru refinerea omorului calificat daca autorul celeilalte tiunii de omor, alaturi de alte infractiuni concomitente urmarind aceea~i finali-
infractiuni este insu~i autorul omorului sau o alta persoana a carei activitate infrac- tate {C.S.J., secfia penalii, decizia nr. 168111990, In C. Sima, Coduf penal
adnotat, p. 295) .
tionalii este inlesnita de autorul omorului; deopotriva, nu este relevant dacii subiectul
pasiv al infraqiunii de omor este o diferit de eel al infractiunii scop ori daca ambele
infractiuni au acela~i subiect pasiv; ~ Cu referire la infractiunea savar~itii de inculpatul R.C., instanta
constatii ca acesta a actionat cu intentie indirecta, In sensul ca, de~i nu a urmarit
- daca atat infractiunea mijloc, cat ~i infraqiunea scop este comisa de aceea~i moartea victimei, a acceptat posibilitatea producerii ei, manifestand o atitudine
persoana, se va retine existenta unui concurs real de infraqiuni cu conexitate de indiferenµ faµ de un asemenea rezultat, ceea ce 1-a determinat sa nu curme
etiologica;
actiunea lnceputii - de tarare a victimei, agatata de autoturismul condus,
- pentru retinerea acestei variante agravate, Iegiui torul nu impune ca infractiunea deplasarea realizandu-se In viteza. Elementul material al laturii obiective al
scop sa fi fost efectiv siivar~ita, aceasta putand ramane ~i In faza actelor pregatitoare infractiunii de omor in cazul de fa\a s-a realizat prin aqiunea inculpatului care a
ori a tentativei; astfel, este suficient ca scopul urmarit sa existe la momentul comiterii demarat In viteza ~i a parcurs aproximativ 30-40 m, cu victima agatata de stalpul
faptei, chiar daca nu a fost atins in mod efectiv; daca scopul urmarit de raptuitor a autoturismului faµ stanga, care Ii cerea sii opreasca autovehiculul; abia dupa ce
fost realizat efectiv (infraqiunea scop fiind consumata), se va retine In sarcina victima a ciizut, inculpatul recurent nominalizat a oprit. Fapta a fost savar~ita In
raptuitorului un concurs real lntre infractiunea de omor calificat ~i cea comisa ulterior scopul ascunderii savar~irii talhariei asupra persoanei vatiimate LS., ceea ce
omorului (In ipoteza In care ambele infractiuni au fost comise de aceea~i persoana); atrage incidenta variantei agravate a omorului (J. C.C.J., sec{ia penalii, decizia
nr. 83912012, www.scj.ro).
- In sarcina autorului infraqiunii de omor calificat (comis in vederea inlesnirii
comiterii unei infraqiuni de ciitre un ter!) nu va fi retinuta (in concurs ideal) ~i com-
plicitatea la comiterea infractiunii subsecvente de catre tert, actele de inlesnire/
~ 1. Fapta inculpatului care, intrand In Jocuinta victimei cu consim!ii-
mantul acesteia ~i profitand de un moment in care victima nu era de faµ, i-a
ajutorare fiind incluse in continutul acestei variante agravate a omorului;
sustras o suma de bani ~i, fiind surprinsa de victima, a agresat-o in scopul pastra-
- se va retine aceasta varianta agravata ~i atunci cand omorul este comis pentru rii sumei de bani, iar pentru a ascunde savar~irea infraqiun ii de talharie a ucis-o,
ascunderea savtir$irii unei infractiuni (nu a unei contraventii) deja comise ori pentru constituie atat infractiunea de omor (calificat - n.n.) savar~itii pentru a ascunde
ascunderea participarii la savar~irea unei infraqiuni; nu prezinta importanta daca comiterea unei talharii, cat ~i infraqiunea de talharie, aflate In concurs real.
fapta fusese adusa la cuno~tinta autoritatilor atat timp cat aqiunea infraqionala
2. Uciderea victimei In aceste conditii nu mtrune~te ~ i elementele constitutive
urmare~te in continuare ascunderea savar~irii infraqiunii;
ale infraqiunii de omor calificat savar~it din interes material, lntrucat uciderea
- se va retine aceasta agravanta ~i atunci cand omorul este comis pentru a savar~i victimei a avut loc ca urmare a unei rezoluti i infraqionale spontane, in scopul de
sau ascunde siivar~irea unei talharii sau piraterii, ori pentru a ascunde un alt omor a ascunde savar~irea infractiunii de talharie, nefiind determinata de un interes
savar~it de acela~i raptuitor; material. in acest caz, inculpatul a savar~it omorul flira a avea reprezentarea
- este o circumstan{ii persona/ii, care nu se rasfrange asupra celor!alti participanti, foloaselor materiale pe care le-ar dobandi In urma mortii victimei, flira a avea
cu exceptia situatiei ID care toti participantii au aqionat In considerarea aceluia~i scop. convingerea ca interesul sau material ar ti satisflicut pe cale lega!a sau ca
lucrurile victimei Ii vor reveni de drept (l.C.C.J., secfia penalii, decizia
In urma modificarii art. 16 alin. (3) lit. a) teza a II-a NCP, ori de cate ori norma nr. 208012007, www.legalis.ro).
de incriminare prevede necesitatea existentei unui scop special pentru comiterea
infractiunii in forma de baza sau ca element al variantei agravate a infraqiunii ~ Curtea opineazii ca In mod corect s-a dispus lnliiturarea agravantei
fapta va fi tipica numai daca este comisa cu intenpe d irecta. prevazuta de art. 189 alin. (1) lit. b) NCP, catii vreme din niciuna din probele
Cum ID cazul omorului calificat savar~it pentru a se sustrage ori pentru a administrate in cauza nu rezulta ca inculpatul a comis infraqiunea de omor cu
1

sustrage pe altul de la tragerea la raspundere penala ori de Ia executarea unei mobilul de a ob\ine ulterior savar~irii faptei, in mod direct ~i pe cale aparent
pedepse, previizut de art. 188 NCP raportat Ia art. 189 al in. (l) lit. c) NCP scopul legala, un folos patrimonial. Din probele administrate In cauza rezulta ca
special este un element al variantei agravate a infraqiunii, se va retine ca fapta folosul material a fost obtinut de catre inculpat In contextul spatio-temporal al
trebuie comisii cu intentie directa. savar~irii omorului, iar nu ulterior acestuia. Avand In vedere lncadrarea juridica
retinuta de prima instanta, Curtea considera necesar sa sublinieze In acest
context ca spre deosebire de omorul com is din interes material (art. 189
36 Drepl penal. Partea specia/ii lnji-acfiuni contra persoanei 37
alin. (I) lit. b) NCP], in cazul omorului comis pentru a savar~i sau a ascunde luata in mod cert ulterior comiterii agresiunilor asupra victimei, agresiuni care
savar~irea unei talharii [art. 189 al in. (1) lit. d) NCP] folosul patrimonial se nu au fost comise in acest scop, ci ca urmare a conflictului care a intervenit
obtine in contextul spatio-temporal al savar~irii omorului (concomitent cu intre inculpat ~i victima. Totodata, Curtea constata ca din probele administrate
uciderea victimei sau imediat dupa comiterea omorului), cand Ia.ptuitorul in cauza nu rezulta ca inculpatul ar fi sustras bunurile in scopul ascunderii
deposedeaza victima de bunurile pe care aceasta le avea asupra ei sau de comiterii infractiunii de omor. in aceste conditii, Curtea apreciaza, pe de o
bunurile care nu ii apartineau, dar cu privire la care asigura paza sau pe care le parte, ca in cauza in sarcina inculpatului nu se poate retine comiterea infrac-
gestiona. Curtea apreciaza ca prima instanta a retinut in mod neintemeiat tiunii de talharie calificata, ci cea de furt calificat, iar pe de alta parte, ca nu
agravanta prevazuta de art. 189 alin. (!)lit. d) NCP. Astfel, agravanta preva- suntem in prezenta nici a unei conexitati etiologice, intrucat inculpatul nu a luat
zuta de art. 189 alin (1) lit. d) NCP se poate retine fie atunci cand omorul se rezolutia de a comite actele de agresiune asupra victimei (infrac/iunea mijloc)
afla in conexitate etiologica cu o alta infractiune, respectiv atunci cand omorul pentru a inlesni comiterea infractiunii de furt (injracfiune scop) ~i nici nu a luat
(infracfiunea mijloc) este sava~ita pentru a inlesni comiterea unei alte infrac- rezolutia de a comite infractiunea de furt anterior comiterii agresiunilor ce au
tiuni (infrac/iunea scop), fie atunci cand omorul se afla in conexitate consec- avut drept urmare decesul victimei ~i nici a unei conexitati consecven\ionale,
ventionala cu o alta infractiune, omorul (infracfiunea eject) fiind comis pentru inculpatul neluand rezolutia de a savar~i infractiunea de furt (infracfiunea
a ascunde sau impiedica descoperirea unei alte infractiuni (infracfiune cauzQ). eject) pentru a ascunde comiterea infractiunii de omor (infracfiune cauzQ)
De~i a retinut aceasta agravanta, instanta de fond nu a precizat in mod concret (CA. Oradea, sec/ia penala, decizia nr. 14412019, nepublicata).
a
care sunt probele din care rezulta ca inculpatul a comis omorul pentru inlesni
2.2.5. Omorul savar~it de catre o persoana care a mai comis anterior o
comiterea infractiunii de talharie sau ca omorul a fost comis pentru a ascunde
sau impiedica descoperirea infractiunii de talharie ~i nici care sunt probele din infracpune de omor sau o tentativa la infracpunea de omor [art. 189 alin. (1)
care rezulta ca rezolutia infraqionala a inculpatului pentru savar~irea lit. e) NCP)
infraciiunii scop a fost anterioara sav~irii infractiunii mijloc. In plus, prima - potrivit art. 242 LPANCP, in aplicarea dispozitiilor art. 189 alin. (1) lit. e) NCP,
instanta nu a precizat nici care din cele doua teze ale art. 189 alin. (I) lit. d) prin injrac/iune de omor comisa anterior se intelege orice faptii de ucidere a unei
NCP este aplicabilii in cauza. De asemenea, prima instanta a apreciat ca fapta persoane, savar~ita cu intentie directa sau indirecta, cu exceptia infractiunilor preva-
inculpatului RS, care in noaptea de 4/5 martie 2018, prin intrebuintarea de zute la art. 190 ~i 200 NCP;
violente fizice asupra victimei, pe timp de noapte, a sustras cantitatea de 318
pachete tigarete, precum ~i sumele de bani indicate in constituirea de parte - taptuitorul trebuie sa mai fi savar~it anterior o infractiune de omor, omor cali-
civila formulata de SC R Co SRL intrune~te elementele constitutive ale ficat, ultraj sau ultraj judiciar - in forma in care absoarbe omorul (potrivit NCP),
infractiunii de talharie calificata, prevazuta de art. 234 alin. (I) lit. d) NCP. respectiv o infractiune de omor, omor calificat sau omor deosebit de grav (potrivit
Or, pentru retinerea infractiunii de talharie prevazute de art. 233 teza I C.pen. din 1969) in forma tentativei sau ca infractiune consumata, fie ca autor, fie ca
NCP, in cazul careia violenta (actiunea adiacenta) precede sau insote~te furtul instigator sau complice;
(actiunea principala), elementul subiectiv consta in vointa ~i intenpa autorului - in mod mtemeiat s-a apreciat in doctrina 1 ca se va retine aceasta agravanta a
de a efectua atat actiunea principala, cat ~i actiunea adiacenta, ceea ce omorului chiar daca subiectul pasiv al tentativei la omor coincide cu subiectul pasiv
presupune ca inculpatul prevede ~i urmare~te sa comita furtul prin intrebuin- al faptei ulterioare de omor, cu conditia ca cele doua fapte sa fie comise in baza unor
tarea de violente sau amenintari sau punerea victimei in stare de incon~tienta rezolu!ii infractionale distincte ~i la un interval de timp suficient pentru a se putea
ori in neputinta de a se apara. In speta, din niciuna din probele administrate in individualiza, astfel !neat tentativa sa nu fie absorbita de fapta consumata;
cauza nu rezulta ca inculpatul a luat hotararea de a sustrage tigarile ~i banii - nu se va retine aceasta agravanta daca anterior fusese comisa o infraqiune de
apartinand persoanei vatamate SC R Co SRL Satu Mare, respectiv telefonul ~i ucidere ori vatamare a nou-nascutului de catre mama, o ucidere din culpa sau ucidere
bijuteriile victimei, prin intrebuintarea de violente sau prin punerea victimei in la cererea victimei, loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, ori o alta infractiune
stare de incon~tienta ori in neputinta de a se apara. ( . ..) Din modul in care s-au
care a avut ca urmare praeterintentionata moartea victimei;
succedat evenimentele rezulta in mod evident ca inculpatul nu a exercitat actele
de violenta asupra victimei pentru a o aduce in stare de incon~tienta sau - spre deosebire de omorul savar~it asupra a doua sau mai multe persoane, in
neputinta de a se apara in scopul sustragerii tigarilor ~i banilor din bar, a cazul acestei agravante faptele de omor sunt siivar~ite fn imprejuriiri diferite, nu in
telefonului ~i bijuteriilor victimei, rezolutia infractionala in acest sens fiind aceea~i imprejurare;

luata de inculpat ulterior momentului in care a incetat agresiunile asupra - daca, cu aceea~i ocazie, dupa o incercare nereu~ita de a ucide o persoana, prin
victimei, relevant fiind faptul ca, dupa ce s-a spalat pe maini, inculpatul s-a aplicarea unei lovituri de cutit, Ia.ptuitorul repeta lovitura ~i, de data aceasta, suprima
deplasat in camera unde era cazat, ~i-a luat bagajele ~i s-a intors in bar. ( ... ) viata victimei, tentativa se absoarbe in omorul consumat;
Curtea considera ca aceasta rezolutie, de a sustrage pachetele de tigari ~i banii
din bar, respectiv bijuteriile ~i telefonul victimei, a fost o rezolutie distincta,
1
V. Cioclei, in NCP comentat, p. 389.
38 Drep1 penal. Partea speciala lnfrac(iuni contra persoanei 39

- in mod traditional, in doctrina s-a apreciat ca nu prezinta importanta daca pentru anterior poate fi concurent cu omorul calificat prevazut de art. 189 alin. (1) lit. e) NCP,
primul omor a intervenit o cauza de inlaturare a raspunderii penale; consider ca aceasta nefiind necesar ca in toate cazurile acesta din urma sa fie comis in stare de recidiva;
opinie este desueta aviind in vedere ca in istoria legislatiei penale romiine nu a fost - este o circumstan{ii perso11alii, care nu se ras friinge asupra celorlalti parti<:i-
retifluta vreo lege de amnistie sau gratiere care sa vizeze infraqiunile de omor; in plus, panti; va putea fi retinuta ~i cu privire la participanti daca ~i ace~tia se afla in situatia
raspunderea penala pentru infractiunea de omor este imprescriptibila 1; de a fi saviir~it anterior o infractiune de omor sau o tentativa la infractiunea de omor.
- este insa necesar ca in privinta omorului anterior sa nu existe o cauza justificativa
sau de neimputabilitate care sa aiba ca efect inlaturarea caracterului penal al faptei; ~ Este necesar fie sa existe o condamnare anterioara definitiva a inculpa-
- nu prezinta relevanta faptul ca la individualizarea pedepsei penuu omorul anterior tului pentru prima fapta, fie ca ambele omoruri, comise in imprejurari diferite, sa
au fost retinute circumstante atenuante; fie judecate impreuna, in conditiile concursului. Existenta la data condarnnarii
inculpatului pentru omor a unui alt proces in curs pentru savar~irea anterioara de
- in cazul in care pentru omorul anterior (fapta tentata sau consumata) a fost pro- clitre acela~i inculpat a unei alte infraciiuni de omor nu indreptii!e~te condam-
nuntata o hotariire definitiva de condamnare la data realizarii noii actiuni sau inaqiuni narea acestuia pentru varianta calificatii a omorului (C.S.J., sec{ia penalii, deci-
prin care a fost suprimata viata, aceasta ultima fapta va constitui un omor calificat zia nr. 5ll7/2002, www. legalis.ro) .
prevazut de art. 189 alin. (1) lit. e) NCP, saviir~ita in stare de recidiva postcondam-
natorie sau postexecutorie;
~ Faptul ca omorul sava~it anterior constituie cauza de agravare a
- prin decizia nr. l 7/HP/2018, lnalta Curte de Casatie ~i Justitie a apreciat ca in ultimului omor nu este de naturli a inlatura, pentru argumentul ca aceea~i cauza
cazul savii~irii unei noi infractiuni de omor sau tentative la infrac\iunea de omor, ar constitui o dublli agravare, aplicarea prevederilor legale referitoare la recidiva
reabilitarea ori implinirea termenului de reabilitare cu privire la persoana condamnatii sau concurs de infrac\iuni, deoarece nicio dispozitie legala nu excepteaza de la
definitiv care a comis anterior o infractiune de omor sau o tentativa la infraqiunea de aplicarea acestor prevederi situatiile in care primul terrnen al recidivei sau
omor nu fmpiedicii retinerea elernentului circumstantial agravant prevazut in art. 189 infrac\iunea concurentli constituie o cauza de agravare a ultimei infracpuni
alin. (1) lit. e) NCP 2; (Tribunalul Suprem, decizia de indrumare a Plenului Tribunalului Suprem nr. 4
- in situatia in care pentru acuzatia de omor anterioara (fapta tentata sau consumata) din 28 mai 1970, in CD. 1970, p. 200).
nu a fost pronuntata o bot1irare definitiva la data comiterii unui nou omor, nu este 2.2.6. Omorul savar~it asup ra a doua sau mai multor persoane [art. 189
exclusa posibilitatea retiflerii variantei agravante prevazut de art. 189 alin. (!) lit. e) alin. (1) lit. f) NCP)
NCP, daca piina la data judecarii uneia dintre fapte prezumtia de nevinovatie de care
- este necesar ca actiunea, comisa cu intentia directii sau indirecta de a ucide, sa
beneficia inculpatul in raportat de cealalta acuzatie de omor a fost inlaturata prin
fie indreptatii lmpotriva a doua sau rnai multe persoane ~i sli aiba ca rezultat decesul a
pronuntarea unei hotariiri definitive de condamnare (de pilda, criminalul ucide in
eel putin doua dintre ele, fn aceea~i fmprejurare ori cu aceea~i ocazie 1, indiferent
acee~i saptamana doua persoane, fiind trimis in judecata in cauze diferite; daca prima
daca aceasta se realizeaza printr-o unica aqiune sau inactiune, ori prin actiuni sau
cauza se solutioneaza mai repede, fiind pronuntata o hotariire definitiva de condamnare,
inaqiuni diferite; unitatea legala este data de unitatea de imprejurare;
ulterior in cealalta cauza se poate retine comiterea omorului calificat); a~adar, omorul
- daca In urma activitatii infractionale niciuna din/re victime nu decedeazii, se va
retine sav~irea unei tentative la infraqiunea de omor calificat prevazuta de art. 189
Chiar ~i pentru faptele comise lnainte de declararea ca imprescriptibilii a raspunderii
1 al in. (I) lit. f) N CP;
penale pentru infractiunea de omor nu poate fi retinuta o asemenea opinie avand in vedere - ca exceptie, in ipoteza in care, dupli exercitarea actelor violente asupra a doua
jurisprudenµ Curtii Europene potrivit ciireia dupii implinirea termenului de prescrip\ie a persoane in scopul uciderii acestora, in aceea~i imprejurare, autorul se desista ~i
raspunderii penale orice constatare a vinova\iei unei persoane contravine exigentei previizute transportii pe una dintre victime la spital, unde in urma acordarii 'ingrijiriior medicale
de art. 6 parag. 2 referitoare Ia prezum\ia de aevinova\ie.
2 viaµ acesteia este salvata, nu se va retine tentativa la infractiunea de omor ca1ificat,
Solutia obligatorie a instan(ei supreme o apreciez ca fiind eronata, deoarece, spre
deosebire de C.pen. din 1969, NCP face referire la o infraqiune de omor cu privire la care ci o tentativa la omor simplu fata de prima victima{asumiind ca aceasta nu a decedat)
dispunerea reabilitarii face ca aceasta sii nu mai fie aptii sa producii consecin\e sau efecte in concurs cu infraqiunea contra integritatii corporate consumatli cu privire la
juridice, iar nu la un omor privit ca fapt material (realitate faptica). In mod surprinziitor, iaalta victima care a fost salvata ca urmare a interventiei autorului2;
Curte de Casa\ie ~i Justitie a anihilat efectele reabilitiirii prin opunerea autoritii\ii de lucru
judecat a hotiirarii definitive de condamnare invociind faptul ell asupra acestor chestiuni nu se
mai poate statua decat intr-o cale de atac extraordinarii. Or, este evident ca in analiza ce ar 1 A se vedea Decizia de indrumare a Tribunalului Suprem nr. 411970.
trebui efectuatii nu se pune in discu\ie autoritatea de lucru judecat a hotiirarii definitive de 2 in acela~i sens, F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. I, p. 510, care aratii ca in -cazul
condamnare pentru prima infrac\iune de omor, aceasta nefiind afectatii prin analiza efectelor infractiunilor complexe, in structura carora intra doua fapte omogene incriminate distinct,
pe care reabilitarea le poate produce asupra consecin\elor condamnarii definitive. desistarea cu ocazia comiterii uneia dintre ele face sa dispara unitatea infractiunii complexe.
40 Drept penal. Partea specialii
lnfracfiuni contra persoanei 41
- in situatia In care actiunea indreptatii impotriva a douii persoane, cu intenfia
directii sau indirecta de a le ucide, are ca rezultat moartea unei singure victime, nu se omor. Fapta constituie infrac\iune unica de omor calificat (fn hotarare omor
poate refine existenta agravantei determinate de pluralitatea de victime la care se deosebit de grav - n.n.) saviir~ita asupra a doua sau mai multor persoane numai
referii art. 189 alin. (1) lit. f) NCP, ci o singura infraqiune consumatli de omor, daca toate victimele decedeaza ~i tentativa la infractiunea de omor calificat
previizutii in art. 188 NCP, respectiv de omor calificat, prevazutii In art. 189 alin. (1) (fn hotarare omor deosebit de grav - n.n.) asupra a doua sau mai multor
cu excepfia lit. f) NCP in concurs cu tentativa la una dintre aceste infraqiuni; persoane numai daca infractiunea a riimas in faza de tentativa in raport cu toate
- atunci cand acfiunea indreptatii impotriva a trei sau mai multe persoane, cu victimele (l.C.C.J., secfiapenalii, decizia nr. 350712002, ww.1:.legalis.ro).
intenfia directa sau indirectii de a ucide, are ca rezultat moartea a eel pu/in doua vic- 2.2.7. Omorul siivar~it asupra unei femei gravide [art. 189 alin. (1) lit. g) NCP)
time, se va retine o singurii infrac!iune de omor calificat previizutii de art. 189 al in. (I)
lit. f) NCP, tentativa fiind absorbitii in fonna consumatli a omorului; - trebuie sii existe o sarcinli indiferent de natura sau varsta acesteia, iar infractorul sii
fi ~tiut de aceasta; se va retine aceastii agravantii ~i atunci cand raptuitorul trebuia ~i
- in ipoteza in care actiunea indreptatii impotriva a trei sau mai multe persoane, cu
putea sli cunoascli starea de graviditate;
intentia directii sau indirectii de a ucide, are ca rezultat moartea doar a unei persoane
se va retine o singurii infractiune consumatii de omor, previizutii in art. 188 NCP, - nu se va putea re\ine aceastii agravantii, ci omorul simplu sau, dupli caz, omorul
respectiv de omor calificat, previizuta in art. 189 alin. (1) cu excepfia lit. f) NCP, in calificat (prin raportare la alte elemente circumstantiale de agravare previizute de
concurs cu tentativa la omor calificat previizutii de art. 189 alin. (1) lit. f) NCP; art. 189 NCP) dacli infractorul nu cuno~te starea de graviditate a victimei, inclusiv in
ipoteza In care se afla In conditiile unei erori (vincibile sau invincibile) cu privire la
- in situatia in care ac~iunea indreptatii impotriva a trei sau mai multe persoane, cu
aceastii circumstanta.;
intentia directa sau indirectii de a ucide produce decesul a doua sau mai multe
persoane, se va refine numai infractiunea de omor calificat, art. 189 alin. (1) lit. f) - nu se va putea retine forma consumata a omorului calificat in aceasta varianta
NCP, tarii a fi incidentli ~i circumstanta agravantii previizuta de art. 77 lit. c) NCP, agravatii In cazul in care In urma actiunii infractionale apte sii suprime viata decedeaza
care presupune comiterea unui omor simplu (art. 188 NCP), cand este necesar ca numai Ia.tu!, nu ~i femeia insiircinatli;
urmarea acestei fapte sa fie moartea unei singure persoane; - in cazul infracfiunii deviate slivar~ite In modalitatea aberratio ictus sau error in
- in cazul in care se produce decesul a douii sau mai multe persoane nu va putea fi personam, nu se va refine aceasta varianta agravata, omorul fiind simplu daca nu
sunt retinute alte fonne ale omorului calificat;
retinutii ~i circurnstanta agravantii previizutli de art. 77 lit. c) NCP (comiterea faptei
prin metode sau mijloace de naturli sli puna In pericol alte persoane) 1; - nu se va retine aceastii variantii agravata nici in ipoteza in care infractorul credea,
in mod neintemeiat, ca victima este inslircinata;
- este o circumstan/ii. realii. care se riisfrange asupra participantilor in miisura in
care au cunoscut-o sau au previizut-o. - spre deosebire de infrac\iunea de intreruperea cursului sarcinii [art. 201 alin. (3)
NCP] care a avut ca urmare praeterintentionatli moartea victimei, in acest caz raptuitorul
~ Fapta inculpatului de a fi tras cu o arma automata asupra a trei persoa-
actioneaza cu intentie directa sau indirecta in vederea suprimlirii vietii femeii gravide,
acceptand totodata 'incetarea ireversibila a dezvoltarii intrauterine a copilului conceput,
ne, urmiind sii le ucidii, constituie - chiar In cazul In care numai una dintre ele a
fost lovita, dar Iarii a fi ucisii - tentativa la infractiunea de omor calificat art. 189 dar nenliscut;
alin. (I) lit. f) NCP [in hotarare omor deosebit de grav prevazuta fn art. 176 - este o circumstan/ii realii care se riisfrange asupra tuturor participantilor care au
a/in. (!) lit. b) C.pen. din 1969 - n.n.], iar nu la aceea de omor simplu. Impre- cunoscut-o.
jurarea ca doar una dintre cele trei persoane vizate a fost atinsa, precum ~i faptul ca
niciuna dintre ele nu a fost omorata nu au relevanµi decat pentru a distinge lntre ~ Uciderea unei femei gravide constituie omor calificat (in hotariire
forma tentatii ~i forma consumata a infractiunii de omor calificat art. 189 al in. (I) omor deosebit de grav) numai daca infractorul a cunoscut, in momentul savar-
lit. f) NCP [in hotarare omor deosebit de grav previi::ut fn art. 176 a/in. (1) lit. b) ~irii infractiunii, starea de graviditate a victimei. In caz contrar, elementul
C.pen. din 1969 - n.n.] ([rib. Suprem, secfia militara, decizia nr. 3711980, fn circumstantial de agravare nu opereaza, fiind aplicabile prevederile referitoare la
Repertoriu 1981-1985,p. 287). eroarea de fapt. Cunoa~terea starii de graviditate a victimei se poate realiza atiit
obiectiv, atunci ciind victima se prezinta lntr-o stare care nu lasa nicio indoiala
~ in cazul in care, in urma unei agresiuni savar~ite
cu inten\ia de a ucide asupra situa\iei de femeie gravida, cat ~i subiectiv, atunci cand aceasta situatie a
doua persoane, una dintre victime moare, iar viafa celeilalte este salvata, exista fost adusa la cuno~tinfa infractorului (!. C. CJ., sec/ia penala, deci=ia
concurs intre infractiunea consumata de omor ~i tentativa la infractiunea de nr. 424512007, wivw.legalis.ro).
2.2.8. Omorul siivaqit prin cruzimi [art. 189 alin. (1) lit. h) NCP]
1
in sensul retinerii acestei circumstante agravante ~i in cazul omorului calificat prevlizut - in mod constant In literatura de specialitate se apreciaza ca prin folosirea de
de art. 189 alin. (1) lit. f) NCP a se vedea F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. II, p. 428. cruzimi se intelege utilizarea unor mijloace ~i procedeeferoce care depli~esc in inten-
42 Drept penal. Partea speciala Jnfracriuni contra persoanei 43

sitate pe cele proprii aqiunii de a ucide ~i care cauzeaza victimei mari suferinte de natura sa provoace ~i sentimentul de oroare sau groaza, 'insotit de reflecpi
(fizice sau psibice), prelungite in timp, detenninand oroare ~i revolta in psibicul asupra josniciei ~i neomeniei infractorului. Pentru incadrarea faptei in omor prin
celor care iau cuno~tinfli de fapta; trebuie sa existe o legatura de cauzalitate intre cruzimi nu intereseaza daca cruzimile au condus, eo ipso, la moartea victimei ori
actele de cruzime ~i decesul victimei; daca raptuitorul le-a utilizat numai pentru chinuirea victimei inainte de a o
ucide. Ceea ce intereseaza este, insa, ca ele sa fie comise anterior momentului
- cele doua elemente esentiale in analiza conceptului de cru=imi - ferocitatea !fi
consumativ al omorului. in cauza, in conditiile in care inculpatul a conceput ~i
oroarea - au fost retinute ~i in practica instantei supreme care a aratat ca: ,,Omorul
executat fapta in a~a fel incat a produs victimei suferin\e mari, prelungite in
sav~it prin cruzimi presupune, pe de o parte, ferocitatea acpunii de ucidere, pnn
timp, care au depa~it cu mult suferintele inerente actiunii de ucidere (aceasta
procedee cauzatoare de suferinte prelungite ~i de maxima intensitate, iar, pe de alta parte, dupa ce i-a ,,aplicat multiple lovituri pe toata suprafata corpului'', !ar victima a
provocarea unui sentiment de oroare persoanelor care au cuno~tintli de fapta de omor ~i cazut la pamant, a luat doua chingi ~i a legat-o de picioare ~i de mruni, iar apoi
de procedeele folosite" (J.C.C.J, sec/ia penala, decizia nr. 350512008, www. legalis.ro); de un stalp ce sus\inea bolta de vie, la o inaltime de aproxirnativ 1,20 m, unde a
- fata de natura reala a circumstanfei consider ca de esenfa no/iunii de cruzimi ramas imobilizata si in viata pana la sosirea lucratorilor de politie ~i a
este doar ferocitatea autorului, aceasta fiind cea care conduce la retinerea caracte- ambulantei, aceasta din urma decedand la spital dupa aproximativ doua ore),
rului calificat al omorului; apreciez ca oroarea este doar repercusiunea ferocitatii este indeplinita conditia de agravare a omorului (!. C. CJ., sec{ia penala, decizia
faptei, iar nu o conditie cumulativa ce trebuie analizata alaturi de ferocitate pentru nr. 283612013, www.scj.ro).
retinerea cruzimilor sau o cerinfli altemativli ferocitatii pentru ipoteza in care nu se
poate refine utilizarea unor mijloace ~i procedee care depli~esc in intensitate pe cele ~ Omorul se considera savar~it prin cruzimi atunci cand taptuitorul a
proprii actiunii de a ucide ~i care cauzeaza victimei mari suferinte (fizice sau conceput ~i executat fapta in a~a fe l incat a produs victimei suferinte mari,
psihice), prelungite in timp (de exemplu, in cazul in care raptuitorul luptandu-se cu prelungite In timp, care depa~esc cu mult suferintele inerente actiunii de uci-
victima ii taie gatul cu o singura lovitura de cutit, iar imaginea victimei decedate dere. Fapta de a arunca un proiectil inflamabil prin geamul unui imobil,
produce oroare in comunitate locala in care a avut Joe crima); provocand arsuri persoanei aflate In imobil, intrune$te elementele constitutive
ale tentativei la omor, cu retinerea elementului circumstantial de agravare
- actele de cruzime trebuie sa existe inainte de decesu/ victimei sau inainte ca referitor la omorul savar~it prin cruzimi. Utilizarea unei substanie inflamabile -
foptuitorul sa fl cunoscut decesul victimei; nu prezinta importanfli daca victima a fost de natura a cauza suferinte suplimentare victimei, intrucat, in caz de incendiere,
con~tientli sau nu pe intreaga perioada in care autorul a actionat cu ferocitate; decesul nu survine instantaneu sau la scurt timp, ci dupa o suferinta prelungita,
- nu se poate refine circumstanta agravanta a savar~irii infraqiunii prin acte de de intensitate deosebita, determinata de arsurile corporale - se incadreaza in
cruzime, prevazuta de art. 77 lit. b) teza I NCP, ce constituie un element caracteristic notiunea de ,,cruzimi" (!. C. C J., secfia penalii, decizia nr. 84 din 13 ianuarie
al fonnei calificate a infractiunii de omor calificat prevazuta de art. 189 alin. (1) 2014, www.scj.ro).
lit. h) NCP; insa, in ipoteza In care omorul este comis atat prin cruzimi, cat ~i prin
supunerea victimei la tratamente degradante, se va refine incidenta dispozitiilor ~ Prin cruzimi se in\elege nu numai provocarea de suferinte fizice vic-
art. 77 lit. b) teza a II-a NCP; timei - suferin\e care, de altfel, de cele mai multe ori ar fi imposibil de stabilit -
ci ~ i aspectul de feroc itate, ie~i t din comun, {;U care infractorul sava~e~te
- este o circumstanfii. rea/ii care se rasfrange asupra tuturor participantilor care au
omorul, trezind In con~tiinta celor ce iau cuno~tin\a de aceasta fapta, un senti-
cunoscut-o sau au prevazut-o.
ment de oroare (Trib. Suprem, completul de 7 judeciitori, decizia nr. 911970, in

~ Notiunea de cruzimi prezinta doua intelesuri: unul intrinsec ac/iunii de


V Papadopol, M Popovici, in Repertoriu 1969-1975, p. 309).
ucidere, constand In intrebuintarea de catre raptuitor a unor metode inumane ~i
inutile de chinuire a victimei inainte de deces, ~i altul extrinsec ac/iunii de
~ Aplicarea de numeroase lovituri cu corpuri dure, timp de aproape doua
ore, asupra capului, trunchiului ~i membrelor victimei, cu unnarea unor leziuni
ucidere, constand In agravanta socialli a actului de ucidere, respectiv in
traumatice pe 40% din suprafata corpului ~i a decesului acesteia dupa doua ore
aptitudinea Jui de a inspira oroare ~i groaza celor care au cuno~tinta de el ~i de
de la incetarea agresiunii caracterizeaza fapta ca omor comis prin cruz1m1
procedeele folosite. Legiuitorul are in vedere ambele intelesuri ale notiunii de
(C.S.J., sec{ia penalii, decizia nr. l 34l12002, 1nvw. legalis.ro).
cruzime. Deci, pentru a exista cruzime in sensul legii, trebuie indeplinite
urmatoarele condi/ii: a) ferocitatea sau sadismul foptuitorului. Actele sadice de ,DJ/it.
ucidere sunt acele acte care folosesc procedee cauzatoare de suferinte prelungite ~ Uciderea victimei prin incendiere constituie un omor prin cruzimi
~i de maxima intensitate, avand ca rezultat, In afara de suprimarea vie\ii (Trib. Suprem, sec\ia penalii, decizia nr. 2305/1982, in Repertoriu 1980-1985,
victimei, ~i chinuirea ei fizica sau morala; b) provocarea unui sentiment de p. 212).
oroare. Procedeele folosite de infractor pentru savar~irea omorului trebuie sa fie
Drept penal. Partea specialii Jnji·ac(iuni contra persoanei 45
44

~ Torturarea victimei, limp de peste trei ore, prin lovirea ei cu pumnii, cu


- in jurispmdenia Curtii Europene se remarca doua categorii de cauze: pe de o
parte cele in care reclamantii sau rudele !or au invocat dreptul de a muri, in temeiul
picioarele, cu bata, cu o caramida ~i, in final, cu toporul, cauziindu-i moartea in mai multor articole din Conventia europeana 1, iar, pe de alta parte, cele in care
chinuri ~i incendiind apoi cadavrul, constituie fapte de o cruzime ie~ita din reclamantii contestau administrarea sau sistarea definitiva a unui tratament2.
comun pentru care aplicarea pedepsei deten(iunii pe via(li este justificata (C.S.J.,
- in cauza Pretty c. Regatului Unit3, Curtea Europeana a aratat ca art. 2 este
secfia penalii, decizia nr. 186012002, www.legalis.ro).
redactat in alti termeni decat, spre exemplu, art. 11 din Conven(ia europeana, care

~ Uciderea unei persoane prin lovirea ei cu intensitate de 32 de ori cu


reglementeaza nu numai dreptul la libera asociere, ci ~i aspectul negativ al acestuia -
dreptul de a nu fi for(at la a se asocia. Art. 2 nu are nicio legatura cu calitatea vielii
cutitul in fap, gat, torace, abdomen ~i membre, constituie infraqiunea de omor
sau cu ceea ce o persoana alege sa faca cu viata sa. Aceste aspecte sunt recunoscute a
prin cruzimi, deoarece s-au cauzat suferinte deosebite victimei, fapta a fost
savar~ita cu ferocitate ~i este de natura a produce un sentiment de oroare (C.S.J.,
fi fundamentale pentru conditia umana, astfel !neat necesita o proteqie fa(ii de
completul de 9 judeciitori, decizia nr. 1112001, www.legalis.ro). ingerin(ele statului, ce se poate regasi in alte articole din Conven(ia europeana sau
din alte instrumente intema(ionale. Art. 2 nu poate, rara a risca 0 distorsiune de
~ Fapta inculpatului de a aplica victimei, pe o durata mare de timp, cu Jimbaj, sa fie interpretat in sensul ca ar conferi un drept diametral opus dreptului la
via(ii, anume dreptul de a muri; el nu poate crea un drept la autodeterminare, potrivit
intensitate deosebitii, repetate lovituri pe aproape intreaga suprafa(li a ·corpului,
folosindu-se de o bata ~i de o coada de tiirnacop confectionate din lernn de
esenta tare ~i de a parasi apoi victima noaptea, pe timp rece, determinandu-i 1
in cauza Sanles Sanles c. Spaniei reclamanta a invocat, in temeiul art. 2, art. 3, art. 5,
astfel incetarea din via(li dupa circa 5 ore, in chinuri mari, constituie omor prin art. 6, art. 8, art. 9 ~i art. 14 din Conven\ia europeanii, dreptul la o moarte demna, in numele
cruzimi. Modul in care inculpatul a savar~it fapta evidentiaza intentia indirecta cumnatului ei, tetraplegic, care dorea sa i~i puna capat zilelor cu asistenta unor terti ~i care a
de a ucide, specifica infractiunii de omor, ~i nu existenta intentiei depa~ite, ce decedat inainte de introducerea cererii. Curtea Europeana a respins cererea ca fiind incom-
caracterizeaza infractiunea de loviri cauzatoare de moarte (C.S.J., secfia penalii, patibila ratione personae cu dispozi\iile CEDO. in cauza Pretty c. Regatului Unit, reclamanta
decizia nr. 74011998, www.legalis.ro). suferea de o boalii neurodegenerativa incurabila, in faza terminala ~i se plangea, invocand art.
2, art. 3, art. 8, art. 9 ~i art. 14 CEDO ca sotul ei nu o putea ajuta sa se sinucida tara sa faca
2.3. Formele infracpunii obiectul urmaririi penale din partea autoritatilor britanice. Curtea Europeana a concluzionat ca
nu au fost incalcate aceste articole. Cauzele Haas c. Elve/iei ~i Koch c. Germaniei priveau
- actele preparatorii: sunt posibile, insa nu sunt incriminate; sinuciderea asistata ~i reclaman\ii invocau art. 8 CEDO. in cauza Haas, in care reclamantul,
- tentativa este incriminata; se poate retine tentativa idonee imperfecta (lntrerupta) care suferea de mutt timp de o grava tulburare afectiva bipolara, dorea sa i~i puna capat zilelor
sau tentativa idonee perfecta; ~i se plangea ca nu putea sa i~i procure, rara re\eta medicala, substan\a letalii necesara in acest
scop, Curtea Europeana a concluzionat ca nu a fost incalcat art. 8. in cauza Koch, reclamantul
- consumarea: in momentul mor(ii victimei; pretindea ca refuzul autorizarii so\iei sale (paralizatii ~i sub ventilatie artificiala) sa i~i procure
- existenta unei pluralitati de elemente circumstan(iale nu conduce la re(inerea o doza letala de medicamente, care sa ii permita sa i~i puna capat zilelor, a adus atingere
concursului de infraqiuni, fapta savar~ita reprezentand o infraqiune unica. dreptului acesteia, precum ~i propriul lui drept, la respectarea vietii lor private ~i de familie.
De asemenea, acesta se pliingea de refuzul instan\elor nationale de a examina fondul cererilor
2.4. Pedeapsa sale, iar Curtea Europeana a constatat incalcarea art. 8 doar in aceastii privin\ii.
2
in cauza Glass c. Regatului Unit, reclaman\ii se plangeau de administrarea de diamorfina
- deten(iunea pe viata sau lnchisoarea de la 15 la 25 de ani ~i interzicerea obli- copilului lor bolnav, rara consimtamantul acestora, de catre medicii spitalului, precum ~i de
gatorie a exercitarii unor drepturi prevlizute in art. 66 NCP; men\iunea ,,a nu resuscita'', care figura in dosarul acestuia. in decizia sa din 18 martie 2003,
- raspunderea penala este imprescriptibila, infractiunea regasindu-se in enume- citatii anterior, Curtea a declarat vadit nefondata cererea !or intemeiata pe art. 2 CEDO ~i, in
hotiirarea sa din 9 martie 2004, a constatat inciilcarea art. 8 CEDO. in cauza Burke
rarea limitativa prevazuta de art. 153 alin. (2) NCP.
c. Regatului Unit reclamantul suferea de o boala neurodegenerativa incurabila ~i ii era teama
ca directivele aplicabile in Regatul Unit nu pot determina, la momentul necesar, sistarea
definitiva a hidratarii ~i a alimentatiei sale artificiale. Curtea Europeana a declarat inadmisibila
§3. Uciderea la cererea victimei cererea intemeiata pe art. 2, art. 3 ~i art. 8 CEDO, fiind in mod vadit neintemeiata. in cauza
Ada Rossi $.a. c. ltaliei, Curtea a declarat incompatibila ratione personae cererea formulata de
3.1. Nopune persoanele fizice ~i asociatiile care se ptangeau, in temeiul art. 2 ~i art. 3 CEDO, de efectele
- este infrac(iunea ce consta in uciderea savar~ita la cererea explicita, serioasa, negative pe care le putea avea, in privin\a acestora, executarea unei hotarari a Curtii de Casatie
con~tienta ~i repetata a victimei care suferea de o boala incurabila sau de o infirmitate din Italia, care autoriza sistarea definitiva a hidratarii ~i alimenta\iei artificiale a unei tinere
grava atestata medical, cauzatoare de suferin(e permanente ~i greu de suportat; aflate in stare vegetativa.
3
A se vedea CtEDO, hotliriirea din 29 aprilie 2002, in cauza Pretty c. Marea Britanie,
parag. 39.
46 Drepl penal. Par/ea specialii !nfracfiuni comra persoa•1ei 47
caruia un individ ar putea sa aleaga moartea mai degraba decat viata. Curtea Euro- celor aflati in stadi..il terminal al bolii, fie prin utilizarea unor masuri medicale dispro-
peana a considerat ca nu se poate deduce din art. 2 al Conven\iei europene niciun portionate, fie prin continuarea tratamentului rara consimtiimantul pacientului). De
drept de a muri, fie cu ajutorul unui tert, fie cu ajutorul unei autoritati publice. Astfel, asemenea, Adunarea Parlamentara recomandii Comitetului de Mini~tri sa incurajeze
Curtea Europeana lasa statelor o marja de apreciere In materia reglementarii (penni- statele membre sa respecte ~i sii protejeze demnitatea bolnavi lor aflati in stadiul ter-
sive sau prohibitive) eutanasiei sau a sinuciderii medical asistata; in aceasta cauza, minal sau a muribunzilor in toate aspectele, spre exemplu, prin sustinerea interzicerii
instanta de contencios european a mai subliniat ca Jn domeniul medical, refuzul de a suprimarii inten\ionate a vie\ii acestora [pct. 9 lit c) din Recomandare]. Aceasta
accepta un anumit tratament ar putea, inevitabil, sii conduca la un rezultat fatal, dar poate ti racuta prin: (i} recunoa~terea ca dreptul la viata, in special in cazul acestor
impunerea unui tratament medical rarii consimtamantul pacientului, In cazul in care persoane este garantat de catre statele membre, potrivit art. 2 din Conventia euro-
acesta este adult l?i in deplinatatea facultiitilor mintale, ar echivala cu o atingere adusa peana; (ii) recunoa ~t erea ca dorin\a acestor persoane de a muri nu constituie un temei
integritatii fizice a persoanei In cauzii, care poate sii puna in discutie drepturile legal al mortii cauzate de o terta persoana; (iii) recunoa~terea ca dorinta bolnavilor
protejate la art. 8 parag. 1 CEDO. Astfel cum s-a admis In jurisprudenta intema, o afla\i in stadiu l terminal sau a muribunzilor de a muri nu poate, In sine, constitui o
persoana i~i poate revendica dreptul de a-~i exercita alegerea de a muri, refuzand sa justificare legala a executarii ac\iunilor destinate sa antreneze moart~a;
fie de acord cu un tratament care ar putea avea ca efect prelungirea vietii sale. Dem- - fatli de cele expuse mai sus, nu se poate considera ca incriminarea eutanasiei
nitatea ~i libertatea unei persoane reprezintii insa~i esenta Conventiei. Fara a nega in constituie o incalcare a art. 2 din Conven\ia europeana;
niciun fel principiul caracterului sacru al vietii, protejat de CEDO, Curtea considerii
- uciderea la cererea victimei constituie o incriminare speciala a unei forme
ca notiunea de calitate a vietii capata sens din perspectiva art. 8. Intr-o perioada in
atenuate a omorului; prin um1are, in aplicarea principiului specialia generalibus
care asistam la o cre~tere a complexitatii medicinei ~i a sperantei de viata, numeroase
derogant se va retine numai aceastii calificare speciala;
persoane se tern sii nu fie obligate sa ramanii in viata panii la 0 varstii foarte inaintatii
sau intr-o stare avansata de degradare fizica sau mentala, In contrast cu perceptia - reglementarea de NCP a infraqiunii de ucidere la cererea victimei constituie atiit
fermii pe care acestea o au despre ele insele ~i despre identitatea lor personala". o reintoarcere la reglementarea din Codul penal ,,Carol al II-lea" din 1936, cat l?i o
aliniere a legislatiei penale romane in traditia majoritatii Codurilor penale europene 1.
- in cauza Lambert c. Franfei 1, Curtea Europeana a constatat ca ,,nu exista un
consens in randul statelor membre ale Consiliului Europei in ceea ce pri ve~te a.utori-
in Codul penal ,,Carol al II-lea" din 1936, la art. 468 alin. (1) ~i (3) erau prevazute
doua variante atenuante ale omuciderii inten\ionate. Prima varianta consta in uciderea
zarea sistiirii definitive a unui tratament care mentine in mod artificial viata, chiar
unei persoane in urma rugamin\ii, serioase, staruitoare ~i repetate a acesteia (crima de
daca majoritatea statelor par sii o autorizeze. De~i modalitatile de reglementare a
omor la rugaminte). Era necesar insa ca rugarnintile sa fi fost ta.cute de o persoana
sistiirii definitive a tratamentului variazii de la un stat la altul, totu~i, exista un
aflata in deplinatatea facultiitilor rnintale ~i care avea, astfel, reprezentarea consecin-
consens in ceea ce prive~te rolul primordial pe care ii are vointa pacientului in cadiul
telor rugamintilor sale, rara a prezenta importanp cauza pentru care victima a stiiruit
procesului decizional, indiferent de modalitatea de exprimare a acesteia. in conse-
sii fie ucisa. Cea de-a doua varianta consta in uciderea unei persoane sub impulsul
cintii, Curtea considerii ca, in acest domeniu care prive~te finalul vietii, precum ~i in
unui sentiment de mila, provocat de chinurile fizice (nu morale) ale victimei, ce
eel care prive~te inceputul vietii, este necesar sa se acorde statelor o marja de apre-
suferea de o boala incurabila ~i a carei moarte era inevitabila. Deopotriva, trebuie
ciere nu doar in ceea ce prive~te posibilitatea de a incuviinta sau nu sistarea definitiva
avut in vedere ~i faptul ca potrivit NCP refinerea circumstan{elor atenuante nu are
a unui tratament care mentine in mod artificial viata ~i modalitatile sale de punere in
ca eject reducerea obligatorie a pedepsei sub minimul special, ci atiit minimul
aplicare, dar ~i in ceea ce prive~te maniera de asigurare a unui echilibru intre
special, cat ~i maximul special al pedepsei vor fi reduse cu o treime, urmand ca
protectia dreptului la viata a unui pacient ~i protejarea dreptului la respectarea vietii
pedeapsa pe care insfan/a o va stabili sii se situeze in acest interval. Prin urmare era
sale private ~i a autonomiei sale personale. Totu~i , aceasta marja de apreciere nu este
necesarii aceasta incrirninare autonoma atenuata a omorului cu stabilirea unor limite
nelimitata, Curtea rezervandu-~i dreptul de a controla respectarea de catre stat a
de pedepse propof!ionale gradului de pericol social al acestei fapte.
obligatiilor sale care decurg din art. 2".
- Recomandarea 1418 (1999) a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei 3.2. Obiectul infracfiunii
privind protectia drepturilor omului ~i a demnitiitii umane a bolnavilor incurabili ~i a
a) obiectul juridic special: viata persoanei ~i relatiile sociale in legatura cu
muribunzilor2 face apel la statele membre sa reglementeze in dreptul intern un
dreptul la viap al alte i persoane;
mecanism de proteqie a acestor bolnavi fatA de anumite pericole sau temeri (de
exemplu, prelungirea artificialii a cursului bolii In cazul bolnavilor incurabili sau al

1
A se vedea CtEDO, hotararea din 05 iunie 2015, in cauza Lambert c. Franfei, parag. 147 1
InCodurile penale din Germania (art. 216), Austria (art. 77), Portugalia (art. 134) eutana-
~i 148. sia este incriminata ca o fonna atenuanta a omorului. Exi;ta insa ~i \liri ca Belgia ~i O landa
2
(www.assembly.coe. int). care permit, in anumite condi\ii. eutanasia.
Infi'acfiuni contra persoanei 49
48 Drept penal. Partea specialii
- nu este suficient ca victima sa sufere de o boala incurabila sau sa aiba o infir-
- In logica art. 22 NCP viata persoanei nu intra in categoria valorilor de care mitate grava, ci trebuie In plus ca acestea sa o supuna la suferi n!e fizice sau psihice
acesta poate dispune (exceptie racand ipotezele de suicid), ceea ce face sa nu poata fi permanente ~i greu de suportat, neexistand nicio ~ansa de ameliorare;
retinut consimtfilnantul victimei drept cauzajustificativa in caz de eutanasie;
- nu prezinta importanta daca victima este sau nu un membru de familie al infrac-
- prin incriminarea eutanasiei legiuitorul a urmarit evitarea situatiilor de rezolvare torului (neputand fi retinuta incidenta art. 199 NCP) sau daca aceasta era capabila sau
definitiva a cazurilor unor persoane vulnerabile suferinde de o boala incurabila, sub nu sa !~i suprime singura viaµ.
pretextul oferirii suferindului o moarte demna.
b) obiectul material: corpul unei persoane in viata. 3.4. Latura obiectiva
a) elementul material: uciderea unei persoane in viaµ printr-o actiune violenta
3.3. Subiectii iofractiunii
sau neviolenta sau o inacfiune ilicita (in acest ultim caz, trebuie sa existe o obligatie
a) subiectul activ: orice persoana fizica sau juridica (necircumstantiat) cu capaci- legala sau conventionala de a actiona);
tate penala; - NCP incrimineaza a~adar atat eutanasia activii constand in actiunea unei per-
- participatia penala este posibila in toate formele: coautorat, instigare 1• sau com- soane prin care se pune capat vietii bolnavului suferind, cu consimtamantul acestuia
plicitate materiala sau morala; fata de particularitatea actiunii sau inactiunii subiec- (de exemplu, actiunea doctorului care administreaza pacientului aflat in faza termi-
tului activ nemijlocit este necesar ca ~i activitatea de ajutorare sau de determinare sa nala a bolii o injectie letala cu o supradoza de morfina), cat ~i eutanasia pasivii
fi fost comisa tot in considerarea cererii victimei suferinde (circumstanfii persona/ii); (indirecta) constand in provocarea mortii unui bolnav suferind prin neefectuarea unui
lipsa vreunei legaturi intre situatia medicala ~i cererea victimei, pe de o parte, ~i act sau prin intreruperea efectuarii acestuia ce are drept consecinta moartea (exempli
actele complicelui sau instigatorului conduc la concluzia ca activitatea participantilor gratia, omisiunea intentionata a medicului de a administra un anumit tratament unei
a urmarit strict determinarea sau ajutorarea autorului la suprimarea vietii unei persoane suferinde in scopul producerii mortii, intreruperea funciionarii aparatelor ce
persoane, adica o participatie la comiterea unui omor/omor calificat2; men!ineau o anumita persoana 'in viata);
b) subiectul pasiv: orice persoana fizica in viata, responsabila, care sufera de o - eutanasia activa sau pasiva nu trebuie confundata cu sinuciderea asistata
boala incurabila sau de o infirmitate grava atestata medical, cauzatoare de suferinte medical ce presupune ajutorul dat de catre doctor unui bolnav ce intentioneaza sa se
permanente ~i greu de suportat; sinucida, prin oferirea sau indicarea mijloacelor letale; astfel, sinuciderea asistata
- prin boa/ii incurabilii intelegem o boala cu privire la care la momentul comiterii medical va constitui infractiunea de determinare sau inlesnire a sinuciderii, iar nu cea
faptei nu era agreat in comunitatea medicala un tratament curativ (de pilda, cancer); de ucidere la cererea victimei;
nu vor fi avute In vedere tratamentele medicale cu caracter experimental; caracterul - va fi tipica ~i fapta doctorului care contribuie la decesul bolnavului prin cre~­
incurabil al bolii poate fi stabilit prin orice mijloc ~tiintific de proba (inscrisuri, terea progresiva a dozei de morfina, cunoscand ~i urmarind prin aceasta producerea
tratate de medicina, depozitia unui martor ce are calitatea de doctor etc.); mai rapida a decesului;
- prin infirmitate gravii in!elegem, in esenta, existenta unei modificari morfolo- - cerin/a esenfialii a legii consta in existenta prealabila a cererii explicite (neechi-
gice, morfo-functionale sau func!ionale ce prezinta un nivel ridicat de severitate (de voce), serioase (nu iocandi causa), con$1iente (provenind de la o persoana aflata !n
pilda, paralizia); este necesar ca existenta infirmita!ii ~i caracterul ei grav sa fie atestata deplinatatea faculta!ilor mintale 1) ~i repetate a victimei adresata raptuitorului; astfel,
medical (de pilda, printr-o expertiza medico-legala, printr-o tomografie etc.) inainte de legiuitorul asuma ca victima responsabila sa fi solicitat raptuitorului de eel putin
comiterea faptei (nu ulterior acesteia, ori pe parcursul procesului penal in care doua ori, In mod explicit ~i serios, sa 'ii curme viata; 'in cazul 'in care nu exista cererea
infractorul implicat), iar raptuitorul sa cunoasca existenta acesteia atestari; victimei sau, de~i exista o cerere a victimei, aceasta nu fusese adresata raptuitorului
care a decis sa ucida victima din alte considerente, ori daca cererea victimei nu are

1
in doctrina (F. Streteanu, D. Ni/u, op. cit.. vol. II, p. 222) s-a mai aratat ca ,,nu se pune 1 Organele judiciare trebuie sa manifeste o aten1ie deosebita cu privire la aprecierea carac-

problema sanctionlirii actului de participatie revazut cu titlu de interventie necesara de norma terului con~tient al cererii in ipoteza in care aceasta a fost facutii de o persoana care are discer-
de incriminare. Spre exemplu, in cazul uciderii la cererea victimei interventia victimei de care namiintul diminuat sau mult diminuat, ciind se poate prefigura in mod justificat situatia ca,
depinde tipicitatea faptei autorului este tocmai un act de instigare. In situa\ia in care actiunea de~i nu suntem in prezen(a unui iresponsabil, totu~i cererea de curmare a vie\ii nu intrune~te
de ucidere efectuatii de eel care a dat curs solicitarii nu conduce la moartea victimei, aceasta condi\ia caracterului con~tient. Tot astfel, o atentie deosebita trebuie manifestata ~i in cazul
nu va raspunde pentru o instigare". cererilor de eutanasie formulate de minori chiar ~i in ipoteza in care cererea acestora este
2
in acel~i sens, a se vedea S. Bogdan, D.A. $erban, Drept penal. Partea speciala. lnfrac\iuni confirmata sau incuvi in(ata de reprezentantul legal.
contra persoanei ~i contra infaptuirii justi\iei, Ed. Universul Juridic, Bucur~ti, 2017, p. 61.
50 Drepr penal. Parrea speciala Infracfiuni comra persoanei 51

caracter repetat sau in ipoteza in care victima nu mai era lucida in momentul in care a - variantele agravate ale infracfiunii constau in: 1. saviir$irea faptei fatli de un
formulat cererea se va retine comiterea infraqiunii de omor. minor cu varsta cuprinsa intre 13 ~i 18 ani sau fa!li de o persoana cu discemamiint
b) urmarea imediata: moartea victimei; diminuat, daca sinuciderea a avut lac (art. 191 alin. (2) NCP]; 2. sa viir~irea faptei
lata de un minor care nu a implinit viirsta de 13 ani sau fatli de o persoana care nu a
c) legatura de cauzalitate: trebuie sa rezulte ca aqiunea sau inaqiunea subiectului
p~tut sa-~i dea seama de consecintele aqiunilor sau inaqiunilor sale ori nu putea sa
activ reprezintii cauza mortii; se poate stabili printr-un raport de expertiza medico-legala.
le controleze, daca sinuciderea a avut loc [art. 191 alin. (3) NCP];
3.5. Latura subiectiva - varianta aienuata a infrac/iunii consta in saviir~irea faptei In varianta de baza
sau in cele doua variante agravate de mai sus, daca actele de determinare sau
- intentie directa (animus necandi) 1, autorul comitiind fapta ca urmare a cererii
inlesnire au fost urmate de o incercare de sinucidere (art. 191 alin. (4) NCP];
victimei;
- persoana care se sinucide sau lncearca sa se sinucida nu comite aceasta infrac-
- aviind In vedere ca cererea victimei trebuie sa fie repetata nu se poate aprecia ca,
tiune.
In toate cazurile, intentia trebuie sa fie repentina;
- in cazul In care infractorul eutanasiaza din eroare o alta persoana deciit pe cea 4.2. Obiectul infracpunii
s uferinda care Ii solicitase in mod repetat sa o ucida (error in personam), nu se va
a) obiectul juridic special: viata persoanei ~i relatiile sociale In legatura cu
retine eroarea drept cauza de neimputabilitate, lnsa se va retine comiterea infractiunii
dreptul la viata;
de ucidere la cererea victimei, iar nu cea de omor/omor calificat.
b) obiectul material: nu are.
3.6. Formele infracpunii
4.3. Subiectii infracpunii
- actele preparatorii ~i tentativa sunt posibile, insa nu sunt incriminate;
a) subiectul activ: orice persoana (fizica sau juridica) care are capacitate penala;
- In cazul 1n care raptuitorul lncearca uciderea victimei in conditiile art. 190 NCP,
insa aceasta nu decedeaza, faptele realizate de catre raptuitor constituie o tentativa la - participatia penala este posibila in toate formele: coautorat, instigare 1 sau com-
o infractiune contra vietii care nu este incriminata, neputiindu-se retine o infr'!ctiune plicitate.
contra sanatatii sau integritatii corporale al carei caracter nejustificat este lnlaturat, b) subiectul pasiv: orice persoana fizica, majora ~i care are discemamiint (res-
lntruciit exista consim\limiintul persoanei vatamate, conform art. 22 alin. (I) NCP. ponsabila).
- in cazul variantelor agravate subiectul pasiv este fie un minor cu viirsta cuprinsa
3.7. Pedeapsa intre 13 ~i 18 ani sau o persoana cu discemamiint diminuat, fie un minor care nu a
- inchisoarea de la 1 la 5 ani; implinit viirsta de 13 ani sau o persoana rara discemamiint (un iresponsabil).
- raspunderea penala este prescriptibila, infractiunea neregasindu-se In enumera-
4.4. Latura obiectiva
rea limitativa prevazuta de art. 153 alin. (2) NCP.
a) elementul material: consta fie lntr-o aqiune de determinare, fie intr-o actiune
de inlesnire a sinuciderii;
§4. Determinarea sau inlesnirea sinllciderii
- determinarea silluciderii consta in convingerea unei persoane sa se sinucida
4.1. Nopune prin acte explicite sau implicite; hotariirea de sinucidere este luata ca urmare a actelor
de persuadare comise de raptuitor; determinarea nu trebuie sa fie realizata prin acte
- este infraqiunea ce consta In fapta de a determina sau de a lnlesni sinuciderea unei de constriingere, situatie in care se va retine saviir~irea infractiunii de omor, intruciit
persoane, daca sinuciderea a avut loc (varianta tip prevazuta de art. 19 l alin. (I) NCP]; victima nu a avut libertatea de a decide cu privire la suprimarea vietii;

1
in sensul ca infracfiunea poate fi comisa ~i cu intentie indirecta, a se vedea V. Cioclei, in
1
NCP comentat, p. 394. De~i ar putea fi retinuta in abstracto, cu titlul de maxima excep\ie, o In literatura juridica (F. Strereanu, D. Ni{U, op. cit., vol. II, p. 222) s-a apreciat ca ,,nu va
ipotezli de comitere a faptei cu inten\ie indirecta (in acest sens, a se vedea ~ i S. Bogdan, fi sanqionat intervenientul necesar a carui protectie o urmare~te norma de incriminare, chiar ~i
D.A. Serban, op. cit., p. 60), consider ca realita\ile practice din jurispruden\a altor state, in care in situatia in care el este eel care instiga la comiterea infractiunii. ( ... ) Aceasta regula se aplica
s-a retinut ca cererea victimei are un rol esen\ial, releva comiterea acestor fapte cu intentie ~i in cazul in care valoarea sociala apartinand victimei nu este una disponibila, caci dispo-
directa. in acest context, inclin pentru ipotezele de interpretare cele mai apropiate de aplicarea nibilitatea se refera la transferul in favoarea altei persoane a dreptului de a dispune de valoarea
pragmatica a dreptului, dincolo de iluzoriul unor situatii posibile in absolut. respectiva, nu la ac\iunile proprii prin care titularul ar leza aceasta valoare".
52 Drept penal. Partea specialii /nfracfiuni contra persoanei 53

~ Modalitatile de detenninare a sinuciderii sunt diferite, mergand de la participa nemijlocit la suprimarea vietii victimei se va retine numai comiterea infrac-
tiunii de omor/omor calificat 1;
lndemnuri sau amagire ~i ajungand la acte de tortura, la supunerea la cbinuri ~i
batai care pot duce o persoana la disperare, culminand cu sinuciderea sau cu - in cazul in care fapta este realizata atat in modalitatea determinarii sinuciderii,
incercarea de sinucidere (Trib. Suprem, sec{ia penala, decizia nr. 104711977, fn cat ~i in cea a inlesnirii sinuciderii, se va retine savar~irea unei singure infractiuni, iar
R.R.D. nr. 1111977, p. 61). nu a unui concurs de infrac\iuni.

~ Constituie infractiunea de omor, ~i nu infractiunea de detenninare sau


b) urmarea imediata: sinuciderea unei persoane;
- daca urmarea imediata este incercarea de suicid, se va retine varianta atenuata a
inlesnire a sinuciderii, fapta inculpatului de a-~i constrange sotia sa se arunce de
infractiunii prevazuta de art. 191 alin. (4) NC?2.
la etajul IX, cu consecinta mortii acesteia, deoarece pentru existenta infractiunii
de determinare sau inlesnire a sinuciderii este necesar ca victima sa nu fie c) legatura de cauzalitate: trebuie sa existe intre activitatea de determinare sau
constransa la indeplinirea actiunii prin care l~i ia viata, ci sa aiba posibilitatea de inlesnire ~i sinuciderea sau incercarea de sinucidere a victimei.
a botari In mod liber dadi se sinucide sau nu (Trib. Suprem, sec/ia penala,
decizia nr. 310111979, fn R.R.D. nr. 911979, p . 66) . 4.5. Lat ura subiectiva

~ Sechestrarea unei persoane timp de mai multe zile, supun·erea ei la


- intentie directa sau indirecta;
- nu intereseaza mobilul sau scopul faptei.
repetate violente ~i cauzarea de leziuni cu potential de ~oc ~i de primejduire a
vietii victimei, continuarea violentelor ~i dupa ce aceasta ameninta ca S.! va
sinucide, cu urrnarea di victima s-a aruncat pe fereastra de la etajul 6 al imobi- ~ Pentru existenta infractiunii In modalitatea determinarii la sinucidere,
lului, decedand, constituie infractiunea de omor, iar nu aceea de detenninare a este necesar ca autorul sa l~i dea seama ca fapta sa va avea ca urrnare sinucide-
sinuciderii (C.S.J., secfia penala, decizia nr. 81112002, www.legalis.ro). rea unei persoane ~i sa urmareasca sau sa accepte producerea acestui rezultat
(Trib. Sup rem, secfia penalii, deci::ia nr. 106511983, in Repertoriu 1981-1985,
- daca sinuciderea se produce ca unnare a unei lipsiri de libertate In mod ilegal p. 93).
sau a unui viol, se va retine concursul intre aceste infractiuni ~i infractiunea de deter-
minare sau inlesnire a sinuciderii numai daca raptuitorul actioneaza cu inientie 4.6. V ariant e ag ravate
(directa sau indirecta) atat In scopul violului/lipsirii ilegale de libertate, cat ~i al
4.6.1. Determina rea sau inlesnirea sinucider ii u nui minor cu varsta cuprinsa
determinarii sau lnlesnirii sinuciderii 1; prin urmare, In cazul In care violul/lipsirea
intre 13 ~i 18 ani sau a unei persoane cu discerna m an t d iminuat, daca sinuci-
ilegala de libertate a avut ca urmare praeterintentionata sinuciderea victimei se va
retine numai infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal (in forma tip sau in derea a av ut loc
varianta agravata)/violul (in forma tip sau in varianta agravata), deoarece infractiunea - aceasta varianta mai grava a infractiunii este determinata de vulnerabilitatea
de determinare sau inlesnire a sinuciderii se cornite numai cu intentie, ceea ce nu este ridicata a victimelor ce face ca determinarea sau inlesnirea sinuciderii sa prezinte un
cazul in aceasta ipoteza care implica culpa ca atitudine subiectiva a fliptuitorului grad de pericol social mai ridicat daca victima este un minor cu varsta cuprinsa intre
raportat la sinucidere sau incercarea de sinucidere; 13 ~i 18 ani sau o persoana cu discernamant diminuat;
- inlesnirea sinuciderii consta In ajutorul material sau moral dat de fliptuitor
sinuciga~ului pentru a pune in practica hotariirea de a se sinucide 2 ;
- atat in cazul determinarii, cat ~i al lnlesnirii sinuciderii, suprimarea vietii este
realizata numai de sinuciga~; daca persoana care a determinat sau lnlesnit sinuciderea 1 In acest sens, in doctrina (V. Cioclei, in NCP comentat, p. 395) s-a aratat ca: ,,sprijinul

sau ajutorul dat trebuie sa se manifeste sub forma unei cooperari indirecte. Ne aflam in
prezenta unei astfel de cooperari in ipoteza in care, spre exemplu, faptuitorul ii pune la
dispozitie victimei o substanta otravitoare sau ii inmaneaza o anna de foe. Daca, dimpotriva,
1
Potrivit NCP, variantele agravate ale lipsirii de libertate in mod ilegal, respectiv ale violului !aptuitorul o ajuta pe victima sa duca paharul cu otrava la gura sau ridica mana inarmata a
nu mai includ ~i producerea praeterintentionata a sinuciderii victimei, pentru a considera ca victimei si o ajuta sa apese pe tragaci, ne vom afla in prezenta unei cooperiiri directe ~i, in
detenninarea sinuciderii este absorbita in continutul complex al acestor infracpuni. astfel de cazuri, se va refine comiterea unei infrac\iuni de omor".
2
Se va retine aceasta modalitate a infrac\iunii inclusiv in ipoteza existentei unei cereri 2 Spre deosebire de NCP, C.pen. din 1969 prevedea incercarea de sinucidere drept urmare

exp/icite (neechivoce), serioase (nu iocandi causa), con.$fiente (provenind de la o persoana imediata a infractiunii comise in forma de baza altemativ cu sinuciderea victimei, care era
aflata in deplinatatea faculta\ilor mintale) ~i repetate a victimei care suferea de o boala sancponata cu acelea~i limite de pedeapsa, neconstituind o varianta atenuata a infraqiunii.
incurabila, cerere adresata raptuitorului, care insa refuza sa suprime via\a victimei, dar accepta A~adar, in ipoteza In care In urma comiterii faptei tip are Joe numai incercarea de sinucidere a
sa inlesneasca sinuciderea acesteia. victimei NCP constituie Jegea penala mai favorabila.
54 Drept penal. Partea specia/a /nfrac(iuni contra persoanei 55
- existenta discemamantului diminuat al victimei poate fi stabilitii cu orice mij - 4.9. Pedeapsa
Joace de proba (acte medicate din care rezulta bolile psihice de care victima suferea,
- in varianta de baza infraqiunea se pedepse~te cu inchisoare de la 3 la 7 ani;
declaratii ale unor martori, expertiza medico-legala efectuata anterior in vederea
stabilirii daca este necesarii plasarea sub tutelii etc.); - prima varianta agravata este sanctionatll cu inchisoarea de la 5 la IO ani, in
vreme ce a doua variantii agravatii este sanqionatll cu inchisoarea de la I 0 la 20 de
- Iaptuitorul trebuie Safi CUnOSCUt Ca victima avea varsta intre 13 ~i 18 ani Sau discer-
ani si interzicerea unor drepturi;
niimantul dim.inuat, in caz de eroare urmiind a ti retinuta varianta tip a infractiunii.
- la varianta atenuantii, limitele speciale ale pedepsei principale se vor reduce la
4.6.2. Determinarea sau inlesnirea sinuciderii unui minor care nu a implinit jumatate [nu ~i limitele de timp pentru care poate fi aplicatii pedeapsa complementarli
varsta de 13 ani sau a unei persoane care nu a putut sa-~i dea seama de a interzicerii unor drepturi in ipoteza prevazutii de art. 191 alin. (3) ~i (4) KCP];
consecinfele acfiunilor sau inacfiunilor sale ori nu putea sa le controleze, dacii
- raspunderea penalli este prescriptibila, infractiunea neregasindu-se in enume-
sinuciderea a avut loc
rarea limitativa prevlizutii de art. 153 alin. (2) NCP.
- varianta cea mai grava a infractiunii de determinare sau lnlesnire a sinuciderii pe
care legiuitorul o sanctioneaza cu aceea~i pedeapsa, ca ~i In cazul infraqiunii de
omor, este cea in care victima are o varstii extrem de fragedii (mai mica de 13 ani) §5. Uciderea din cul_p_a
sau nu are discemiimant (este iresponsabilii); In aceste ipoteze raptuitorui da dovadii
5.1. Nofiune
de un grad sporit de periculozitate, deoarece profita de vulnerabilitatea victimelor
pentru a le determina sau pentru a le ajuta sa se sinucida; in cazul minorului mai mic - uciderea din culpa consta in savar~irea oricllrei actiuni sau inactiuni prin care
de 13 ani ~i, mai pregnant, In cazul iresponsabilului nu se poate retine ca decizia in este suprimata, din culpa, viata unei persoane [art. 192 alin. ( !) NCP];
comiterea suicidului le-a apartinut acestora, lipsindu-le in fapt liberul arbitru, fapta - constituie variante agravate ale infractiunii uciderea din culpa: (i) sliv~itii ca
fiind, in esenta, un omor; urmare a nerespectiirii dispozitiilor legate ori a mllsurilor de prevedere pentru exerci-
- starea de iresponsabilitate se va analiza in concreto, putand fi stabilitii cu orice tiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activitati; (ii) a doua
mijloc de proba (acte medicate, expertiza medico-legalii psihiatrica etc.); sau mai multe persoane.
- raptuitorul trebuie sa cunoasca aceste calitati speciale ale subiectului pasiv. - NCP nu a mai incriminat ca variantll agravata uciderea din culpa savar~itii de
catre conducatorul unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii
4.7. Varianta atenuata permisului de conducere, avand in sange 0 imbibatie alcoolicii de peste 0,80 g/l
- se va refine varianta atenuatii atat in ipoteza variantei tip a infractiunii, cat ~i In alcool pur in sange sau care se afla in stare de ebrietate, in acest caz urmand a fi
cazul variantelor agravate daca urmarea imediata este numai incercarea nereu~itii a retinut concursul intre uciderea din culpa prevazuta de art. 192 alin. (2) NCP ~i con-
victimei de a se sinucide; ducerea unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante prevlizutli de
art. 336 NCP; astfel, NCP s-a indepartat de la solufia promovatii de lnalta Curte de
- subiectul pasiv al infractiunii este destinatarul protectiei realizate prin norma de
Casatie ~i Justitie in recursul in interesul legii nr. I /2007, considerand ca o infractiu-
incriminare ~i, pe cale de consecin¢, nu poate fi considerat participant la comiterea
ne din culpa nu poate absorbi o infraqiune comisa cu intcntie;
variantei atenuate a infractiunii prevazute de art. 191 alin. (4) NCP, chiar daca
sinuciga~ul a fost eel care I-a determinat pe autor sa ii ajute pentru a-~i suprima viata. - deopotriva, NCP nu a mai incriminat ca variantii agravata uciderea din culpa
savar~itiide o persoana in exercitiul profesiei sau meseriei (cu exceptia conduca-
4.8. F ormele infracfiunii torului de vehicul cu tractiune mecanica) ~i care se afla in stare de ebrietate, in acest
caz urmand a ti retinutii uciderea din culpa prevazutii de art. 192 alin. (2) NCP ~i se
- actele preparatorii ~i tentativa (perfecta sau imperfecta): sunt posibile, insa nu va avea in vedere la individualizare comiterea faptei in stare de ebrietate.
sunt incriminate;
- consumarea: in momentul in care are loc sinuciderea sau incercarea de sinucidere; 5.2. Obiectul infracfiunii
- in cazul in care, dupa determinarea la sinucidere ~i efectuarea de sinucig~ a unor a) obiectul juridic special: viata persoanei ~i relatiile sociale in Iegatura cu
acte prin care urmare~te sa i~i suprime viata, taptuitorul intervine ~i salveazii viata dreptul la viata;
sinuciga~ului (de pilda, ii duce la spital), nu se poate retine o tentativa la infractiunea de
b) obiectul material: corpul unei persoane In viata.
determinare sau inlesnire a sinuciderii ~i nici cauza de nepedepsire a tentativei constand
in impiedicarea producerii rezultatului, intrucat infractiunea s-a consumat deja.
56 Drept penal. Partea specialii Infracfiuni contra persoanei 57

5.3. Subiecfii infractiunii S.4. Latura obiectivii


a) subiectul activ: orice persoana (fizica sau juridica) care are capacitate penala; a) elementul material: uciderea unei persoane in via\a printr-o actiune sau o
- coautoratul este posibil in cazul retinerii existentei unei legaturi subiective bila- inactiune ilicita;
terale anterioare sau concomitente a doua sau mai multe persoane prin raportare la - pentru a se retine forma de baza a infractiunii este necesar sa nu existe acte
aqiunea nemijlocita care a avut ca urmare decesul victimei; normative care sa reglementeze obliga\ia de prudenta a autorului; astfel, se va evalua
- in cazul culpei comune a conducatorilor auto care au produs accidentul rutier ce in concreto respectarea obliga\iei generale de prudenta de catre fliptuitor;
a avut ca urmare decesul unei sau a mai multor persoane se va retine existenta
autoratului, iar nu a coautoratului la infractiunea de ucidere din culpa, deoarece fatli. ~ in cazul infrac\iunii de ucidere din culpa, elementul material consta
de modalitatea de producere a evenimentului rutier nu poate fi retinuta existenta unei dintr-o aqiune sau inaqiune susceptibila a produce direct sau indirect decesul
legaturi subiective intre autori 1; unei persoane, tara ca raptuitorul sa urmareasca sau sa accepte o consecinµ
vatamatoare a faptei sale, In timp ce infraqiunea de loviri sau vatamari cauza-
- in mod intemeiat s-a apreciat in literatura de specialitate2 ca autorul infractiunii
toare de moarte implica inten\ia de a lovi sau a vatama, fie ~i printr-o lovire sau
de incredinµrre a unui autovehicul spre a fi condus de o persoana care nu poseda vatamare simpla. Din probele administrate In cauza rezulta ca inculpatul, in
permis de conducere [art. 335 alin. (3) NCP] nu trebuie sa raspunda ~i pentru urma unor gesturi ale colegului sau, 1-a apucat de umeri ~i I-a rostogolit de doua
uciderea din culpa comisa ulterior de acesta din urma, intrucat urmarea este cauzata ori peste cap, crezand ca-i va cauza doar o suferinµ fizica minora, prin ~ocul
insa de o alta persoana decat autorul infraqiunii-obstacol; caderii; la cea de-a doua rostogolire s-a produs lnsa o fractura a coloanei verte-
- participa/ia improprie este posibila: persoanele care au determinat, inlesnit sau brale, prin hiperextensia foqata a giitului, ceea ce a avut drept consecinµ decesul
ajutat in orice mod, cu intentie, la savar~irea uciderii din culpa fiind sanctionate victimei, prin contuzie cu hemoragie meningo-medulara cervicala. in atare
pentru instigare, respectiv complicitate la infraqiunea de omor. situatie, fapta inculpatului, constand dintr-o aqiune violenta intentionata prin
care a urmarit cauzarea unei suferin\e nelnsemnate, dar al carei rezultat -
b) subiectul pasiv: orice persoana fizica in viata (indiferent de starea acesteia de
moartea victimei - a depa$it intentia sa, intrune~te elementele constitutive ale
sanatate)3. infrac\iunii de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte (C.S.J., sec/ia penala,
- consimtamantul victimei nu are valoarea unei cauze justificative prevazlite de decizia nr. 35111996, m1-W.legalis. ro).
art. 22 NCP;
- pluralitatea de subieqi pasivi nu conduce la retinerea unui concurs de infrac- ~ Fapta militarului aflat In serviciul de paza de a lasa arma lncarcata ~i
tiuni, ci a variantei agravate prevazute de art. 192 alin. (3) NCP (unitate legalii. de nesupravegheata in apropierea unui grup de copii - din care cauza unul din
infraqiune). ace~tia, folosind-o, a lmpu~cat o alta persoana care a decedat - constituie, pe
Janga infractiunea de calcare de consemn ~i aceea de ucidere din culpa (Trib.
Suprem, sec{ia militarii, decizia nr. 8111975, fn Repertoriu 1969-1975, p . 419).

b) urmarea imediatii: moartea victimei;


c) Ieglitura de cauzalitate: este necesar ca moartea v1ct1mei sa fi avut drept
1
in doctrinii [G. Antoniu, C. Bulai (coord.), P.J.P. - vol. III. p. 41} s-a retinut existen\a cauza (singura sau chiar cu retinerea unei contributii a victimei) actiunea sau
coautoratului datorat culpei comune in cazul accidentelor rutiere. Astfel, s-a ariitat ca existii
infrac\iunea de ucidere din culpa in sarcina ambilor inculpa\i, dacii accidentul de circula\ie inaqiunea fliptu itorului; trebuie dovedita.

~
soldat cu moartea unei persoane s-a datorat culpei ambilor conducatori auto ori daca moartea
victimei s-a datorat atiit ~oferului titular care nu 1-a supravegheat pe ~oferul ajutor, cat ~i Pentru existenta infractiunilor de ucidere din culpa sau vatamare
inciilciirii regulilor de circula\ie de ciitre ~oferu l ajutor; in acest caz, inculpa\ii vor raspunde in corporala din culpa ca urmare a nerespectarii masurilor de prevedere pentru
ca!itate de coautori la infractiunea men\ionata. ( ... ) Aceea~i infrac\iune este comisa de incul- exerciiiul unei profesii sau meserii este necesar, sub aspectul laturii obiective, sa
pa\ii care, efectuiind o lucrare (siiparea unor gropi pentru ingroparea a doi stiilpi metalici), nu existe o aciiune sau inaqiune a autorului care sa produca rezultatul prevazut de
au \inut seama de avertismentul dat, in sensul ca in locul respectiv se aflii ingropate circuite lege, uciderea unei persoane, respectiv vatamarea integritiiiii corporate, fiind
electrice: ulterior, stiilpii venind in contact cu cablul electric au provocat moartea, prin totodata necesar a exista ~i o incalcare a dispoziiiilor legale ori a masurilor de
electrocutare, unei persoane. prevedere pentru efectuarea unei anumite activitaii. in speta, exista rezultatul
2
F. Streteanu, D. Ni/u, op. cit., vol. I, p. 298. prevazut de lege - decesul numitului I.C., respectiv, vatamarea corporala a
3
in doctrinii ( V. Cioclei, in NCP comentat, p. 397) s-a eviden\iat ca o particularitate a persoanei vatamate G.P.R. fiind necesar a se stabili daca actiunea sau inac\iunea
infrac\iunii constii in faptul ca aceea~i persoanii poate fi uneori in mod concomitent subiect
inculpa\ilor, concretizata in incalciiri ale unor reglementari In materia protectiei
activ ~i subiect pasiv al infrac\iunii de ucidere din culpa (exemplu, accident de circula\ie
muncii, a condus la producerea acestor rezultate printr-un raport de cauzalitate
cauzat de culpa conduciitorului unui vehicul, accident in care ~i-a giisit ~i el moartea).
Drept penal. Partea specialii lnfracfiuni contra persoanei 59
58
directa. in acest sens, din materialul probator administrat In cauza, se poate de nerespectare a prevederilor legale privind siinatatea $i securitatea in munca $i
re\ine nerespectarea de catre S.C. E S.R.L. $i de ciitre inculpatul C.V. a dispoz1- rezultatul socialmente periculos produs, ii constituie chiar Planul de prevenire ~i
tiilor legale impuse de Legea nr. 319/2006 privind securitatea $i sanatatea in protec\ie, evaluarea de rise a locurilor de munca, intocmit de PFA R pentru S.C.
muncii. Cu toate acestea, rezultatul socialmente periculos produs, moartea E S.R.L., intocmit ulterior evenimentelor din luna ianuarie 2009, depus la
victimei l.C., respectiv vatamarea corporala a persoanei vatamate G.P.R. , nu !TM B, in cuprinsul caruia, intre factorii de rise identificati nu se regase$le ~i
reprezinta consecinta direct1i a nerespectarii dispozitiilor privind sanatatea $i riscul impu$carii/agresiunii cu armii de foe (C.A. Bra:jov, sec/ia penalii, decizia
securitatea In munca, ci sunt urmarea faptei saviir$ite de un tert pentru care cei nr. 400 din 18. 05.2016, w•.vw.sintact.ro).
doi inculpati nu sunt tinuti sii riispunda. Astfel, In cauzii trebuie verificat daca
rezultatul produs, moartea $i viit1imarea integritatii corporale constituie o ~ Cu ocazia primului accident de circulatie, produs de unul dintre incul-
consecinta a starii de pericol create prin inactiunea inculpatilor de a nu lua pati, s-au cauzat victimei leziuni grave, insii au mai ramas ~anse probabi le de
masurile impuse de legea privind securitatea $i siinatatea in munca. in miisura in salvare a vietii prin efectuarea unei interventi i chirurgicale. Producandu-se insa
care rezultatul tipic este o materializare a starii de pericol produsa prin ~i al doilea accident, imputabil celui de-al doilea inculpat, s-a anihilat posibili-
inactiunea celor doi de a nu respecta masurile legale de siiniitate $i securitate in tatea interventiei chirurgicale care, ipotetic, ar fi salvat viaµ victimei. Deci la
munca, rezultatul poate fi imputat autorului. Imputarea va fi lnsii exclusa cand cauzarea mortii acesteia au contribuit ambele fapte culpoase, in concurs.
rezultatul a fost determinat in mod nemijlocit de o cauzii straina de actiunea Raportul de cauzalitate existent intre faptele celor doi inculpati ~i decesul victi-
autorului, datorandu-se unui factor extern. De~i prin inaqiunea celor doi mei conduc la lncadrarea faptei fieciirui inculpat in ucidere din culpa, ~i nu in vatii-
inculpa\i s-a creat in mod indubitabil o stare de pericol in ceea ce prive$te mare corporala din culpa (I'rib. Suprem, secfia penalii, decizia nr. 168611977, In
relat.iile sociale privind sanatatea $i securitatea in muncii, rezultatul produs nu Repertoriu 1976-1980, p. 387).
poate fi imputat acestora $i nici nu corespunde scopului normei juridice
incalcate, prin care se urmare$te prevenirea oricarui accident ce ar putea sa se ~ Constatarea incalcarii unei dispozitii Iegale referitoare Ia conducerea
producii pe parcursul desfa$ur1irii activitatii de ciitre angaja\i. Fapta tertului care autovehiculelor pe drumurile publice nu este suficientii pentru a retine culpa in
a deschis focul asupra celor doi angajati ai S.C. E S.R.L. contine intreaga producerea accidentului rutier ~i, implicit, referitor la moartea victimei, fiind
cauzalitate a rezultatului produs, unnand a fi consideratii drept cauza unica a necesar sa se analizeze In ce miisurii inciilcarea respectivei dispozi~ii legale a
mortii numitului J.C. ~i a vatamiirii corporale a persoanei vatiimate G.P.R. infl uentat producerea evenimentului rutier ce a avut drept consecintii decesul
determinand exonerarea de raspundere a inculpa\ilor pentru faptele re\inute in victimei. ( ...) instantele aveau obligatia de a analiza raportul de cauzalitate dintre
sarcina lor. in lipsa unei legaturi de cauzalitate iotre nerespectarea de ciitre conducerea autoturismului cu dreptul de conducere suspendat $i moartea victi-
inculpati a dispozitiilor privind sanatatea ~i securitatea In muncii ~i rezultatul mei. A~a cum rezulta din raportul de expertiza tehnica, inculpatul nu a incalcat
concret, produs prin ac\iunea unui tert, nu se poate re\ine ca fapta inculpa\i lor alte dispozitii legale ~i nu a avut posibilitatea evitarii producerii accidentului. in
corespunde din punct de vedere obiectiv modelului abstract previizut de norma consecintii, producerea evenimentului rutier nu poate fi imputat1i inculpatului,
de incriminare. ( ... ) Tocmai aplicand teoria imputarii obiective a rezultatului, deoarece intre conducerea autoturismului cu pennisul suspendat ~i moartea
invocatii de apelantul procuror, instanta de ape! apreciazii ca este exclusa victimei nu exista legatura de cauzalitate.(... ) ~i In situatia in care nu ar fi avut
legatura de cauzalitate intre fapta inculpatilor - societate comercialii angajatoare dreptul de conducere suspendat, inculpatul era in imposibilitate de a evita
$i adrninistratorul acesteia - de nerespectare a prevederilor legale privind accidentul rutier (C.A. Bucure:jti, secfia penalii, decizia nr. 1009101.07.2009,
sanatatea $i securitatea In munca $i rezultatul socialmente periculos produs wi.iw.sintact.ro).
(moartea unei persoane, respectiv viitiimarea corporalii grava a alteia, ambele din
culpa). Atacul armat asupra celor doua persoane reprezintii un eveniment cu ~ Inculpata P.O., in calitate de medic de gardii la Unitatea de Primiri
totul nea$teptat $i de nepreviizut In mod obi~nuit la noi In \arii, motiv pentru care Urgen\e din cadrul Spitalului Municipal din Reghin, in data de 6 decembrie
nu se poate sus\ine ca inculpatii nu au previizut acest posibil rezultat al inciilcarii 2009, in intervalul orar 00:30-07: 15, in mai multe randuri, nu a recunoscut, de~i
obliga\iilor privind securitatea in munca, de~i trebuia ~i puteau sii ii prevada; trebuia $i putea sa recunoasca un infarct miocardic acut postero-lateral declan~at
modul in care se pare ca autorul agresiunii a actionat, rezultat din cercetarile la pacientul P.A. in momentul prezentiirii ~i efectuarii investigatiilor medicale ~i
efectuate in cauzii, denotii o pregatire atentii de ciitre acesta a inteiventiei sale, pus in evidenta In special de EKG-urile efectuate la orele 00:35, 02:-00 ~i 07:00
existand chiar indiciile unui atac premeditat. Retinand afirmatia inculpatului in $i, pe cale de consecin\ii, nu a aplicat procedura ce se impunea in astfel de cazuri
sensu l ca a previizut posibilitatea unui pericol, fapt ce I-a determinat sa interzica conform Ordinului ministrului saniitii\ii nr. 1059/2009, respectiv neacordarea de
celor doi angaja\i, victime ale atacului armat, sa transporte banii, in mod cert nu prioritate diagnosticului posibil eel mai sever, urmatii de transferul pacientului la
i se poate imputa faptul ca a prevazut riscul unei agresiuni cu arma de foe, pe unitatea spitaliceasca competent1i a acorda tratamentul specific, ulterior pacien-
care nu 1-a acceptat, socotind tara temei ca nu se va produce. Un alt argument al tul decedand. ( ... ) in ceea ce prive$te legatura de cauzalitate, in mod corect s-a
sustinerilor noastre privind lipsa legaturii de cauzalitate intre fapta inculpatilor dezvoltat in cuprinsul dezbaterilor pe fondul cauzei de catre procuror faptul ca
60 Drept penal. Partea specialii Jnfrac{iuni contra persoanei 61

acest aspect nu este un element de fapt, ci un element de natura juridica. Apre- - in doctrina 1 se apreciaza ca in cazul In care pericolul a fost provocat din culpa
cierea care se face pentru a stabili existenta sau inexistenta legaturii de celui care comite ulterior aqiunea de salvare prin uciderea une i persoane, starea de
cauzalitate este j uridica $i nu faptica. Prin faptul ca a constatat existenta legaturii r,ecesitate produce efecte !imitate, In sensul ca justifica fap ta intentionata (omorul),
de cauzalitate, prima instanta nu a inclus in situa\ia de fapt un element supli- dar autorul va raspunde pentru o fapta din culpa (ucidere din culpa); tot astfel, daca
mentar fata de situa\ia de fapt din rechizitoriu, ci a substituit propria sa autorul 1$i provoaca cu intentie sau din culpa starea de iresponsabilitate, rara a
apreciere, de natura juridica, celei pe care procurorul a racut-o in rechizitoriu cu urmari/prevedea $i accepta uciderea unei persoane In aceasta stare, $i ulterior
privire la aceastii chestiune de cauzalitate. (... ) In actul de sesizare sunt cuprinse saviir$e$te o ac\iune prin care se suprima viata unei persoanei, va riispunde pentru
doua categorii de urmari, anume nerespectarea dreptului la o ingrijire medicala ucidere din culpa numai in miisura in care saviir$irea acestei infractiuni era o
adecvatii $i decesu l pacientului. Prima este specifica infraqiunii de neglijen\a in consecintft previzibilii a starii de iresponsabilitate, iar daca saviir$irea faptei in aceastii
serviciu, iar a doua celei de ucidere din culpa. Procurorul a explicat de ce a stare era imprevizibilii, autorul nu va raspunde nici cu titlu de culpa pentru aceasta.
re\inut una in detrimentul celeilalte. Retinerea infractiunii contra vietii este posi-
bila numai in cazul in care urmarea imediata mai grava decurge In mod firesc ~ Viteza excesiva in conducerea autovehiculului, neremedierea defectiu-
din neacordarea tratamentului medical adecvat. Instanta de control judiciar nilor la sistemul de franare, neatentia $i reactia tardiva, datorate consumului' de
reaminte$te faptul ca este adevarat ca existii o diferenta intre legatura de cauza- bauturi alcoolice, ~i aparitia pe carosabil a victimei care a traversat drumul In
litate juridica $i cea naturala, insa prima trebuie sa-$i gaseasca suportul in cea de-a fuga $i 'in loc nepermis rara sa se asigure, constituie lmprej urari ce impun reti-
doua. Cu alte cuvinte, nu poate exista o legatura de cauzalitate juridica intre o nerea vinovatiei conducatorului de autovehicul, 'in conditiile culpei comune
anumitii faptii $i o anumitii urmare, daca este imposibila cauzalitatea naturala. in (CS.J., sec/ia penalii, decizia nr. 237512000, www.legalis.ro) .

~ Aparitia nea~teptata a unui animal pe carosabil, coroboratil. cu conduita


cazul de fata, Comisia Superioara Medico-Legala din cadrul Institutului National
de Medicina Legala ,,Mina Minovici" a aratat ca nu se poate stabili o legatura
certa de cauzalitate intre nediagnosticarea afectiunii miocardice $i deces, aviind in imprudenta a victimei, de~i reprezinta imprejurari a caror interventie nu a putut
vedere amploarea, gravitatea $i localizarea infarctului miocardic acut, nici fi prevazuta, nu exclud vinovatia inculpatului in producerea accidentului soldat
cu decesul victimei, in conditiile in care autovehiculul condus de inculpat
cuantificarea sau garantarea $anselor de supravietuire ale pacientului in condi\iile
prezenta defeqiuni la sistemul de franare, preexistente accidentului $i cunoscute
intemarii $i tratiirii acestuia la o clinica de specialitate. Chiar $i in cazul teoriei
de inculpat (CA. Bucure$fi, secfia a II-a p enalii. decizia nr. 29612000, fn
echivalentei conditiilor adoptata de catre prima instanta, stabilirea legaturii de
CP.J.P. 2000, p . 188) .
cauzalitate a contributiilor urmeaza sa fie realizata cu ajutorul criteriului sine qua
non, izoliindu-se faptic fiecare contributie, spre a se vedea daca rara aceasta rezul-
tatul s-ar fi produs in acela$i fel $i in acelell$i proportii. Din interpretarea raportului
~ Fapta unui osta$ de a efectua, In prezenta altuia, manevre repetate de
introducere ~i expulzare a cartu~elor pe teava pistolului mitraliera indreptatii spre
efectuat de Comisia Superioara Medico-Lega!a din cadrul Institutului National de
acesta din urma ~i apasarea pe tragaci cu consecinta lmpu$carii mortale a
Medicina Legala ,,Mina Minovici" rezulta ca, cercetiindu-se exclusiv conduita victimei nu constituie, in sine, temei suficient pentru incadrarea faptei in infrac-
medicala neadecvata, rezultatul la fel care s-ar fi produs este lipsa unei ingrijiri tiunea de omor. Daca se dovede~te ca manevrarea pistolului s-a racut in joaca,
medicale adecvate, nu insa $i decesul pacientului. Cu alte cuvinte, acest raport inculpatul apasand pe tragaci crezand ca parghia este asigurata, iar dupa lmpu~­
sustine ca rezultatul mai grav s-ar fi produs cbiar daca diagnosticul ar fi fost carea victimei a avut manifestiiri de disperare, fiind in bune relatii cu aceasta, nu
stabilit corect, ceea ce semnifica, in termeni juridici, ca fapta inculpatei nu este se poate retine existenta intentiei indirecte de a ucide; pozitia sa subiectiva
condi\ie sine qua non a urmarii imediate analizate. Pentru aceste motive, instanta caracterizandu-se prin culpa, !ncadrarea corecta a faptei este in infractiunea de
de control j udiciar constatii ca incadrarea juridica corecta a faptei este aceea de ucidere din culpa (CS.J., completul de 7 judeciitori, decizia nr. 2911991, fn B.J.
neglijenta in serviciu $i nu ucidere din culpa (CA. Targu-Mure$, secfia penalii, 1991, p. 754).
decizia nr. 47412016, nepublicatii) .
~ in situatia cand inculpatul, actionand cu intentia de a produce suferinte
5.5. Latura subiectiva fizice unei persoane, din neprevedere sau u~urinta cauzeaza moartea acesteia,
fapta sa constituie infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, iar
- culpa cu previziune sau culpa simplii (neglijenta); nu aceea de ucidere din ~ulpa. in acest din urma caz, intreaga pozitie subiectiva
- fapta nu este tipicii, dacii se retine culpa exclusivii a persoanei vatamate in pro- a inculpatului se caracterizeaza prin culpa, iar nu prin intentie In ceea ce prive~te
ducerea rezultatului; actiunea agresiva $i prin culpa in raport cu rezultatul produs, decesul victimei,
- in ipoteza retinerii culpei concurente a persoanei vatiimate la producerea rezulta- trasatura caracteristica infraqiunii de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte
(CS.J. , secfia penalii, decizia nr. 209711991 . wwvv.legalis.ro).
tului, acest aspect nu lnlatura tipicitatea faptei, insa va fi avut in vedere atat la indi-
vidualizarea pedepsei, cat $i la stabilirea cuantumului despagubirilor civile in cazul in
care persoana vatiimatii s-a constituit parte civila in procesul penal; 1 F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. I, p. 38 1, respectiv p. 425 .
62 Drept penal. Partea specialii lnfracfiuni contra persoanei 63

5.6. Variante agravate pierderea vie\ii uneia sau a mai multor persoane. ( ... ) uciderea din culpa in
modalitatea agravata reglementata de art. 192 alin. (2) teza I NCP este mai des
5.6.1. Uciderea din culpa savar~ita ca urmare a nerespectarii dispozitiilor intalnita in domeniul circula\iei pe drumurile publice, in eel medical ~i in eel al
Iegale ori a masurilor de prevedere pentru exercifiul unei profesii sau m eserii construc\iilor (DCC nr. 77212016, www.ccr.ro).
ori pentru efectuarea unei anumite activitafi !art. 192 alin. (2) NCP]
- prima varianta agravata are natura juridica a unei norme incomplete, norma ~ Sunt inaplicabile dispozi\iile legate privind cazul fortuit, in cazul in
completatoare putand consta fie in dispozitii din legisla\ia primara, fie in norme care inculpatul nu a avut un comportament preventiv, in sensul de a evita orice
stipulate in legisla\ia secundara (hotarari de Guvern, regulamente etc.) in care sunt momente emotionale in timpul aflarii la volan. Pierderea controlului asupra
stabilite reguli pentru exercitarea profesiei, meseriei sau activitatii in functie de care direc\iei de deplasare a autoturismului nu constituie o imprejurare nepreviizuta,
sa se evalueze culpa profesionala (exemple de norme completatoare: 1. art. 48 din ci este consecinfli neadaptlirii vitezei de circula\ie la condi\iile de trafic,
O.U.G. nr. 195/2002, care stipuleaza obligatia conducatorului vehiculului de a respectiv intr-o curba cu grad sporit de dificultate (CA. Bucure$li, secfia penalii,
decizia nr. 107912002, in C.P.J.P. 2002. p. 211).
respecta regimul legal de viteza ~i de a o adapta in funqie de conditiile de drum,
astfel incat sa poata efectua orice manevra in conditii de s iguranµ; 2. art. 13 5 lit. h)
din Regulam entul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, care instituie obligatia condu- ~ Conducatorul de autovehicul trebuie sa adapteze viteza la condi\iile de
catorilor autoturismelor de a acorda prioritate de trecere pietonilor angajati In trafic, inclusiv de vizibilitate. Dacii in timpul noptii, la intalnirea cu un autovehi-
traversarea carosabilului pe trecerea pentru pietoni); cul circuJand din sens opus, este orbit de lumina farurilor acestuia, conducatorul
de autovehicul trebuie sa reduca viteza in a~a fel incat sa evite producerea
- nu intereseaza daca subiectul activ este sau nu calificat pentru exercitarea pro- oricarui accident prin coliziune cu un vehicul sau o persoana aflata pe carosabil.
fesiei, meseriei sau activitli\ii; in cazul in care se produce un accident, nu se poate retine cazul fortuit, ci even-
- fapta trebuie sa fie savar~ita in timpul exercitlirii profesiei, meseriei sau activitatii, tual culpa comuna sau culpa concurenta a altei persoane, daca aceasta se inscrie
cu nerespectarea regulilor (legale sau infralegale) prevlizute pentru exercitarea acesteia; in raportul de cauzalitate (C.S.J, secfia penalii, decizia nr. 208811995, fn
B.J.C.D. 1995. p. 179).
- fapta sa fie urmarea nerespectarii dispozitiilor legale;
- cand lncalcarea dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere constituie prin ea
insa~i o infractiune se aplica regulile privind concursul de infractiuni [de pilda, se va
~ Obligafia de prevedere constituie esenta criteriului obiectiv de eva-
luare a existentei culpei ~i presupune existenta unei obligatii cutumiare sau
retine existenta unui concurs ideal intre infrac~unea de ucidere din culpa ~i cea de reglementate normativ de diligenll! ~i pruden\a care ii incumba inculpatului in
conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante (art. 336 NCP)]. vederea evitarii producerii unor stiiri de pericol sau vatiimari ale valorilor

~
juridice protejate. Prin urmare, existenta unei obligatii de prudenta are caracter
Existenta formei agravate a infractiunii de ucidere din culpa previizuta preventiv. Posibilitatea de a prevedea constituie esenta criteriului subiectiv de
de art. 192 alin. (2) teza I NCP necesita indeplinirea unnatoarelor cerinfe evaluare a existen\ei culpei ~ i se evalueaza in concreto atat prin ~aportare la
cumulative: fapta sii fie comisii cu ocazia exercitari i unei profesi i sau meserii on ansamblul imprej urarilor de fapt ~i la condi\iile de aqiune, cat ~i cu referire la
a efectuarii unei anumite activitliti; sa existe dispozitii lega te sau masuri de calita\ile ~i particularitl!tile inculpatului, iar nu prin raportare la un standard
prevedere pentru exercitiul respectivei profesii sau meserii ori pentru efectuarea abstract al omului dotat cu cele mai bune calita\i motrice sau intelectuale. Se va
respectivei activitati; fapta sa fie urmarea nerespectlirii acelor dispozitii legate putea retine existen\a culpei in ipoteza in care inculpatul putea in concret sa
sau masuri de prevedere. Prin instituirea acestei agravante, legiuitoru l a unnarit prevada rezultatul socialmente periculos. Per a contrario, va lipsi culpa in
sa determine la prudenta pe cei care exercita profesii sau meserii ori desfii~oara cazurile in care producerea rezultatului socialmente periculos nu era previzibila
anumite activitati pentru care existli dispozitii legale sau masuri de prevedere pentru inculpat sau, de~i previzibilii, era inevitabila. Cazul fortuit este o cauza
tocmai in considerarea faptu lui ca orice neatentie in exercitarea, respectiv care inlatura caracterul penal al faptei constand intr-o imprejurare exterioara a
efectuarea acestora poate avea consecinte grave, constand chiar in pierderea carei interven\ie imprevizibila se adauga peste aqiunea sau inac\iunea, licita ori
vietii uneia sau a mai muttor persoane. In considerarea unor asemenea atitudini ilicita a unei persoane ~i care conduce astfel la producerea unui rezultat ce nu
de lipsa de atentie faµ de viata cetor din jur, legiuitorul - preocupat sa ocro- putea fi prevazut. Prin urmare, imposibilitatea genera/a $i absolutii de prevedere
teasca viata persoanei - obliga pe destinatarii textului de lege criticat sa este de esenfa cazului fortuit. In aceste condi\ii, fa\a de distinc\iile realizate mai
manifeste atentie, chibzuintii in rela\iile sociale ori de cate ori efectueaza sus, rezulta ca nu in toate ipotezele in care inculpatul nu putea sa prevada
activitati care ar putea provoca moartea unei persoane. Sintagma ,, unei anumite urmarea socialmente periculoasa se va re\ine existenta cazului fortuit, ci doar in
activitiifi" se refera, a~adar, la acele activitiiti pentru a cliror desfli~urare exista cazurile in care atat inculpatul, cat ~i nicio altli persoana nu puteau sa prevada
dispozi\ii legate sau masuri de prevedere tocmai in considerarea faptului ca orice existenta imprejurarii exterioare. Curtea constata ca opinia exprimatli de catre
neatentie in efectuarea acestora poate avea consecinte grave, coast.and chiar in expert in concluziile raportului de expertiza criminalistica releva faptul ca fn
64 Drepr penal. Partea specialii lnfracfiuni contra persoanei 65

momentul declan$iirii starii de pericol iminent, autovehiculul Volksimgen partea opusii a carosabilului, pe care se afla oprit autotrenul condus de martorul
Passar se ajla la o distanfa de 31,06 de metri fa/ii de locul impactului $i ca N .G.C., care avea in functie faza scurtii a farurilor, victima M.C. se va angaja in
spa/iul teoretic necesar opririi autoturismului de la vite:::a de 50 km/h este de traversarea piirtii carosabile a drumului printr-un Joe nepermis ~i tara sa se
28,35 de metri, deci mai mic decat distanta la care se afla autovehiculul fatii de asigure. Curtea mai constatii ca, raportat la imprejuriirile concrete ale traficului
locul impactului, in momentul declan~iirii stiirii de pericol iminent, ceea ce i-ar fi pe timp de noapte, la varsta ~i experienta de via\ii a inculpatului, acesta nu a
pennis oprirea acestuia inainte de intersectia cu traiectoria victimei angajatii in avut posibilitatea sli prevadli aparitia intempestivii a victimei pe ~osea, care
traversare, desigur, cu condifia acfionarii sistemului de frdnare, Inca din a condus la producerea evenimentului rutier. Curtea apreciazii drept relevanta
momentul declan$ii.rii starii de pericol iminent. Curtea constatii ca momentul declara\ia inculpatului care a aratat ca a viizut confuz, o siluetii omeneasca care a
decla~iirii stiirii de pericol iminent pentru inculpat ii reprezintii eel in care a avut impresia di schiteaza ca un gest de apiirare ~i apoi a sim\it cum se crapa
existat posibilitatea fizica de a sesiza faptul ca victima, angajata in traversare, se parbrizul in partea stanga jos, con~tientizand abia in acel moment ca a lovit un
deplasa pe o traiectorie de intersectare cu cea a autovehiculului pe care ii om, ceea ce I-a determinat sii franeze brusc. Faptul ca victima a aparut intem-
conducea. Acest moment este detenninat de expert printr-un standard teh11ic pestiv din spatele camionului !ara a putea fi observata de inculpat este atestat de
abstract al datelor oferite de camera video amplasatii in postul de conducere al procesul-verbal de cercetare la fata locului din care a rezultat ca nu au Jost
autoturismului Volkswagen Passat. in cadrul unei simuliiri realizate prin identificate urme de frdnare create de pneurile autoturismului implicat in acci-
intermediul unui program infonnatic. Curtea opineaza ca evaluarea tacutii de dent ~i ca victima a Jost lovitii. cu partea stdnga a ma~inii, unde au fost localizate
expert este una bazatii pe supozitii cu privire la viteza avutii de inculpat, pe urme dinamice la nivelul caroseriei, parbrizului ~i al farului. Simularea efectuatii
simuliiri cu un grad ridicat de precizie ~i pe rationamente logico-formale, iar in cu ajutorul programului Virtual - Crash 2.2. In cadrul raportului de expertizii cu
urma acesteia expertul a ajuns la o concluzie potrivit careia nu se poate re(i11e o privire la pozitia victimei ~i a autovehiculul In momentul impactului confirma
imposibilitate genera/ii $i absolutii de prevedere a pericolului. Aceasta echiva- trecerea intempestiva a strazii de cii.tre victima $i apari/ia inopinata in fa/a
leazii cu faptul ca exista o posibilitate teoreticii de evitare a accidentului, daca conducatorului auto. Doar In aceste conditii victima putea fi preluata In zona de
~oferul ar fi actionat frana simultan cu momentul aparitiei stiirii de pericol, ceea colt a autovehiculului, impact care a favorizat proiectarea laterala a victimei farii
ce ar fi condus la oprirea autovehiculului In 28,35 de metri, la distanfii de ca aceasta sa fi fost preluatii ~i pe parbriz, In partea superioara. in consecin\ii,
aproximativ u11 metru /a(ii de victimii. Pentru aceasta era insii necesar ca ~ofei:ul Curtea opineaza ca faptei de care este acuzat inculpatul ii lipse$te tipicitatea
sii fi fost o persoanii abstractii (ca cea asumatii de programul informatic Virtual subiectiva, neputlindu-se re\ine In cauzii comiterea faptei din culpa fara preve-
Crash 2.2.) care: 1. ar fi circulat cu o viteza teoretica de 50 km/ora; 2. ar fi avut dere, apelul inculpatului fiind lntemeiat, in conditiile retinerii impedimentului la
precizia matematica in constatarea situa\iilor de fapt similarii celei a camerei exercitarea actiunii penale previizut de art. 16 alin. ( l) lit. b) teza a II-a
video special montate pentru a sesiza, in cadru simuliirii informatice, momentul C.proc.pen. (CA. Oradea, secfiapena/a, decizia nr. 19112017, nepublicata).
de inceput al stiirii de pericol; 3. ar fi ac\ionat instantaneu sistemul de franare in 5.6.2. Uciderea a douli sau mai m u lte persoane [art. 192 alin. (3) NCP]
momentul constatiirii (teoretice) a stiirii de pericol ~i 4. pe timp de noapte nu ar
- pluralitatea de victime nu va duce 'in cazul uciderii din culpa la retinerea unei
fi putut fi afectatii de faptul cii mediul peste care se suprapune pietonul care
traverseazii imprudent prin Joe nepermis, in mers grabit, prin spatele unui pluralitati de infractiuni, ci la o variantli agravatii a acesteia, exist.and astfel o unitate
autocamion oprit. A~adar, Curtea considerii cii, in evaluarea racutii, expertul s-a legalli de infractiune (infractiune complexli);
raportat la standardul abstract al omului dotat cu cele mai bune calitiiti motrice - poate privi atat varianta de bazii a infractiunii, cat ~i cealaltli variantii agravatli
sau intelectuale ~i cii din mijloacele de proba cu caracter ~ti in\ific administrate in prevazutli de art. 192 alin. (2) NCP.
cauzii rezultii cu certitudine cii fn cauzii nu se putea refine inciden(a cazu/ui
fortuit. Curtea apreciaza ca raportul de expertizii criminalisticii a lasat in compe- ~ Diferen\a de tratamentjuridic lntre inculpata C.F.D. $i ceilal\i inculpati
tenta instan\ei evaluarea in concreto a posibilitiitii de prevedere a rezultatului .. are la bazii premisa ca persoana care avea obliga\ia sii nu pariiseasca salonul era
socialmente periculos atat prin raportare la ansamblul imprej urarilor de fapt ~i la cea care ar fi putut constata incendiul Inca din primele faze ale declan$iirii ~i ar
conditiile de ac\iune, cat ~i cu referire la calitatile ~i particularitii\ile inculpatului. fi putut eel putin limita consecin\ele incendiului, este inculpata C.F.D. Fapta
Curtea constatii cii inculpatul a respectat obligatia de diligentli reducand inculpatei C.F .D. este caracterizata prin vinovii\ia sub forma culpei fua
viteza la intrare in localitate ~i rulllnd cu prudenta adecvatli conditiilor de prevedere, neglijentei, inculpata neprevazlind rezultatul periculos al faptei sale,
trafic. Astfel, din partea expozitivii a raportului de expertizii criminalisticii de~i trebuia ~i putea sii II prevada. Astfel, inculpata nu a prevazut ca prin nesu-
rezulta cii inculpatul a respectat obligatia de diligen\ii, rullind cu o vitezii proba- pravegherea efectiva $i permanentii a copiilor se putea produce moartea sau
bila de 50 km/h . Curtea considerii cii nu se poate retine 1n sarcina inculpatului vatamarea corporala a nou-nascutilor. lnculpata trebuia ~i putea sii prevada
incalcarea prevederilor art. 49 din O.U.G. nr. 195/2002, ca de altfel nici pe cele urmiirile faptelor sale, concluzie desprinsa din faptul cii folosind criteriul
ale art. 48 din 0.U.G. nr. 195/2002 ~ i nici obliga\iile prevazute la art. J 14 obiectiv, o asistenta medicalii, normala $i prudenta, cu aceea~i experientii profe-
alin. (I) lit. b) din H.G. nr. 1391/2006, acesta neavand cum sii prevada ca, din sionala a inculpatei, cunoscand obliga\iile pe care le avea, putea anticipa faptul
!"""

66 Drepl penal. Par/ea speciala /n.frac(iuni contra persoanei 67


ca prin parasirea nejustificata a salonului, in lipsa sa se putea produce un
incident pe care nu l-ar mai fi putut impiedica sau orice alt eveniment pe care
Secpunea a 2-a. Infracpuni contra integritatii
daca ar fi stat in salon l-ar fi putut impiedica sau macar ar fi putut limita efectele corporate sau sanatap.i
acestuia. In egala masura aceste concluzii sunt valabile ~i in ceea ce prive~te
cererea de achitare formulata de inculpata care a sustinut ca in acest caz este
vorba despre existenta unui caz fortuit. Aceasta sus~inere este neintemeiata §1. Lovirea sau alte violenje
aviind In vedere ca inculpata are o culpa directa ~i clar stabilita In neexercitarea
corespunzatoare a atributi ilor sale de serviciu, dar ~i o culpa :fara prevedere in 1.1. Notiune
ceea ce pri ve~te rezultatul vatamator al incendiului pe care l-ar fi putut opri sau
- este infractiunea ce consta in lovirea sau orice acte de violenta cauzatoare de
macar limita. In ceea ce ii prive~te pe ceilalti inculpati In sarcina carora s-a
retinut existenta sau inexistenta unei culpe In modul In care ~i-au lndeplinit suferinte fizice - forma tip [art. 193 al in. (I) NCP];
atributiile ce le reveneau In virtutea profesiei lor, concluziile mentionate anterior - varianta agravatii a infraqiunii consta in lovirile sau violentele prin care se
nu sunt valabile. Astfel, inculpatii au un grad de culpa In modul in care ~i-au produc leziuni traumatice sau este afectatii siiniitatea unei persoane, a carei gravitate
lndeplinit atributiile de serviciu, dar nu exista o culpa care sa poata ti stabilita In este evaluata prin zile de ingrijiri medicale de eel mult 90 de zile [art. 193 alin. (2)
sarcina acestora in ceea ce prive~te rezultatul incendiului. Astfel, ace~ti inculpati NCP]; se remarcii, a$adar, cii infracfiunea de loviri sau alte violenfe previizutii de
nu puteau prevedea nerespectarea culpabila a lndatoririlor de serviciu de catre NCP are aplicabilitatea mai largii decdt cea previizutii de vechiul Cod penal, fncor-
inculpata C.F.D., nerespectare ce a condus practic la imposibilitatea de oprire a pordnd atdt confinutul infracfiunii de viitiimare corpora/ii (art. 181 Cpen. din 1969)
incendiului sau de salvare a nou-nascutilor (CA. Bucure$ti, sec/ia I penala, din vechiul Cod, cat $i o parte a confinutului infracfiunii de viitiimare corpora/ii
decizia nr. 53 712015, nepublicata).
gravii [art. 182 a/in. (I) C.pen. din 1969};
5.7. F ormele infract iunii - NCP nu mai prevede ca variantii agravatii a infracfiunii siivdr$irea faptei
asupra unui membru de familie, aceasta fiind previizutii ca infracfiune distinctii de
- nu sunt posibile actele premergatoare sau tentativa; violen/a fnfamilie (art. 199 NCP);
- momentul consumarii este eel al decesului victimei; - aqiunea penala pentru aceasta infraqiune se pune in mi~care la plangerea prea-
- poate avea forma unei infractiuni progresive din culpa atunci cand in urma labila a persoanei vatamate 1, iar retragerea plangerii prealabile lnlatura raspunderea
actiunii violente comise cu sau :fara prevedere se produce vatamarea corporala a penal a;
victimei, iar in urma agraviirii stari i de sanatate a acesteia, :fara interventia vreunei - In cazul In care persoana vatamata este un membru de familie, actiunea penala
alte persoane sau a raptuitorului, survine decesul; poate fi pusa In mi ~care ~i din oficiu, In acest caz putand interveni lmpacarea piiqilor
- nu poate fi comisa in forma continuata, fiind o infractiune din culpa. [art. 199 alin. (2) NCP]; daca subiectul pas iv este o persoanii lipsita de capacitate de
exercitiu ori cu capacitate de exercitiu restransa, dar care nu este membru de familie,
5.8. P edea p sa aqiunea penala poate fi pusa in rni~care ~i din oficiu, conform art. 157 alin. (4) NCP,
- uciderea din culpa in varianta de baza [art. 192 al in. (1) NCP] se pedepse~te cu insa impacarea nu este posibila, pentru ca aceasta este previizuta de lege numai
lnchisoare de la I la 5 ani; pentru membrii de familie.

- varianta agravata prevazuta de art. 192 alin. (2) NCP se pedepse~te cu inchisoare I .2. Obiectul infractiunii
de la 2 la 7 ani;
a) obiectul j uridic special: integritatea fizica sau sanatatea persoanei ~i relatiile
- in cazul in care uciderea din culpa a avut ca rezultat moartea mai multor per-
sociale in legatura cu acestea;
soane [art. 192 alin. (3) NCP], limitele speciale ale pedepsei (nu doar maximu/
special al acesteia) se majoreazii cu jumiitate; b) obiectul material: corpul persoanei In viata.
- raspunderea penala este prescriptibila, infractiunea neregasindu-se in enume- - daca faptele sunt savar~ite cu ~tiinta asupra unei persoane decedate, se va retine
rarea limitativa prevazuta de art. 153 alin. (2) NCP. saviir~irea
infractiunii de profanare de cadavre sau morminte (art. 383 NCP).

1
Trebuie avut in vedere faptul ca, 1n ipoteza in care subiecrul pasiv al infraqiunii este o
persoana lipsita de capacitate de exercitiu ori cu capacitate de exercitiu restriinsa, actiunea
penala se pune in mi~care ~i din oficiu, conform dispozitiilor art. 157 al in. (4) NCP .
68 Drept penal. Partea speciata Jnfi'ac(iuni contra persoanei 69

1.3. Subiecpi infracpunii cu exercitarea acest0r atributii sau daca fapta este comisa impotriva unui funqionar
public care indeplineste o funqie ce implica exercitiul autoritatii de stat sau asupra
a) subiectul activ: orice persoana fizica sau juridica (necircumstan\iat) cu capa- unui membru de familie al funq ionarului, in scop de intimidare sau de razbunare, in
citate penala; Jegatura cu exercitarea atributiilor de serviciu ale funq ionarului se va retine comi-
- parintii care exercita acte de violenta asupra copiilor !or vor fi subieqi activi ai terea numai a infractiunii de ultraj (art. 257 NCP raportat la art. 193 NCP);
infractiunii de violenta In familie (care absoarbe infractiunea de loviri sau alte - pluralitatea de subieqi pasivi atrage, in principiu, retinerea unui concurs de
violente ), care poate fi retinuta in concurs cu infractiunea de re le tratamente aplicate
infractiuni.
minorului, prevazuta de art. 197 NCP 1;
- in situatia in care subiectul activ este o persoana aflata in exercitarea atributiilor 1.4. Latura obiectiva
de serviciu, fapta poate lmbraca o alta incadrare juridica (de pi Ida, purtarea abuziva a) elementul material: lovirea sau exercitarea oricarei alte violente (inclusiv
prevazuta de art. 296 NCP); psihice) cauzatoare de suferinfe fizice asupra corpului unei persoane;
- daca fapta este comisa imediat dupa na~tere sau in primele 24 de ore de la - violenta poate sa constea fie intr-o aqiune directa, fie intr-una indirecta, ori
na~tere de mama aflati:i intr-o stare de tulburare faµ de nou-ni:iscut se va retine comi- poate imbraca forma unei inactiuni;
terea infractiunii de ucidere ori vatamare a nou-nascutului savar~ita de catre mama
- in situatia In care, cu aceea~i ocazie, persoana vatamata este Jovita de mai multe
[art. 200 alin. (2) NCP];
ori de fiiptuitor, se va retine existenta unei singure infractiuni de loviri sau alte
- participatia penala este posibila in toate formele: coautorat, instigare sau com- violente, deoarece exista o unitate naturala colectiva in cadrul careia exista o singura
plicitate. actiune infractionala violenta realizata in acela~i context spatio-temporal prin mai

~ Persoana care tine victirna pentru a fi Jovita de un tert si care i-a provo-
multe acte de executare;
- nu este lntotdeauna necesar pentru existenta infraqiunii de loviri sau alte
cat victirnei vatarnari corporale care au necesitat 5 zile ingrijiri rnedicale va ras-
violente sa existe un contact fizic intre agresor ~i victima, fapta putiind fi comisa prin
punde in calitate de coautor la infractiunea de loviri sau alte violente, ~i nu
orice fel de violente prin care se produce o suferinta fizica [de exemplu, printr-o
pentru complicitate Ia aceasta infractiune, intruciit contributia adusa in acest fel
violenta psihica (sperietura puternica), prin pulverizarea unui spray paralizant sau
apare indispensabila pentru realizarea continutului infractiunii [Trib. la$i, sec{ia
penala, decizia nr. 52311981, fn G. Antoniu, C. Bulai (coord.), P.J.P. - vol. Ill, lacrimogen in locul unde se afla victima etc.].
p. 57). b) urmarea imediata: consta in suferinfafizica, indiferent de intensitate, produsa
prin lovire sau alte violente; In ipoteza in care actele de violenta produc un
b) subiectul pasiv: persoana fizica in viata. traumatism pentru a carui vindecare este necesara chiar ~i o zi de ingrijiri medicale se
- consimtamiintul victimei la exercitarea de violente asupra sa constituie o cauza va retine varianta agravata a infractiunii, iar nu forma de baza;
justificativa;
- poate rezulta fie direct, fie indirect din actiunea sau inactiunea fiiptuitorului;
- In ipoteza in care victima este un membru de familie se va retine comiterea
- fapta nu este tipica daca s-au produs numai suferinte psihice.
infractiunii de violenta in familie [art. 199 alin. (1) NCP raportat la art. 193 NCP];
c) legatura de cauzalitate: daca fapta se comite prin lovire, legatura de cauzali-
- daca victima este un judecator ori procuror aflat In exercitiul atributiilor de
tate rezulta din materialitatea faptei, suferinta fizica fiind prezumata; ciind fapta se
serviciu, sau daca fapta este comisa faµ de un judecator, procuror sau de un membru
comite prin alte violenfe, trebuie sa existe ~i sa fie dovedita legatura de cauzalitate
de familie al acestuia, in scop de intimidare sau de razbunare, In legatura cu indepli-
intre actele de violenta ~i suferinta fizica produsa.
nirea atributiilor de serviciu ale magistratului se va retine comiterea numai a infrac-
tiunii de ultraj judiciar (art. 279 NCP raportat la art. 193 NCP); deopotriva, se va 1.5. Latura subiectiva
retine ultraju! judiciar ~i atunci ciind fapta este comisa lmpotriva unui avocat In Iega-
tura cu exercitarea profesiei de catre acesta; - intentie directi:i sau indirectli (in cazul formei tip); forma de baza a infraqiunii nu
- atunci ciind victima este functionar public care lndepline~te o functie ce implica poate fi comisa cu praeterintentie;
exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura - in cazul in care infractorul love~te din eroare o alta persoana decat pe cea pe
care voia sa o loveasca, nu se va retine eroarea drept cauza de neimputabilitate;
1
in acest sens in doctrina (F. Streteanu, D. Ni{u, op. cit. vol. I, p. 268) s-a opinat ca ,,in - in situatia In care fiiptuitorul a aqionat impotriva unei persoane, iar din cauza
prezent, in sfera dreptului de corectie nu se rnai poate include ~i dreptul de a exercita violente efectuarii In mod defectuos a actelor de executare sau ca urmare a unui eveniment
fizice, chiar de mica intensitate, astfel ca acestea vor trebui considerate ca fapte antijuridice ~i neprevazut, actiunea infractionala a fost deviata catre un alt subiect (aberratio ictus),
atunci cand au fost comise in cadru familial ~i in legatura cu educarea minorului".
70 Drept penal. Partea speciala lnfrac(iuni contra persoanei 71
ajungandu-se astfel la vatamarea unei alte persoane, nu se va retine eroarea, intrucat 1.7. Formele infractiunii
aceasta intervine in momentul desta~urarii aqiunii infraqionale ~i, prin urmare, nu
- actele preparatorii ~i tentativa: sunt posibile; insa nu sunt incriminate;
inlatura caracterul penal al faptei;
- nu intereseaza sub aspectul existentei infraqiunii mobilul sau scopul cu care au - consumarea: in momentul in care are loc exercitarea lovirilor sau altor violente
fost sava.r~ite lovirile sau violen!ele; acestea pot fi avute in vedere de instanja la prin care se cauzeazii suferinte fizice sau leziuni traumatice ori afectarea saniitatii
individualizarea pedepsei. pentru a caror vindecare sunt necesare ingrij iri medicate de eel mult 90 de zile;
- infraqiunea poate fi savar~itii In formii continuatii, caz in care momentul epui-
1.6. Va rianta agravata: lovirile sau alte violente prin care se produc zarii ii reprezintii eel al exercitiirii ultimelor acte de violenta;
leziuni traumatice sau este afectata sanatatea unei persoane, a carei gravi- - infraqiunea de loviri sau alte violente este absorbitii in infractiunea de viitiimare
tate este evaluata prin zile de lngrijiri medicale de eel mult 90 de zile corporalii sau de omor, daca acestea au fost comise prin lovire sau alte violente
- criteriul medico-legal de evaluare a gravitatii traumatismului este numarul de (absorbtie naturalii) ori in continutul constitutiv al infraqiunilor de talhiirie, ultraj,
zile de ingrijiri medicale; ultraj judiciar etc. (absorbtie legalii);
- este necesar ca traumatismul produs sa necesite pentru vindecare intre I ~i 90 de - infraqiunea de lovi ri sau alte violente absoarbe amenintarea in situatia In care,
zile de ingrijiri medicale; dacii vatiimarile suferite nu necesita pentru vindecare nicio imediat dupii ce o persoanii o amenintii pe alta ca o va lovi, exercitii acte de violentii
zi de ingrijire medicala se va retine comiterea formei de baza a infractiunii, iar daca asupra victimei;
numarul zilelor de ingrijire medicalii este mai mare de 90 se va retine comiterea - infractiunea de loviri sau alte violente poate fi retinutii In concurs cu infractiunea
infraqiunii de viitiimare corporalii; de tulburare a lini~tii publice prevazuta de art. 371 NCP.
- fngrijirile medicate sunt acele ingrijiri ce sunt necesare pentru restabilirea sanatatii
~i integritatii corporale a persoanei care a fost vatiimatii prin saviir~irea infractiunii;
1.8. Pedeapsa
numiirul zilelor de lngrijiri medicale reprezintii un criteriu medico-legal de evaluare a - In forma de bazii [art. 193 alin. (I) NCP], infraqiunea se pedepse~te cu inchi-
gravitiitii viitiimiirii siiniitiitii sau integritatii corporate a persoanei vatiimate prin activi- soarea de la 3 !uni la 2 ani sau cu amendii (120-240 zile-amendii);
tatea infracponalii, utilizat pentru stabilirea lncadrarii juridice a infraqiunii; numiirul de - In cazul In care fapta a fost siivar~itii in varianta agravatii previizutii de art. 193
zile de ingrijiri medicale nu este echivalent cu numiirul zilelor de spitalizare sau de alin. (2) NCP, pedeapsa este lnchisoarea de la 6 !uni la 5 ani sau amenda (180-300
concediu medical ori cu durata lntregii perioade recuperatorii; zile-amendii).
- aceastii variant.a agravatii se comite din punct de vedere subiectiv cu intentie
(direct.a sau indirecta) ori cu praeterintentie [de exemplu, In ipoteza in care du pa
exercitarea actelor de violenta numarul initial de ingrijiri medicale (de pildii 37 zile §2. Vat_amarea corporala
de ingrijiri medicate) spore~te odata cu trecerea timpului :Iara vreo altii interventie
violenta din partea raptuitorului, panii la limita de 90 de zile de ingrijiri medicale]. 2.1. Nofiune
- este infraqiunea ce consta in siiviir~irea unei actiuni sau inactiuni prin care s-au
~ Fapta de lovire constituie infractiunea de loviri sau alte violente chiar pricinuit unei persoane vreuna dintre urmatoarele consecinte:
dacii victima a prezentat unele echimoze pentru a caror vindecare au fost a) o infirmitate;
necesare 3-4 zile de ingrijiri medicale, aceste ingrijiri fond destinate sa inlature
semnele exterioare vizibile, ~i nu alte consecinte mai grave ale lovirii sau sa b) leziuni traumatice sau afectarea siiniitiitii unei persoane, care au necesitat,
determine reluarea functiilor normale ale organismului traumatizat, nu influen- pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de ingrijiri medicate;
teaza incadrarea juridica [Trib. Constanfa, secfia penalii, decizia nr. 155511969, c) un prejudiciu estetic grav ~i permanent;
in G. Antoniu, C. Bulai (coord.), P.J.P. - vol. l!I, p. 56]. d) avortul;

~ Faptul ca victima a avut nevoie de un tratament local sub forma unor e) punerea in primejdie a vietii persoanei - art. 194 alin. ( 1) NCP.
comprese la deget timp de 3 zile nu insearnna lngrijiri medicate in sensul legii, - varianta agravatii a infraqiunii consta In lovirile sau violentele comise cu
a~a incil.t fapta de lovire se incadreaza in forma de bazii a infraqiunii de loviri intentie directa in scopul de a produce o infirmitate, ori leziuni traumatice sau afec-
sau alte violente [Trib. Suprem, secfia penalii, decizia nr. 45411973, in G. Antoniu, tarea siinatatii unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de
C. Bulai (coord.), P.J.P. - vol. !II, p. 56]. zile de lngrij iri medicate, sau un prejudiciu estetic grav ~i permanent - art. 194
alin. (2) NCP;
72 Drept penal. Partea specialii Infrac(iuni contra persoanei 73

- NCP a reunit in cuprinsul acestei infractiuni o parte din continutul infractiunii de - in ipoteza in care victima este un membru de familie se va retine comiterea
vatamare corporala gravii din C.pen. din 1969, aceasta din urma infraqiune nerega- infraqiunii de violenta in familie [art. 199 alin. (1) NCP raportat la art. 194 NCP];
sindu-se in NCP: actiunile sau inactiunile care au produs leziuni traumatice pentru a - atunci cand victima este un judeciitor ori procuror aflat in exercitiul atributiilor
caror vindecare au fost necesare intre 21 ~i 90 de zile vor constitui potrivit NCP de serviciu, sau daca fapta este comisa fata de un judecator, procuror sau de un
infractiunea de loviri sau alte violente, iar nu infractiunea de vatamare corporalii. Prin membru de familie al acestuia, in scop de intimidare sau de razbunare, in legaturii cu
NCP au fost inliiturate suprapunerile legislative existente in art. 182 C.pen. din 1969 indeplinirea atributiilor de serviciu ale magistratului se va retine comiterea numai a
cum ar fi prevederea drept unnare a aqiunii sau inactiunii a infirmitatii ~i a pierderii infractiunii de ultraj judiciar (art. 279 NCP raportat la art. 194 NCP); deopotrivii, se
unui simt, ori a unui organ sau incetarea functioniirii acestuia, fiind retinuta numai va retine ultrajul judiciar ~i atunci cand fapta este comisa impotriva unui avocat in
infirmitatea (care inglobeaza toate elementele anterioare) drept criteriul medico-legal legaturii cu exercitarea profesiei de catre acesta;
de evaluare a gravitatii traumatismului. Deopotriva, au fost reformulate unele dintre - daca victima este functionar public care indepline~te o functie ce implica exer-
consecintele vatamarii corporale din incriminarea anterioara prin includerea acestora citiul autoritatii de stat, aflat in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu
intr-o singura circumstanta, anume aceea a cauzarii unui prejudiciu estetic grav ~i exercitarea acestor atributii sau daca fapta este comisa impotriva unui functionar
permanent; public care indepline$te o functie ce implicii exercitiul autoritatii de stat sau asupra
- actiunea penala pentru aceasta infractiune se pune in mi~care din oficiu. Nici la unui membru de familie al functionarului, in scop de intimidare sau de rlizbunare, in
forma de baza ~i nici la variantele agravate nu este posibila impacarea. legaturii cu exercitarea atributiilor de serviciu ale functionarului se va retine
comiterea numai a infractiunii de ultraj (art. 257 NCP raportat la art. 194 NCP);
2.2. Obiectul infracpunii - pluralitatea de subiecti pasivi atrage, in principiu, retinerea unui concurs de
a) obiectul juridic special: integritatea fizica sau sanatatea persoanei $i relatiile infractiuni.
sociale in legatura cu acestea;
2.4. Latur a obiectiva
b) obiectul material: corpul persoanei in viata.
- daca fapta este savar$itli cu ~tiinta asupra unei persoane decedate, se va .retine a) elementul material: constii in actiunea (directa sau indirecta) ori inactiunea 1
savafliirea infractiunii de profanare de cadavre sau morminte (art. 383 NCP). prin care se produce o vatamare integritatii fizice sau sanatatii unei persoane;
- in situatia in care, cu acee3$i ocazie, persoana vatamata este Jovita de mai multe ori
2.3. Subiectii infracpunii de raptuitor, se va retine existenta unei singure infractiuni de vatamare corporalii,
a) subiectul activ: orice persoana fizica sau juridica (necircumstantiat) cu capa- deoarece exista o unitate naturalii. colectivii. in cadrul ciireia exista o singurii actiune
citate penala; infraqionalii violenta realizata in acela~i context spatio-temporal prin mai multe acte
de executare;
- daca fapta este cornisa imediat dupa na~tere sau in primele 24 de ore de la
na$tere de mama aflata intr-o stare de tulburare fata de nou-nascut se va retine comi- b) urmarea imediata2: legea prevede limitativ, dar alternativ mai multe urmari
terea infractiunii de ucidere ori vatamare a nou-nascutului savar~ita de catre mama imediate, retinerea oricareia dintre acestea conducand la constatarea consumarii
[art. 200 alin. (2) NCP]; infractiunii;
- participatia penala este posibila in toate formele: coautorat, instigare sau com- - producerea printr-o singura actiune realizata in acela~i context spatio-temporala
plicitate. prin unul sau mai multe acte de executare a douii sau mai multe dintre urmarile
b) subiectul pasiv: persoana fizica in viata.
constitui o faptii justificata in miisura in care aceastii interventie este solicitatii doctorului
- in principiu, consimtamantul victimei la exercitarea de violente asupra sa nu stomatolog de ciitre pacient.
constituie o cauza justificativa; pot fi retinute cu caracter de exceptie $i unele situatii 1
in aceastii privintii in literatura juridica (F. Streteanu, D. Ni(U, op. cit. vol. I, p. 268) s-a
in care consimtamantul victimei are caracter justificativ, cum ar ti cea in care o apreciat ca inviiµtoarea care nu intervine atunci cand un elev ii love~te pe un altul, cauzandu-i
persoana decide in mod voluntar sii ii cedeze un rinichi unui prieten pentru ca acesta vatiimari corporale, se afla in pozi\ie de garant ~i va raspunde pentru omisiunea sa de a
sii nu mai apeleze la dializa, iar prelevarea rinichiului are loc in cadrul unei institutii interveni.
2 in mod intemeiat s-a ariitat in doctrina (V. Cioclei, in NCP comentat, p. 400) ca: ,,Dife-
sanitare in conditiile legii 1;
ren\a obiectiva dintre infractiunea de lovire sau alte violen\e (art. 193) ~i cea de vatamare cor-
poralii (art. 194) este data de urmarea imediatii a infractiunii, altfel spus de consecin\ele vio-
len\elor exercitate. Criteriul distinc\iei ramane, ca ~i in vechea reglementare, dublu: criteriul
1
in acest sens in literatura juridicii (F. Streteanu, D. Ni(u, op. cit. vol. I, p. 403) s-a curativ-terapeutic, ce ia in calcul durata ingrijirilor medicale, ~i criteriuljiziopatologic, ce tine
apreciat in mod intemeiat cii extragerea a doi dinti din fatii care are ca efect slutirea va seama de natura vatamarilor produse" (s.n., M.U.).
74 Drept penal. Par/ea specialii il?fracriuni contra persoanei 75
previizute de lege nu conduce la retinerea unui concurs de infractiuni, ci tot a unei
unitati naturale colective;
~ Fapta prin care s-a pricinuit integritlifii corporale o infinnitate fizicii
permanentli, prin pierderea de substan¢ osoasli cranianii, lntrune~te e lementele
Norma de incriminare stipuleaza urmatoarele urmari imediate alternative: constitutive ale infractiunii de viitiimare c01poralii (s.n., M.U.), fiind lipsita de
1. o infirmitate; relevanlli imprejurarea ca pentru vindecarea victimei au fost necesare 40-50 zile
- infirrnitatea reprezinta un c riteriu medico-legal 1 de evaluare a consecintelor de ingrijiri medicale (C.A. Bucure$1i, secfia 1 penalii, decizia nr. 72312000, fn
C.P.J.P. 2000, p. 198).
traumatismului produs prin aqiunea sau inactiunea tipicii;
- infirmitatea poate sa aparii imediat dupa comiterea activitatii infractionale sau
dupii trecerea unui interval de timp;
- este de esenta infirmitapi ca aceasta sii aiba un caracte r permanent;
- infirmitatea produce victimeifie un handicapfizic (care nu se poate reface pe cale
mata dintr-un \esut specific cu o vasculariza\ie $i o inerva\ie proprie ce indepline$te indepen-
naturalii sau printr-o interventie chirurgicala), fie un handicap psihic (de pilda,
dent sau impreunli cu un alt organ, de acela$i fel ori diferit, sau cu un alt (esut, o anumitli
epilepsie posttraumatica). func\ie ., $i, adauglim noi, prin a clirui protezare/inlocuire (in caz de necesitate) nu se rnai poate
Handicapulfizic poate proveni din: reface status-ul anatomo-funq ional initial (natural) $i se induce/favorizeazli apari\ia fenome-
nelor de incompatibilitate (histoincompatibilitate). Deci, termenul de ,,organ" este inclus in
(i) pierderea unui simf: Jipsirea totalii sau paf!ialii ~i permanentii a persoanei viita-
no\iunea genericli, mult mai vasta, de ,,parte corporalli" $i nu invers. De fapt, :::onsiderlim cli
mate de unul dintre cele cinci simturi (auzul, vazul, pipiiitul, gustul, mirosul); dacii
legiuitorul a avut in vedere notiunea de ,,organ" $i nu pe cea de ,,parte corporalli", tocmai
pierderea simtului este numai ternporara, se va refine viitiimarea corporala In situatia pentru a putea reda gravitatea crescutli a traumatismului asupra organismului uman, ce a
In care Ieziunile traumatice au necesitat pentru vindecare peste 90 de zile de lngrijiri determinat consecin\a infirmizanta, care permite aplicarea prevederilor articolului men\ionat.
medicate; Din cele prezentate se poate in\elege ca, de$i este o parte corporalli, dintele, din punct de
(ii) pierderea unui organ: victima nu mai posedii organul (de pildii, rinichi, splina vedere medical $i medico-legal, nu este considerat organ ca atare, de sine stlitator, deoarece:
,,organul" dentar (dentitia sau dantura) este alclituit din totalitatea formatiunilor dentare din
etc.) fie ca urmare directa a activitapi infractionale, fie ill unna supuneri i acesteia la o
cavitatea bucalli; deci un singur dinte reprezintli numai o componentli morfologicli a ansam-
interventie chirurgicalii pentru lnliiturarea repercusiunilor agresiunii; blului dentar, tot a~a cum lobulul hepatic sau eel pulmonar, reprezintli unitli\i morfofunc\io-
(iii) fncetarea funcfioniir ii unui organ2 : organul exista , dar nu mai functioneaza; nale in cadrul organului ca intreg, ficatul sau plamanul, farli ca distrugerea (chiar $i post-
de pilda, ca urrnare a agresiunii o persoanii riimane paralizata. traumaticli) unui astfel de lob sa constituie $i sli fie interpretatli ca distrugerea intregului organ;
vasculariza\ia ~i inervatia din\ilor se realizeazli prin trunchiuri comune, diferite pentru cele doua
maxilare ~i nu pentru fiecare dinte in parte; dintele prime~te o ramifica\ie a acestu: trunchi, vas-
1
in acest sens, in literatura de specialitate (V. Jfienie, D. Dermengiu, Medicina legala. cular sau nervos, maxilar sau mandibular; un singur dinte nu poate indeplini nicio func\ie, ci,
Ed. C.H. Beck, Bucure~ti , 2009, p. 164) s-a aratat cli: ,,Infirmitatea reprezintli un criteriu integral, in ansamblul morfofunc\ional al cavitli\ii bucale (dento-parodonto-maxilar, la care se
medico-legal de evaluare a consecintelor posttraumatice, ce constli intr-o vatlimare corpora la adaugli limba, obrajii, palatul moale $i diafragma gurii) participli la asigurarea func\iilor apara-
grava, totala (completli) sau pa.J1iala (incompletli), cu caracter permanent, ce presupune exis- rului dento-maxilar: mastica\ie, fona\ie $i esteticli. Din definirea, considerlim mai amplli, a
tenta unei urmari de naturli morfologicli, morfo-func\ionala sau numai funciionala, ce produce no\iunii de organ, pe care am formulat-o, rezultli $i faptul cli indiferent de numlirul din\ilor
un handicap fizic ~i/sau psihic ( ... ). Handicapul fizic poate fi reprezentat prin: pierderea unui pierdu\i, aceasta nu va putea echivala cu o ,,pierdere de organ.,, deoarece, prin lnlocuirea din\ilor,
organ ~i/sau incetarea sau diminuarea semnificativa ~ i permanentli a funcponalitli\ii acestuia; respectiv se reface status-ul morfofunctional (artificial $i nu natural) ~i nu se induc fenomene de
pierderea sau reducerea semnificativa ~i permanentli a unui simt ( ... ). Pentru a putea fi inter- incompatibilitate; in cazul persoanelor ce dezvoltli reac\ii alergice la un material protetic se poate
pretatli drept infirmitate, consecinµ posttraumaticli trebuie sa aiba caracter de permanentli, folosi un alt material prin care sa se asigure stabilitatea noului dinte in ansamblul arcadei
adicli sli nu mai fie susceptibilli de refacere, in sensul cli nici pe cale naturala ~i nici ca urmare dentare. in cazul inlocuirii unui alt organ, spre exemplu ficatu l sau rinichiuL defini\ia i$i
a vreunei interven\ii medico-chirurgicale nu se va mai putea ob\ine remedierea". plistreazli valabilitatea, deoarece. eel putin panli in prezent, noile organe (donate) determinli
2 reac\ii de incompatibilitate in organismul gazdei, ce se incearcli a fi modulate prir.tr-o medica\ie
in doctrina ( V. Jfienie. D. Dermengiu, op. cit., p. 166) s-a aratat cii: Pentru a putea
exclude intelesul diferit al notiunii de organ, in mediul juridic fatli de sectorul medical, altfel imunosupresoare, ce trebuie administratli permanent. 0 situape relativ asemlinatoare inlocuirii
spus, pentru a se putea respecta ~i punctul de vedere medical (axat pe teoria ~i practica din dintelui poate ti generata, la o interpretare superficialli, de cazul In care este inlocuit un glob
lumea biologica), dar ~i exigenta legii penale (conform Codului penal), consideram ca se ocular. Cu toate cli $i in aceastli situa\ie proteza oculara va resrabili morfologic ana:omia localli ~i
impune o demarcare netli lntre cele douli notiuni relativ echivalente de: .,parte corpora/ii" ~i nu va genera reac\ii de incompatibilitate, in schimb, va altera semnificativ func\ia vizualli, ceea
.. organ". Din acest punct de vedere prin: parte co1poralii se poate in\elege orice fragment, ce face ca pierderea ochiului sa poatli fi consideratli drept pierdere de organ. in acda~i mod stau
indiferent de dimensiune ~i localizare, ce apartine corpului uman, cum ar fi, spre exemplu, un lucrurile ~i in cazul protezlirii unui membru, pelvin sau toracic, caz in care funq ionalitatea, in
segment de membru toracic sau pelvin, o unghie, o mica portiune tegumentarli, dintele, ure- urrna aplicarii protezei sau ortezei, va fi alteratli. Aceasta nu se intaine~te in cazul protezlirii
chea etc., in timp ce organul, ca parte corporalli, este definit, conform literaturii de speciali- dentare, unde func\ionalitatea aparatului buco-maxilo-facial este. de cele mai multe ori.
tate: ,,o forma\iune anatomicli cu o topografie precisli, bine diferen\iatli ~i individualizatli, for- amelioratli/optimizatli prin noua structurli locala inseratli".
76 Drept penal. Partea speciala !nfrac(iuni contra persoanei 77

2. leziuni traumatice sau afectarea siiniitiifii unei persoane, care au necesitat, ireversibile asupra functiei fiziologice a masticatiei. Tot astfel, pentru a se deter-
pentru vindecare, mai mult de 90 de zi/e de fngrijiri medicate; mina cat mai exact prejudiciul estetic adus fizionomiei persoanei vlitamate prin
pierderea dintilor, mai pot ft avute in vedere ~i unele criterii specifice, cum ar ft
- criteriul medico-legal de evaluare a gravita\ii traumatismului este numarul de varsta, sexul sau profesia acesteia. Evident, la stabilirea imprejurlirii dacli pier-
zile de 'ingrijiri medicate; derea dintilor a avut ca efect slutirea persoanei vlitamate trebuie sli se aibli in
- ingrijirile medicate sunt acele ingrijiri ce sunt necesare pentru restabilirea sanatatii vedere, cu prioritate, gravitatea concreta a rezultatului imediat produs prin actul
~i integritatii corporate a persoanei care a fost vatamata prin savar~irea infractiunii; de violenµ, iar nu situatia atenuata prin inlocuirea dintilor smul~i sau rup\i ori
numarul zilelor de ingrijiri medicate reprezinta un criteriu medico-legal de evaluare a prin protezare. 0 atare interpretare se impune nu numai pentru cli recurgerea la
gravitatii vatamarii sanatatii sau integritatii corporale a persoanei vatamate prin activi- procedee artiftciale nu poate asigura redarea totalitatii insu~irilor anatomice ~i
tatea infractionala, utilizat pentru stabilirea incadrarii juridice a infractiunii; numarul de fiziologice ale dintelui natural, ci ~i datoritli lipsirii celui lezat, eel putin pentru o
zile de ingrijiri medicate nu este echivalent cu numarul zilelor de spitalizare sau de anumita perioadli, de infliti~area sa fireascli. Se impune deci concluzia cli actiunea
concediu medical ori cu durata 'intregii perioade recuperatorii; violenta avand ca urmare smulgerea, ruperea sau lezarea unor dinti trebuie
incadrata In infraqiunea de vatamare corporala (gravli) ori de cate ori aceasta
- se va retine savar~irea infraqiunii de vatamare corpora!a ~i daca durata 'ingriji- vatamare, prin natura unnarilor sale, poate fi considerata ca a avut drept conse-
rilor medicate necesare pentru vindecarea victimei s-a prelungit peste 90 de zile din cinta pierderea intregului organ ce asigura masticatia, incetarea funcponarii aces-
cauza aplicarii cu intarziere a tratamentului medical, victima fiind de buna-credinta; tuia, o infinnitate pennanenta sau modificarea atat de severa a fizionomiei, incat
- lovirea unei persoane, cu consecinta producerii unei fracturi a bratului cu durata sa constituie o slutire. Dar marea diversitate a consecintelor ce pot ft produse
de ingrijiri medicale peste 90 de zile, constituie infrac\iunea de vatamare corporala, asupra fizionomiei victimei sau asupra funcpei masticatiei, determinate nu
chiar daca leziunea s-a produs in locul in care victima mai suferise o fractura, iar in numai de modul In care agresorul actioneaza, ci ~i de particularitatile anatomice
lipsa acesteia durata de vindecare ar fi fost mai mica de 90 de zile; ~i fiziologice ale ftecarui individ, fac diftcila, dacli nu chiar imposibila, genera-
lizarea efectelor in raport cu numlirul ~i pozitia dintilor lezati. De aceea,
- vatamarea corpora!a poate imbraca forma infractiunii progresive, cand urmarile
neputiindu-se ajunge la o concluzie cu valabilitate de generalizare asupra conse-
actiunii violente se agraveaza in timp.
cintelor deteriorarii dentitiei prin vatamarea produsa, este evident ca nici unna-
3. un prejudiciu estetic grav $i permanent; rile la care se refera legea nu pot ft stabilite decat de la caz la caz, in raport de
- prejudiciul estetic posttraumatic trebuie sa aiba caracter de permanenta ~i sa fie speciftcul ftecarei cauze, ceea ce nu se poate realiza decat de instanta investitli
grav 1; in general se situeaza la nivelul fetei (destigurare). cujudecarea ftecarui proces concret (CSJ. Secfiile Unite, Decizia nr. 212002).

~ Lovirea unei persoane in faµ cu cutitul, cu unnarea unor cicatrice care


4. avortul;
- intreruperea cursului normal al sarcinii ~i expulzarea produsului de conceptie;
nu pot fi inlaturate ~i care afecteaza expresia fetei, constituie un prejudiciu
estetic (CSJ., sec(ia penala, decizia nr. 152212002, www.legalis.ro). - raptuitorul trebuie sa ti ~tiut Sau Sa ti prevazut ca victima este insarcinata I;
- se va putea retine aceasta varianta agravatli ~i in ipoteza in care raptuitorul urmlire~te
~ Ca unnare, ori de elite ori vatamarea corporala, savar~ita cu inten\ie, a doar vatamarea ratului, insa in urma actiunii violente se produce din culpa avortul;
avut ca efect pierderea unuia sau a mai multor dinti ori numai lezarea acestora, - nu poate ti retinut concursul ideal intre infractiunea de vatamare corporala
este necesar sa se stabileasca, pe baza de probe convinglitoare, dacli prin vlitama- atunci ciind vatamarea corporala are ca urmare praeterintentionata provocarea avor-
rea respectiva s-a cauzat o modiftcare a fizionomiei victimei sau o diminuare a tului [art. 194 alin. (!) NCP] ~i cea de intrerupere a cursului sarcinii care a avut ca
func\iilor ei fiziologice comparabile, ca importanµ, cu celelalte consecinte pre- urmare vatamarea corporala [art. 201 alin. (3) NCP], deoarece la infractiunea de
vazute de Iege. in mod firesc, pentru aceasta trebuie sli se tinli seama de criterii
vatamare corporala raptuitorul actioneaza in vederea producerii vatamarii corporale,
de ordin anatomic ~i ftziologic proprii naturii umane, cum ar fi pozi\ia dintelui
avortul producandu-se din culpa, in vreme ce la infractiunea prevazuta la art. 201
pierdut, fiind de notorietate cli Iipsa unui incisiv frontal ~i chiar a unui canin, mai
alin. (3) NCP, raptuitorul actioneaza cu intentia intreruperii cursului sarcinii, vata-
ales din cei fixati in alveolele dentare ale maxilarului superior, modiftcli esential
ftzionomia celui lezat, dandu-i aspect respingator, sau poate avea efecte negative marea corporala fiind o urmare praeterintentionata.
5. punerea fn primejdie a vie(ii persoanei.
- cand datorita gravitatii leziunilor traumatice exista pericolul sa se produca
1
in literatura de specialitate (V Cioclei, in NCP cornentat, p. 401) s-a re\inut ca: Jn mare, moartea persoanei vatamate in lipsa unui tratament medical adecvat;
aceste caracteristici se referli, pe de o parte, la faptul cli prejudiciul estetic ternporar ce se
rernediazli de la sine, pe cale naturala, nu se lncadreaza in ipoteza vizata de legiuitor, iar, pe de 1
altii parte, la faptul ca ascunderea prejudiciului estetic printr-o proteza nu insearnna inlaturarea in sensul ca nu este necesar ca autorul sa cunoascli faptul ca victima este insarcinatii, a se
acestuia ~i, ca atare, nu scoate fapta din sfera vizatii de legiuitor". vedea S. Bogdan, D.A. Serban, op. cit, p. 105.
Drept penal. Partea ~pecia/a !nfraqiuni co/1/ra persoanei 79
78
- in acest caz, raptuitorul urmare$te vatamarea integritatii corporale a victimei , iar infrac\iuni contra vie\ii prin asisten\a autorilor infractiunii. Curtea nu constatli
punerea In primejdie a vietii se produce din culpa; daca leziunile traumatice se agra- existenta vreunei probe produse de parchet din care sa se poata trage concluzia,
veaza producandu-se din culpa moartea victimei se va retine comiterea infraqiuni de dincolo de orice indoiala rezonabila, a existentei unui act de complicitate prin
asistenra la comiterea faptei mai grave, care sa fie imputabil incu lpatilor C.l. $i
loviri sau vatamari cauzatoare de moarte;
M.Y.A. Curtea apreciaza ca simplul fapt ca inculpatii C.l. ~i M.Y.A . s-au
- activitatea violenta care produce o asemenea unnare nu imbraca forma unei deplasat in aceea$i ma$ina cu autorii $i participan\ii la iofraqiunea de omor nu
infract}uni continue; este de natura sii conducii la re\inerea complicitiitii la comiterea acestei infrac-
yiuni in condi\iile in care comiterea faptei mai grave a rezultat doar din dinamica
~ Inculpatul, lovind victima cu cutitul in antebratul stang, sectionandu-i actelor concrete de agresiune fa\a de care cei doi inculpa\i au avut o atitudine
artera radialii (ceea ce, din cauza hemoragiei produse, i-a pus in pericol viaµ), pasivii, neutra, dupa momentul coborarii din ma$ina. Relevanta in acest sens este
spre a putea desprinde pe prietenul siiu trantit la pamant $i imobilizat de victima, $i declara\ia inculpatului Y.D. din faµ instantei de apel care nu invedereazii
a saviir$it infractiunea de viitiimare corpora/ii (s.n., M.U.), $i nu o tentativii la existenµ vreunui act de asistenta sau de ajutorare la comiterea faptei mai grave
omor, deoarece nu a aqionat cu intentia de a omori victima [Trib. Suprem. din partea celor doi inculpa\i. Omisiunea celor doi inculpati de a interven i pentru
sec/ia penalii, decizia nr. 282512004, in G. Antoniu, C. Bulai (coord.), P.J.P. - a opri desfli$urarea actelor de agresiune, precum $i lipsa vreunui indemn din
vol. Ill, p. 64}. partea acestora in sensul renuotarii autorilor $i participan\ilor la comiterea
infractiunii de omor, precum $i deplasarea impreuna cu agresorii la locuinµ
~ Rezolutia in baza careia a actionat inculpatul este doveditli .cu elemen- unuia dintre inculpa\i pentru a consuma bauturi alcoolice ulterior incidentului nu
tele exterioare ale faptei sale: dupa o prima lovitura cu bata In zona cefei, incul- echivaleazii, in sine, cu un act de participare la infraqiuoea contra vieJ:ii comisii,
patul a continuat sa loveascii de mai multe ori persoana viitiirnatli ciizuta la in masura in care nu se poate proba latura subiectivii a actelor de complicitate
piimant cu acela$i obiect vulnerant, precum $i cu picioarele, in zona abdome- constand in intentia de a participa la comiterea faptei mai grave decat cea la care
nului $i in zona dorsalii, cu o intensitate deosebitii demonstratii de gravitatea inculpa\ii urmareau sa participe. Astfel, Curtea constata din probele administrate
leziunilor cauzate, cum rezulta din expertiza medico-lega!a: traumatism cranian existenµ unui dubiu rezonabil cu privire la faptul ca incuipa\ii C.I. ~i M.V.A. au
in zona occipitala, ruptura de splinii $i hemoperitoneu, contuzie pancreatica. putut constata actele efective comise de autorii omorului $i prevedea
Actionand in modul descris, inculpatul a previizut neindoielnic rezultatul po.sibil lmprejurarea ca asistii la comiterea unei infractiuni contra vietii, precum $i cu
al faptei sale - suprimarea vietii victimei - rezultat pe care, chiar dacii nu 1-a privire la inten\ia acestora de a participa la fapta mai grava. in aceste conditii,
urmarit, 1-a acceptat. Mijlocul folosit in agresiune - bata de baseball, zonele Curtea apreciaza ca inculpa\ii C.I. ~ i M.Y.A. au avut doar reprezentarea concretli
vitale vizate - capul $i abdomenul, intensitatea deosebita a loviturilor ducand la a participarii la comiterea unei infraqiuni contra iotegritii\ii corporale, In sensul
distrugerea unor organe interne constituie elemente suficiente pentru a se re\ine participiirii la agresarea agentului de paza care pulverizase spray-ul iritant-lacri-
intentia de a ucide, numai interventia in timp util, pe cale chirurgicala - extir- mogen asupra inculpatului V.D. rezolu\ia infrac\ionala ini\iala nemodificandu-se
parea splinei $i drenajul a 2,5 1 de sange din cavitatea peritoneala au impiedicat dupa momentul coborarii din ma~ina. Astfel, Curtea considera ca, fata de
producerea decesului victimei. Se constatii, a$adar, cii incadrareajuridicii corectli dispozi\iile art. 52 alin. (2) NCP, circumstaotele reale ale comiterii faptei mai
a faptei este aceea data de prima instanta, in tentativii la infractiunea de omor grave de omor, care au un caracter obiectiv $i privesc fapta concretii comisa, nu
(J.C.C.J., secfia penalii, decizia nr. 36112005, www.legalis.ro). se pot rasfrange asupra participantilor decat in miisura In care le-au cunoscut sau
prevazut. Or, cum inculpa\ii C.I. ~i M.V.A. nu au cunoscut sau previizut aceste
~ in schimb, Curtea constatii existen\a unei situatii de fapt diferite in circumstan\e reale, Curtea opineaza ca in sarcina acestora se impune re\inerea
ceea ce-i prive$te pe inculpatii C.I. $i M.V.A. Astfel, din imaginile inregistrate participa\iei penale la infrac\iunea prevazutii $i urmiiritii, respectiv cea de
de camerele de supraveghere rezultii cii, de$i ambii inculpati au coborat din vatamare corporalii in cooditiile stipulate de art. 194 alin. (I) lit. e) NCP (C.A.
m~ina, nu s-au apropiat de locul in care era agresatii victima, riimanand pasiv1 Oradea, seCfia penalii, decizia nr. 32212016, nepublicatii).
la derularea evenimentelor vio/ente. Curtea retine cii din niciuna dintre c) Ieglitura de cauzalitate: trebuie sii existe lntre activitatea infrac\ionala ~i vata-
declaratiile inculpatilor V.D., V.l., V.C., C.C. $i M.D. nu rezultii cii inculpa\ii marea integritii\ii corporale sau a saniitii\ii produsa $i trebuie sa fie dovedita.
C.I. $i M.Y.A. s-au aflat in proximitatea victimei sau ca au putut percepe in
concret intensitatea agresiunilor exercitate asupra acesteia. De altfel, ace$ti doi 2.5. Lat ura subiectivli
inculpa\i au riimas mai degraba in apropierea ma$inii cu care venisera decat in
proximitatea victimei $i au fost primii care au ajuns la ma$inii pentru a pleca de - intenfie indireclii sau praeterintenfie pentru forma tip prevazutii de art. 194
la locul incidentului. In acest cadru, Curtea retine existenµ unui dubiu rezonabi l alin. (I) lit. a)-c) NCP, respectiv praeterinlenfia pentru forma tip prevazuta de
ca inculpa\ii C.l. $i M.V.A. au avut reprezentarea concreta a gravita\ii actelor de art. 194 alin . ( I) lit. d) ~i e) NCP;
agresiune $i di au urmarit sa contribuie, in mod indirect, la comiterea unei
80 Drepr penal. Parrea specialii
lnfrac(iuni contra persoanei 81

~ Fapta inculpatilor minori care, desi au cunoscut efectele acidului sulfu- omor/omor calific<lt savar$ita cu intentie directa/indirecta, iar nu varianta agravata
ric asupra propriilor haine, au dorit sa testeze aceste efecte ~ i asupra unui coleg, prevazuta de art. 194 alin. (2) NCP 1;
caruia i-au tumat solutie de acid sulfuric pe cap ~i haine, producand distrugerea - in cazul in care raptuitorul exercita violente asupra victimei cu intentie directa
acestora, victima suferind leziuni care au necesitat spitalizarea ~i o interventie sau indirecta in scopul producerii avortului se va retine concursul de infraqiuni intre
chirurgicala, constituie infractiunea de viitiimare corpora/ii (s.n., M.U.), cu vatamarea corporala in forma de baza [art. 194 alin. ( 1) NCP] si infractiunea de
intentie indirecta, ~i nu infractiunea de vatamare corporala din culpa (CA. 1ntreruperea cursului sarcinii [art. 201 alin. (2) NCP].
Bucur~ti, sec{ia I penalii, decizia nr. 43411999, in C.P.J.P. 1999, p. 177).

2.7. Formele infractiunii


~ incercarea de a lovi cu scandura o persoana care se refugiaza lntr-un - actele preparatorii sunt posibile, insa nu sunt incriminate;
autoturism, urmata de lovirea ~i spargerea gearnului acestuia, cu consecinta
lezarii ochiului persoanei vatamate cu cioburile geamului, ceea ce i-a cauzat o - tentativa este posibila in cazul in care fapta comisiva este savar~ita cu intentie
infirmitate permanenta, constituie infractiunea de viitiimare corpora/ii indirecta, nefiind insa incriminata [art. 194 alin. (1) NCP];
(s.n., M.U.) savar~ita cu intentie, iar nu din culpa (C.S.J., secfia pena/ii, decizia - tentativa nu este posibila cand fapta este savar$ita cu praeterintentie;
nr. 198611995, www.legalis.ro).
- tentativa este posibila $i incriminata numai la variantele agravate prevazute de
- In cazul in care infractorul vatama corporal grav din eroare o alta persoana decat art. 194 alin. (2) cu referire la alin. ( l) lit. a)-c) NCP comise cu intenfie directii;
pe cea pe care voia sa o loveasca, nu se va retine eroarea drept cauza de neimputa- - consumarea: in momentul producerii urmarii periculoase (infracfiune de
bilitate; rezultat), adica atunci cand lngrijirile medicale necesare pentru vindecarea leziunilor
- in situatia in care raptuitorul a actionat lrnpotriva unei persoane, iar din cauza traumatice sunt de eel putin 91 de zile sau cand se produce: a) o infirmitate; b) un
efectuarii in mod defectuos a actelor de executare sau ca urmare a unui eveniment prejudiciu estetic grav ~i permanent; c) avortul; d) punerea In primejdie a vietii
neprevazut, actiunea infractionala a fost deviata catre un alt subiect (aberratio ictus), persoanei;
ajungandu-se astfel la vatamarea corporala a unei alte persoane, nu se va retine
- infractiunea poate fi savar~ita in forma continuata, caz in care momentul
eroarea drept cauza de neimputabilitate, lntrucat aceasta intervine in momentul desra-
epuizarii II reprezinta eel al exercitarii ultimelor acte de violenta2 ;
~urarii actiunii infraqionale ~i, prin urmare, nu lnlatura caracterul penal al faptei;
- infractiunea de vatamare corporala este absorbitii in infractiunea de loviri sau
- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii mobilul sau scopul cu care a
vatarnari cauzatoare de moarte sau de omor, ori in continutul constitutiv al infractiu-
fost sav~ita activitatea infractionala; acestea pot fi avute in vedere de instanta la
individualizarea pedepsei. nilor de talharie in forma agravata, ultraj, ultraj judiciar etc.;
- infractiunea de vatamare corporala nu poate fi retinuta in concurs ideal cu
2.6. Varianta agravata: lovirile sau alte violente savar~ite in scopul pro- infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte in cazul in care fapta se
ducerii de leziuni traumatice pentru a caror vindecare sunt necesare ingri- comite impotriva aceleia~i victime, fiind absorbita de aceasta din urma; daca aceea~i
jiri medicate de eel pupn 91 de zile sau in scopul producerii uneia dintre activitate infractionala vizeaza doi subiecti pasivi, este posibila retinerea in concurs
urmatoarele consecinte: o infirmitate sau un prejudiciu estetic grav ~i ideal a infractiunii de vatamare corporala cu infractiunea de loviri sau vatamari
permanent (art. 194 alin. (2) NCP] cauzatoare de moarte;

o_ aceasta varianta agravata se comite din punct de vedere subiectiv numai cu


ime11fi§.fljrectii1 ;
- infractiunea de vatamare corporala poate fi repnuta In concurs cu infractiunea de
tulburare a lini$tii publice prevazuta de art. 371 NCP.

- atunci cand raptuitorul exercita violente asupra victimei in scopul punerii in


primejdie a vietii acesteia, se va retine savar~irea unei tentative la infractiunea de 1
in acela~i sens, V. Cioclei, In NCP comentat, p. 40 I.
2
in literatura de specialitate (F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. II, p. 56) s-a admis ca ~i in
ipoteza in care actiunile succesive au fost comise cu praeterintentie poate fi re\inuta forrna
continuatii. Astfel, s-a aratat ca infractiunea preterintentionata poate fi comisa in forma
continuata in situatia in care are urmari alternative, cand prima ac\iune produce un rezultat, iar
cea de-a doua altul daca: 1. in momentul comiterii celei de-a doua aqiuni, !aptuitorul nu are
cuno~tinta de rezultatul mai grav produs in unna comiterii celei dintai. 2. in momentul comi-
terii celei de-a doua aqiuni, autorul ia anumite masuri menite sa previna producerea urrnarii
mai grave ce a caracterizat prima ac\iune, dar aceste masuri sunt in concret insuficiente.
82 Drepl penal. Panea specialii Infracfizmi contra persoanei 83

2.8. Pedeapsa va retine ultrajul judiciar si atunci cand fapta este comisa impotriva unui avocat in
legatura cu exercitarea profesiei de catre acesta;
- pentru fonna de baza, pedeapsa este lnchisoarea de la 2 la 7 ani;
- daca victima este functionar public care indeplineste o functie ce implica exer-
- pentru prima varianta agravata , pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani.
citiul autoritatii de stat, aflat in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu
exercitarea acestor atributii sau daca fapta este comisa impotriva unui functionar
§3. Lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte publ ic care indeplineste o funqie ce implica exercitiul autoritatii de stat sau asupra
unu i membru de familie al funqionarului, in scop de intimidare sau de razbunare, in
3.1. Nopune legarura cu exercitarea atributiilor de serviciu ale functionarului, se va retine comi-
terea numai a infractiunii de ultraj (art. 257 NCP raportat la art. 195 NCP);
- este infractiunea ce consta in savar~irea, cu praeterintentie, a oricareia din fap-
tele ce intra in continutul constitutiv al infractiunilor de lovire sau alte violente ori - pluralitatea de subiecti pasivi atrage retinerea unei pluralitati de infraqiuni.
vatamare corporala (art. 193-194 NCP), ce a avut ca unnare moartea victimei
3.4. Latura obiectiva
(art. 195 NCP);
- actiunea penala se pune in mi~care ~i se exercita din oficiu. a) elementul material: activitatea de lovire sau vatamare corporala a integritatii
corporate sau sanatatii unei persoane (aqiune sau omisiune);
3.2. Obiectul infractiunii - se poate realiza prin aqiunea (direct:a sau indirecta) ori prin inactiunea prin care se
produce decesul persoanei.
a) obiectul juridic special: integritatea fizica sau sanatatea persoanei si relatiile
sociale in legatura cu acestea; deopotriva, avand in vedere urmarea preterintentionata b) urmarea imediata: moartea victimei care poate surveni de indat:a cu exerci-
a infractiunii, va constitui obiect juridic si viata persoanei ~i relatiile sociale in tarea violentelor sau dupa trecerea unui interval de timp;
legatura cu dreptul la viata al altei persoane; c) legatura de cauzalitate: trebuie stabilit ca actiunea vat:amatoare a produs
b) obiectul material: corpul persoanei in viata. decesul victimei; se retine, pe de o parte, ca se produce un efect necesar pentru
existenta infractiuni lor prevazute in art. 193 sau art. 194 NCP, iar, pe de alta parte, un
3.3. Subiecpi infracpunii efect necesar pentru retinerea infractiunii prevazute in art. 195 NCP.

a) subiectul activ: orice persoana fizica sau juridica (necircumstantiat) cu capa- ~ Loviturile aplicate si caderea victimei i-au produs leziuni care ar fi
citate penala; necesitat 7-8 zile de ingrijiri medicale pentru vindecare. intre traumatismul
- daca fapta este comisa imediat dupa nastere sau in primele 24 de ore de la cranio-facial si decesul datorat meningitei acute exista insa o legatura de cauza-
na~tere de mama aflata intr-o stare de tulburare faµ de nou-nascut se va retine comi- litate indirecta, secundara, complica\iile posttraumatice determiniind moartea
terea infraqiunii de ucidere ori vatamare a nou-nascutului savar~ita de catre mama violentli a victimei. Chiar daca aceasta suferea de mai multe boli preexistente
[art. 200 alin. (2) NCP]; lovirilor, care puteau determina moartea si in afara condi\iilor create prin trau-
matismul cauzat de inculpati, aceasta stare patologica nu are relevanta sub
- participatia penala este posibila in toate formele: coautorat, instigare sau compli- aspectul cauzei determinante a mortii; rezultatul, moartea victimei, nu a survenit
citate; pe calea unei evolutii naturale, la o data imprevizibila, ci la scurt timp dupa
- se va retine coautoratul si atunci cand actiunile violente ale raptuitorilor priv ite lovirea ei de catre inculpati, ca urmare a traumatismului care a declan~at menin-
indivizibil au condus impreuna la moartea praeterintentionata a victimei. gita acuta purulenta. in aceste conditii, se constara ca inculpatii au Siiviirsit cu
inten!ie fapta de lovire, dar nu au prevazut, din culpa, rezultatuJ survenit.
b) subiectul pasiv: persoana fizica in viata.
Ca atare, ei au actionat cu intentie depa~ita, element subiectiv specific infrac\iunii
- consimtamiintul victimei nu are valoarea unei cauze justificative prevazute de de loviri cauzatoare de moarte (C.S.J., sec/ia penalii, decizia nr. 117312002,
art. 22 NCP; www.legalis.ro).

~
- in ipoteza In care victima este un membru de fam ilie, se va retine comiterea
infractiunii de violenta in familie [art. 199 alin. ( 1) NCP raportat la art. 195 NCP]; Pentru existenta infractiunii de loviri sau vatamari cauzatoare de
moarte nu este necesar, sub raport obiectiv, ca activitatea raptuitorului sa ti
- atunci ciind victima este un j udecator ori procuror aflat in exercitiul atributi1lor
provocat si ngura moartea victimei, ci este sufic ient a se constata ca intre aceasta
de serviciu sau daca fapta este comisa fata de un judecator, procuror sau de un
activitate si decesul victimei existli raport de cauzalitate. in spe\li, victima, in
membru de familie al acestuia, in scop de intimidare sau de razbunare, in legatura cu viirsta de 69 ani, prezenta o arterioscleroza cerebrala severa veche, cu insufici-
indeplinirea atributiilor de serviciu ale magistratului, se va retine comiterea numai a enta circulatorie cerebrala avansata si leziuni cardiace; rupturile vasculare
infractiunii de ultraj judiciar (art. 279 NCP raportat la art. 195 NCP); deopotriva, se
84 Drept penal. Partea speciala Jnfracfiuni contra persoanei 85
cerebrate - care au dus la hemiplegie, cu imobilizare, urmatii de complicatii a degenerat in insulte ~i loviri reciproce, aplicate la intiimplare: nu s-a stabilit ca
septice bronhice ~i moarte - au fost provocate insii de traumatismul facial, inculpatul s-a folosit de obiecte apte sa genereze moartea, dar prin activitatea sa
datorat activitatii inculpatului, evolu\ia grava fiind favorizata de leziunile vascu- el a cauzat victimei - care in cele din unna a decedat - multiple leziuni. ( ... )in
lare masive preexistente. Exista deci raport de cauzalitate intre fapta inculpatului acest context, se poate conchide ca, sub aspect subiectiv, inculpatul, savar~ind
~i decesul victimei (Trib. Suprem, sec(ia penalii, decizia nr. 20911977, in cu inten\ie actiuni de lovire a sotiei sale, a determinat producerea unui rezultat,
Repertoriu 1976-1980, p. 244). moartea acesteia, pe care nu l-a prevazut, de~i in raport cu situatia concretii

~ siivar~irea
trebuia ~i putea sa-1 prevada. Fapta sa constituie, a~adar, infrac\iunea de loviri
Se va re\ine infraqiunii de loviri cauzatoare de moarte dacii sau vatiimari cauzatoare de moarte, ~i nu aceea de omor (Trib. Suprem, sec(ia
inculpatul aplicii o lovitura de cutit victimei, chiar dacii moartea acesteia a penalii, decizia nr. 411980, in Repertoriu 1976-1980, p. 241) .
survenit din cauza unei septicemii datorate refuzului victimei de a fi spitalizata;
septicemia nu intrerupe lantul cauzal dintre activitatea inculpatului ~i moartea
victimei, deoarece septicemia a avut ca punct de plecare plaga injunghiata
~ Nu se poate retine existenta intentiei inculpatului de a ucide, in cazul
in care acesta a aplicat victimei ,,cu o coadii de matura (instrument inapt, prin
produsii de inculpat [Trib. Suprem, sec{ia penalii, decizia nr. 116611978, in natura sa, de a provoca moartea) numeroase lovituri, fara mare intensitate (intru-
G. Antoniu, C. Bulai (coord.), P.J.P. - vol. lll, p. 71). cat nu au produs fracturi sau lezarea unor organe, ci numai echimoze ~i exco-

~ ~i,
ria~i), in diferite regiuni ale corpului, in special in regiunea fesiera ~i a gambelor
Dacii victima l-a lovit pe inculpat cu o carjii peste spate incercand sa (ceea ce inseamna ca nu a unniirit lovirea victimei intr-o regiune unde se afla
ii loveasca din nou, inculpatul a prins carja ~i apoi i-a <lat drumul, victima organe vitale); moartea victimei constituie, in aceste imprejuriiri, un rezultat
dezechilibrandu-se ~i cazand pe spate in Strada, iar in timp ce victima in varsta nepreviizut de inculpat, dar pe care acesta - faµ de constitutia firavii a victimei
de 73 de ani se afla ciizuta in stradii, inculpatul i-a aplicat, cu putere. cu picioa- ~i de starea de ebrietate in care se gasea, in raport cu pregatirea lui, trebuia ~i
rele, multiple Jovituri In zone vitale, fapta se incadreazii in infraqiunea de omor putea sii-1 prevadii" (Trib. Suprem, sec/ia penalii, decizia nr. 98611980, in NCP
calificat, savar~itii in conditiile circumstantei atenuante a provocarii, iar nu in comentat, p. 404).
infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, intrucat aplicand
victimei, cu putere, cu picioarele, multiple lovituri in zone vitale ~i avand in
vedere varsta ~i starea de sanatate a victimei care se deplasa cu ajutorul ·unei
~ Lovirea victimei cu purnnul in regiunea nazala ~i apoi cu piciorul in
piept nu implica previziunea probabilitiitii ivirii rezultatului !eta! produs, intrucat
carje, inculpatul a prevazut posibilitatea de a se produce moartea victimei ~i,
nici modul ~i mijlocul utilizat pentru executarea loviturilor, nici regiunea in care
chiar daca nu a unnarit-o, a acceptat-o, existand intentia specifica infractiunii de
omor, in modalitatea inten\iei indirecte (l.C.C.J., sec(ia penalii, decizia s-au aplicat nu sunt de natura, in cazuri obi~nuite , sa conduca la producerea
nr. 29212011, ·ww111.scj.ro) . decesului. intrucat rezultatul letal nu a fost prevazut ~i acceptat de inculpat,
lipsind inten\ia de a ucide, corect s-a dispus schimbarea incadriirii juridice din
3.5. Latura subiectiva omor calificat in lovituri cauzatoare de moarte (C.A. Bucure~ti, sectia 1 penalii,
decizianr. 19511999, in C.P.J.P. 1999.p.113) .
- numai praeterintenfia: activitatea viitamatoare se realizeazii cu inten\ie directa
sau indirecta, iar rezultatul mai grav, respectiv moartea persoanei, se produce din
culpa 1; prin urmare, aceastii infrac\iune nu poate fi comisa dedit cu praeterinten\ie,
~ Fapta inculpatului care, aplicand victimei un pumn in zona fe\ei, a
detenninat astfel caderea ~i lovirea victimei cu capul de dunga unei servante din
iar nu doar cu intentie (directa sau indirectii) ori numai din culpa; lemn ~i. in cele din urma, decesul victimei, intrune~te elementele constitutive ale
- dacii nu se poate retine culpa fa\ii de rezultatul mai grav (ciind faptuitorul nu infrac\iunii de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, iar nu pe cele ale infrac-
putea ~i nici nu trebuia sii prevada rezultatul mai grav) se va retine fie infractiunea de \iunii de ucidere din culpa. Spre deosebire de uciderea din culpa, In cazul careia
Joviri sau alte violen\e, fie cea de vatamare corporala. culpa prive~te atat lovirea victimei, cat ~i rezultatul !eta! produs, in privinta
infrac\iunii de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte Ia.ptuitorul aqioneaza cu
~ Existii infractiunea de loviri sau vatiimiiri cauzatoare de moarte, nu ~i praeterintentie, ceea ce insearnnii ca numai rezultatul letal al faptei sale, mai
cea de omor, atunci cand inculpatul a produs victimei numeroase leziuni care - grav dedit eel unnarit sau acceptat, se produce din culpa (C.A. Bucure~ti, sec(ia
de~i au avut drept rezultat moartea - nu prezentau gravitate ~i, de altfel, nici mij- a 11-a penalii, decizia nr. 10512000, in C.P.J.P. 2000, p. 100).
loacele folosite nu erau apte sa producii moartea, care s-a datorat unor maladii
grave preexistente. in speµ , intre inculpat ~i so\ia sa a avut loc un conflict, care 3.6. Formele infracfiunii
- actele preparatorii sunt posibile, dar nu sunt incriminate;
1
in doctrinli (V. Cioclei, in NCP comentat, p. 401 ) s-a aratat ca: ,,Aceasta forma hibrida de - tentativa nu este posibila, fiind vorba de o infractiune praeterinten\ionatli;
vinovii\ie se stabile~te in functie de unele elemente obiective: obiectul vulnerant, zona vizata,
intensitatea ~i numarul loviturilor, starea de sanatate a victimei''.
86 Drept penal. Partea speciala Jnfrac{iuni contra persoanei 87
- consumarea: in momentul efectuarii activitatii infraqionale (data comiterii aqiunii restriinsa, dar care nu este membru de familie, aqiunea penala poate fi pusa in mi~­
sau inac~unii), infractiunea epuizandu-se la data producerii urmarii periculoase, adica a care ~i din oficiu, conform art. 157 alin. (4) NCP, lnsa impacarea nu este posibila,
moftii victimei (infraqiune cu durata de consumare)1; pentru ca impacarea este prevazuta de lege numai pentru membrii de familie;
- unele efecte ale legii penale (aplicarea legii penale in timp, minoritatea, grafie- - nu constituie varianta agravata a infractiunii comiterea vatamarii corporale din
rea, prescriptia raspunderii penale etc.) se raporteaza la data activitii{ii infracfionale culpa fata de un membru de fami lie, avand in vedere particularitatile laturii subiec-
(aqiunii sau inaqiunii infractionale) ce caracterizeazii latura obiectiva a infraq iunii tive cu care este comisa infraqiunea; totusi in aceasta ipotezii art. 199 alin. (2) NCP
care reprezinta data consumarii infractiunii, iar nu la data epuiziirii acesteia prin prevede posibilitatea exercitarii actiunii penale din oficiu, iar impacarea inlatura
producerea rezultatului; raspunderea pena!a;
- infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte poate fi retinuta in - In esenta, vatamarea corporala din culpa urmare~te logica reglementarii uciderii
concurs cu infractiunea de tulburare a lini~tii publice prevazuta de art. 371 NCP. din culpa; spre deosebire de C.pen. din 1969, vatamarea corpora!a din culpa prin care
au fost produse leziuni traumatice pentru a caror vindecare au fost necesare intre 1 ~i
3.7. Pedeapsa 90 de zile de ingrijiri medicate nu este incriminata daca fapta nu a fost savar~ita de
- inchisoarea de la 6 la 12 ani; catre o persoana aflata sub influenta bauturilor alcoolice ori a unei substante psiho-
active sau in desta~urarea unei activitati ce constituie prin ea insa~i infractiune; tot
- raspunderea penala este imprescriptibila, infraqiunea regasindu-se in enume-
spre deosebire de C.pen. din 1969, NCP retine pluralitatea de victime ca varianta
rarea limitativa prevazuta de art. 153 alin. (2) NCP.
agravata a vatamarii corporate din culpa, inlaturandu-se astfel reglementarea eclec-
tica din C.pen. din 1969 care prevedea o forrna agravata a uciderii din culpa In cazul
~- Vatimat_ea c_orporala din c..!!!J>a _ . - , ~ .---1 existentei unei pluralitati de victime, dar un concurs de infrac~uni in ipoteza vata-
marii corporale din culpa a doua sau mai multe persoane.
4.1. Notiune
4.2. Obiectul infracpunii
- este infractiunea ce consta in savar~irea, din culpa, unei ac~uni sau inaqiuni
prin care s-a pricinuit unei persoane o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii a) obiectul juridic special: integritatea fizica sau sanatatea persoanei ~i relatiile
pentru a carei vindecare au fost necesare ingrijiri medicale intre 1 ~i 90 de zile, daca sociale in legatura cu acestea;
fapta a Jost siivc1r$itii de ciitre o persoanii ajlatii sub injluenfa biiuturilor a/coo/ice b) obiectul material: corpul persoanei In viaµ.
ori a unei substanfe psihoactive sau fn desfo$urarea unei activitiiti ce constituie prin
ea fnsii$i infrac/iune [art. 196 alin. (1) NCP]; 4.3. Subiectii infractiunii
- art. 196 alin. (2) NCP prevede o a doua formii tip constand in fapta prin care s-a a) subiectul activ: la primafonna tip a infraqiunii este necesar ca subiectul activ
pricinuit integritatii corporate sau sanatatii o vatamare ce necesita pentru vindecare nemijlocit sa fie o persoana fizica aflata sub influenta bauturilor alcoolice ori a unei
lngrijiri medicale mai mult de 90 de zile sau care a produs vreuna din urmatoarele substante psihoactive sau in des!a~urarea unei activita~ ce constituie prin ea insa~i
consecinte: o infirmitate, un prejudiciu estetic grav ~i permanent, avortul, punerea In infractiune; aceste cerinte nu trebuie indeplinite de instigator sau de complice;
primejdie a vietii persoanei; - nu intereseaza daca subiectul activ nemijlocit este sau nu calificat pentru des!a-
- de asemenea, sunt prevazute douii variante agravate: (i) cand vatamarea corpo- ~urareaactivitatii;
rala din culpa, comisa in conditiile celei de-a doua forme tip, a fost savar~ita ca - la cea de-a doua forma tip a infrac/iunii subiectul activ nemijlocit poate fi orice
urmare a nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere pentru exerci- persoana fizica sau juridica (necircumstantiat) cu capacitate penala;
tiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activitati [art. 196
- coautoratul este posibil In cazul retinerii existentei unei legaturi subiective
alin. (2) ~i (3) NCP]; (ii) cand vatamarea corporala din culpa, comisa fie in conditiile
bilaterale anterioare sau concomitente a doua sau mai multe persoane pf.n raportare
vreuneia dintre forrnele tip, fie ale primei variante agravate a fost comisa faµ de doua
la actiunea nemijlocita care a avut ca urmare vatamarea corporala;
sau mai multe victime {art. 196 alin. (4) NCP];
- in cazul culpei comune a conducatorilor auto care au produs accidemul rutier ce
- actiunea pena!a se pune ill mi~care la p!angerea prealabila a persoanei vatamate,
a avut ca urrnare vatamarea corporala a uneia sau a mai multor persoane se va retine
atat pentru forrnele tip, cat !?i pentru variantele agravate; in cazul in care subiectul
existenta autoratului, iar nu a coautoratului la infractiunea de vatamare corporala din
pasiv este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu ori cu capacitatea de exercitiu
culpa, deoarece fata de modalitatea de producere a evenimentului rutier nu poate fi
retinuta existenta unei legaturi subiective lntre autori;
1
in acela~i sens, V. Cioc/ei, in NCP comentat, p. 401.
lnji·aC{iuni contra persoanei 89
88 Drept penal. Partea specialii
infractiunii de vatamare corporala din culpa prevazuta de art. 196 alin. (I) teza I NCP
- este necesar la prima forma tip ca toti coautorii sa se fi aflat sub influenta
nu este conditionata de o anumita limitl!. a imbibatiei alcoolice ~i ca legiuitorul nu a
bauturilor alcoolice ori a unei substante psihoactive sau in desra~urarea unei activitati
limitat sfera de aplicare a nonnei de incriminare prin indicarea explicitl!. a unei
ce constituie prin ea ins~i infractiune;
anumite Jimite a imbibatiei alcoolice, astfel ca, procedandu-se in mod contrar, pe cale
- participafia improprie este posibilii: persoanele care au detenninat, inlesnit sau de interpretare, s-ar restriinge sfera de protectie a integritatii corporate ~i a sanatatii
ajutat in orice mod, cu intentie, la savar~irea vatamarii corporale din culpa fiind sanc- persoanelor, in absenta unui temei legal.
tionate pentru instigare, respectiv complicitate la infractiunea de loviri sau alte
- nu este necesar sa fie probat faptul ca bauturile alcoolice sau substantele psiho-
violente sau vatamare corporala.
active au afectat in concreto capacitatea de a conduce, legea prezumand aceste efecte
b) subiectul pasiv: orice persoana fizica in viaµ (indiferent de starea acesteia de indiferent de cantitatea consumata ori de starea fizica sau psihica a raptuitorului;
sanatate). - in mod intemeiat s-a retinut in decizia nr. 8/HP/2018 ca:
- consimtamantul victimei poate avea, in unele imprejurari, valoarea unei cauze a) in ipoteza In care fapta prevazuta in art. 193 alin. (2) NCP este savar~ita din
justificative prevazute de art. 22 NCP; culpa, prin conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o
- pluralitatea de subiecp pasivi nu conduce la retinerea unui concurs de infrac- persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 git a/cool pur fn sange,
tiuni, ci a variantei agravate prevazute de art. 196 alin. (4) NCP (unitate legalii de suntem In prezenta unui concurs ideal intre infractiunea de vatamare corporala
infractiune). din culpa prevazuta de art. 196 alin. ( 1) teza I NCP ~i infractiunea de
conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante
4.4. Latura obiectiva prevazuta de art. 336 alin. {I) NCP;
4.4.1. Prima forma tip a vatamarii corporate din culpa [art. 196 alin. (1) b) fapta prevazuta 'in art. 193 alin. (2) NCP savar~ita din culpa prin conducerea
NCP] pe drumurile publice a unui vehicul de catre o persoana care are o lmbibatie
alcoolica de maximum 0,80 git a/cool pur fn sange intrune~te numai ele-
a) elementul material: lovirea sau exercitarea oricarei alte violente cauzatoare de mentele constitutive ale infractiunii prevazute de art. 196 alin. (!) teza I NCP.
suferinte fizice asupra corpului unei persoane (de pilda, lovirea din eroare_ a unei c) In cazul vatl!.marilor corporale produse prin accidentele de circulatie ale con-
persoane cu un obiect pe care autorul ii transporta sau producerea unui accident rutier ducatorilor de vehicule pe drumurile publice, indeplinirea conditiei ca fapta
soldat cu leziuni traumatice ale victimei etc.) daca fapta este comisa: prevazuta in art. 193 alin. (2) NCP sa fie savar~ita din culpa de catre o per-
(i) de eel ajlat sub influenfa bauturilor a/coo/ice ori a unei substanfe psihoactive; soana ajlatii sub injluenfa bauturi/or a/coo/ice este stabilita in cadrul meca-
sau nismului de determinare a imbibafiei de a/cool fn sange sau a concentrafiei de
(ii) in desfo$urarea unei activitafi ce constituie prin ea insa$i infracfiune. a/cool in aerul expirat reglementat in art. 88 din O.U.G. nr. 195/2002 [~i in
art. 190 alin. (8) NCPP], care pennite detenninarea exacta a imbibatiei de
- in ambele cazuri violenta poate sa constea fie intr-o aqiune directii, fie intr-una
alcool in siinge sau a concentratiei de alcool in aerul expirat. In aceasta
indirecta. ori poate imbrl!.ca fonna unei inactiuni;
ipoteza, conditia ca fapta prevazuta in art. 193 alin. (2) NCP sa fie sav~ita
- trebuie realizat:a o distinctie intre cele doua ipoteze prevazute de nonna de incri- din culpa ,,de catre o persoana aflata sub influenta bauturilor alcoolice" poate
minare du pa cum unneaza 1: fi doveditl!. prin a/te mij/oace de proba, numai daca nu s-a focut aplicarea
Prima ipoteza: viitiimarea corporalii din culpii produsii de o persoanii ajlatii dispozitiilor art. 88 din O.U.G. nr. 195/2002 ~i ale art. 190 alin. (8) NCPP.
sub injluenfa biiuturilor alcoolice ori a unei substanfe psihoactive fart. 196 alin. (1) A doua ipoteza: viitiimarea corpora/ii din culpii produsii fn desfii!jurarea unei
tezal NCP]. activitiifi ce constituie prin ea insii!ji infracfiune [arl 196 a/in. (I) teza a II-a NCPJ.
- raptuitorul trebuie sl!. se afle la momentul comiterii actelor de violenta sub influ- - se va retine comiterea primei fonne tip a infractiunii (ipoteza a II-a) ~i atunci
enta bauturilor alcoolice, rara a fi in stare de ebrietate, ori in stare de ebrietate (chiar ciind vatamarea corporala din culpa este comisa de o persoana care nu se afla sub
daca imbibatia alcoolica este sub 0,80 g/l alcool pur in sange), sau sa aibl!. o imbibatie influenta bauturilor alcoolice ori a unei substante psihoactive, dar a comis fapta In
alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in siinge (cu exceptia situatiei in care vatamarea desra~urarea unei activitati ce constituie prin ea insa~i infractiune (de pilda, condu-
corporala este produsl!. de conducatorul unui vehicul prin provocarea unui accident rutier cerea unui vehicul rara pennis sau a unui vehicul neinmatriculat);
ciind se va retine a doua ipotezii a infractiunii), ori sa ti ingerat inainte de comiterea faptei - se va retine aceasta a doua ipoteza ~i 'in cazul in care conducatorul unui vehicul
o substanta psihoactivl!. (de pildii, ha~i~, canabis, heroina, cocaina, etnobotanice); in acest care are o imbibatie alcoolicl!. de peste 0,80 g/l alcool pur in siinge a comis o vatii-
sens, prin decizia nr. 8/HP/2018 instanta suprema a considerat ca existenta mare corporala din culpa, caz in care se va retine concurs ideal lntre infraqiunea
prevazuta la art. 336 NCP ~i cea prevazuta de art. 196 al in. (I) NCP.
1
In acela~i sens, V Cioclei, in NCP comentat, p. 406.
90 Drept penal. Partea specialti lnji-ac(iuni contra persoanei 91

b) urmarea imediata: producerea unei vatamari a integritatii corporate sau a sana- constatarile nemijlocite ale organelor judiciare, consemnate In cuprinsul proce-
tatii pentru a carei vindecare au fost necesare ingriji.ri medicate intre 1 ~i 90 de zile; selor-verbale lntocmite In conformitate cu dispozitiile art. 198 alin. (2) NCPP.
Prin urmare, sus\inerea apelantului privind ,,obligativitatea" realizarii examinarii
- se va retine lipsa tipicitatii obiective a faptei in ipoteza i'n care autorul vatamarii
clinice de catre personal medical autorizat, In vederea probarii existen\ei unei
corporale din culpa nu a consumat bauturi alcoolice ori substante psihoactive inainte
afectari a conduitei sale ca efect al consumului de bauturi alcoolice, este
de comiterea faptei ~i nici nu a comis fapta In desra~urarea unei activitati ce consti-
nelntemeiata (1.C. C.J., secfia penala, decizia nr. 78/A din 29 martie 2018,
tuie prin ea insa~i infractiune, daca numarul de zile de ingrijiri medicale necesare
www.scj.ro) .
vindecarii traumatismului este de eel mult 90; totodata, este necesar ca fapta sa nu ti
avut ca urmare o infirmitate, un prejudiciu estetic grav ~i permanent, avortul ori 4.4.2. A doua forma tip a vatamarii corporale din culpa [art. 196 alin. (2) NCP]
punerea In primejdie a vietii persoanei.
a) elementul material: lovirea sau exercitarea oricarei alte violente cauzatoare de
c) legatura de cauzalitate: trebuie sa existe intre actiunile sau inaqiunile ce suferinte fi zice asupra corpului unei persoane;
constituie elementul material ~i urmarea produsa ~i trebuie dovedita. - violenta poate sa constea fie lntr-o aqiune directa, fie intr-una indirecta, ori

~ Infractiunea de vatamare corporala din culpa prevazuta de art. 184


poate \'mbraca fonna unei inaqiuni;
- 'in cazul acestei forme fapta este tip ica chiar daca inculpatul nu se afla sub influ-
al in. (2) teza I [fapta a avut vreuna din urmarile prevazute de art. l 82 alin. (I) ~i
alin. (4) C.pen. din 1969], In ipoteza i'n care fapta a produs o vatamare ce a enta bauturilor alcool ice ori a unei substante psihoactive sau 'in desra~urarea unei
necesitat lntre 11 ~i 90 de zile lngrijiri medicale ~i nu !ndepline~te una dintre activita!i ce constituie prin ea 'insa~i infraqiune.
conditiile impuse de alin. (I) al art. 196 NCP este dezincriminata lncepand cu b) urmarea imediata: producerea unei vatamari a integritatii corporale sau a
data de I februarie 2014 (I.C.C.J., completul pentru dezlegarea unor chestiuni sanatafii ce necesita pentru vindecare lngrijiri medicale mai mult de 90 de zile sau
de drept in materie penala, decizia nr. 4/HP/2015, www.scj.ro). vreuna dintre urmatoarele consecinte: o infirmitate, un prejudiciu estetic grav ~i
permanent, avortul, punerea 'in primejdie a vietii persoanei (indiferent de numarul de
~ Fapta saviir$ita din culpa, de catre o persoana aflata sub influenµ1 ingrij iri medicate);
bauturilor alcoolice, constiind intr-un accident de circulatie prin care se produc c) legatura de cauzalitate: este necesar ca vatamarea corporala a victimei sa fi
fata de doua persoane leziuni traumatice a caror gravitate este evaluata prin l-2 avut d.rept cauza (singura sau chiar cu retinerea unei contributii a victimei) actiunea
zile de lngrijiri medicale, constituie infractiunea de vatamare corporala din culp~t sau inaqiunea raptuitorului; trebuie dovedita.
$i se lncadreaza In dispozitiile art. 196 alin. (I) $i (4) NCP. in acest caz, variant:<t
agravata prevazuta In art. 196 alin. (3) NCP nu este incidenta, intrucat aceasta 4.5. Latura subiectiva
variant.ii agravata se raporteaza la dispozitiile art. 196 alin. (2) NCP $i implica
producerea consecintelor prevazute In art. 194 alin. (!) NCP, fiind inaplicabila - culpa cu previziune sau culpa simpla (neglijenta);
In ipoteza In care, fatii de doua sau rnai multe persoane se produc exclusiv - In doctrina 1 se apreciaza ca in cazul In care pericolul a fost provocat din culpa
urmarile prevazute In art. 193 alin. (2) NCP. In situatia particulara a conduca- celui care comite ulterior aqiunea de salvare prin vatamarea unei persoane, starea de
torilor de autovehicule aflati sub influenta bauturilor alcoolice, principiul liberei necesitate produce efecte !imitate, In sensul ca justifica fapta intentionata (vatamarea
aprecieri a probelor prevazut ca regula generala de art. I 03 alin. (I) NCPP este corporala), dar autorul va raspunde pentru o fapta din culpa (vatamarea corporala d in
pe deplin valabilii, sub rezerva luarii In considerare a particularitatilor tipului de culpa), daca sunt 'intrunite cerintele de tipicitate prevazute de lege; tot astfel, daca
conduita ilicita analizat, care, implicand o componenta de ordin medical -- autorul l~i provoaca cu intentie sau din culpa starea de iresponsabilitate, rara a
valoarea lmbibatiei alcoolice In sange la rnomentul critic - poate fi demonstrata, urmari, respectiv prevedea ~i accepta vatamarea corporala a unei persoane in aceasta
de regula, prin administrarea unei probe cu acela$i caracter $tiintific, respectiv stare, ~i ulterior saviir~e~te o aqiune prin care se lezeaza integritatea corporala ~i/sau
buletinul de analiza toxicologica, prin care se determina lrnbibatia alcoolica. sanatatea unei persoanei, va raspunde pentru vatamare corporala din culpa numai In
Aceasta nu lnseamna, lnsa, ca buletinul In discutie constituie $i unicul sau masura In care savar~irea acestei infraqiuni era o consecinta previzibila a starii de
principalul mijloc de proba pentru a se demonstra ca autorul faptei ilicite se afla, iresponsabilitate ~ i daca sunt intrunite cerintele de tipicitate, iar daca savar~irea faptei
la data critica, sub influenta alcoolului. 0 atare influenta are nu numai o compo- in aceasta stare era imprevizibila, autorul nu va raspunde nici cu titlu de culpa pentru
nenta medicala, ci $i o expresie faptica, materializata In atitudinea, comporta- aceasta.
mentul $i aspectul fizic al suspectului, integral reflectate In realitatea obiectiva,
observabile $i perceptibile cu ajutorul simturilor umane. Reprezentiind o !mpre-
jurare de fapt, aflarea inculpatului sub influenta bauturilor alcoolice poate fi
dovedita, a$adar, cu orice mijloc de proba legal administrat, indiferent daca este
vorba de declaratiile unor persoane - martori sau persoane vatamate - sau de 1
F. S1reteanu, D. Ni(u, op. cit., vol. I, p. 381, respectiv p. 425.
,,,,....

92 Drept penal. Par/ea speciala lnfrac(iuni contra persoanei 93


4.6. Variante agravate 4.6.2. Vatamarea corporalii din culpa comisa fie in vreuna dintre formele tip,
4.6.1. Vatamarea corporalii din culpa prin care s-a pricinuit integritapi cor- fie in varianta agravata fafa de doua sau mai multe victime [art. 196 alin. (I) ~i
porale sau sanatatii un traumatism ce necesita pentru vindecare ingrijiri medi- (4) NCP, art. 196 alin. (2) ~i (4) NCP, art. 196 alin. (2), (3) ~i (4) NCP]
cate mai mult de 90 de zile sau care a produs vreuna din urmatoarele conse- - la fel ca in cazul uciderii din culpa, pluralitatea de victime nu conduce la reti-
cinte: o infirmitate, un prejudiciu estetic grav ~i permanent, avortul, punerea in nerea unui concurs de infractiuni, ci a variantei agravate a unei singure infractiuni de
primejdie a viepi persoanei, savar~ita ca urmare a nerespectarii dispozitiilor vatamare din culpa (unitate legala de infraqiune in forma infractiunii complexe).
legate sau a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii
ori pentru efectuarea unei anumite activitap [art. 196 alin. (2) ~i (3) NCP] ~ In acest sens, retine ca vatamarea corporalll a doua persoane, concre-
- prima varianta agravata are natura juridica a unei norme incomplete, norma tizata in producerea unor leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare,
completatoare putiind consta fie in dispozitii din legislatia primara, fie in norme in cazul ambelor victime, un numar de 1-2 zile de ingrijiri medicale, sllviir~ita
din culpa de catre o persoanll aflata sub influenta bauturilor alcoolice, realizeazll
stipulate In legislatia secundara (hotariiri de Guvern, regulamente etc.) in care sunt
continutul tipic, obiectiv ~i subiectiv al infractiunii complexe de vatamare
stabilite reguli pentru exercitarea profesiei, meseriei sau activitatii in funqie de care
corporala din culpa, in varianta agravata prevazutli in art. 196 alin. ( I ) ~ i (4)
sa se evalueze culpa profesionala;
NCP. Contrar celor statuate prin sentinta apelatll, varianta agravata prevlizutli in
- constituie variant.a agravata numai faµ de cea de-a doua forma tip, iar nu ~i faµ de alin. (3) al art. 196 NCP nu se raporteaza la forma tip a infractiunii, reglementata
forma de baza prevazuta de art. 196 alin. (1) NCP; in cuprinsul alin. (I) al normei de incriminare. in acest sens, alin. (3) al
- nu intereseaza daca subiectul activ nemijlocit este sau nu calificat pentru exerci- art. 196 NCP limiteazll in mod expres sfera sa de aplicare la situatiile in care
tarea profesiei, meseriei sau activitatii; ,,( ... ) fapta prevllzuta in alin. (2) a fost saviir~itli ca urmare a nerespectarii
dispozitiilor legale sau a mllsurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii
- fapta sa fie saviir~ita in exercitarea profesiei, meseriei sau activitatii, cu nerespec-
sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activitati". Or, fapta prevlizutli la
tarea regulilor prevazute pentru exercitarea acesteia;
alin. (2) al art. 196 NCP implica producerea din culpa a unor vatamari corporate
- nu este necesar pentru retinerea acestei forme ca taptuitorul sa se fi aflat la mo- de gravitatea eelor prevazute in art. 194 alin. ( I) NCP in opozitie cu varianta de
mentul comiterii actelor de violenta sub influenta bauturilor alcoolice, Ia.ra a frin stare baza a vlltamarii corporate din culpa, care este incidenta atunci ciind se produc
de ebrietate, ori in stare de ebrietate (chiar daca imbibatia alcoolica este sub 0,80 g/l urmari mai u~oare, echivalente unor loviri sau alte violente de tipul celor
alcool pur in siinge), sau sa aiba o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in prevlizute in art. 193 alin. (2) NCP. Rezultll, a~adar, cu evidenµ, ca varianta
siinge, ori sa fi ingerat inainte de comiterea faptei o substanta psihoactiva (de pilda, agravata prevllzuta in art. 196 alin. (3 ) NCP este inaplicabila in cazurile in care
ha~i~, canabis, heroina, cocaina, etnobotanice), aceste aspecte putiind fi avute in vedere fapta comisa imbraca exclusiv forma tipica a vatamarii corporale din culpa,
la individualizarea pedepsei, ori la retinerea unui concurs de infractiuni; prevazuta in alin. (I) al normei de incriminare. Varianta de incriminare astfel
configuratli corespunde optiunii legiuitorului de a mentine, in sfera de aplicare a
- daca nerespectarea dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere sau desfli-
Jegii penale in vigoare, numai fapte culpabile de lovire sau alte violente de o
~urarea activitatii care a condus la comiterea vatamarii corporate din culpa constituie
anumitll gravitate, concretizatli in incidenta uneia dintre cele trei situatii
prin ea insa~i o infrac?une, se aplica regulile privind concursul de infractiuni [de prevllzute, limitativ ~i altemativ, de dispozitiile art. 196 alin. (I) NCP, respectiv
exemplu, in cazul in care conducatorul unui vehicul care are o imbibatie alcoolica de aflarea autorului sub influenta bauturilor alcoolice ori a unei substante
peste 0,80 g/l alcool pur in siinge a comis o vatamare corporata din culpa se va retine psihoactive sau comiterea faptei in desfli~urarea unei activitati ce conslituie prin
concurs real intre infractiunea prevazuta la art. 336 NCP ~i cea prevazuta de art. 196 ea insll~i infrac\iune. In contextul acestor argumente teoretice, notiind ca
alin. (3) NCP]. leziunile produse celor doull persoane vatamate au necesitat, in speta, 1-2 zile de
ingrijiri medicale, in baza art. 386 al in. (I) NCPP inalta Curte de Casa\ie ~i
~ Cauzarea unor vatamari grave persoanei vatamate prin extirparea spli- Justitie va schimba incadrarea juridica a faptei de vatamare corporala din culpa,
nei, ca urmare a unui accident de circulatie datorat culpei conducatorului unui re\inutll in sarcina inculpatului A., din infractiunea prevazuta in art. 196 al in. (I),
autovehicul. intrune~te elementele infractiunii vatamare corporala din culpa, (3) ~i (4) NCP, in infractiunea prevazuta in art. 196 alin. ( I) ~i (4) NCP (I.C.C.J.,
deoarece fapta a avut ca urmare pierderea unui organ, indiferent de importanta sec/ia penala, decizia nr. 78/A din 29 martie 2018, www.sinract.ro).
funqionala a acestui organ ~i de faptul ca viata victimei nu a fost pusa In
primej die (C.S.J., s ec/ia penalii, deci=ia nr. 269112000, in Probleme de drept ... 4.7. Formele infractiunii
1990-2000, p. 760) .
- nu sunt posibile actele premergatoare sau tentativa;
- singura forma in care se realizeaza infraqiunea este cea consumata; momentul
consumarii este eel al producerii vatlimarii corporale.
94 Drept penal. Par/ea specialii lnfrac{iuni contra persoanei 95

4.8. Pedeapsa nu are calitatea spccia!a cerutii de lege, se va retine savar~irea unei infractiuni contra
- pentru vatiimarea corpora!a din culpa, in prima forma tip, pedeapsa este inchi- persoanei;
soarea de la 3 !uni la l an sau cu amenda (1 20-240 zile-amenda); _ participatia penala este posibila 'in toate formele: coautorat (daca toti subieqii
activi nernijlociti au calitatea speciala cerutii de lege), instigare, cornplicitate; instigarea
- pentru vatiimarea corporala din culpa, In a doua variantii tip, pedeapsa este
sau complicitatea nu este conditionata de vreo calitate a participantului.
i'nchisoarea de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda (120-240 zile-amenda);
b) subiectul pasiv: minorul (indiferent de varsta sau starea sa de sanatate) a carui
- prima varianta agravata se pedepse~te cu 'inchisoarea de la 6 !uni la 3 ani sau
dezvoltare fizica, intelectuala sau rnorala este pusa in primejdie grava; totu~i nu este
amenda (180-300 zile-amenda);
subiect pasiv al infractiunii prevazute de art. 197 NCP minorul de 16 ani casatorit, care,
- a doua varianta agravata se pedepse~te cu lnchisoarea de la 4 !uni la 1 an ~i 4 dobandind capacitatea deplina de exercitiu, iese de sub cre~terea ~i educarea partilor (In
!uni sau amenda (aferentii primei forme de baza: 180-300 zile-amenda), de la 8 !uni aceastii ipoteza actele de violenta sau de lipsire de libertate In mod ilegal vor constitui
la 2 ani ~i 8 !uni sau amenda (aferentii celei de-a doua forme tip: 180-300 zile- infractiunile corespunzatoare din NCP); tot astfel, nu este subiect pasiv minorul de 16
amenda), respectiv de la 8 !uni la 4 ani sau amenda (aferentii primei variante ani caruia i s-a recunoscut In mod anticipat de catre instanta de tutelil. capacitatea
agravate: 240-400 zile-amenda). deplina de exercitiu In conditiile art. 40 C.civ.;
- poate fi subiect pasiv al infractiunii ~i minorul intemat lntr-un centru de plasament
,l icate minorului sau ill alte institutii de ocrotire.

5.1. Nofiune 5.4. Latura obiectiva

- este infractiunea ce constii In punerea In primejdie grava, prin masuri sau a) elementul material: punerea 'in primejdie grava a dezvoltiirii fizice, intelectuale
tratamente de orice fel, a dezvoltiirii fizice, intelectuale sau morale a minorului, de catre sau morale a minorului, prin masuri sau tratamente de orice fel (actiuni sau inaqiuni);
parinti sau de orice persoana 1n grija careia se afla minorul (art. 197 NCP); - fapta este tipica ~i atunci ci'md relele tratamente au fost aplicate cu caracter de
- actiunea penala se pune In mi~care ~i se exercitii din oficiu. continuitate unui minor care a avut un comportament deviant ori ireveren\'.os;
- relele tratamente trebuie sa aiba caracter de continuitate, savar~irea unui singur act
5.2. Obiectul infractiunii conducand la retinerea numai a unei infraqiuni contra vietii, integritatii corporale sau
libertiitii persoanei;
a) obiectul juridic principal: constii in relatiile sociale referitoa re la integritatea
fizica sau sanatatea minorului, In vreme ce obiectul juridic secundar constii In relatiile - 'in cazul 'in care prin rele tratamente aplicate minorului acesta a fost lipsit de liber-
sociale referitoare la cre~terea ~i educarea minorului, relatiile de familie, respectiv tate, i-a fost pusa In pericol viaµ, vatamata integritatea corporala, se va retine con-
convietuirea sociala; cursul ideal lntre aceasta infractiune ~i tentativa de omor, loviri sau alte violente,
vatamare corporalil., Ii psi re de libertate in mod ilegal etc. 1; de asemenea, infractiunea de
NCP a inclus relele tratamente aplicate minorului fn categoria infracfiunilor contra rele tratamente aplicate minorului poate fi retinuta 'in concurs cu infractiunea de
integritiifii corporate sau siiniitiifii awind fn vedere valorile juridice fn principal coruptie sexuala sau incest
afectate prin activitatea infracfionalii.
b) obiectul material: corpul minorului supus la rele tratamente (cand relele trata- ~ Fapta parintelui de a exercita In mod repetat violente asupra copilului
mente se obiectiveaza asupra acestuia). sau minor, care au avut ca rezultat paralizia partiala a copilului, ~i de a reitera
exercitarea violentelor asupra copilului dupa paralizia partiala a acestuia,
5.3. Subiectii infracfiunii cauzand decesul victimei minore, lntrune~te atat elementele constitutive ale
infractiunii de omor calificat, cat ~i elementele constitutive ale in.fractiunii de
a) subiectul activ: autor poate fi parintele copilului minor (indiferent de forma
filiatiei) ori persoana in grija careia se afla minorul (tutore, curator, ruda, bona ori tert
caruia i-a fost lncredintat minorul pentru a avea grija de el etc.);
1
in acela~i sens, a se vedea S. Bogdan, D.A. Serban, op. cit., p. 120 ~i 121. lo sens contrar,
a se vedea V. Cioclei, in NCP comentat, p. 409, care, deta~andu-se de solutia jurispruden\iala
- NCP large~te sfera subieqilor activi nemijlociti ai infractiunii care rezultii din obligatorie a instantei supreme, arata ca: ,,Daca acelea~i violente care sun! luate In calcul la
expresia ,,ill grija", In Joe de expresia ,,incredintat" din C.pen. din 1969; astfel, orice realizarea relelor tratamente au condus in final la deces, ele sunt absorbite in mod natural In
persoana care are in grija un minor poate fi ~i autor al infractiunii, legea neconditionand infraqiunea de omor (ca ~i lovirea sau alte violente, sau vatamarea corporala). Este total
aceasta de lncredinµrea In mod legal a cre~terii ~i educarii minorului; daca raptuitorul impropriu sa se re\ina urmarea imediata de la infrac\iunea de rele tratamente, respectiv aceea
de a pune In primejdie grava dezvoltarea fizica, intelectuala ~i morala a minorului, in
condi\iile in care acesta a decedat".
96 Drept penal. Partea specialii lnfracriuni contra persoanei 97
rele tratamente aplicate minorului atlate in concurs ideal de infraqiuni, intrucat - poate fi comisa in forma continua (de pilda, prin omisiunea de a asigura o alimen-
prin exercitarea violentelor repetate, care in final au cauzat decesul minorului, tatie adecvatii, precum ~i un minim de conditii de igiena ce afecteaza buna dezvoltare
piirintele a pus In primejdie gravii dezvoltarea fizicii, intelectualii ~i moralii a fizica a copilului);
acestuia (l.C.C.J., secfiapenalii, deci=ia nr. 164612009. www.legalis.ro).
- fapta poate fi savar~ita in forma continuata cand sunt repetate relele tratamente in

~In cursul lunii decembrie 2010, inculpata S.A. a vandut-o pe fiica ei


baza aceleia~i rezolu!ii infractionale, caz in care se epuizeaza la data comiterii ultimului
act de executare.
S.C., in varstii de 12 ani, contra unei sume de bani, inculpatei C.R. pentru ca, in
spiritul traditiei etniei rrome din care cele douii fac parte, minora sii fie ciisiitoritii 5.7. Pedeapsa
cu A.M., fiul inculpatei C.R., in varstii de 11 ani. Minora S.C. nu a fost de acord,
fapt pentru care, de mai multe ori, a fugit de la domiciliul inculpatei C.R. din - inchisoarea de la 3 la 7 ani ~i interzicerea exercitarii unor drepturi.
comuna V.T., intorcandu-se la domiciliul mamei sale din mun. C. Inculpata S.A.
o aducea inapoi la domiciliul inculpatei C.R., aplicandu-i de fiecare data o
corectie fizicii. Aceasta situatie a continuat pana In data de 26 iulie 2011, cand
minora S.C. a fugit din nou ~i, fiind adusii de inculpata S.A. in Jocalitatea V.T., a
fost legatii cu un Iant, asigurat cu Jaciit, de un picior al patului; in locuinta 6.1. Notiune
inculpatei C.R., cu concursul acesteia. Totodata, inculpata S.A. i-a aplicat din - este infractiunea ce consta in participarea la o incaierare intre mai multe persoane
nou minorei o corectie fizicii, provocandu-i viitiimiiri corporale ce au necesitat (art. 198 NCP);
pentru vindecare 8-9 zile de ingrijiri medicale. Cu privire la incadrarea juridicii,
- spre deosebire de C.pen. din 1969, NCP nu mai prevede ipoteza cunOQ$terii parti-
fapta celor douii inculpate de a o obliga, in mod repetat, in baza unei intelegeri
cipantului la fnciiierare atunci dind urmarea constii fntr-o viitiimare a integritii/ii cor-
prealabile, pe minora parte vatiirnatii, sa locuiascii la locuinta inculpatei C.R.,
restrictionandu-i panii la impiedicare libertatea de mi~care prin legarea cu un porale sau a siiniitiifii unei persoane (fiind incriminatii numai ipoteza fn care nu se
!ant de un pat aflat in locuinta ultimei inculpate, intrune~te elementele constitu- cunoa$le care dintre participanfi a produs urmiirile prewi::ute de norma de incri-
tive al infraqiunii de lipsire de libertate in forma continuatii. Faptele inculpatei minare) $i nici cauza de nepedepsire fn care participantul a incercat sii respingii un
S.A. de a lovi persoana viitiirnatii, cauzandu-i leziuni ce au necesitat 8-9 zile de atac ori a incercat sii apere pe a/tu!.
ingrijiri medicate pentru vindecare, precum ~i de a-i pune in primejdie gravii,
prin tratamentul sanqionator, dezvoltarea fizicii ~i moralii, se circumscriu con- 6.2. Obiectul infracpunii
tinutului constitutiv al infractiunilor de loviri sau alte violente ~i rele tratamente a) obiectul juridic principal: consta in viata, integritatea fizica sau sanatatea per-
aplicate minorului (CA . Constanfa, secfia penalii, de minori $i familie, decizia soanei ~i relatiile sociale In legiitura cu acestea, in vreme ce obiectul juridic secundar
nr. 11712011, in V. Viiduva, Infracfiuni contra libertii/ii persoanei, Ed. Hamangiu, consta in rela~ile sociale referitoare la convietuirea socialii;
Bucur~ti, 2012, pct. 78, no/a I).
NCP a inc/us fnciiierarea fn categoria infrac/iunilor contra integritii/ii corporale
b) urmarea imediata: starea de pericol pentru dezvoltarea fizica, intelectualii sau sau siiniitiifii avand in vedere valorile juridice in principal afectate prin activitatea
moralii a minorului (infractiune de pericol concret); infracfionalii.
c) legiitura de cauzalitate: trebuie sa existe lntre fapta ~ i urmarea imediata. b) obiectul material: corpul persoanei victima a violentelor sau bunurile asupra
ciirora acestea s-au rasfrant.
5.5. Latura subiectiva
- intentia directa sau indirecta; 6.3. Subiectii infractiunii
- nu intereseazii sub aspectul existentei infraqiunii mobilul sau scopul cu care a fost a) subiectul activ: o pluralitate de raptuitori care au calitatea de autor; existenta
savar~ita; acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei. pluralitatii naturale de raptuitori exclude posibilitatea retinerii coautoratului ca forma a
participatiei penale;
5.6. Formele infracpunii - autorii trebuie sa fie implir!iti in doua tabere de eel putin doua persoane fiecare 1; nu
- actele de pregatire ~i tentativa sunt posibile cand fapta se comite prin ac!iune, dar este necesar ca toli participanlii la inciiierare sii fi fost identifica!i, putand fi tra~i Ia
nu sunt incriminate; raspundere penala numai autorii identificati 1;
- infractiunea se consumii in momentul in care s-a realizat fapta tipica ~i s-a produs
starea de pericol pennu dezvoltarea minorului; 1
in doctrina [V. Dongoroz (coord.), Explicatii teoretice ale Codului penal roman, vol. IV,
ed. a 2-a, Academia Romana ~i Ed. All Beck, Bucure~ti, 2003, p. 603] s-a aratat ca: Jnciiie-
98 Drept penal. Partea specia/ii lnfracfiuni contra persoanei 99
- ill sarcina subiectilor activi nemijlociti ai infractiunii de incaierare nu poate fi 6.4. Latura obiectiva
retinuta circumstanµ agravanta legala prevazuta de art. 77 alin. (1) lit. a) NCP a comiterii
faptei de trei sau mai multe persoane lmpreuna fiind vorba de o pluralitate naturala de a) elementul material: participarea efectiva ab initio sau pe parcurs la o inciiierare
taptuitori; lntre mai multe persoane grupate In doua tabere; nu conteaza perioada de timp in care o
persoana a participat la incaierare;
- nu este necesara participarea la illcaierare pe lntreaga durata a acesteia, putiind fi
trasa la raspundere penala ~i persoana care a participat numai la actele violente comise _ fiecare autor al 'incaierarii comite nemij locit aqiunea stipulata de norma de
la inceputul/sflir~itul incaierarii; incriminare;
- participatia penala este posibila numai sub forma instigarii sau a complicitati; - nu va exista incaierare in sensul legii penale, daca prima tabara implicata este
aviind ill vedere unitatea infractiunii de lncaierare comise de catre persoanele care au fonnata din mai multe persoane care exercita acte de violenfA a.supra unui singur rival
calitatea de autor, chiar daca actele de determinare sau de 'inlesnire/ajutorare Ii (acesta nu poate fi privit ut singuli ca un grup implicat ill incaierare);
vizeaza pe mai multi ori pe toti autorii, se va retine participatia penala la o infraqiune - infraqiunea de loviri ~i alte violente (art. 193 NCP) este absorbita in continutul
de illcaierare, iar nu un concurs de infraqiuni prin raportare la numarul de acte de infractiunii de incaierare.
instigare sau complicitate efectuate faµ de persoanele care au participat la lncaierare; b) urmarea imediata: atingerea integritatii corpora.le sau siinatatii persoanelor
- in cazul ill care alaturi de autor la comiterea infractiunii participa doi sau mai implicate in 'incaierare, dar ~i starea de pericol pentru buna desfii~urare a convietuirii
multi complici concomitenti poate fi retinuta circumstanta agravanta legala prevazuta de sociale;
art. 77 alin. (1) lit. a) NCP. c) Iegatura de cauzalitate: trebuie dovedita legatura de cauzalitate intre elementul
material ~i urmarea imediata numai in cazul in care aceasta consta intr-o atingere a
~ Infractiunea de !nciiierare fiind una care presupune o pluralitate natu- vie(ii, integrit:atii corpora.le sau sanatatii persoanelor implicate in incaierare.
ralii de infractori, adica participarea in mod natural a mai multor persoane ca
autori, retinerea concomitenta a circumstan\ei agravante a participarii a trei sau 6.5. Latura subiectiv a
mai multor persoane este exclusa (CA. Oradea, sec/ia penalii, decizia nr. 65012017,
nepublicatii). - intentia directa sau indirecta;
- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii mobilul sau scopul cu care a fost
~ Infractiunea de lnciiierare presupune o pluralitate de subiecti activi, savar~ita;acestea pot fi avute In vedere de instanj:ii la individualizarea pedepsei.
constituiti in eel puiin doua grupari, care sa se lupte lntre ele, sa-~i aplice lovituri
reciproce. Ca a.tare, atunci ciind exista numai gruparea inculpatilor, victima ~ Infractiunea de incaierare intre mai multe persoane, denumitii ~i rix
careia i-au cauzat moartea fiind singurii, fapta se lncadreazii ill prevederile refo- (din limba Jatina, rixa-vrajba), constii in ciocnirea violenta ~i spontanii intre mai
ritoare la infractiunea de omor (l.C.C.J., sec/ia penalii, decizia nr. 599112005, multe persoane invrajbite, desra~urata in imbulzealii ~i cu o impletire de actiuni
www.legalis.ro). de a~a fel inciit este greu de stabilit aportul fiecaruia dintre persoanele prinse in
incaierare. Specificul acestei infractiuni este dat de pluralitatea de subieqi activi,
b) subiectul pasiv: victima/victimele actelor de violenfA comise In cursul incaie-
privita ca o pluralitate naturala, in absenta careia nu poate fi pusa in discutie
rarii.
infractiunea de incaierare. Pluralitatea naturala poate fi lnso\ita de pluralitatea
ocaziona!a, astfel ca participatia pena!a sub forma instigarii sau comp licitatii la
lncaierare nu este exclusa. Elementul material al infractiunii este reprezentat
exclusiv printr-o actiune, respectiv de participare la o fucaierare prin sustinerea
activa a uneia dintre tabere (care presupune eel putin cate doua persoane in
fiecare tabara). Actele de violen/ii (loviri, imbranciri, rriintiri, ruperea hainelor
rarea intre mai muite persoane, denumitii ~i rix (de la cuviintul la.tin rixa), este ciocnirea etc.) sunt inerente faptei de incaierare ~i urmarea imediata principala in cazul
violentii ~i spontana lntre mai multe persoane invrajbite, desfii~uratii in imbulzeala ~i cu o variantei-tip este aceea~i cu cea de la infractiunea de lovire sau alte violente
impletire de ac\iuni de a~a fel inciit este greu sa se stabi leasca aportul fiecareia dintre prevazutii de art. 193 NCP, respectiv fie cauzarea de suferin\e fizice, fie lngrijiri
persoanele prinse in incaierare".
medicate de eel mult 90 de zile. Rezultii ca in varianta-tip inciiiera:-ea absoarbe
1
in acest sens In doctrina (F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. II, p. 435) s-a aratat ca ,,nu
se pune problema unei executari fractionate a ac\iunii tipice - pe baza unei distribu\ii de roluri infraqiunea de lovire sau alte violen\e. Exista ~ i o urmare devenitii secundara
- care sa stea la baza imputiirii reciproce a contribu\iilor individuale, ci fiecare dintre subieqii prin repozi\ionarea infraqiunii intre cele contra persoanei, respectiv o stare de
activi comite aceasta actiune in intregul ei. (... )In acel~i timp, angajarea raspunderii penale a pericol pentru lini~tea ~i ordinea publica. Legiitura de cauzalitate are ca specifi c
unora dintre autori nu este condi\ionata de identificarea sau condamnarea altor autori, fiind faptul ca - in situatia in care nu se cunoa$te care dintre participanti a produs
suficient sa se probeze comiterea infraqiunii de catre eel in cauza". urmarile - se rasfriinge a.supra tuturor celor ce participii la incaierare, rarii a fi
100 Drept penal. Partea specialii lnfraC{iuni contra persoanei IOI
necesarli stabilirea unei corespondente stricte 'intre violente ~i urrnarea imediata 1ngrijiri medicale) se va retine forma de baza a infractiunii de incaierare prevazuta de
principala. Aceasta, intrucat urmarea imediata principala nu mai tine de art. 198 alin. (1) NCP;
specificul incaierarii, ci apare ca o imprejurare care constituie o cauza de - varianta agravata a infractiunii de incaierare prevazuta de art. 198 alin. (2) NCP se
agravare a incaierarii, cu atil.t mai mult cu cat eel care se angajeaza in incaierare
cornite cu intentie sau cu praeterintentie.
i~i da seama, deci prevede rezultatul imediat firesc ~i posibilitatea unei eventuate
vatamari corporale sau chiar moartea unuia dintre corixanti. De~i nu urmare~te, 6.6.2. incaierarea in cursul careia s-a produs moartea unei/mai multor
de regula, un astfel de rezultat, faptuitorul accepta intotdeauna eventualitatea persoane, fiira a fi cunoscut fiiptuitorul !art. 198 alin. (3) NCP]
producerii acestuia, atitudine care rezulta din chiar participarea voluntara la
incaierare. Cu alte cuvinte, temeiul obiectiv al raspunderii penale consta in fapta - este necesar pentru retinerea acestei variante agravate ca participantul/participantii
de incaierare la care a participat, iar temeiul subiectiv al raspuoderii sale consta la incaierare, care a/au provocat moartea unui alt participant sau a unui tert, sa nu fie
in praeterintentie ca forma de vinovatie care exista atunci cand rezultatul produs identificatlti in mod determinat ca autor al uoui anumit act de omucidere (din probele
este mai grav decil.t eel urmarit sau acceptat de faptuitor. In acest caz, pentru ca administrate nu se poate stabili precis care dintre persoanele participante la incaierare a
raspunderea penala a taptuitorului sa poata fi stabilita in functie de rezultatul suprimat viata victimei);
mai grav, va trebui sa se constate existenta intentiei in raport cu rezultatul mai - toti participantii la incaierare (cu exceptia victimei decedate) vor raspuode penal
u~or urrnarit sau acceptat (primum delictum) ~i a culpei in raport. cu rezultatul
pentru forma mai grava a infractiunii [art. 198 alin. (3) NCP];
mai grav cares-a produs (majus delictum), de pilda in cazul infractiunii de loviri
cauzatoare de moarte, deoarece praeterintentia (intentia depa~ita) implica o - se va retine aceasta varianta agravata ~i in cazul in care in cursul incaierarii s-a
forrna a culpei care se grefeaza pe intentie (DCC nr. 72612018, www.ccr.ro). produs atat vatamarea corpora!a a unei sau mai multor persoane, cat ~i decesul unei sau
mai multor persoane, rara a putea fi identificat!ti participantul/participantii la incaierare
6.6. Variaote agravate care a/au provocat/vatamarea corporala, respectiv moartea;
- In situatia in care din probele administrate rezulta ca un anumit participant a
6.6.1 incaierarea in cursul careia s-a produs vatamarea corporala (art. 194
NCP) a uneia sau mai multor persoane, fiira a fi cunoscut care dintre partici- comis actul prin care a fost suprimata viata victimei, atunci acesta va fi tras la
panp a produs urmarile [art. 198 alin. (2) NCP] raspundere penala pentru saviir~irea infractiunii de omor (simplu, calificat), respectiv
loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, care va fi retinuta in concurs cu infractiunea
- este necesar pentru retinerea acestei variante agravante ca participantul/partici- de incaierare in forma de baza prevazuta de art. 198 al in. ( 1) NCP, iar ceilalti partici-
pantii la 'incaierare, care a/au provocat vatamarea corporala (respectiv una dintre panti la incaierare pentru infraqiunea de incaierare in fonna de baza prevazuta de
unnatoarele consecinte: o infirmitate, un prejudiciu estetic grav ~i permanent, avortul, art. 198 alin. (I) NCP 1;
punerea in primejdie a vietii persoanei) a unui alt participant sau a unui tef\, sa nu fie
- varianta agravata a infractiunii de incaierare se comite cu intentie sau cu
identificat/ti in mod determinat ca autor/ri al unui act de vatamare corpora la (din
praeterintentie.
probele administrate nu se poate stabili precis care dintre persoanele participante la
'incaierare a comis vatamarea corporala);
- participantii la incaierare vor raspunde penal pentru forma mai grava a infrac-
~ ~i
Existenta acestei incaierari intre tabara inculpatilor H.R.K. R.K. ~i
cea a familiei B., tabere din care au facut parte mult mai multe persoane care ~i­
tiunii [art. 198 al in. (2) NCP], cu exceptia participantului a carei integritate corporala au aplicat reciproc lovituri, explica (alaturi de subiectivismul care a caracterizat
sau sanatate a fost vatamata (persoana vatamata) care va raspunde numai pentru depozitiile persoanelor audiate in cauza) ~i caracterul oscilant al pozitiilor per-
forma de baza a infractiunii [art. 198 alin. (1) NCP]; soanelor audiate pe tot parcursul procesului penal in legatura cu individualizarea
- in situatia in care din probele administrate rezulta ca un anumit participant a participatiei fiecarei persoane in cadrul agresiunii. Aceste agresiuoi reciproce
comis vatamarea corporala, atunci acesta va fi tras la raspundere penala pentru intrunesc toate caracteristicile rixului, fiind vorba de o ciocnire violenta ~i spon-
infractiunea de vatamare corporala prevazuta de art. 194 NCP care va fi retinuta In tana intre mai multe persoane invrajbite, constituite in doua tabere din care au
concurs cu infractiunea de incaierare in forma de baza prevazuta de art. 198 alin. (1) tacut parte un numar suficient de persoane incat s-a produs o stare de confuzie
NCP, iar ceilalti participanti la incaierare (inclusiv persoana vatamata) pentru cu privire la actiuoile fiecaruia, desta~urata in imbulzeala ~i cu o impletire de
infractiuoea de incaierare in forma de baza prevazuta de art. 198 alin. (1) NCP 1; actiuni de a~a fel !neat a fost greu sa se stabileasca aportul fiecareia dintre per-
- daca in urma incaierarii rezulta numai unnarea imediata prevazuta de art. 193 soanele participante, actiuni concretizate in injurii, distrugerea de bunuri,
violente fizice ~i amenintari reciproce, etc. in cadrul acestor agresiuni reciproce
NCP (suferinta fizica, indiferent de intensitate, produsa prin lovire sau alte violente ori
o leziune traumatica pentru a carei vindecare sunt necesare intre 1 ~i 90 de zile de au suferit leziuni membrii ambelor tabere, respectiv inculpatii H.R.K., R.K. ~i
K.C. (toti necesitil.nd zile de ingrijiri medicale) ~i partile civile B.R., K.K.E. ~i
1
1
in acela~i sens, V Cioclei, in NCP comentat, p. 412. Ibidem.
102 Drepr penal. Partea speciata lnfrac/iuni contra persoanei 103
K.K.M. (carora Ii s-au cauzat s uferinte fizice pentru care au avut nevoie de zile 6.9. Cauze speciale d e nepedepsire
de ingrijiri medicale). Faptul ca, din cuprinsul depozitiilor persoanelor audiate in
cauza, a rezultat participa\ia inculpatilor H.R.K., R.K. ~i K.C. (acesta din urma Potrivit art. 198 alin. (4) NCP, participantul la lncaierare nu va fi pedepsit pentru
intervenind pentru a-! desparti pe fratele sau), fiind individualizate unele lovituri aceastii infractiune daca:
aplicate de ace~tia, nu inlatura concluzia de mai sus, in sensul existentei unei a) a fost prins in incaierare lmpotriva vointei sale; sau
incaierari, pentru ca, ~i in cazul incaieriirii, probele trebuie sa ateste participarea
b) a incercat sa-i desparta pe cei prin~i in incaierare.
activa a celor acuzati in incle~tarea celor doua tabere, aqiunile acestora trebuind
sa realizeze elementul material al laturii obiective a infractiunii , adica o ,,parti- _ ratio legis pentru aceasta cauza de nepedepsire constii tocmai in lipsa intentiei de a
cipare la incaierare", concretizatii in loviri sau alte violente, amenintari, urma- participa la incaierare; este necesar pentru a re~e aplicabilitatea art. 198 alin. (4) NCP ca
rirea adversarilor, distrugeri de bunuri etc. Pe de altii parte, datorita contradicto- persoana care invoca acest articol sa nu fi participat la incaierare deciit in limitele enu-
rialitiitii probatoriului in legatura cu participa\ia fiecaruia dintre cei trei inculpati merate mai sus, pentru ca in ipoteza in care acesta s-a angrenat in dinamica incaierarii ~i a
la producerea leziunilor persoanelor vatiimate, nu s-a putut realiza nicio departa- actionat ulterior in cadrul incaierarii nu va mai fi aparat de raspundere penala;
jare clara a loviturilor aplicate de fiecare, nici nu s-a putut stabili in mod univoc - NCP nu a mai previizut drept cauze speciale de nepedepsire situa{iile in care par-
exclusivitatea acestor lovituri in producerea tuturor leziunilor persoanelor ticipantul a incercat sii respingii un atac ori a incercat sa apere pe a/tu!, deoarece in
vatiimate ~i pozitia subiectiva a autorilor !or (pentru a se retine in cazul vreunuia /apt in aceste situa/ii urmeaza a fl refinuta legitima aparare drept cauzii justificativii,
infrac\iunea distinctii de tentativa de omor, vatamare corporala, lovlri $i alte vio-
daca sunt indeplinite ~i celelalte condi/ii previizute de art. 19 NCP.
lente sau vatamare corporala din culpa, dupa caz), in conditiile in care persoa-
nele vatiimate insele au avut declara\ii contradictorii ~i confuze nu doar in
privinta naturii loviturilor primite de la fiecare inculpat, ci ~ i in privin!3 incul-
patului care le-a produs. (...)A rezultat, in schimb, dincolo de orice echivoc, din Secpunea a 3-a. lnfracfiuni savar~ite asupra
cuprinsul acelora~i declaratii, faptul ca a existat o incle~tare generala intre doua unui membru de familie
tabere ~i ca violen\ele lansate au avut un caracter colectiv, reciproc $i greu de
departajat, fiind vorba de ac\iuni conjugate ale celor implica\i, ac\iuni care au
produs rezultatele finale, respectiv lezarea integritatii fizice arat a inculpa\ilor.
cat $i a persoanelor vatiimate, adica toate acele elemente care caracterizeaza §1. V iole n t a i n familie
infrac\iunea de incaierare (C.A. Oradea, secfia penala, deci=ia nr. 65012017,
nepublicata). 1.1. Nopune
- NCP nu a mai prevazut drept circumstanta agravanta generala comiterea infractiu-
6.7. F ormele infracpunii nii prin acte de violenta asupra membrilor de familie, optiind pentru crearea u nei
- actele de pregatire ~i tentativa sunt posibile, nefiind insa incriminate; infracp uni a utonom e de violenta i n fa milie, care reprezinta in r ealitate o varian ta
agr avata a infract]unilor de omor (art. 188 NCP), omor calificat (art. 189 NCP), loviri
- infrac~unea se consuma in momentul in care gruparile adverse se angajeaza in
sau alte violente (art. 193 NCP), vatamare corporala (art. 194 NCP), loviri sau vatiimari
conflict;
cauzatoare de moarte (art. 195 NCP) ciind aceste fapte sunt comise impotriva unui
- poate fi savar~itii in forma continuata, caz in care se epuizeaza la data conuterii membru de familie;
ultimei incaierari.
- spre deosebire de C.pen. din 1969, NCP extinde sfera protectiei victimelor
6.8. Pedeapsa violentei 'in farnilie pe de o parte ca urmare a definitiei date de art 177 NCP a no~unii
de membru de familie, iar pe de alta parte prin numarul infractiunilor ce intra in
- pentru forma de baza prevazuta de art. 198 alin. (1) NCP: inchisoare de la 3 !uni la continutul violentei in familie (omor, omor calificat, loviri sau alte violente, vatamarea
1 an sau amenda (1 20-240 zile-amenda); corporala ~i lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte);
- pentru prima varianta agravata prevazuta de art. 198 alin. (2) NCP: inchisoarea de
la l la 5 ani; 1.2. Obiectul infracpunii
- pentru cea de-a doua varianta agravata prevazuta de art. 198 alin. (3) NCP: inchi- a) obiectul j uridic special p rincipal: viata persoanei ~i relatiile sociale in legatura
soarea de la 6 la 12 ani, daca din incaierare a rezultat moartea unei singure persoane, cu dreptul la viata al membrului de familie, respectiv integritatea fizica sau sanatatea
respectiv lnchisoarea de la 8 la 16 ani, daca din incaierare a rezultat moartea mai multor membrului de familie ~i relatiile sociale in legatura cu acestea;
persoane. - obiectul j uridic secunda r ii constituie relatiile sociale privind buna convietuire in
cadrul familiei.
104 Drept penal_ Parrea specialii
lnfracfiuni contra persoanei 105
b) obiectul material: corpul persoanei vatamate care are calitatea de membru de
familie In via\a. retine comiterea infraqiunii prevazute de art. 199 NCP numai in sarcina celui care are
ca'iitatea de membru de familie, celalalt coautor urmiind sa raspunda pentru infractiunea
1.3. Subiectii infractiunii efectiv comisa, iar nu pentru violente in familie;
- subiectul activ nemijlocit ~i subiectul pasiv al infractiunii este o persoana care are _ in ipoteza in care numai autorul are calitatea de membru de familie, nu $i insti-
calitatea de membru de familie; calitatea de membru de familie este o circumstanta gatorul sau complicele, ace!?tia din urma vor raspunde numai pentru complicitate/insti-
subiectiva de individualizare care nu se rasfu1nge asupra participantilor deciit In masura gare la una dintre urmatoarele infractiuni: omor (art. 188 NCP), omor calificat (art. 189
in care ace~tia au cunoscut-o sau prevazut-o; NCP), Joviri sau alte violente (art. 193 NCP), vatamare corpora!a (art. 194 NCP), loviri
sau vata.mari cauzatoare de moarte (art. 195 NCP), daca nu au cunoscut sau prevazut
- potrivit art. 177 NCP, prin membru defamilie se illtelege:
circumstanta personala de individualizare, in vreme ce autorul va raspunde pentru
a) ascendentii ~i descendentii, fratii ~i surorile, copiii acestora (verii primari lntre ei, infractiunea mai grava de violente in familie; daca participanpi au cunoscut sau
unchii sau matu~ile fata de nepoti - numai ill cazul in care este fratele sau sora parintelui), prevazut calitatea de membru de familie a autorului se va retine participatia la infrac-
precurn ~i persoanele devenite prin adoptie (cu efecte depline sau restranse), potrivit legii, ~unea de violente in farnilie;
astfel de rude, indiferent daca locuiesc ~i gospodaresc 1mpreuna sau separat;
- in situa~a ill care numai instigatorul sau complicele are calitatea de membru de
b) sotul, indiferent daca locuie~te ~i gospodare~te impreuna sau separat cu faptui- jamilie, nu $i autorul, acesta din urma va raspunde pentru corniterea uneia dintre
torul; urrnatoarele infractiuni: omor (art. 188 NCP), omor calificat (art. 189 NCP), loviri sau
c) persoanele care au stabilit re/a/ii asemiiniitoare acelora dintre so/i {de exemplu, alte violente (art. 193 NCP), vatamare corporala (art. 194 NCP), loviri sau vatamari
concubinii) sau dintre piirinfi $i copii (de pildii, fntre/inatorii sau ginerele fa/a de socrii cauzatoare de moarte (art. 195 NCP), in vreme ce instigatorul/complicele va raspunde
etc.), in cazul in care convie{uiesc; pentru o participa/ie penalii la fapta autorului, iar nu la infraC{iunea mai gravii de
d) persoana adoptata ori descendentii acesteia ill raport cu rudele fire~ti (ascendenti, violenfe fn familie, fatii de caracterul accesoriu al participatiei; calitatea speciala a
frati, surori). participantului va fi illsa avuta ill vedere ill procesul de individualizare a pedepsei.
- NCP renunfii la notiunea de rude apropiate din C.pen. din 1969, incluzand-o inte- 1.4. Latur a obiectiva
gral fn cea de membru de familie; de asemenea, NCP nu mai prevede fn cazul ascen-
denfilor $i descenden/ilor, frafilor $i surorilor, copiilor acestora, precum $i persoa- - este sirnilara cu cea de la infractiunile de omor (art. 188 NCP), omor calificat
nelor devenite prin adop/ie, potrivit legii, astfel de rude, condifia ca ace$lia sii (art. 189 NCP), loviri sau alte violente (art. 193 NCP), vatamare corporala (art. 194
locuiascii $i sii gospodiireasca fmpreunii cufoptuitorul; NCP), loviri sau vatamari cauzatoare de moarte (art. 195 NCP), analizate mai sus;
- este necesar ca faptuitorul sa cunoasca la momentul comiterii faptei calitatea de - doua mentiuni trebuie fa.cute:
membru de farnilie a victimei, in caz contrar, circumstanta personala de individualizare (i) se va retine sav~irea infracpunii de violente ill familie, iar nu infractiunea de
nu poate fi retinuta in sarcina acestuia, care va raspunde numai pentru infractiunea uciderea sau vatamarea nou-nascutului sav~ita de catre mama, in cazul in care mama
efectiv comisa [omor (art. 188 NCP), omor calificat (art. 189 NCP), loviri sau alte i~i ucide/vatama corporal copilul nou-nascut in primele 24 de ore dupa na~tere, iar din
violente (art. 193 NCP), vatamare corporala (art. 194 NCP), loviri sau vatamari cauza- raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nu rezulta existenta unei tulburari
toare de moarte (art. 195 NCP)], nu pentru violente in familie; psihice a mamei, discemamantul critic fiind pastrat in ace! moment;
- in ipoteza ill care victima infractiunii este sotul faptuitorului, este necesar sa existe (ii) in cazul infractiunii deviate sav~ite ill modalitatea aberratio ictus sau error in
0 casatorie valabil illcheiata ~i In fiinta la momentul savar~irii faptei; in cazul SO\ilor personam, care a avut ca urmare moartea/vatamarea corporala a unui membru de
aflati in divort, se va retine omorul calificat atata timp cat fapta a fost comisa inainte de familie, nu se va re\ine comiterea infrac\iunii de violente in familie, ci infractiunea de
ramanerea definitiva a hotararii de divort sau lnainte de emiterea certificatului de divort omor (art. 188 NCP), omor calificat (art. 189 NCP), loviri sau alte violen\e (art. 193
de catre ofi\erul de stare civila sau de notarul public (ill cazul divortului prin acordul NCP), vatamare corporala (art. 194 NCP), loviri sau vatamari cauzatoare de moarte
sotilor pe cale administrativa sau prin procedura notariala); (art. 195 NCP); tot astfel, daca infractorul a urmarit moartea unui membru de familie,
- participa(ia penala este posibi!a ill toate formele: coautorat (daca participantii au dar din cauza devierii loviturii ori erorii cu privire la persoana victimei, ucide o alta
calitatea de membru de familie), instigare sau complicitate; persoana care nu are aceastii calitate nu se va re\ine comiterea infraqiunii de violente ill
familie, ci infractiunea de omor (art. 188 NCP), omor calificat (art. 189 NCP), loviri
- in cazul coautoratului este necesar ca toti coautorii sa aiba calitatea de membru de
sau alte violente (art. 193 NCP), vatiimare corporala (art. 194 NCP), loviri sau vatamari
familie, deoarece circumstan\ele personale de individualizare nu se rasfriing intre
cauzatoare de moarte (art. 195 NCP).
ace~tia; daca insa un coautor are calitatea de membru de familie, iar celalalt nu, se va
106 Drept penal. Par/ea specialii lnfracfiuni comra persoanei 107

~ in cazul infraqiunii de ornor savar~it asupra soµilui, dupa ce hotiirarea t.7. Pedeapsa

de desfacere a casatoriei a fost atacata cu recurs de inculpat, dar lnainte de . infractiunile de omor (art. 188 NCP), omor calificat (art. 189 NCP), loviri sau alte
solutionarea recursului, instan~ trebuie sa verifice cu atentie obiectul recursului, violente (art. 193 NCP), vatamare corporala (art. 194 NCP), loviri sau vatamari cauza-
In scopul de a stabili daca, referitor la divort, hotararea a fost atacata sau nu. toare de moarte (art. 195 NCP) comise lmpotriva unui membru de familie au un trata-
Oaca recursul se refera nu la desfacerea casatoriei, ci la solutionarea unor cereri ment sanc!ionator agravat, maximul special al pedepsei prevazute de Iege pentru
accesorii, cum ar fi atribuirea beneficiului locuintei, iar la data savar~irii omo- acestea majorandu-se cu o pii.trime [art. 199 alin. (I) NCP]; in ipoteza In care fapta
rului terrnenul de recurs expirase, hotararea primei instante In ceea ce prive~te este comisa in forma tentativei incriminate, reducerea limitelor de pedeapsa se va face
divortul este irevocabila, calitatea de soti a lncetat inainte de savar~irea infrac- prin raportare la lirnitele de pedeapsa astfel majorate, fa!ii de natura de varianta
tiunii (C.S.J., sec/ia penalii, decizia nr. 86911991, in Probleme de drept ... agravata a infracpunii [de pilda, in cazul violentei in familie care absoarbe tentativa la
1990-2000, p. 743). omor (art. 32 raportat la art. 199 alin. (I) NCP cu referire la art. 188 NCP) se va

~ savar~it
proceda la stabilirea pedepsei pentru forma consumata a infractiunii de violenia in
Omorul de raptuitor asupra bunicii sale, urrnat de profanarea familie care absoarbe omorul (inchisoare de la 12 ani ~i 6 !uni la 25 de ani) care vor fi
cadavrului victimei, In scopul de a lmpiedica descoperirea faptei de ornor, lntru- reduse lajumatate (de Ia 6 ani ~i 3 luni la 12 ani ~i 6 luni);
ne~te elementele constitutive ale infraqiunii de omor calificat ~i ale celei de
profanare de rnorminte, in concurs real de infractiuni, lntrucat in cazul In care - in cazul infractiunii de loviri sau alte violente (art. 193 NCP) sau de vatamare
actiunea de ucidere este urmata de o a doua fapta, de profanare a cadavrului, corporala din culpa (art. 196 NCP) saviir~ite asupra unui membru de familie, actiunea
aceste doua fapte distincte, succesive, au fiecare un obiect juridic diferit, penala poate ti pusa in mi~care ~i din oficiu. In aceasta ipoteza, Jegea perrnite lmpa-
deoarece lezeaza fiecare o alta valoare sociala, respectiv in cazul omorului via~ carea, ce constituie o cauza care lnlatura raspunderea penala [art. 199 alin. (2) NCP].
persoanei, iar In cazul infraqiunii de profanare de morrninte respectul datorat in acest sens, prin decizia nr. ll/RIL/2019, instanta suprema a aratat ca ,,pentru
mortilor, adica acele valori avute In vedere de legiuitor la incrirninarea celor infractiunea de lovire sau alte violente saviir~ita asupra unui membru de familie,
doua fapte In texte autonorne (1.C.C.J., sec/ia penalii, decizia nr. 231312009, fn prevazuta de art. 193 raportat la art. 199 alin. (!) NCP, atunci cand acpunea penala a
B.J. 2009, p. 688). fost pusa 'in mi~care la pliingerea prealabila a persoanei vatamate, incetarea
procesului penal poate fi dispusa numai ca efect al retragerii pJangerii prealabile,
1.5. Latura subiectiva ~i nu ca efect al 'impacarii". in mod similar se va proceda ~i In cazul infractiunii de
- este similara cu cea de la infraqiunile de omor (art. i 88 NCP), ornor calificat vatamare din culpa a unui membru de familie, prevazuta de art. 196 NCP.
(art. 189 NCP), loviri sau alte violente (art. 193 NCP), vatamare corporala (art. 194
NCP), loviri sau vatamari cauzatoare de rnoarte (art. 195 NCP), analizate mai sus; :iti-deatre mama
astfel, se poate retine intentie directa sau indirecta, nu ~i comiterea infractiunii de
violenµi in familie din culpa; 2.1. Nopune
- faptuitorul trebuie sa cunoasca la momentul comiterii faptei ca subiectul pasiv este
- in cuprinsul acestei infraqiuni NCP lnglobeaza infractiunea de pruncucidere din
un membru de familie; in cazul In care raptuitorul credea ca saviir~e~te o fapra impo-
C.pen. din 1969 ~i aduce in plus faptele de loviri sau alte violen/e, vtitiimare corpora/ii,
triva unui membru de familie, insa In realitate victima era o persoana care nu avea lovirile sau vattimarile cauzatoare de moarte comise de mama ajlata fntr-o stare de
aceasta calitate, nu se va retine comiterea infractiunii de violenta In familie, ci aceea tulburare fa fa de nou-nascut, oferindu-le $i acestora caracter atenuat;
de infractiune contra vietii sau integritatii corporale sau sanatatii comisa efectiv
- prima formii tip a infrac/iunii (pruncuciderea) consta in uciderea copilului
[dupa caz, infractiunea de omor (art. 188 NCP), omor calificat (art. 189 NCP), loviri
nou-nascut imediat dupa na~tere, dar nu mai tiirziu de 24 de ore, sav~ira de catre
sau alte violente (art. 193 NCP), varamare corporala (art. 194 NCP), Ioviri sau vata-
mama aflata In stare de tulburare psihica [art. 200 alin. (1) NCP];
mari cauzatoare de moarte (art. 195 NCP)].
- a doua Jonna tip a infracfiunii consta in lovirea sau alte violente, vatamarea
1.6. Formele infracpunii corporala sau lovirea sau vatamarile cauzatoare de moarte saviir~ita asupra copilului
nou-nascut imediat dupa na~tere, dar nu mai tiirziu de 24 de ore, de catre mama aflata
- sunt identice cu cele de la infraqiunile de omor (art. 188 NCP), ornor calificat in stare de tulburare psihica [art. 200 alin. (2) NCP].
(art. 189 NCP), loviri sau alte violente (art. 193 NCP), vatamare corporala (art. 194
NCP), Ioviri sau vatamari cauzatoare de moarte (art. 195 NCP), analizate mai sus.
108 Drept penal. Partea specia/a /nfracfiuni contra persoanei 109

2.2. Obiectul infractiunii _ este necesar ca victima sa fie in viata la momentul comiterii activitatii infraqio-
nale, chiar daca suferea de o boala incurabila, o boala genetica, epilepsie, paralizie
a) obiectul juridic special: via~ copilului nou-nascut ~i relatiile sociale in legatura
cerebrala etc.;
cu dreptul la viata, respectiv integritatea fizica sau sanatatea copilului nou-niiscut ~i
relatiile sociale in legatura cu acestea; _ pluralitatea de subiecti pasivi (in ipoteza sarcinii multiple) atrage retinerea unui
concurs de infractiuni.
b) obiectul material: corpul copilului nou-nascut.

2.3. Subiectii infracfiunii ~ Abandonarea de catre mama a unui copil de trei saptamani intr-un
vagon CFR, fapt in urma caruia acesta a decedat, constituie infraqiunea de omor
a) subiectul activ nemijlocit unic: numai mama naturali'i sau purtiitoare (surogat) calificat, ~ i nu cea de pruncucidere, deoarece copilul nu era nou-nascut, iar
a copilului nou-nascut, casatorita sau necasatorita, care se afla la momentul sava~irii inculpata nu se afla intr-o putemica stare de tulburare (CA . Bucure~ti, secfia
infractiunii intr-o stare de tulburare psihicii (autor exclusiv, calificat); penala, decizia nr. 54611999. in C.P.JP. 1999, p. 120).
- spre deosebire de C.pen. din 1969, NCP nu mai prevede condi/ia ca starea de tul-
burare sii fie pricinuitii de n~tere, putandfl avute in vedere orice sti'iri de tulburare ~ Instanta a apreciat ca faptul ca nou-nascutul era neviabil nu are
psihicii asociate sarcinii, na~terii, lehuziei (de pildii, cele provocate.de respingerea relevanta pentru incadrareajuridica a faptei, mai ales ca inculpata nu cuno~tea ca
imediati'i de ciitrefamilie a copilului ~i a mamei etc.); nou-nascutul avea pneumonie interstitiala ~ i va muri intr-un interval de timp mai
scurt sau mai lung (C.S.J., secfia penala, decizia nr. 92212003, www.legalis.ro).
- nu prezinta importanta daca sarcina a fost urmarea unui raport sexual liber
consimtit ori a unuia obtinut prin constrangere sau profitand de imposibilitatea victimei
2.4. Latura obiectiva
de a se apara 1;
- nu este posibil coautoratul; 2.4.1. Prima forma tip a infractiunii - pruncuciderea [art. 200 alin. (1) NCP]
- participantii care cu intentie determina, inlesnesc sau ajuta pe mama copilului a) elementul material: actiunea sau inactiunea prin care se suprima via~
nou-nascut la savar~irea infractiunii vor riispunde pentru instigare, respectiv compli- nou-nascutului, savar~ita imediat dupa na~tere, dar nu mai tiirziu de 24 de ore de la
citate la omor/loviri sau alte violente/vatamare corporalalloviri sau vatfunari cauzatoare finalizarea procesului na!jlerii, indiferent de data la care se produce decesul;
de moarte, dupa caz, respectiv pentru instigare/complicitate la violenta in familie daca - in cazul in care fapta este sava~ita dupa mai mult de 24 de ore de la finaliza.rea
au calitatea de membru de familie in raport cu nou-nascutul2 ; procesului n~terii, mama va raspunde pentru infraqiunea de violente in familie (ca
- daca mama aflata in stare de tulburare instiga sau ajuta un tert sa vatame sau sa forma agravata a omorului); daca fapta este comisa in timpul na~terii se va retine
ucida copilul nou-nascut in primele 24 de ore dupa finalizarea procesului na~terii, comiterea infractiunii de vatfunare a ratului (art. 202 NCP);
autorul va riispunde pentru omor/loviri sau alte violente/vatamare corporalalloviri sau - 'in cazul savar~irii acestei infraqiuni, 'in oricare dintre modalitati, este obligatorie
vatamari cauzatoare de moarte/violenta in familie, in vreme ce mama va raspunde efectuarea expertizei medico-legale psihiatrice, conform art. 184 alin. ( 1) NCPP;
pentru instigare sau complicitate la infractiunea previizuta de art. 200 NCP.
- fata de caracterul atenuat al incriminarii autonome previizute de art. 200 alin. (1)
b) subiectul pasiv: copilul nou-nascut (imediat dupa taierea cordonului ombilical NCP, de subiectul activ nemijlocit calificat unic (mama) ~i de subiectul pasiv (copilul
ori in primele 24 de ore dupii n~tere). nou-nascut aflat in primele 24 de ore dupa na~tere), starea de vulnerabilitate a
persoanei vatamate fiind asumata prin continutul constitutiv al infractiunii, nu este
posibila retinerea circumstantei agravante legale prevazute de art. 77 lit. e) NCP al
comiterii faptei profitand de starea de vulnerabilitate a persoanei vatiimate.
1
in acela~i sens, in doctrinli ( V. Cioc/ei, In NCP comentat, p. 4 I 5) s-a arlitat cli: ,,Nu
conteaza dacli mama este ciisiitoritii sau nu, dacii raporturile sexuale in urma ciirora copilul a b) urmarea imediata: moartea copilului nou-nascut;
fost conceput au avut loc in cadrul casatoriei sau au avut un caracter extraconjugal, nu este - nu este necesar ca moartea sa se produca In primele 24 de ore de la na~tere, acesta
relevant pentru existenta infrac\iunii dacii respectivele raporturi sexuale au fost consim\ite de putand surveni ~i ulterior; prin urmare, se va retine infractiunea prevazuta de art. 200
viitoarea mama sau aceasta a fost constransa, altfel spus daca mama a ramas insarcinatii in alin. (!) NCP, iar nu cea de omor sau omor calificat, ~i in ipoteza in care actele de exe-
urma unui viol".
2 cutare sunt comise in primele 24 de ore dupa n~tere, dar moartea smvine ulterior;
In acest sens in doctrina (F. Streteanu, D. Ni/u, op. cit., vol. II, p. 435) s-a aratat ca faptul
ca uciderea nou-nascutului a fost comisa imediat dupa na~tere de catre mama aflata in stare de - in cazul In care nu se produce moartea nou-nascutului, fapta poate ti incadrata In
tulburare nu conduce la imputarea automata a inten\iei repentine ~i in cazul complicelui care o art. 200 alin. (2) NCP care constituie o forma atenuata a infractiunii de loviri sau alte
ajutli pe mama. A~a se face ca doctrina ~i jurisprudenta considerii in mod constant ca mama va violente, respectiv a celei de vatamare corporala.
rlispunde pentru infrac\iunea prevlizutii de art. 200 alin. (!) NCP, in vreme ce complicele va
rlispunde pentru o infractiune de omor". ·
Infrac{iuni contra persoanei 111
110 DrepF penal. Panea specialii
de personal medical de specialitate. Apoi, moartea bebelu~ului fiind cauzatii de
c) Iegatura de cauza litate : trebuie sa rezulte ca aqiunea sau inaqiunea subiectului
hemoragia meningo-cerebrala consecutiva unui traumatism obstetrical in cadrul
activ nemijlocit reprezinta cauza mortii.
na$terii, rara a se constata leziuni de violenta pe corp, trunchi ~i membre, nu
2.4.2. A doua fo r ma t ip a infractiunii [art. 200 a lin. (2) NCP] exista legatura de cauzalitate intre aceasta ~i fuga inculpatei In lanul de porumb,
respectiv refuzul de a se deplasa la spital mai ales ca aceasta activitate a fost
- elementul material, urrnarea imediata, legatura de cauzalitate sunt similare cu cele realizata de tatal minorului, dar nu s-a reu~it salvarea sa. De altfel, concluziile
de la infraqiunile de loviri sau alte violente, vatiimare corporala sau loviri sau vatamari medico-legate nu eviden~iaza ca neasistarea la na~tere este cauza traurnatismului
cauzatoare de moarte; ceea ce confera caracter atenuat acestei infractiuni este faptul ca obstetrical, fiind notoriu faptul aparitiei unor asemenea probleme ~i la na~terile
este comisa asupra nou-nascutului imediat dupa n~tere, dar nu mai tarziu de 24 de ore In unitatile sanitare. Nu existii nicio proba ca, In timpul na~terii, inculpata a
de la n~tere, de ciitre mama ajlatii in stare de tulburare psihicii; efectuat o anumita manevra asupra ratului ~i care sa duca la ace! traumatism (...).
- in cazul In care fapta este savar~ita dupa mai mult de 24 de ore de la na~tere, faia de nivelul redus de instruire al inculpatei (3 clase), de mediul in care traia,
mama va raspunde pentru infrac~unea de violente In familie (ca fonna agravata a de mij loacele modeste de subzistenta, de grija manifestatii cu privire la ceilalti
infractiunilor contra integritatii corporale sau sanatatii); daca fapta este comisa In trei minori, in conditiile In care inculpata (In varstii de 24 ani la data faptei) mai
timpul na~terii, se va retine comiterea infraqiunii de vatiimare a ratului (art. 202 NCP). nascuse la domiciliu rara a avea vreo problema, nu sunt argumente care sa
conduca la convingerea ca inculpata nu a prevazut moartea bebelu~ului C.M. ~i
2.5. L atura s ubiectiva nici nu putea sa-l prevada. Totodatii, cand expertiza medico-legalii psihiatrica a
concluzionat ca inculpata P.N. a prezentat la data savar~irii faptei o tulburare
2.5.1. Prima forma tip a infracp unii - p runcuciderea fart. 200 alin. (1) NCP ] acutii de stres, avand In raport cu fapta comisa discemamantul u~or diminuat, nu
se poate pretinde inculpatei sa actioneze ca o persoana lucida, stiipana pe sine la
- inten~e directii sau indirecta spontanii (repentin6); totodata, trebuie sa ex.iste o
nici o ora de la na~tere. Prin urrnare, nici latura obiectiva, nici cea subiectiva a
star e de tulburare p sihica pricinuitii sau nu de na~tere (de pilda, psihozele
infrac\iunii de ,,ucidere din culpa" nu sunt realizate; In acest sens, din actele de
postpartum, psihoza de lactatie, diverse stari delirante, o malfonnatie congenitala a
la dosar rezultii rara dubiu ca moartea s-a produs din motive independente de
copilului, paralizia cerebrala a copilului etc.);
vointa inculpatei, fapt pentru care nu se poate retine nici intentie ~i nici culpa
- daca fapta este comisa din culpa, nu se va retine infraqiunea previizutii de art. 200 (!.C.C.J., secfia penalii, decizia nr. 18912010, www.scj.ro).
alin. (!) NCP, ci uciderea din culpa, instanta putand sa constate incidenta clrcumstantei
atenuante judiciare previizutii de art. 75 al in. (2) lit. b) NCP; ~ Daca se dovede~te ca mama care ~i-a ucis copilul nou-nascut imediat
- starea de tulburare nu trebuie sa aboleasca discemamantul autoarei, deoarece In dupa na$tere nu a actionat cu o intentie spontana determinatii de o stare de tulbu-
aceastii ipoteza se va retine iresponsabilitatea drept cauza de neimputabilitate. rare, ci a pus in executare o hotiirare luatii anterior acestui moment, fapta
savar~ita unneaza a fi incadratii ca infractiune de omor, ~i nu ca infrac\iune de
~ Potrivit expertizei psihiatrice, inculpata sufera de o ,,reactie nevrotica pruncucidere (Trib. Suprem, sec/ia penalii, decizia nr. 206711977. fn Repertoriu
depresiva situationala", boala care nu influenteaza discemamantul, dar care. pe 1976-1980, p. 282).
fondul unei situatii conflictuale avand sorgintea intr-o sarcina nedorita (prove- 2.5.2. A doua fo rma tip a infracpu n ii [ar t. 200 alin. (2) NCP]
nind din relatii extraconjugale) ~i in iminenta descoperirii de catre sot a acesteia,
putea produce o reaqie scurtcircuitara, cu consecinta ingustiirii con~tiintei. Dupa - este similara cu cea de la infracµunile de loviri sau alte violente, vatamare corpora!a
reluarea relatiilor cu sotul ei, inculpata a fost supusa unor presiuni fizice ~i sau loviri sau viitiimari cauzatoare de moarte analizate mai sus (intentie directii sau
psihice care, In mod evident, i-au afectat discemamantul ~i conduita. Aflata indirectii, ori praeterintentie); totodatii, trebuie sa existe 0 stare de tulburare psihica
intr-o asemenea stare tensionata, inculpata a nascut inainte de termen, !ara sa fie pricinuitii sau nu de na~tere (de pilda, psihozele postpartum, psihoza de lacta\:ie, diverse
asistatii ~i, din cauza tulburarii provocate de na~tere, fara a se convinge ca stiiri delirante, o malformatie congenitala a copilului, paralizia cerebrala a copilului etc.);
nou-nascutul este viu, I-a ingropat in curte (CA. Targu-Mur~. secfia penalii, - nu este necesar ca urmarile vatamatoare sau moartea sa se produca in primele 24
decizia nr. 1312003, www.legalis.ro). de ore de la na~tere, acestea putand surveni ~i ulterior;
- daca fapta este comisa din culpa, nu se va retine infrac~unea prevazutii de art. 200
~La data de 17 august 2006, in jurul orei 7:30, inculpata P.N. I-a nascut alin. (1) NCP, ci vatamarea corporalii din culpa, instanta putand sa constate incidenta
pe minorul C.M., la domici liu, rara a fi asistatii de personal medical de circumstantei atenuantejudiciare prevazuta de art. 75 alin. (2) lit. b) NCP;
specialitate, ci de martorul C.D., dupa care a refuzat sa se prezinte la spital cu
- starea de tulburare nu trebuie sa aboleasca discemamantul autoarei, deoarece in
nou-nascutul, pe fondul unei stiiri de tulburare pricinuitii de na~tere, prin hemo-
ragie meningo-cerebrala consecutiva unui traumatism obstetrical (.. .). Legea nu aceastii ipoteza se va retine iresponsabilitatea drept cauza de neimputabilitate.
o obliga pe inculpata sa se prezinte la medicul de fami lie ~i nici sa nasca asistatii
112 Drept penal. Partea specialii Infracriuni contra persoanei 113
2.6. Formele infractiunii clusii posibilitatea ca fn anumite imprejurari, in cazul fn care exista divergen/e
- actele preparatorii ~i tentativa: sunt posibile, insa nu sunt incriminate; :nsiderabile intre statele contractante asupra problemei de a !fli in ce miisura art. 2
rotejea=ii dreptul la via/ii al unui copil ce se va na$te, sii poata fl oferitii o interpre-
- consumarea: in momentul mortiilvatamarii corporale a copilului nou-nascut;
~are a art. 2 in aceastii materie1• Astfel, Comisia Europeana a considerat ca nu se poate
- daca violenta in familie imbraca forma unei infractiuni cu durata de consumare, realiza o analiza in abstracto in aceasta rnaterie, ci numai in concre10, de la caz la caz;
infractiunea se va epuiza la data producerii urmarii mai grave (de pilda, in cazul lovirii
3. in cauza Vo c. Fran/ei2, Marea Camera a Curtii Europene a aratat capunctul de
sau vatamarii cauzatoare de moarte comise asupra unui membru de familie, infrac-
fncepere al vie/ii fine de marja de apreciere a state/or, care trebuie recunoscutii chiar
tiunea se va epuiza la data producerii urmarii periculoase, adica a mortii victimei).
~i in cazul un~i _interpretiiri ~olutive a Co~ventie_i ~uropene. Nu e~ista u_n _consens
2.7. Pedeapsa european cu pnvire la natura ~1 statutul ernbnonulu1 ~ilsaufotului, de~1 ace~t1a mcep sa
se bucure de o anurnita protectie in lumina progresului ~tiintific ~i a potentialelor
- la prima forma tip inchisoarea de la 1 la 5 de ani; consecinte ale studiilor In materia ingineriei genetice sau procrearii asistata medical. Se
- pentru cea de-a doua forma tip art. 200 alin. (2) NCP stipuleaza o forma de poate retine, ca numitor comun, eel mult apartenenfa embrionului $ilsau a fotului la
sanctionare cu un grad ridicat de imprevizibilitate (,,limitele speciale ale pedepsei sunt specia umanii. Potentialitatea acestuia de a fi ~i capacitatea de a deveni o persoana
de o luna ~i respectiv, 3 ani"); de~i aceasta forma ar trebui sa reprezinta o incriminare iropun protectia sa in considerarea demnitatii umane, fara a face din ernbrion ~i/saufot,
autonoma ~i atenuata a infractiunilor contra integritatii corporale ~i sanatatii comise de 0 persoana in sensul art. 2 din Conventia europeana. Nici Conventia de la Oviedo
mama atlata in stare de tulburare fata de copilul nou-nascut, in unele ipoteze, prin privind drepturile omului ~i biornedicina3 nu ofera o definitie a termenului de persoana,
prevederea numai a unor durate de timp care probabil se refera la pedeapsa inchisorii aratandu-se In raportul explicativ la aceasta ca, In lipsa unei unanimitati asupra
cu excluderea posibilitatii aplicarii pedepsei amenzii, aceasta ,,forma atenuanta" este definitiei, statele paf!i au ales sa lase aceasta 'in sarcina dreptului intern. Prin urmare,
mai severa decat incriminarea de baza. Curtea Europeanii conchide cii nu este de:::irabil !fi nici miicar posibil sii se riispundii fn
prezent la chestiunea de a $Ii dacii un copil care urmeazii sii se nascii este o persoanii
fn sensul art. 2 din Conven/ia europeanii.
- astfel, Curtea Europeana a constatat existenta atat a unei imposibilitati juridice
(nici posibil), cat ~i a unei irnposibilitati etice (nici dezirabil) de a se pronunta In
aceasta materie, avand in vedere, in principal, lipsa unei definitii comune sau predomi-
§1. Consideraµi generale referitoare la protecpa prin instrumente de nante la nivel european a notiunii de persoana ~i marja de apreciere a statelor4 ;
drept penal a Ia.tului - in acest cadru, este justa observatia profesorului J.P. Marguenaud potrivit careia
,,dreptul la viata al iatului" se afla In anticamera dreptului garantat de art. 2 din Con-
Atat fosta Comisie Europeana, cat ~i Curtea Europeana au manifestat o deosebita
ventia europeana.
prudenta in dezlegarea problemei daca dreptul la viata acopera ~i protectia intrauterina
a iatului evitand sa dea un raspuns tran~ant. Astfel, se remarca urmatoarea abordare: Aceste elemente au Jost avute in vedere in NCP pentru a reglementa intr-un capitol
distinct de infrac/iunile contra vie/ii, a agresiunilor asupra fotului.
I. in cauza X c. Regatului Unit1, Comisia Europeana a apreciat ca art. 2 din
Conven(ia europeanii nu conferii fotului un drept abso/ut la via/ii. Viata iatului este
intim legata de viata femeii care ii poarta ~i nu ar putea fi avuta in vedere separat. Daca 1
in mod intemeiat, s-a aratat in doctrina (S. Trechsel, Spotlights on Article 2 of the
s-ar considera ca art. 2 se aplica ~i iatului ~i ca protectia acordata de acest articol ar
European Conventions on Human Rights, in W. Benedek, H. Isak. R. Kiker, Developments and
trebui, in absenta unor limitari exprese, sa fie considerata ca absoluta, ar trebui sa se
developing International and European Law, F.S. Ginther, Frankfurt. I 999, p. 672; Fr. Sudre,
deduca de aici ca avortul este interzis, chiar ~i atunci cand sarcina ar pune in pericol Les incertitudes du juge europeen face au droit a la vie, Melanges Christian Mouly, Litec,
viata mamei. Acest lucru ar insernna ca viata iatului ar fi considerata ca fiind mai Paris, 1998, p. 375-385) ca in acest domeniu Comisia Europeana a evitat sa aiba o pozitie
pretioasa decat viata rnamei insarcinate; definitiva, limitandu-se la a arata ca ~i In situatia in care o anumita protectie a fetusului ar
2. in cauza H. c. Norvegiei2, Cornisia Europeana a considerat ca nu este nevoie sii putea fi considerata ca este acoperita de garantiile din art. 2, ingerinta poate fi justificata In
anumite circumstante.
decida dacii fotul poate beneflcia de o anume protecfie In ba=a art. 2, neputandfl totu$i 2
A se vedea ctEDO, Marea Camera, hotararea din 8 iulie 2004, in cauza Vo c. Franfei,
parag. 84-85.
1
Ase vedea Comisia Europeana, decizia din 13 mai 1980, in cauza X c. Marii Britanii, 3
Romania a sernnat aceasta conventie la 4 aprilie 1997 ~i a ratificat-o prin Legea
parag. 19; in acela~i sens, a se vedea Raportul Comisiei Europene din 12 iulie 1977, in cauza nr. 17/2001 (M.Of. nr. 103 din 28 februarie 2001 ).
4
Broggemann $i Scheulen c. Germaniei. A se vedea F. Massias, Droits de l' homme, Chronique intemationale, in Revue de
2
A se vedea Comisia Europeana, decizia din 19 mai 1992, in cauza H. c. Norvegiei. science criminelle et de droit penale compare nr. 1/2005, p. 143.
~

Drept penal. Partea specialii Infracfiuni contra persoanei 115


114
b) subiectul pasiv: atilt femeia insarcinata, cat ~j ratul.
§2. intreruperea cursului sarcinii
_ in cazul in care femeia insarcinata este subiectul activ al infraqiunii, subiectul
2.1. Notiune pasiv al infraqiunii va fi doar ratul.

- este infraqiunea ce consta 1n intreruperea cursului sarcinii, prin orice mijloace, 2.4. Latura obiectiva
saviir~ita in una dintre urmatoarele imprejurari: (i) in afara institutiilor medicale sau
cabinetelor medicale autorizate in acest scop; (ii) de catre o persoana care nu are cali- a) elementul material: aqiunea de provocare ilegalii. a intreruperii cursului sarcinii,
tatea de medic de specialitate obstetrica-ginecologie ~i drept de libera practica medicala cu consimfamantul femeii fnsarcinate, prin orice mijloace apte de a produce acest
in aceasta specialitate; (iii) daca varsta sarcinii a depa~it paisprezece saptamani rezultat;
- fapta este tipicii dacii. intreruperea cursului sarc inii are Joe in una dintre urmii.-
[art. 201 alin. (I) NCP];
toarele modalitati alternative: in afara institufiilor medicale sau a cabinetelor
- Jegea prevede trei variante agravate: (i) intreruperea cursului sarcinii, saviir~ita in medicate autorizate in acest scop 1, ori dacii. intreruperea cursului sarcinii este realizata
orice conditii, fii.ra consimtamantul femeii insarcinate [art. 201 alin. (2) NCP]; de catre o persoanii care nu are calitatea de medic de specialitate obstetrica-gineco-
(ii) saviir~irea faptelor descrise la variantele tip daca s-a cauzat femei i insarcinate vreo logie ~i drept de liberii practicii medicalii fn aceastii specialitate2; in aceste cazuri nu
vatamare corporala [art. 201 alin. (3) teza I NCP]; (iii) savar~irea faptelor descrise la prezinta importanta viirsta sarcinii calculata de la momentul nidatiei ~i nici faptul ca a
variantele tip care a avut ca urmare moartea femeii lnsarcinate [art. 201 alin. (3) teza existat consimtamiintul femeii insarcinate;
a II-a NCP]. - deopotrivii., fapta va Ji tipicii dacii. intreruperea cursului sarcinii are Joe dupii.
rrecerea a paisprezece siiptamani3 calculate de la momentul nida/iei (care are Joe intre
2.2. Obiectul infractiunii
a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la intreruperea cursului sar-
1
cinii cu respectarea integritatii corporale, a sanatatii ~i vietii femeii insarcinate, precum in literatura juridica de specialitate ( V. Cioclei, Drept penal. Partea speciala I, ed. a 2-a,
Ed. C.H . Beck, Bucure~ti, 20 17, p. I I 2) s-a aratat in mod lntemeiat ca ,,este indeplinita
~i cele referitoare la dezvoltarea normala intrauterina a ratului;
aceasta condi\ie ata~ata elementului material chiar ~i in ipoteza in care intreruperea cursului
- copilul conceput, dar nenascut se inrati~eaza ca embrion, in primele trei Juni ale sarcinii se realizeaza intr-o institu\ie medicala sau intr-un cabinet medical, public sau privat, in
sarcinii, ~i ca rat, dupa a treia luna de sarcina (dupii paisprezece siiptiimani); condi\iile in care acestea au alte specializari ~i, ca atare, le lipse~te autoriza~a de efectuare a
intreruperi lor de sarcina,..
- embrionul nu beneficiaza de o protectie din perspectiva art. 201 NCP (infraqiune
~ ln doctrina (V. Cioclei, op. cit., ed. a 2-a, p. 112) s-a re\inut ca fapta poate fi comisa fie
inclusa in seqiunea agresiuni asupra ratului) chiar ~i in ipotezele in care fapta a fost
de catre o persoana care nu are pregatire medicala, fie de catre o persoana care are calitatea de
comisa in afara institutiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate ill acest scop, medic, dar are alta specialitate dedit cea ceruta de textul de lege, fie chiar ~i de medicul spe-
ori de catre o persoana care nu are calitatea de medic de specialitate obstetrica-gineco- cialist in obstetricii-ginecologie, care ~i -a pierdut, dintr-un motiv sau altul, dreptul de libera
logie ~i drept de libera practica medica!a in aceasta specialitate; in aceste ipoteze, in practica in specialitatea respectiva.
3
realitate, se protej eaza integritatea corporala, sanatatea sau viata femeii insarcinate; in principiu, vor fi avute in vedere primele 16 saptamiini calculate de la momentul con-
- avand ill vedere cauzele justificative prevazute de art. 20 1 alin. (6) NCP rezulta ca cep;iei, care echivaleaza cu 14 saptamiini de la momentul nidafiei. Pentru o analiza detaliata, a
se vedea J. T. Salas Darrochoa, El concepto de feto en el codigo penal espafiol, in Revista de
in aceste situatii protectia ratului este subsidiara protectiei femeii insarcinate. Derecho y Salud, vol. XIII, nr. 1/2005, p. 115-116, apud I. Curt, Fatul ca subiect pasiv in
b) obiectul material: corpul ratului, ~i, dupa caz, corpul femeii insarcinate. reglementarea noului Cod penal, in C.D.P. nr. 3/2015, p. 81. Autoarea mai arata ca piina in
momentul nida\iei se poate produce fenomenul diviziunii embrionare, apariind gemenii mono-
2.3. Subiectii infracfiunii zigo\i, dar ~i fenomenul invers, conform caruia se creeaza a~a-nu mitele ,,fiin\e himere'', zigotice
sau postzigotice, create din unirea a doi embrioni distinc\i. Astfel, piina la fina l!zarea procesului
a) subiectul activ : orice persoana fizica sau juridica (necircumstantiat) cu capaci- nida\iei nu sunt indeplinite condi\iile de unicitate ~i unitate pe care le presupune o fiinta
tate penala; umana. Totodata, frontiera acestor 14 zi le coincide cu formarea liniei primitive (creasta neu-
- potrivit art. 201 alin. (7) NCP, nu se pedepse~te femeia insarcinata care i~i intre- rala) care constituie prima ebo~a a sistemului nervos. Deopotriva, in literatura juridica
(V. Cioc/ei, op. cit., p. 112) s-a afirmat ca ,,din punct de vedere medical, efectuarea intreru-
rupe cursul sarcinii; prin urmare, femeia insarcinata poate fi subiect activ al infraqiunii,
perii cursului sarcinii dupa viirsta de 14 saptamiini nu este de dorit deoarece implica riscuri
dar va beneficia de o cauza de nepedepsire; mari pentru integritatea corporala, sanatatea sau chiar via\a femeii insarcinate. Din punct de
- poate fi subiect activ nemij locit ~i un medic care nu are specialitatea de obstetrica vedere moral, efectuarea intreruperii cursului sarcinii dupa viirsta men\ionata nu este de dorit,
ginecologie; deoarece dezvoltarea ratului este intr-o etapa avansata in care, ,,via\a in devenire" este deja
consolidata (incepiind cu cea de-a treisprezecea saptamiina de viata, in pofida dimensiunilor
- participatia penala este posibila in toate formele: coautoratul, instigarea sau com-
reduse, flitul arata ~i se comporta ca un copil intreg format, iar in saptamiina a paisprezecea,
plicitatea. sunt vizibile ecografic gesturi precum suptul degetului)".
116 Drept penal. Partea specia/a Infrac/iuni contra persoanei I 17
a 9-a zi ~i a 14-a z1 de sarcina); in aceasta ipoteza este necesar ca raptuitorul sa fi tuitorul urmare~te nu vatamarea corporala a femeii insarcinate, ci intreruperea ilegala a
cunoscut viirsta sarcinii; nu prezinta importanta faptul ca intreruperea cursului sarcinii a cursului sarcinii, ~i praeterintentionat se produce vatamarea corporala a victimei;
avut loc 'in institutiile medicate sau cabinetelor medicale autorizate, cu consimtamiintul
femeii inslircinate; _ in ipoteza in care raptuitorul dore~te lezarea integritatii corporale a femeii inslir-
cinate, iar nu intreruperea nelega!a a cursului sarcinii, iar praeterintentionat se produce
- nu va fl tipicii fapta de intrerupere a cursului unei sarcini in primele 14 saptlimiini
avortul se va re\ine comiterea infrac\iunii de vatamare corporala in forma tip (art. 194
calculate de la momentul nidafiei, daca intreruperea este efectuatli cu consimtamiintul
alin. (I) lit. d) NCP];
femeii inslircinate in cadrul institu/iilor medicate sau cabinetetor medicate autorizate
in acest scop, de catre o persoana care are calitatea de medic de specialitate obste- _ in cazul in care taptuitorul exercita violente asupra victimei cu intentie directa in
trica-ginecologie ~i drept de libera practica medicala in aceastli specialitate; scopul producerii avortului se va retine concursul de infractiuni intre vatamarea cor-
porala in forma de baza [art. 194 al in. (I) NCP] ~i infraqiunea de intreruperea cursului
- se va retine sava~irea unei singure infractiuni, chiar daca sarcina intrerupta sarcinii [art. 201 alin. (2) NCP].
nelegal era multipla.
b) urmarea imediata: intreruperea cursului sarcinii; 2.6.3. intreruperea ilegalii a cursului sarcinii realizata in condipile formelor
tip, daca prin aceasta s-a cauzat moartea femeii insarcinate [art. 201 alin. (3)
c) legatura de cauzalitate: trebuie sa existe intre actiunea infractionala ~i urmarea teza a II-a NCP]
produsa ~i trebuie dovedita. ·
- fapta se comite cu praeterintentie;
2.5. Latura subiectiva - daca 'intreruperea ilegala a cursului sarcinii in aceastli forma se produce cu intentie
- intentie directli 1 (forma de baza ~i prima variantli agravata), respectiv praeterin- directli sau indirectli se va retine omorul calificat prevazut de art. 189 alin. (I) lit. g) NCP.
tentie la cele doua variante agravate prevazute de art. 201 alin. (3) NCP;
2.7. Formele infracpunii
- nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost sav~ita activitatea infractionala;
acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei. - actele premergatoare sunt posibile, dar nu sunt incriminate;
- in principiu tentativa (intrerupta sau perfecta) este posibila, fiind incriminatli;
2.6. Variante agravate tentativa nu este posibila in cazul comiterii infraqiunii In forma agravata prevazuta de
2.6.1. intreruperea cursului sarcinii, savar~ita Iara consimtamantul valabil art. 201 alin. (3) NCP, fapta fiind praeterinten\ionata;
exprimat al femeii insarcinate [art. 201 alin. (2) NCP] - consumarea: in momentul producerii urmlirii prevlizute de lege - intreruperea
cursului sarcinii;
- nu prezintli importanta viirsta sarcinii, faptul ca activitatea infraqionala a fost
comisa de catre o persoana care nu are calitatea de medic de specialitate obste- - in cazul variantei agravate praeterinten\ionate infractiunea se consumii la mo-
trica-ginecologie ~i drept de libera practica medicala in aceasta specialitate ~i nici locul mentul realizarii activitli\ii infrac\ionale, epuizandu-se la momentul producerii
sau modalitatea in care a fost realizatli activitatea infractionala (constituie infractiune ~i rezultatului mai grav;
intreruperea cursului sarcinii f'ara consimtlimiintul femeii insarcinate efectuata in cadrul - nu poate fi saviir~itli in forma continuata, fiind o infractiune cu rezultat ireversibil
institutiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate in acest scop); (definitiv)1.
- aceasta prima varianta agravatli se comite cu intentie directli.
2.8. Pedeapsa
2.6.2. intreruperea cursului sarcinii realizata in conditiile formelor tip, daca
prin aceasta s-a cauzat femeii insarcinate o vatamare corporala [art. 201 - pentru prima variantli tip [art. 201 alin. (I) NCP]: lnchisoarea de la 6 !uni la 3 ani
sau amenda (180-300 zile-amenda) ~i interzicerea exercitlirii unor drepturi;
alin. (3) teza I NCP]
- trebuie ca fapta sa produca praeterinten/ionat vreuna dintre unnatoarele conse- 1
in doctrina (F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. II, p. 57 ~i 58) sunt relevate ~i unele
cinte: a) o infirmitate; b) leziuni traumatice sau afectarea sanatatii unei persoane, care ipote=e de excepfie in care se va putea retine forma continuata a acestei infrac\iuni cu rezultat
au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de ingrijiri medicale; c) un preju- indivizibil. Astfel, se arata ca ,,este posibil ca de la inceput autorul sa ti acceptat posibilitatea
diciu estetic grav ~i permanent; d) punerea in primejdie a vietii persoanei; a~adar, rap- unei tentative e~uate, hotarand ca in acest caz sa reia ulterior actiunea pana la consumare,
ipoteza in care vom putea vorbi de o infractiune continuata". in acest sens, autorii dau ca
exemplu o spe\a din jurispruden\a fostului Tribunal Suprem (sec\ia penala, decizia
nr. 573/ 1975) in care instanta a retinut ca inculpata, acceptand sa intrerupa cursul sarcinii unei
1
in sensul ca forma de baza a infractiunii poate fi comisa ~i cu intentie indirecta, a se femei, s-a in\eles cu aceasta ca, in cazul in care primele manopere abortive nu vor avea efectul
vedea S. Bogdan, D. $erban, op. cit., p. 143. vizat, sa revina ulterior pentru a relua aceste manopere,ceea ce s-a ~i intamplat.
lnfracriuni contra persoanei 121
120 Drept penal. Parlea specialii
exercitate asupra cnrpului femeii lnsarcinate) sau infractiunea de lntrerupere a cursului
b) subiectul pasiv: copilul conceput, dar neniiscut (Ia.tu) aflat In timpul sarcinii ori . · ·I
sarctnJt ;
In procesul na~terii), respectiv copilul nascut cu sechele rezultate In unna activitatii
infracponale desra~urate In cursul sarcinii sau al n~terii. - fapta nu este tipica daca vatamarea Ia.tului in timpul sarcinii nu are vreuna dintre
urmarile prevazute de art. 194 NCP dupa na~tere ori daca vatamarile nu mai pot fi
3.4. Latura obiectivii constate dupa na~tere.
a) elementul material: c) Iegatura de cauzalitate: trebuie sa existe lntre activitatea infraqionala ~i
urmarea produsa ~i trebuie dovedita.
(i) primaforma tip: viitiimarea fiitului in timpul na~terii (art. 202 alin. (1) NCP);
- activitatea vatamatoare se des~oara dupa declan~area procesului na~terii (con- 3.5. Latura subiectivii
tractii, ruperea membranelor etc.) ~i lnainte de taierea cordonului ombilical ~i poate
- intentia directa sau indirecta;
consta fie lntr-o acpune directa sau indirecta asupra Ia.tului, fie lntr-o inacpune {de
pilda, efectuarea de manevre care conduc la asfixia Ia.tului sau neluarea miisurilor - nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost siivii~ita activitatea infraqionala;
necesare pentru asistarea la procesul na~terii ce conduc la asfixia tatului); acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei.
- in ipoteza In care actele vatamatoare sunt comise dupa na~tere (taierea cordonului 3.6. Var iante a tenuante
ombilical In urma expulziei) nu se va retine comiterea infractiunii de vatamare a
ratului, ci, dupa caz, infractiunea de ucidere sau vatamare a nou-nascutului (art. 200 3.6.1. Vatama r ea fiitului, in timpul na~terii, care a ca uzat ulterior copilului o
NCP), respectiv infracpunea de violenta in familie (art. 199 NCP). vatamare corpor ala, resp ectiv care a avut ca urma re moar tea copilnlui [ar t. 202
alin. (2) NCPI
(ii) a doua f orma tip: vatiimarea fiitului in timpul sarcinii [art 202 alin. (3) NCP].
- activitatea vatamatoare se desra~oarii In timpul sarcinii, de la momentul conceptiei - constituie o forrna atenuata a primei forme tip a infractiunii fara de unnarea
piina la declan~area procesului n~terii ~i poate consta fie lntr-o aqiune directa sau imediata produsa:
indirecta (prin lovirea mamei) asupra tatului, fie lntr-o inactiune (de pilda, adminis- a) viitiimarea corpora/ii a copilului niiscut viu; In urma activitatii infractionale
trarea unor medicamente care au drept consecinta un retard mintal sever al copilului). realizate fn timpul na$ferii se constata ca dupa na~tere copilul prezinta o infirmitate,
b) urmarea imediata: Ieziuni traumatice sau afectarea sanatatii, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult
de 90 de zile de ingrijiri medicale, un prejudiciu estetic grav ~i permanent, ori
(i) la p rima Jonna tip: impiedicarea instalarii vietii extrauterine (expulzia ratului
mort); traumatisme care i-au pus In primejdie viata (de pilda, paralizia cerebrala a copilului
niiscut viu, ca unnare a asfixiei din timpul na~terii);
(ii) la a doua forma tip: I. viitiimarea corpora/ii ulterioara a copilului niiscut viu; In
unna activitatii infractionale realizate fn timpul sarcinii se constata ca dupa n~tere
copilul prezinta o infirmitate, leziuni traumatice sau afectarea sanatapi, care au nece- 1
in aceasta privinta in doctrina ( V. Cioclei, in NCP comentat, p. 422) s-a arlitat ca: ,,Daca
sitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de !ngrijiri medicale, un prejudiciu vlitiimarea tatului se produce in primele 24 de sliptiimani de sarcina, prin agresiuni asupra
estetic grav ~i permanent, ori traumatisme care i-au pus in primejdie viata (de pilda, corpului femeii lnslircinate, fapta poate fi lncadratii, dupa caz, In vatamare corporala sau vatli-
mare corporala din culpa, avand drept consecinta avortul [art. I 94 al in. (I ) lit. d), respectiv
paralizia cerebrala a copilului nascut viu); legiuitorul a optat pentru sanctionarea doar a
art. 196 alin. (2) C.pen.]. Fire~te, daca In aceea~i perioadli se actioneaza direct asupra tatului ~i
unnarilor prevazute de art. 194 NCP, lasiind 1n mod nejustificat In afara ilicitului penal sum intrunite conditiile pentru realizarea infractiunii de lntrerupere a cursului sarcinii, fapta va
unnarule prevazute de art. 193 alin. (2) NCP (leziuni traumatice care au necesitat fi incadratli in art. 201 C.pen. Problema se pune in ipoteza agresiunilor comise asupra femeii
pentru vindecare !ntre I ~i 90 de zile de lngrijiri medicale); 2. moartea copilului niiscut inslircinate sau direct asupra flitului, dupa parcurgerea primelor ~ase !uni de via;li intra uterina,
viu; unnarea imediata se constata In acest caz dupa trecerea unui anurnit interval de iar in unna agresiunilor cursul sarcinii se lntrerupe !?i copilul «Se na~te mort». ( ... ) S-ar putea
timp, ciind se descopera ca, de~i copilul a fost niiscut viu, acesta poarta asupra sa sustine ca fapta reprezintli o vlitamare corporala din culpa, asupra femeii inslircinate, avand
repercusiunile activitatii infractiunii descrise mai sus, respectiv ca decesul acestuia a drept consecinta avortul, numai ca, potrivit doctrinei medico-legale, dupa primele 24 de
fost datorat activitatii ilicite din cursul sarcinii. sliptliman i nu mai existli avort, deci, nu am avea in:fractiune. La fel stau lucrurile In cazul acci-
dentelor de circulatie Uurispruden~ francezli ~i belgianli evocatli mai sus). Aceea~i problemli
- In ipoteza 1n care actele vatamatoare realizate In timpul sarcinii au drept urmare se pune ~ i In legliturli cu agresiunea intentionatli asupra flitului, In aceea~i perioadli, daca nu se
lmpiedicarea instalarii vietii, fapta nu va constitui infracpunea de vatamare a ratului, realizeaza consecin\ele de la al in. (3), _respectiv o vlitlimare ulterioara a copih.:.Jui sau moartea
putiindu-se eventual repoe, dupa caz, infracpunea de vatamare corporala, respectiv vata- acestuia, ci fatul este expulzat mort. In toate aceste ipoteze enumerate, fapta nu ar putea fi
mare corporala din culpa (care a avut ca urmare avortul daca actele de violenta sunt incadratii ca infractiune. Pentru a acoperi aceste situa(ii era necesar ca printre consecin/ele
de la a/in. (3) sii fl Jost reluatii $i cea previizutii la a/in. (1), respectiv impiedicarea instaliirii
vie/ii extrauterine".
Drept penal. Partea specialii lnfracfiuni contra persoanei 123
122

b) moartea copilului nascut viu; urmarea imediata se constata in acest caz dupa
trecerea unui anumit inteival de timp, cand se descopera ca, de~i copilul a fost nascut
~ Elementul material al laturi i obiective este reprezentat de orice actiune
sau inaqiune de vatamare a flitului $i care a avut ca rezultat moartea ulterioara a
viu, acesta poarta asupra sa repercusiunile activitatii infractiunii descrise mai sus,
acestuia. In cauza, a~a cum s-a stabilit prin raportul medico legal de necropsie a
respectiv ca decesul acestuia a fost datorat activitatii ilicite din cursul na~terii.
rezultat ca victima de sex masculin s-a nascut la terrnen, viu (secunde) ~i viabil,
- sub aspectul laturii subiective, aceasta forma atenuata a infractiunii se comite cu rara malforrnatii ale organelor interne craniene, toracice ori abdominale ~i a
intentie directa sau indirecta, ori cu praeterintentie. decedat din cauza asfixiei mecanice cu aspirat amniotic ~i meconial, In timpul
3.6.2. Vatamarea fiitului savar~ita in timpul na~terii de catre mama aflata in travaliului/imediat dupa expulzie, in cadrul unui travaliu prelungit, neasistat
stare de tulburare psihica !art. 202 alin. (4) NCP) medical, cu hematom retroplacentar masiv ce a deterrninat hipoxia, cu modi-
ficari hipoxice importante (hemoragie meningee, hemoragie suprarenaliana,
- numai mama naturala sau purtatoare (surogat) a copilului nou-nascut, casatorita hemoragii In cavitatea toracica ~i In cea abdominala). Din probele dosarului nu
sau necasatorita, care se afla la momentul savar~irii infraqiunii intr-o stare de tulburare reiese ca s-ar putea retine sub aspect subiectiv vreuna dintre modalitatile inten-
psihicii (autor exclusiv, calificat); tiei, aceasta deoarece intimata-inculpata nu a comis vreo actiune sau inactiune
- nu prezinta importanta daca sarcina a fost urmarea unui raport sexual liber de vatamare a flitului ~i care sa fi avut ulterior ca urmare moartea !atului, ci o
consimtit ori a unuia obtinut prin constrangere sau profitand de imposibilitatea victimei culpa din partea acesteia sub aspectul neprezentarii la cabinetul medical unde
de a se apara; na~terea ar fi avut Joe In a\te conditii, iar instalarea vietii extrauterine a Ia.tului
- nu este posibil coautoratul la aceasta forma atenuata; nu ar fi fost pusa In pericol. Pentru aceste considerente, instanta de control
judiciar va dispune schimbarea lncadrarii juridice din infractiunea de vatamare a
- participantii care cu intentie determina, inlesnesc sau ajuta pe mama copilului Ia.tului, prevazuta de art. 202 alin. (2) C.pen. In infraqiunea de vatamare a
nou-nascut la savar~irea in timpul na~terii a infractiunii vor raspunde pentru instigare, flitulu i prevazuta de art. 202 alin. (2) $i (5) C.pen., fapta comisa de intimata-
respectiv complicitate la in.fractiunea de vatamarea !atului; inculpata fiind comisa sub aspect subiectiv In forma culpei cu prevedere
- elementul material al infractiunii consta in aqiunea sau inactiunea prin care se (CA . Gala(i, secfia penalii, decizia nr. 38812018, www.sintact.ro).
vatama !atul in timpul na~terii de catre mama; daca vatamarea !atului este realizata de
mama in timpul sarcinii se va retine cauza de nepedepsire prevazuta de art. 202 3.7. Formele infractiunii
alin. (7) NCP; .
- actele premergatoare sunt posibile, dar nu sunt incriminate;
- urmarea imediata a acestei variante atenuate este: (i) impiedicarea instalarii vietii
extrauterine; (ii) vatamarea corpora/ii ulterioara a copilului nascut viu; in urma acti- - In principiu, tentativa (lntrerupta sau perfecta) este posibila, nefiind incrirninata;
vitatii infrac~onale realizate fn timpul na$lerii se constata ca dupa na~tere copilul tentativa nu este posibila in cazul comiterii infractiunii cu praeterintentie sau din culpa;
prezinta o infirmitate, leziuni traumatice sau afectarea sanatatii, care au necesitat, pen- - consumarea: in momentul producerii urmarii prevazute de lege.
tru vindecare, mai mult de 90 de zile de ingrijiri medicale, un prejudiciu estetic grav ~i
permanent, ori traumatisme care i-au pus In primejdie viata (de pilda, paralizia cere- 3.8. Pedeapsa
brala a copilului nascut viu, ca urmare a asfixiei din timpul na~terii); (iii) moartea
- pentru prima variantii tip [art. 202 alin. (1) NCP]: lnchisoarea de la 3 la 7 ani;
copilu/ui niiscut viu;
- pentru a doua varianta tip prevazuta de art. 202 alin. (3) teza I NCP inchisoarea
- sub aspectul laturii subiective, aceasta forma atenuata a infractiunii se comite cu
intentie directa sau indirecta spontana, ori cu praeterintentie; totodata, trebuie sa existe de la 3 !uni la 2 ani, iar pentru varianta prevazuta de art. 202 alin. (3) teza a II-a NCP
o stare de tulburare pricinuita sau nu de na~tere (psihozele postpartum, psihoza de inchisoarea de la 6 luni la 3 ani;
lactatie, diverse stari delirante); starea de tulburare nu trebuie sa aboleasca discema- - pentru prima variantii atenuantii prevazuta de art. 202 alin. (2) teza I NCP
mantul autoarei, deoarece in aceasta ipoteza se va retine iresponsabilitatea drept cauza inchisoarea de la 1 la 5 ani, iar pentru varianta prevazuta de art. 202 alin. (2) teza a II-a
de neimputabilitate; daca fapta este comisa din culpa, se va retine varianta atenuata NCP inchisoarea de la 2 la 7 ani;
prevazuta de art. 202 alin. (5) NCP. - pentru a doua variantii atenuata [art. 202 alin. (4) NCP] cand fapta a fost cornisa
3.6.3. Vatamarea fiitului in timpul sarcinii sau in timpul na!jterii comisa din de mama aflata lntr-o stare de tulburare psihica limitele speciale ale pedepselor
enumerate mai sus se reduc la jumatate (lnchisoarea lntre l an ~i 6 luni ~i 3 ani ~i
1
culpa !art. 202 alin. (5) NCP)
6 !uni ciind vatlimarea !atului in timpul na~terii a impiedicat instalarea vietii extraute-
- in alin. (5) al art. 202 NCP a prevazut o varianta atenuata atat pentru formele tip,
cat ~i pentru formele atenuate anterioare in ipoteza in care vatamarea !atului (inclusiv
cea cornisa de mama aflata intr-o stare de tulburare psihica) este comisa din culpa; 1 Se remarca incoerenp sistemului sanc(ionator in aceastii materie, NCP prevazand un

astfel, actiunile sau inactiunile vatamatoare sunt comise din imprudenta sau din minim special mai ridicat in ipoteza viitiimiirii !atu\ui [art. 202 alin. (4) NCP], decat eel
neglijenta In timpul sarcinii sau in timpul na~terii . previizut de lege in cazul uciderii nou-niiscutului de ciitre mama [art. 200 alin. (!) NCP).
124 Drept penal. Partea specia/a
lnfrac/iuni contra persoanei 125
rine, respectiv lntre 6 !uni $i 2 ani ~i 6 luni In ipoteza vatamarii tatului m timpul na~terii
t.2. Obiectul infracpunii
care a cauzat ulterior o vatiimare corporala copilului, ~i de I an la 3 ani ~i 6 luni, canct
unnarea este moartea copilului); a) obiectul juridic special: viaµ, integritatea fizica sau saniitatea persoanei $i
- pentrn a treia variantii atenuatii [art. 202 alin. (5) NCP] cand fapta a fost comisa relatiile sociale ill legatura cu acestea;
din culpa limitele Speciale ale pedepselor descrise mai sus se reduc la jumatate. b) obiectul material: nu are.

3.9. Cauza justificativa speciala 1.3. Subiecfii infracpunii


- art. 202 alin. (6) NCP stipuleaza o cauza justificativa speciala In materia vatiimani a) subiectul activ: orice persoana cu capacitate penala (necircumstantiat), cu
fatului in cazul in care fapta este siivar$ilii de un medic sau de persoana autorizatii sa exceptia celui care a pus victima in situatia ca viata, integritatea corporala sau slinatatea
asiste n~terea sau sii urmiireascii sarcina, dacii acestea au Jost siivar$ile fn cursul actu- sa Ii fie fn perico/;
lui medical, cu respectarea prevederilor specifice profesiei $i au Jost flicute in interesul - autorul sau participantul la infraqiunea care a pus victima in situatia ca viata,
femeii gravide sau alflitului, ca urmare a riscu/ui inerent exercitiirii acrului medical; integritatea corporala sau sanatatea sa Ii fie fn pericol nu poate fi acuzat ~i de
- daca vatamarea nu a fost cauzatii de un rise inerent exercitiirii actului medical, ci din infractiunea prevazuta de art. 203 NCP, mtrucat nu i se poate imputa acestuia ca nu a
pricina unei neglijente In exercitarea actului medical (spre exemplu, m·cazul administrani salvat victima de la urmarea periculoasa pe care a urmiirit-o prin comiterea infractiunii
de catre asistenta medicala a unui medicament contraindicat pentru femeile gravide care aflandu-se In ipoteza de garant prevazuta art. 17 lit. b) NCP; deopotriva, acesta
are drept urmare vatiimarea corporala a copilului) fapta va constitui infractiune. beneficiaza de garantia procedurala a dreptului la tiicere ~i de privilegiul lmpotriva
autoincriminarii;
3.10. Cauza de nepedepsire speciala
- participatia penala este posibila in forma instigarii sau a complicitatii; fiind o
Vatiimarea fatului ill perioada sarcinii de ciitre femeia insiircinatii, In orice conditii, infraqiune ornisiva, coautoratul nu este posibil.
indiferent de varsta sarcinii nu se pedepse~te; a~adar fapta constituie infraqiune, dar b) subiectul pasiv: orice persoana fizica a carei viaµ, integritate corporala sau
subiectul activ nemijlocit calificat, femeia msiircinata, nu va fi pedepsit; cauza de nepe- sanatate este in pericol $i nu are putinfa de a se salva singura.
depsire nu opereazli ~i faµ de participantii la comiterea infractiunii care vor raspunde - persoana vatiimatii poate fi ln pericol fie pentru ca a fost victima unei infractiuni
penal pentru coautorat/complicitate/instigare la infractiunea de vatamare a ratului. contra vietii, integritatii corporale sau sanatatii comise de un tert sau este iminentii
In cazul ill care vatamarea fatului este savar~itii de catre mama, este obligatorie comiterea unei astfel de infraqiuni de un tert, fie din orice alt motiv (de pi Ida, avalan~a,
efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, conform art. 184 alin. (1) NCPP. alunecare de teren, inundatie etc.) ~ i nu poate efectua singura acte de salvare (inclusiv
cele de informare a autoritatilor prin serviciul 112);
- nu prezintii importantii daca victima are sau nu vreo culpa 1n legatura cu produ-
Secpunea ~ 5-a. I~fracpuni privi!J~~pligapa cerea stiirii de pericol;
'de asistent! a celor in prinlejdie' . :;. 'J~ - pluralitatea de subiecti pasivi atrage retinerea unei pluralitiiti de infraqiuni.

.---- _ ~~· ...,erso_!ne aflate in-diffouJtate - .•. 1.4. Latura obiectiva


a) elementul material: presupune douii inacfiuni alternative:
1.1. Nopune
1. omisiunea de a da ajutorul necesar de catre eel care a gasit o persoana a ciirei
- este infraqiunea ce constii in ornisiunea de a da ajutorul necesar sau de a anunta de viaµ, integritate corporala sau sanatate este in pericol ~i nu are putinta de a se salva
indatii autoritafile de catre eel care a gasit o persoana a caiei viaµ, integritate corporala singura;
sau sanatate este in pericol ~i nu are putinta de a se salva [art. 203 al in. (I) NCP], - legea penala instituie astfel obligatia generalii de a acorda ajutorul necesar unei
- constituie o ipoteza de incriminare autonoma a unor acte de complicitate negativa; persoane aflate in pericol, incriminand omisiunea acordarii ajutorului;
- NCP a previizut o cauzii justificativii specialii atunci cand, prin acordarea ajuto- - este necesar ca autorul sa poata acorda ajutorul necesar victimei ~i sa nu se expuna
rnlui, autornl s-ar expune unui pericol grav cu privire la via/a, integritatea corpora/a prin acordarea ajutorului unui pericol grav cu privire la viata, integritatea corporala sau
sau siiniitatea sa [art. 203 a/in. (2) NCP}. sanatatea sa, deoarece in aceastii ipoteza se va retine cauza justificativa previizutii de
art. 203 alin. (2) NCP (de pilda, o persoana care nu ~tie sa lnoate nu poate fi acuzata de
omisiunea de a da ajutorul necesar unui tert care este ill pericol de inec);
lnfrac{iuni contra persoanei 127
126 Drepr penal. Partea specialii

- nu este tipica fapta celui care intervine acordiind ajutor victimei aflate In pericol, b) urmarea imediatii: starea de pericol pentru persoana in neputinta de a se salva
1
~., daca din cauza nepriceperii sau absentei unor cuno~tinte de specialitate sau din orice singura rezultata In urma omisiunii de a actiona a autorului ;
''1..'l·' motive nu se realizeaza inlarurarea pericolului sau se agraveaza starea victimei; c) Iegatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei.
'H~

~~~·
.:·r:-
- este tipica fapta aceluia care omite sa acorde ajutorul unei persoane aflate in
pericol chiar daca era previzibil ca nu poate ti 'inlaturata situatia periculoasa, afectarea t.5. Latura subiectivii
vietii, integritatii corporale sau a sanatatii victimei fiind inevitabil in viitor; _ intentia directa sau indirectli;
- este o infraqiune omisiva proprie, de pericol abstract. _nu este tipica fapta cornisa din culpa (de pilda, neacordarea ajutorului victimei unei
2. omisiunea de a ammfa de indatfl autoritiifile de catre eel care a gasit o persoana infractiuni de omor, illtrucat s-a apreciat in mod eronat ca victima era deja decedata);
a carei viata., integritate corporala sau sanatate este in pericol ~i nu are putinta de a se _ nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost sav~ita activitatea infractionala;
salva singura (de pilda, prin omisiunea de apelare de indata a numarului gratuit 112); acestea pot fi avute 'in vedere de instanta la individualizarea pedepsei.
- legea penala instituie astfel obligatia generala de a anunta de indatii autoritatile cu
privire la o persoana atlata in pericol, incriminiind omisiunea lncuno~tintarii; trebuie ~ Curtea apreciaza ca probele administrate 'in cauzli nu dovedesc ca
incuno~tintate orice autoritati care ar putea interveni pentru salvarea persoanei aflate In
inculpatii N.V. ~i L.M. ar fi realizat ca actiunea lor va duce la decesul victimei.
Intentia indirecta presupune acceptarea riscului producerii rezultatului social-
pericol;
rnente periculos, rezultat ce nu este urrnarit, 'insa este acceptat. Curtea constata
- retinerea comiterii acestei fapte este u~or de racut ill prezent ciind apelul la ca, 'in lipsa unor probe directe (excluziind declaratiile inculpatilor ce sustin lipsa
numarul de urgentiJ. l 12 este gratuit ~i facil de accesat; incuno~tintarea tardiva a auto- prevederii decesului victimei), determinarea formei de vinovatie cu care au
ritatiJor in conditiile in care eel care a gasit persoana aflata. ill pericol putea apela de actionat inculpatii este striins legata de circumstantele concrete in care s-a comis
indata la l l 2 constituie o fapta tipica; fapta imputata acestora, respectiv temperatura aerului existentli la acel moment
- in ipoteza 'in care autorul nu poate da ajutor necesar salvarii victimei, va raspun- (principiul in dubio pro reo impune acceptarea existentei unor temperaturi
pozitive), modul in care era 'imbracata victima, antecedentele sale similare, pe de
de totu~i penal pentru infractiunea de lasarea rara ajutor a unei persoane aflate in difi-
o parte, ~i masurile pe care inculpatii le-au luat pe de alta parte vis-a-vis de
cultate daca nu a anuntat de indata autoritatile, insa nu va putea ti retinut concursul
victima: intinderea ei pe o banca, pe o terasa acoperita ~i amplasarea unor
dintre aceasta infractiune ~i infraqiunea de omor/omor calificatlloviri sau alte vio- scaune care sa impiedice caderea acesteia de pe bancli, astfel inciit concluzia nu
lente/vatam.are corporala ill ipoteza in care din pricina omisiunii se produce decesul poate fi decat aceea ca aceste elemente de fapt nu pot caracteriza In niciun caz
sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatapi victimei1; continutul intentiei indirecte. in mod categoric, probatoriul administrat ill cauzli
- se va retine numai tentativa la infractiunea de omor prin omisiune (infractiune sustine concluzia ca inculpatii nu au prefigurat producerea eventuala a decesului
comisiva prin omisiune), iar nu un concurs ideal intre aceasta infracpune ~i cea victimei. Instanta de fond a mai constatat in mod corect ca, pentru a se putea
prevazuta de art. 203 NCP in ipoteza in care o persoana se afla in pozipa de garant reµne infractiunea de omor prin inactiune, nu este suficient sli se constate impre-
potrivit art. 17 lit. a) NCP ~i prevede posibilitatea producerii decesului victimei, pe jurarea ca raptuitorul avea o obligatie, fie ea morala, de a indeplini o actiune prin
care 11 accepta. 2 ; •
care s-ar ti impiedicat sau 'inlliturat des~urarea unor procese de naturli sli
provoace moartea victimei ci, pe liingli inactiunea de mai sus, trebuie sa se
- este o infractiune omisiva proprie, de pericol abstract. suprapuna o alta actiune sau inacµune a fliptuitorului, care in mod con~tient
(adica cu intenµe) sa aduca victima lntr-o situatie in care in mod iminent ~i cert,
viata sau slinlitatea ii este pusa in pericol. Atunci cand fapta imputata se grefeazli
pe o situatie preexistenta, cauzata fie de un eveniment al naturii, o boala, fapta
unei alte persoane sau chiar fapta celui in primejdie (a~a cum este tocmai cazul
in speta de fata), devin incidente dispozitiile art. 315 C.pen. din 1969 sau
art. 203 NCP. Ca atare, Curtea constata ca schimbarea lncadrlirii juridice data
1
in doctrina (F. Streteanu, D. Ni/u, op. cit., vol. 11, p. I 04) s-a apreciat ca In conditiile In faptelor inculpatilor N.V. ~i L.M. din omor in lasareafara ajutor este justificata
care o persoana observa pe o alta ca ii aplica o lovitura de cutit ill regiunea toraci~ victimei, de ansamblul probator administrat in cauzli. Procediind lnsli la analiza faptelor
dupa care pleaca ~i o abandoneazii acolo, iar cei care a observat actele de agresiune i~i inculpatilor N.V. ~i L.M. prin prisma acestei incadrliri juridice, Curtea retme ca
continua drumul, fiira a-i acorda ajutor victimei ~i tara a anunta autoritatile, va comite faptele acele~i elemente de fapt, mai sus descrise, contureazli forma de vinovatie a
de lasare fiirii ajutor (art. 203 NCP) ~i nedenuntare (art. 266 NCP) in concurs real, pentru ca,
de~i cele doua obligatii puteau fi lndeplinite printr-o singura actiune (anuntarea telefonica a
1 ln acel~i sens, a se vedea S. Bogdan, D. Serban, op. cit., p. 166 tn care se arata ca unna-
politiei despre fapta comisa), ele ar ti putut ti indeplinite ~i separat (mai lntai chema o
rea imediata consta in mentinerea starii de pericol prin pasivitatea agentului in a-~i respecta
ambulanta pentru salvarea victimei, iar apoi anunta politia despre fapta comisa).
2
in acel~i sens a se vedea F. Streteanu, D. Ni{u, op. cit., vol. II, p. I 02. obligatia de a ajuta persoana aflata in dificultate.
; 128 Drept p enal. Partea specia/a Jnfracfiuni contra persoanei 129
·l
K culpei, iar nu a intentiei. In conditiile in care inculpatii au afinnat cli nu a fost 1iedlcarea aiutoruJui
~· !
"~1;1 prima data cand au vlizut-o pe victima dormind pe terasa barului, in conditiile '.in
·i'ilt
,;i~ care aceastli asertiune a fost intliritli ~i de declaratiile celorlalti martori audiati '.in 2.1. Notiune
cauza ce au sustinut ca victima s-a aflat chiar ~i in situatii mai grave, in condi-
·.ii~¥ tiile '.in care in acee~i seara inclusiv fratele victimei a avut cuno~tintii de starea
- este infractiunea ce constli in impiedicarea interventiei ajutoarelor pentru salvarea
i'1·!.~\.·'
'..l.,.J unei persoane de la un pericol iminent ~i grav pentru viata, integritatea corporalli sau
. '1" ,, de ebrietate In care acesta se atla ~i cu toate acestea a manifestat un dezinteres
. \1.r1~1i evident fatii de situatia sa, In conditiile in care inculpatii au luat miisuri - e anatatea acesteia [art. 204 NCP];
5
: ,?· adeviirat, rninime - de protejare a victirnei, nu se poate retine ca fiind doveditli - aceastii incriminare nu exista fn C.pen. din 1969.
slivar~irea faptelor imputate cu intentie, intrucat inculpatii nu au urmlirit in mod
" evident accentuarea unei stari de pericol pentru victimli ~i nici nu au acceptat 2.2. Obiectul infractiunii
posibilitatea producerii acelei stiiri de pericol. Raportat la fonna de vinovatie
mai sus stabilita, Curtea constatli cli hotararea instantei de fond este gre~itli din a) obiectul juridic special: viata, integritatea fizica sau slinlitatea persoanei ~i
perspectiva rationamentului ce a stat Ia baza alegerii legii penale mai favorabile. relatiile sociale in leglitura cu acestea;
Astfel, in analiza caracterului rnai favorabil inculpatilor, au fost avute in vedere b) obiectul material: nu are.
exclusiv aspectele vizand limitele de pedeapsli stipulate in cele douli coduri
penale, fiind omise acele prevederi din noul Cod penal ce sunt '.in mlisurli sa con- 2.3. Subiectii infractiunii
ducli la o solutie mult mai favorabilli decat o pedeapsli mai redusli. in acest sens,
Curtea retine ca noul Cod penal, prin dispozitiile art. 16 alin. (6) teza finalii a a) subiectul activ: orice persoana fizica sau juridicli (necircumstantiat) cu capa-
operat dezincriminarea infractiunii de lasarea f'arli ajutor a unei persoane aflatli citate penala;
in dificultate in situatia in care aceasta fapta este cornisli din culpa (C.A. Oradea, - participatia penalli este posibilli in toate formele: coautorat, instigare, complicitate;
sec/ia penalii, decizia nr. 68912017, nepublicatii).
- in mod intemeiat S-a aratat in doctrinliI ca spre deosebire de infracpunea de Jasare
1.6. Formele infracpunii Iarli ajutor a unei persoane aflate in dificultate prevazutli de art. 203 NCP, in cazul
infractiunii de impiedicare a ajutorului, autor poate ti chiar persoana care a generat
- actele pregatitoare ~i tentativa nu sunt posibile; starea de pericol pentru victimli, putandu-se retffie concurs de infractiuni intre fapta
- infractiunea se consumli in momentul in care are Joe omisiunea din partea celui care a generat pericolul (spre exemplu, vatlimare corporala, tentativa la omor, lipsire
care giise~te persoana aflatli in primejdie; nu este necesar pentru consumarea infrac- de libertate etc.) ~i fapta de impiedicare a ajutorului.
tiunii ca afectarea vietii, integritlifii corporale sau a slinlitlitii persoanei aflate in b) subiectul pasiv: orice persoana fizicli a clirei viaµ, integritate corporala ori
primejdie sa se produca efectiv. siinatate se afla intr-o stare de pericol iminent ~i grav.
1.7. Pedeapsa
2.4. Latura obiectiva
- inchisoarea de la 3 luni la 1 an sau cu amenda (120-240 zile-amendli). a) elementul material: impiedicarea intervenfiei ajutoarelor pentru salvarea unei
persoane de la un pericol iminent ~i grav pentru viata, integritatea corporala sau
1.8. Cauza justificativa speciala
sanatatea acesteia;
- art. 203 alin. (2) NCP prevede o cauzii justificativii specialli pentru autorul care, - in scopul protectiei persoanelor aflate in pericol NCP a incrirninat orice act de
prin acordarea ajutorulu~ s-ar expune unui pericol grav cu privire la viata, integritatea impiedicare a interventiei ajutoarelor;
corporala sau slinatatea sa, cu exceptia cazului in care acesta avea mdatorirea legalli de
- impiedicarea interventi,ei poate fi realizatli arat prin mijloace materiale (de pildii,
a infrunta primejdia (de pildli, pompierul, salvamontistul etc.);
blocarea unui drum), cat ~i prin orice alte mijloace (de pildli, oferirea in mod deliberat
- nu se va refine cauza justificativa dacli pericolul Ia care s-ar fi expus autorul era unei adrese gre~ite unde sa fie realizatli interventia);
redus sau de intensitate moderatli;
- fapta nu este tipicli in cazul in care constli numai in ingreunarea modalitlitii de
- aprecierea caracterului grav al pericolului trebuie racutli in concreto avandu-se des~urare a interventie salvatoare pe parcursul acesteia;
in vedere persoana autorului, nivelul de pregatire, experienµ de viaµ, aptitudini,
- pericolul la care este expusli viata, integritatea corporala sau sliniitatea victimei
abilitliti etc.
trebuie sa fie grav ~i iminent (de pildii, 0 explozie care urmeaza sa se produca din

1 V. Cioc/ei, in NCP comentat, p. 426.


130 Drepl penal. Partea speciald
Infrac/iuni contra persoanei 131
cauza unei acumulari de gaze, o inundatie care este pe cale sa distruga o lntreaga retine comiterea formei tip a infractiunii de lipsire ilegala de libertate ( daca nu se retine
comunitate ruralii. etc.).
vreo alta varianta agravata previi.zuta de lege).
t b) urmarea imediatii: starea de pericol pentru via(a, integritatea corporala ori
jf b) comiterea faptei prin rapire;
sii.natatea victimei (infrac/iune de pericol abstract);
- in acest caz se va retine fie forma asirnilata a infractiunii previi.zutii. de art. 205
c) Iegiitura de cauzalitate: trebuie sa existe intre aqiunea taptuitorului ~i starea de alin. (2) NCP cand rapirea prive~te o persoana aflata in imposibilitatea de a-~i exprima
pericol produsa.
vointa ori de a se apara, fie infracpunea de trafic de persoane prevazuta in art. 21 O
2.5. Latura subiectivii al in. ( 1) NCP constand in fapta persoanei care recruteaza, transporta, transfera, adapos-
te~te sau prime~te o altii persoanli pe care a lipsit-o de libertate, prin rapire, in scopul
- intentia directa sau indirecta; exploatarii, respectiv infractiunea de trafic de minori previi.zuta in art. 211 alin. (1) NCP
- nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost savar~ita activitatea infraqionala; constand In fapta de recrutare, transferare, transportare, adapostire sau primire a unui
acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei. minor lipsit de libertate, prin rapire, in scopul exploatarii acestuia.
c) comiterea faptei de doua sau mai multe persoane impreuna;
2.6. Formele infracpunii
- in acest caz se va retine forma tip a infractiunii (daca nu se retine vreo alta variantii
- actele pregati.toare ~i tentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate; agravatii previi.zuta de lege) ~i, dupa caz, circumstanta agravantii. a savar~irii faptei de
- infractiunea se consuma in momentul in care are Joe actiunea tipica. trei sau mai multe persoane impreunli previi.zuta de art. 77 lit. a) NCP.
d) solicitarea fn schimbul eliberarii persoanei lipsite ilegal de libertate a unui folos
2.7. Pedeapsa material sau a oricarui avantaj;
- inchisoarea de la l la 3 ani sau amenda (120-240 zile-amenda). - in aceasta ipoteza se va refine concursul intre forma tip a infracfiunii de lipsire
ilegala de libertate (dacii. nu se retine vreo altii varianta agravata previi.zuta de lege) ~i
infracpunea de ~antaj.
e) lipsirea de libertate urmata de supunerea persoanei vatamate unor suferin/e;
nfcomra·Jibertitii oersoanei
- in aceastii ipoteza se va refine concursul intre forma tip a infractiunii de lipsire
ilegala de libertate ( dacli nu se refine vreo altii variantii agravata prevlizutii de lege) ~i
infracpunea de loviri sau alte violente, respectiv vatamare corporala.
1.1. Nopune I) comitereafaptei in scopul de a obliga victima la practicarea prostitufiei;
- este infractiunea ce consta in lipsirea sau restrictionarea in mod ilegal a libertatii - in acest caz se va retine infractiunea de trafic de persoane [art. 210 alin. (!) NCP],
de ~e a unei persoane (libertatea de a se deplasa sau de a aqiona potrivit vointei respectiv trafic de minori [art. 211 alin. (I) NCP].
,' sale) [art. 205 alin. (I) NCP]; g) comiterea faptei este urmata de solicitarea pentru eliberarea persoanei ca statul,
- NCP asimileazii lipsirii de libertate ~i rapirea unei persoane ajlate fn imposibi- o persoana juridica, o organizafie interna/ionala interguvernarnentala sau un gn1p de
" litatea de a-~i exprima voinfa ori de a se apara (de pilda, luarea unui copil nou-niiscut persoane sa fndeplineasca sau sa nu fndeplineasca un anumit act;
dintr-o maternitate); - in acest caz se va retine comiterea unui act de terorism national sau international,
- constituie variante agravate ale infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal: incriminat de art. 32 din Legea m. 535/2004.
(i) comiterea faptei de o persoana inarmata sau dacli victima este un minor ori dacii. h) siivlir$irea faptei de catre o persoana care face parte dintr-un grup organizat.
sii.nlitatea sau viata victimei ii sunt puse in pericol; (ii) lipsirea de libertate in mod ilegal - in aceasta situa!ie se va retine concursul intre constituirea unui grup infracfional or-
daca fapta a avut ca urmare praeterintenfionata moartea victimei. ganizat (art. 367 NCP) ~i infracpunea de lipsire de libertate (in forma tip sau agravata).
NCP a redus numaru/ variantelor agravante ale infrac/iunii renunflind la urma-
toarele: . 1.2. Obiectul iofracpunii
a) comiterea faptei prin simulare de calitafi oficiale; a) obiectul juridic special: relapile sociale referitoare la protejarea libertatii fizice
- in aceasta ipoteza cand victima crede ca taptuitorul are o calitate oficiala (pe care a persoanei;
acesta o simuleaza) care ii ofera competenta de a lua masuri privative de libertate se va - chiar daca prin comiterea infraqiunii pot fi lezate ~i alte valori (de pi Ida, patri-
moniul), nu se poate considera ca acestea fac parte din obiectul juridic al infractiunii in
,..
.!:
132 Drept penal. Partea speciata Infracfiuni contra persoanei 133
conditiile ill care lipsirea de libertate ill mod ilegal nu are natura unei infraqiuni 1.4. Latura obiectiva
pluriofensive 1;
a) elementul material: o acfiune sau inactiune prin care o persoana este lipsitli
b) obiectul material: in principiu, nu are, cu exceptia unor variante agravate, cand efectiv de libertate o anumitli perioada de timp; lipsirea de libertate poate fi tota/ii sau
obiectul material este corpul persoanei lipsite de libertate. parfialii
1
;

1.3. Subiectii infracpunii - este asirnilata Iipsirii de libertate ~i riipirea unei persoane aflate in imposibilitatea
de a-~i exprima vointa ori de a se aplira (infractiune fiind in acest caz realizata numai
a) subiectul activ: orice persoana fizica2 sau juridica (necircumstantiat) cu capa- prin comisiune, iar nu prin omisiune); ill ipoteza comiterii faptei ill aceastii. modalitate
citate penala; nu se poate retine la individualizarea pedepsei circumstanta agravantli legala prevazutii
- participatia penala este posibila ill toate formele: coautorat, complicitate, mstigare; de art. 77 lit. e) NCP, deoarece acee~i 1rnprejurarea se regase~te In continutul normei
- ill mod illtemeiat s-a aratat ill doctrina3 ca se va retine coautoratul chiar daca nu de incriminare;
toti autorii au intervenit de la primul act de privare nelegala de libertate, ci succesiv, in - cerin/a esen/ialii a elementului material este ca lipsirea de libertate sii fie ilega/ii,
baza unei legaturi subiective, pana la epuizarea infractiunii; nepermisa de lege (sii nu existe vreun caz ill care legea sa permitli privarea de libertate
- coautoratul ~i complicitatea concomitentii vor putea atrage retine rea ~i a a victimei);
circumstantei agravante prevazute de art. 77 lit. a) NCP. - nu este tipicii fapta persoanei care prinde pe autorul unei infractiuni flagrante daca
b) subiectul pasiv: orice persoana fizica ill viata. aceasta este condusa illtr-un interval rezonabil de timp ill fata autoriratilor, actiunea
fiind realizata ill baza art. 310 alin. (1) NCPP2 ori fapta piirintilor care, ill exercitarea
- este subiect pasiv al infractiunii ~i o persoana aflatli ill imposibilitatea de a-~i
autoritafii piirinte~ti, restrang ill lirnite rezonabile libertatea de mi~care a copilului;
exprima vointa ori de a se apara, indiferent daca aceastli imposibilitate a fost sau nu
creata anterior de ~i autorul infractiunii pentru a o priva mai eficace de libertatea de - ill cazu1 retinerii sau arestarii preventive sau la dorniciliu a unei persoane, ~tiind ca
rni~care; este nevinovata, se va retine comiterea infractiunii de represiune nedreapta [art. 283
alin. (2) NCP];
- consimtamantul victimei are valoarea unei cauze justificative preva zute de
art. 22 NCP"4; - ill ipoteza ill care se retine comiterea faptei ill illdeplinirea unei obligatii impuse de
Jege cu respectarea conditiilor ~i lirnitelor prevazute de aceasta (ordinul legi1), respectiv
- pluralitatea de subiecti pasivi atrage, ill principiu, retiuerea unui concurs de
in illdeplinirea unei obligatii impuse de autoritatea competenta, ill forma prevazutli de
infractiuni;
lege, daca aceasta nu este in mod vadit ilegala (comanda autoritiifii legitime), va opera
- error in personam cu privire la persoana privatli de libertate nu produce efectele cauzajustificativa prevazuta de art. 21 NCP.
unei cauze de neimputabilitate ~i nici nu conduce la lnlaturarea tipicitatii subiective a
faptei; ~ Existenta infractiunii este conditionata esenfial de cerinta ca lipsirea de
libertate sa fi fost sav~ita in mod ilegal. Libertatea individuala ~i siguranta
persoanei sunt inviolabile. Sunt categorii de persoane a caror situafie personala
1
F. Streteanu, D. NifU, Drept penal. Partea generala, vol. I, Ed. Universul Juridic, Bucur~ti,
1
2014, p. 268. in literatura de _specialitate (F. Streteanu, D. Ni/U, op. cit., vol. II, p. 36) s-a apreciat ca
2
in mod intemeiat s-a retffiut in doctrina (F. Streteanu, D. NifU, op. cit., vol. l, p. 394) ca ,,dacii eel care a sechestrat o persoana a fost, la randul sau, sechestrat ~i astfel nu a mai putut
,,ius corrigendi continua sa constituie o cauzli justificativa in cazul altor fapte decat cele de elibera victima, in pofida vointei sale, nu va raspunde pentru perioada de sechestrare ulterioara
violenta fizica, in masura in care acestea nu aduc atingere demnitatii minorului ~i nici nu sunt privarii sale de libertate. '"frebuie subliniat insli ca, pentru a fi partial exonerat de raspundere,
suseeptibile de a influenta negativ cre~terea ~i dezvoltarea acestuia (lipsire de libertate, autorul trebuie sa dovedeasca faptul ca a dorit sa elibereze victima, dar nu a avut aceasta
amenintare etc.). ~a, de pilda, parinpi pot refuza parasirea de ciitre copil a domiciliului dupa posibilitate. De aceea, in cazul in care el a fost arestat dupa ee a sechestrat victima, el va
o anurnita ora, ii pot interziee sa intre in contact cu anumite persoane sau sa frecventeze raspunde pentru intreaga perioa:da de privare de libertate a acesteia, deoarece ar fi putut elibera
anurnite locuri etc. Dreptul de corecpe poate fi delegat de ciitre parinp in favoarea altor victima anunt§nd autoritaple cu privire la locul unde aceasta se afla".
2
persoane (educatori, persoane in grija carora este lasat minorul), dar nu poate fi exercitat de in mod intemeiat s-a retinut in literatura juridica (F. Streteanu, D. Ni{u, op. cit., vol. I,
persoane straine". p. 352) ca .va fi tipicii ~i antijuridica nu doar fapta de vatamare corporala, ci ~i cea de lipsirea
3 de libertate in mod ilegal in ipoteza in care, dupa imobilizare, eel care surpriruese pe autorul
F. Streteanu, D. NifU, op. cit., vol. II, p. 208.
4
Trebuie totu~i verificat ca privarea de libertate sa nu imbrace forrna unei puneri sau tineri infracpunii flagrante incepe sa ii aplice acestuia lovituri dupa care ii abandoneaza, caci ea nu a
in stare de sclavie a eelui care ~i -a dat consimtamantul pentru a fi privat de libertate, deoarece mai fost comisa in scopul ca persoana sa fie condusa inaintea autoritapi, ci pentru realizarea
in aceasta imprejurare fata de infractiunea prevazuta de art. 209 NCP nu se pot refine efecte unui scop distinct de eel avut in vedere de legiuitor ~ i a clirui realizare nu depinde in niciun fel
justificative ale consimtamantului victimei. de atingerea acestuia.
-- Drept penal. Partea speciala Jnfrac{iuni contra persoanei
134 135

impune ~i justifica luarea unor masuri de restrangere sau lipsire a libertatii !or. ordin superior ar insernna sli se justifice comiterea pe aceasta cale a oricaror

r4<. ·,,
Este cazul persoanelor impotriva carora s-a luat in conditiile legii masura reti- infractiuni ~i a paraliza infaptuirea justitiei (C.S.J., sec/ia militarii, decizia
,.~ .. nerii sau arest1irii preventive, arestate in vederea executiirii unei pedepse priva- nr. 2911997, w1viv.legalis.ro).
'·.i
,;J:' tive de libertate, al militarilor mcazarmati, al bolnavilor intemati (psihic pericu-
~-:tlf
~ti~ lo~i, suferinzi de unele boli contagioase), al sportivilor aflati in cantonament, al ~ Sustinerea inculpatului, in sensul cli ar fi fost lipsit de libertate in mod
unor categorii de salariati in perioada exercitarii unor anume insiircinari, actiuni.
· ·~ Numai in situatii ca cele aratate, restrangerea sau lipsirea libertatii nu are sernni-
ilegal nu poate fi primitli, atat timp cat in perioada 11 august - 20 august 2004,
cand se afla intemat in spital, acesta a fost doar supravegheat de poli!i~tii care
ficatie penala, pentru ca fie ele sunt admise fiind utile social, fie ca cei care le aveau obligatia de a pune in executare mandatul de arestare preventiva de indatli
suporta i~i indeplinesc o obligatie, au consimtit la aceasta odat1i cu acceptarea ce era posibil, iar libertatea de mi~care ~i exprimare a petitionarului ~i drepturile
unui anume statut (C.S.J. , sec/ia penalii, decizia nr. 219912003, www.scj.ro). acestuia nu au fost lngrlidite in niciun fel (l.C.C.J.. secfia penala, decizia
b) urmarea imediata: lipsirea persoanei vlitamate de libertatea de mi~care, chiar ~i nr. 226612006, www.scj.ro).
pentru un interval scurt de timp;
c) legatura de cauzalitate: trebuie sa existe intre activitatea infraqionala a fiiptui-
~ ~i
Conducerea petentului la post re\inerea acestuia pe o duratli scurt1i
de timp, necesara efectulirii procedurii standard de identificare a persoanelor
torului ~i urmarea produsa ~i trebuie dovedita. care nu au acte de identitate asupra lor ~i refuzli sli-~i declare identitatea nu
intrune~te elementele constitutive ale infractiunii de lipsire de libertate in mod
~ Elementul material al infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal ilegal, atata vreme cat privarea de libertate nu a avut loc in mod ilegal, fiind per-
constii in savar~irea unei actiuni (sau inactiuni) ce are ca rezultat privarea unei misli de regulile stabilite 1n Legea nr. 218/2002 privind organizarea ~i functio-
persoane de libertate, neinteresand scopul, timpul sau mijloiicele folosite de narea Poli\iei Romane, potrivit careia politi~tii din cadrul acestei structuri pot sli
inculpat. Imprejurarea invocat1i 1n speta de inculpat (condamnat pentru viol ~i legitirneze, sa stabileasca identitatea persoanelor care incalcli dispozitiile legale
lipsire de libertate) cli intr-un loc public (cimitir) ~i intr-o perioadli relativ scurta privind frontiera de stat, sli le conducli la sediul politiei de frontierli ~i sli
de tirnp nu poate fi realizatii infractiunea de lipsire de libertate, persoana vlit1i- efectueze controlul acestora ~i al bagajelor (J.C.C.J., sec/ia penalii, decizia
mat1i avand posibilitatea de a se manifesta intr-un mod care sli-i permita scii- nr. 455612010, www.scj.ro).
parea, este fiirli relevanta 1n ce prive~te existenta faptei penale; ceea ce prezint1i
importanta, drn punct de vedere obiectiv, este faptul cli inculpatul a imobilizat
victima impotriva vointei sale. Nu importii nici imprejurarea ca privarea de
~ Ce! care a avut initiativa de a le arunca in hazna pe cele doua paqi
vatiimate (dupa ce le-a lovit) a fost inculpatul. Blocarea victimelor timp de
libertate s-a sav~it in asemenea conditii incat, daca ar fi fiicut unele eforturi ~i aproape o orli intr-o latrina, asmutirea cainilor. asupra !or pentru a nu putea avea
ar fi recurs la anurnite abilitafi, persoana vlit1imat1i s-ar fi putut elibera ~i nici vreo legliturli cu exteriorul, constituie o evident1i restrictionare a libertlitii de
daca, in raport cu acelea~i conditii de fapt, aceasta a avut oarecare libertate de mi~care a victimelor. Pentru existenta infractiunii de lipsire de libertate in mod
acµune ori a fost complet imobilizatii. Cat prive~te durata actiunii (inactiunii) ce ilegal, legea nu cere o anurnit1i duratii de timp in care persoanele sa fie private de
realizeazii. elementul material al infractiunii, in principiu, nu existii o limitA libertate ~i nici ca aceste persoane sa fie supuse unui anurnit tratament ori ca
minima sau maxima, acestea putiind diferi, 1n functie de mobilul ~i scopul victimele sli simtli vreo temere. in spe!li, inculpatul nu numai cli a blocat victi-
urrnarit de inculpat, de condiµile ~i mijloacele de sav~ire (C.A. Bucur~ti, mele intr-o hazna de unde nu puteau ie~i decat ajutate, dar le-a ~i lovit ~i a
sec/ia penalii, decizia nr. 20011996, fn R.D.P. nr. 411996, p. 150). asmutit cainii asupra !or, pentru a le obliga sli riirnanli intr-o zona infectatli, timp
relativ indelungat. Apararea formulatli de inculpat, in sensul ca sub aspectul
~ Introducerea in arest a celor patru persoane ~i anchetarea lor s-a fiicut laturii subiective nu ar fi urmarit ,,scopul privlirii de libertate" a celor douli
la ordinul inculpatului. Ordinul de a nu pune in libertate pe cei'retinufi, primit de persoane, nu poate fi retinut1i, deoarece infractiunea de lipsire de libertate in
inculpat de la adjunctul fostului ministru de interne era vadit contrar legii ~i, mod ilegal nu presupune existenta exclusivli a intentiei directe, calificat1i ca
fiind nelegal, nu trebuia executat de clitre acesta. Un astfel de ordin, lipsit de scop, ea putiind ti sav~itli ~i cu intentie indirectii. Or, este evident cli arunciind
conditia legalitatii, nu poate justifica exonerarea de riispundere penala a celui victimele intr-un loc de unde nu puteau ie~i, indiferent de scopul urmlirit
care-I executii. Aceastli concluzie se impune ~i pentru motivul ca prin lege nu sunt (inculpatul a sustinut ca in acest mod le-a irnobilizat, pana la sosirea organelor
prevazute consecinte juridice pentru neaducerea la mdeplinire a unei asemenea de politie), inculpatul a prevlizut cli priveazii. persoanele respective de libertatea
dispoziµi. lnculpatul, primind ordinul ilegal ~i ordoniind la riindul sliu executarea de mi~care ~i, farli a urrnari neaparat acest rezultat, 1-a acceptat, astfel cli latura
acestuia, s-a implicat in cuno~tintii de cauzli intr-o activitate potrivnica legii ~i a subiectiva a infractiunii este pe deplin intrunit1i in cauza (!. C. C.J., secfia penalii,
avut reprezentarea ca retinerea nelegalli ~i anchetarea celor patru minori sunt decizia nr. 169912004, www.scj.ro).
fiicute cu inclilcarea dispozitiilor legate. A admite ca sunt apiirate de raspundere
persoanele culpabile din punct de vedere penal, cu motivarea cli s-a actionat din
,- .
.... 136 Drept penal. Partea specialti
- .,1..' _l
~
Infi·acfiuni contra persoanei 137
( ~~·
1.5. Latura subiectiva
' f;.J recunoa$te ca ,,prejudiciul s-a datorat unei erori materiale produsa de desfli~u­
''J ··r,:!
,j;~;_f~ ~ ,_
- intentia directa sau indirecta (fiiptuitorul trebuie sa aiba reprezentarea ilegalitatii rarea in timp a activitiitii j udiciare, ce atrage o raspundere obiectiva a statului"
actiunii sau inaqiunii sale ~i sa urmareasca ori sa accepte acest rezultat); (J. C.C.J, secfia penalii, decizia nr. 234012009, www.scj.ro).
~~lr.;
~;--ii-~"' - organele judiciare trebuie sa analizeze ansamblul materialului probator, prin
11~f ,~-­
'Vim(. raportare ~i la persoana inculpatului, pentru a exclude incidenta erorii drept cauzil. de ~ Nu constituie infraqiunea de lipsire de libertate in mod ilegal fapta
~i ! ·~ti' neimputabilitate (de exemplu, cand fiiptuitorul avea toate premisel_e sa aprecieze ca este inculpatului care, crezand cli este abandonat, a luat dintr-un loc public un minor
ij' :t legitima ~i licita restrangerea libertatii de circulatie a unei persoane); In varstii de 6 !uni, cu intentia de a-l prezenta la o casa de copii. Prin actul
:f_' - in varianta agravata in care lipsirea de libertate are ca urmare punerea in pericol a
executat, inculpatul a impiedicat minorul sli ac?oneze $i sa se deplaseze conform
vointei reprezentantilor sai legali, insli pentru a lntruni toate elementele consti-
vietii sau sanatiitii unei persoane ori cand a avut ca urmare moartea victimei, infractiu- tutive ale infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal, fapta inculpatului
nea se savar~e~te cu praeterintentie; trebuia sli fi fost sliviir~itii cu intentie, ca forma a vinovlitiei (C.A. Cluj, sec/ia
- nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost savar~ita activitatea infractionala; penala, decizia nr. 14712008, fn V. Viiduva, Jnfracfiuni contra !ibertafii per-
acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei. soanei, op. cit., pct. 6) .

~ Sub aspectul laturii subiective Curtea considerli ca fapta a fost comisa 1.6. Variantele agravate
de inculpati cu intentie indirecta, deoarece ace~tia au prevazut rezultatul faptei 1.6.1. Comiterea faptei de o persoana inarmata [art. 205 alin. (3) lit. a) NCP]
!or ~i, de~i nu I-au urmarit, au acceptat posibilitatea producerii lui. Fap. de - este necesar ca autorul/coautorii infractiunii sa aibii asupra sailor o arma
aceasta rezolutie infractionalli este nerelevant sub aspectul tipicitatii subiective propriu-zisa, fie sli sav~easca_ fapta utilizand o armii asimilatii; in ipoteza in care
scopul urmil.rit prin comiterea faptei, acesta unnand sa fie avut in vedere la numai instigatorul sau complicele anterior/concomitent a fost inarmat, nu se va retine
evaluarea trasaturii esentiale a pericolului social ( ... ).'Scopul urmlirit prin comi- varianta agravatii a infractiunii nici in sarcina autorului, ~i nici in sarcina parti-
terea faptei ~i imprejurarea In care aceasta a fost comisli, respectiv reali.7,area cipantului, aceasta imprejurare urmand a fi avutii in vedere la individualizarea judiciarli
unei farse de clitre un grup de adolescenti fata de un coleg de liceu, in conditiile apedepsei;
in care intre ace~tia exista o relatie de amicitie care a creat premisele invitarii
persoanei vlitamate la do!Iliciliul inculpatului G.C. pentru a se juca Ia playstation - prin arma propriu-zisa se intelege orice obiect sau dispozitiv a ciiru.i funcponare
impreuna cu inculpatii H.C., H.C., G.C. ~i S.A.R. (C.A. Oradea, sec/ia penala, determina aruncarea unuia sau mai multor proiectile, substante explozive, aprinse sau
decizia penala nr. 50012016). luminoase, amestecuri incendiare ori imp~tierea de gaze nocive, iritante sau de neu-
tralizare, prevlizute de lege [art. 179 alin. ( 1) NCP ~i art. 2 din Legea nr. 295/2004,
~ in absenta unor pro.be care sa demonstreze ca punerea in libertate a
republicatii];
petentului s-a flicut in mod intentionat peste termenul legal, pentru a-I lipsi de Legea nr. 295/2004 preved~ mai multe categorii de arme, cum ar fi:
libertate in mod ilegal pe P.R.P., fapta reclamatii de petent, in mod legal ~i (i) arme cu aer comprimat sau gaze sub presiune - sunt armele care, pentru arun-
temeinic, instanta de fond a respins plangerea ~i a mentinut solutia de neincepere carea proiectilului, folosesc forµ de expansiune a aerului comprimat sau a gazelor sub
a urmaririi penale data de procurori. Pentru existenta acestei infracfiuni este presiune aflate intr-o butelie recipient;
necesar ca fliptuitorii sli actioneze cu intentie, ~tiind ca in mod ilegal lipsesc de (ii) arme a/be - sunt obiectele sau dispozitivele ce pot pune in pericol sanatatea ori
libertate o persoana. in speta insa, de~i petentul nu a fost pus in libertate con- integritatea corporala a persoanelor prin Iovire, tiiiere, impungere (de exemplu,
form incheierii Tribunalului Bucure~ti, adresele de comunicare _trimise de baionete, slibii, spade, florete, purnnale, cutite, ~i~uri, boxuri, castete, arbalete, arcuri,
instanta nu au fost suficient de clare, <land posibilitatea de a se interpreta eronat bate, maciuci ~i bastoane telescopice);
data la care trebuie pus in libertate petentul (la data primei comunicil.ri -
(iii) armele a/be cu lama - sunt armele care indeplinesc urmlitoarele criterii: 1) lama
12 decembrie 2005, la data rlimanerii definitive a incheierii - 16 decembrie 2005,
este fie solidarli cu manerul, fie echipata cu un sistem ce ii permite sli facli corp comun cu
sau la data celei de-a doua comunicil.ri - 19 decembrie 2005). Lucratorii
manerul sliu; 2) are tai~ dublu pe toatli lungimea sa; 3) lungimea este mai mare de 15 cm;
Penitenciarului au avut reprezentarea cii au procedat legal, neavand intenfia de
4) Ia!imea este mai mare sau egalli cu 0,4 cm; 5) are un maner prevlizut cu garda;
a-1 lipsi de libertate, in mod ilegal, pe petent. Obligarea Ministerului Finantelor
la plata sumei de 1.800 lei cu titlu de despligubiri morale catre P.R.P., prin (iv) armele de asomare - sunt armele utilitare, folosite pentru irnobilizarea anima-
sentinta civila a Tribunalului Bucure~ti, nu face dovada inten?ei infractionale a lelor, prin supunerea acestora la un ~oc mecanic, in scopul sacrificarii ulterioare;
lucrlitorilor Penitenciarului Rahova, ci se recuno~te dreptul la daune morale al (v) armele de aparare ~i paza - sunt annele de foe scurte, omologate sau recu-
petentului pentru perioada in care acesta a stat in penitenciar peste tennenul noscute in conditiile prevlizute de lege, destinate sli asigure apararea vietii, integritlitii ~i
legal din pricina unor erori materiale. Chiar prin hotararea depusli de petent se libertatii persoanelor fizice, precum ~i bunurilor apartinand persoanelor fizice sau
juridice;
138 Drept penal. Partea specia/ii lnfracfiuni contra persoanei 139

I-[ , (vi) armele de autoaparare - sunt armele neletale scurte, special confec!ionate t.6.2. Lipsirea de libertate a unui minor [art. 205 alin. (3) lit. b) NCP)
;p~. pentru a impra~tia gaze nocive, iritante, de neutralizare ~i proiectile din cauciuc, in scop

' !\
_ victima nu trebuie sa fi implinit varsta de 18 ani la momentul in care a inceput
de autoaparare;

..:'. ~: .
Jipsirea de libertate, iar faptuitorul sa fi cunoscut starea de minoritate a acesteia; nu
'\. ;,
(vii) armele cu destinafie industrialii - sunt anne de foe utilitare, semiautomate, prezinta importanta faptul ca la momentul epuizarii infracpunii persoana vatamata
n.f.l. destinate unui scop industrial de uz civil ~i care au aparenta unei arme de foe automate;
~;f.·· . ~
devenise major;
I :. · (viii) armele de foe - sunt armele al caror principiu de func!ionare are la baza forta de _ aceastli varianta agravata se comite cu intentie directa sau indirecta;
j• !·
1 expansiune dirijata a gazelor provenite din detonarea unei capse ori prin arderea unei
_ este o cireumstan{ii realii. care se rasfrange asupra participantilor in masura in
incarcaturi; sunt asimilate armelor de foe ~i ansamblurile, subansarnblurile ~i dispozi-
care au cunoscut-o sau au prevazut-o.
tivele care se pot constitui ~i pot funcJ:iona ca arme de foe; annele de foe seurte - sunt
armele a caror teava nu dep~e~te 30 cm sau a caror lungime totala nu depa~e~te 60 cm; 1.6.3. Lipsirea de libertate are ca urmare punerea in pericol a siinatatii sau
armele de foe lungi - sunt armele a caror lungime a tevii sau lungime totala dep~esc vietii persoanei viitiimate [art. 205 alin. (3) lit. c) NCP)
dimensiunile arrnelor de foe scurte; annele de foe automate - sunt annele care, dupa
- punerea in pericol a sanatatii sau vietii victimei se produce praeterinten/ionat
fiecare cartu~ tras, se reincarca automat ~i trag o serie de mai multe ~e prin apasarea
datoritli modului sau locului in care este lipsita de libertate;
continua pe t:ragaci; annele de foe semiautomate - sunt annele care, dupa fiecare ~
tras, se reincarca automat, dar nu pot trage o serie de rnai multe cartu~e prin apasarea - daca sanatatea sau integritatea corporala a victimei a fost afectata, lipsirea de
continua pe t:ragaci; armele de foe cu repeti/ie - sunt armele care, dupa fiecare foe tras, se libertate va fi retinuta in concurs cu infracpunea de loviri sau alte violente prevazuta de
reincarca manual, prin introducerea pe teava a unui cartu~ preluat din incarcator prin art. 193 alin. (2) NCP, respectiv cu vatamarea corporala prevazutli de art. 194 alin. (I)
intermediul unui mecanism; armele de foe cu 0 singurii lovitura - sunt armele ram lit a)-d) NCP, fiind absorbita doar fonna prevazuta de art. 194 alin. (1) lit. e) NCP;
incarcator, care sunt incarcate dupa fiecare tragere prin introducerea manuala a cartu~ului - nu este necesar ca starea de pericol sa subziste pe toata perioada lipsirii de libertate;
in camera de incarcare sau intr-un la~ special prevazut la intrarea in teava; - este o circumstan/ii realii. care se rasfrange asupra participantilor in masura in
(ix) armele interzise - sunt armele prevazute limitativ de lege, a caror procurare, care au cunoscut-o sau au prevazut-o.
detinere, port ~i folosire sunt interzise persoanelor fizice ~i juridice, cu excepfia institu-
1.6.4. Fapta a avut ca urmare praeterintenponata moartea victimei [art. 205
tiilor publice care au competente in domeniul apararii, ordinii publice ~i securitafii
alin. (4) NCP}
nationale, a unitaJ:ilor aflate in subordonarea sau coordonarea acestora, infiintate prin
acte normative, precum ~i a companiilor naJ:ionale ~i societaJ:ilor comerciale constituite - in urma lipsirii de libertate in mod ilegal sa se fi produs praeterinten/ionat moartea
prin acte normative in vederea producerii acestui tip de armament ~i munitie; victimei;
(x) armele letale - sunt armele strict ~i limitativ prevazute de lege prin a caror utili- - in cazul in care moartea nu se produce praeterintenponat, ci ca urmare a exercitarii
zare se poate cauza moartea ori ranirea grava a persoanelor; cu intentie (directa sau indirecta) a unor activita!i violente asupra victimei, lipsirea de
(xi) armele neletale - sunt armele destinate pentru un scop utilitar sau pentru libertate prevazuta de art 205 alin. (l)-(3) NCP poate fi retinuta in concurs cu omorul
agrement ori autoaplirare, confectionate astfel incat, prin utilizarea !or, sa nu se cauzeze (simplu sau calificat);
moartea persoanelor; - in cazul in care fapta a avut ca urmare praeterintentionata sinuciderea victimei se
(xii) armele de vaniitoare - sunt armele destinate practicarii vanatorii, cu una sau va reline numai infracP,unea de lip1>ire de libertate in mod ilegal prevazuta de art. 205
mai multe tevi, care folosesc muniJ:ie cu glont sau/~i cu alice, omologate sau recu- alin. (1)-(3) NCP, deoarece urmarea mai grava nu mai este prevazuta de lege in art. 205
noscute in condiP,ile prevazute de lege. · alin. (4) NCP, iar infracP,unea de determinare sau inlesnire a sinuciderii se comite
numai cu intenP,e, ceea ce nu este cazul in aceasta ipoteza care irnplica culpa ca
- sunt asimilate annelor orice alte obiecte de natura a putea fi folosite ca arme ~i
atitudine subiectiva a taptuitorului raportat la sinucidere sau incercarea de sinucidere;
care au fost intrebuintate pentru atac [art. 179 alin. (2) NCP]; in acest caz, nu este
concursul intre infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal ~i cea de determinare
suficient ca taptuitorul sa aiba arma asimilata asupra sa, ci este necesar ca acesta sa o
sau inlesnire a sinuciderii s-ar putea retine numai in ipoteza in care taptuitorul
foloseasca efectiv impotriva victimei;
actioneaza cu intenP,e (directa sau indirecta) atat in scopul lipsirii ilegale de libertate,
- aceasta varianta agravata se comite cu intenJ:ie directa sau indirecta; cat ~i al determinarii sinuciderii.
- este o eircumstan/ii. realii. care se rasfrange asupra participantilor in masura in
care au cunoscut-o sau au prevazut-o. ~ In urma nelntelegerilor cu tatal sau, inculpatul I-a trantit pe acesta pe
patul din bucatlirie ~i. imobilizandu-1 prin apasarea toracelui cu genunchiul, i-a
legat mainile ~i picioarele, dupa care, astfel legat, I-a dus in pivnita unde, dupa
140 Drept penal. Partea specialii Jnfrac{iuni contra persoanei 141

~ aproximativ o ora, victima a decedat. Conform expertizei rnedico-legale, _ lipsirea ilegala de libertate poate fi comisa in formii continuata, epuizandu-se in

lt~ .'l
moartea s-a produs ca urmare a hemoragiei consecutive traumatismului cu rup- aceasta ipoteza dupa efectuarea ultimului act de executare (unitate legala);
tura de splina, produsa prin comprimare toraco-abdominala. In aceste conditii,
{:11
decesul victimei nefiind urmarea directa a lipsirii de libertate, ci consecinta ~ Instanta constatli din starea de fapt astfel cum a fost retinutli ca incul-
I t"!
violentelor exercitate de inculpat cu ocazia imobiliziirii acesteia, se va retine patul a sav~it doua actiuni de lipsire de libertate ( ... ). In cazul infractiunilor
·11
concursul intre lipsirea de libertate in mod ilegal ~i cea de loviri sau vatliman continue permanente, cum este infraqiunea de lipsire de libertate, orice intreru-
'~ cauzatoare de moarte (C. A. Bucure$li, secfia a JI-a penala, decizia nr. 4011996,
fn R.D.P. nr. 311996, p. 128).
pere a activitapi infractionale urmata de o reluare a acesteia conduce la
scindarea unitatii naturale de infractiune (sub forma infractiunii simple), precurn
~ i la retinerea in sarcina persoanei in cauza a unei infractiuni continuate sau a
~ Caracterul ilegal al lipsirii de libertate decurge in primul rand din unui concurs de infractiuni ( ... ). Instanta retine ca fapta inculpatului care in data
interdictiile pe care reglementlirile legale In materie penala le impun, pe care de 15 iunie 2015, a luat-o cu forta pe persoana vatamata de la adresa din
inculpatii aveau obligatia de a le cunoa~te ~i respecta. Caracterul ilegal al Bucure~ti, la data de 17 iunie 2015, a fost dusa In diverse locatii pe raza mun.
priviirii de libertate decurge ~i din interdictiile pe care reglementlirile constitu- Bucure~ti ~i jud. I, ultima locape fiind situata in Bucure~ti , sector 5, la locuinta
tionale ~i cele ale conventiilor internationale privitoare la libertatea individuala nurnitului B.F., de unde persoana viitlimata a fugit pe geamul de la bucatlirie,
le contin. In consens cu aceste reglementliri, legiuirile biserice~ti aplicabile vietii fiind prinsa de catre inculpat la scurt timp, ~i introdusa in autoturismul marca
monahale ~i nu nurnai interzic cu desavar~ire privarea de libertate a persoanei Ford, condus de B.F., 'intrune~te elementele constitutive ale infractiunii de lipsire
( ... ). Prin urmare, izolarea In propria chilie $i legarea membrelor victimei cu de libertate in mod ilegal in forrna continuata, prevazuta de art. 205 alin. (1 )
sfori $i prosoape $i apoi cu lanfuri asigurate cu lacate pe acea targa din C.pen. raportat la art. 35 alin. (l ) C.pen ( . .. ). lnstanta constatli ca sunt incidente
sciindura, In fmprejurarile aratate, in perioada I 0-15 iunie 2005, constituie prevederile art. 35 alin. (1) ~.pen. deoarece inculpatul, in baza aceleia~i rezolutii
ac/iuni fn vadita contradic/ie cu prevederile acestor acte normative, ale legii infractionale ~i impotriva acelui~i subiect pasiv, a savar~it la diferite intervale
penale $i ale legiuirilor biseric~ti, ceea ce con/era faptei caracter ilegal ( ... ). de timp actiuni care prezinta fiecare In parte, continutul aceleia~i infractiuni. In
Din probele administrate In cauza a rezultat, Iarii echivoc, ca intre contentia acest sens, instanta repne ca infractiunea de lipsire de libertate s-a consurnat la
mecanica (starea de imobilism continuu) a victimei, lipsa aportului hidric ~i momentul In care inculpatul a luat victima cu forta din locuinta sa, in data de 15
nutritiv, care au generat deshidratarea severa ~i au determinat ~ocul hipovolemic iunie 2015. lnfracpunea, avand un caracter continuu, s-a epuizat o data ce per-
~i moartea victimei a existat o legatura indisolubila. Prin urmare, fn cadrul soana vatamata a reu~it sa i~i recapete libertatea, siirind pe geamul de la bucatane
infrac/iunii ce se va refine fn sarcina incu/pafilor, forma de vinova/ie a inten/iei al locuintei In care era finuta de catre inculpat. La scurt timp, inculpatul a re~it
referitoare la lipsirea de /ibertate fn mod ilegal este fnsofita de cea a culpei fn din nou sa o priveze de libertate pe victimii, luand-o cu forta ~i bagand-o tntr-o
ce priv~te moartea victimei. Intre actiunea materiala intentionatli de restrangere m~ina impotriva vointei sale. Din modalitatea de comitere a faptei, instanta retifle
~i paralizare a libertatii fizice a victimei, concomitentli cu inacpunea lor culpa- c1i inculpatul a acponat avand la baza o rezolutie infracpona!a unicii. Ambele
bila privitoare la lipsa aportului hidric ~i nutritiv, care s-au cumulat ~i potentat acpuni prezinta In parte contiflutul acelei~i infracpuni de lipsire de libertate a
reciproc ~i moartea C.M.I., rezultat mai grav produs din culpa, a existat tarn persoanei vatamate. Deopotrivli, intervalul de timp dintre cele doua actiuni este
dubiu legatura de cauzalitate directli (l.C.C.J., secfia penala, decizia unul redus, ceea ce nu face sa se rupa unitatea infractionala (Judecatoria
nr. 33212008, www.scj.ro). Sectorului 5, sec/ia penalii, sentinfa penalii nr. 242212015, www.rolii.ro) .

1.7. Formele infracpunii - lipsirea ilega/a de libertate este absorbitii fn con/inutul constitutiv al infracfiunii
de viol comis prin constrangerea victimei (art. 218 NCP) pe perioada strict necesara
- actele pregatitoare sunt posibile, insa nu sunt in principiu incriminate; intretiflerii prin constrangere a actului sexual; daca lipsirea de libertate preceda o peri-
- tentativa este posibila ~i este incriminatli; avand in vedere dispozitiile art. 36 oada semnificativa de timp actul sexual cornis ulterior prin constrangere sau continua
alin. (3) NCP in ipoteza in care are loc o tentativa la infractiunea de lipsire de libertate ~i dupa ce actul sexual prin constrangere a fost intretinut, se va retine concursul real
in mod nelegal, urmatli de moartea praeterintenponatli a victimei, se va aplica pedeapsa cu infracpunea de viol;
prevazutli de lege p~ntru infracpunea consumata prevazutli de art. 205 alin. (4) NCP: - in principiu, in situatia in care infracpunea de viol nu se consuma ramanand in
inchisoarea de la 7 la 15 ani ~j interzicerea unor drepturi; faza tentativei, lipsirea ilegala de libertate i~i redobande~te caracterul autonom,
- infractiunea de lipsire ilegala de libertate se consurna in momentul in care per- urmand a fi retfiluta in concurs cu tentativa la viol; ca excepfie, ill ipoteza in care
soana vatarnata este lipsita efectiv de libertatea de mi~care; imediat dupa exercitarea unui act de violentiifconstrangere, se incearca corniterea
- lipsirea ilegala de libertate este o infrac/iune continua permanentii, care se unui viol care din orice motive nu se consurna, lipsirea de libertate va fi totu~i absor-
epuizeaza ill momentul in care ia s~it privarea nelegala de libertate, sau cand survine bita in viol [de pilda, in cazul in care infractorul impinge victima intr-un Joe Ia.ra
decesul persoanei private de libertate; Vizibilitate (de exemplu intr-un gang) ~i imediat incearca sa intretina prin constran-
142 Drept p enal. Partea specia/ii lnfracfiuni contra persoanei 143
gere un act sexual oral cu aceasta fara a reu~i se va retine numai comiterea unej mogen, care i-a anulat orice posibilitate de a vedea, au imobilizat-o ~i, condu-
tentative la infractiunea de viol]; cand-o la locuinta. unuia dintre ei, au luat toate lucrurile cu care era imbracata,
- cand infractiunea de viol nu este comisa prin constrangere, ci profitand de impo- dupa care au scos-o din locuinta ~i au abandonat-o. Prin actiunile lor, inculpa\ii
s ibilitatea victimei de a-~i exprima consimtamantul, nu poate fi vorba de absorbtia nu au urmarit nicio alta finalitate decat cea de a sustrage bunurile persoanei
vatamate. Actiunea adiacentii, de a duce persoana vatamata in domiciliul !or, in
infraqiunii de lipsire ilega!a de libertate In infractiunea viol;
scopul mentionat, nu poate constitui con\inutul unei alte infrac\iuni, respectiv al

~ Sub aspectul posibilei absorbiri a infracpunii de lipsire de libertate in


celei de lipsire de libertate in mod ilegal, deoarece ea este absorbita, natural, de
infractiunea complexa de talharie (C.A. Constanfa, sec/ia penalii. decizia
infractiunea de viol, care este de neconceput tara o oarecare privare de libertate, nr. JIB/ 1994, inRD.P. nr. l/1995,p. 150).
este de observat ca, in speta., o asemenea absorbtie nu a operat, deoarece durata
lipsirii de libertate a persoanei vatamate a depa~i in mod semnificativ timpul _ lipsirea ilegalli de libertate este absorbita In infracpunea de omor simplu sau
necesar realizari i actului sexual, astfel ca infractiunea de lipsire de libertate In omor calificat, daca lipsirea de libertate se realizeaza in scopul aplicarii loviturilor care
mod ilegal ~ i-a pastrat autonomia ~i se afla in concurs real cu cea de viol (C.A. produc moartea victimei; .
Bucure$li, sec/ia penalt'i, decizia nr. 20011996, in R.D.P. nr. 411996, p. 150). _ se va re\ine concursul lntre lipsirea ilegalli de libertate ~i rele tratamente
- lipsirea ilegalli de libertate este absorbita In infractiunea de talhlirie (art. 233 aplicate minorului (art. 197 NCP) in cazul faptei plirintelui sau persoanei m grija
NCP) In ipoteza in care prin aceasta modalitate infractorul unnare~te pastrarea bunului careia se afla minorul care abuzeazii de autoritatea sa eyi care, contrar intereselor mino-
sustras sau asigurarea scaparii; daca talharia este comisa prin punerea victimei in ruiui, exercita acte de lipsire de libertate impotriva acestuia, cu intentia de a-i produce
neputinta de a se apara, lipsirea de libertate este absorbita in infractiunea de talharie pe suferinte, vatamari fizice sau morale ~i care au pus In primejdie grava dezvoltarea
perioada necesara comiterii acesteia, iar daca lipsirea ilegala de libertate continua ~i fizica, intelectuala sau morala a rninorului.
dupa consumarea infracpunii de talharie din cauza manoperelor infractorului, va ti
retinuta in concurs cu talharia 1; 1.8. Pedeapsa
- pentru varianta tip previizuta de art. 205 alin. (1) NCP, precum ~i pentru varianta
~ In cazul sav~irii infracpunii de talharie in modalitatea punerii victi- asimilata prevazuta de art. 205 alin. (2) NCP: inchisoarea de la I la 7 ani;
mei in neputmta de a se apara, prin imobilizare, lipsirea de libertate a victimei pe - pentru varianta agravata previizuta de art. 205 alin. (3) NCP: Lt;chisoarea de la 3 la
timpul siiv~irii infractiunii de talharie se absoarbe in continutul constitutiv al
!Oani;
acestei infractiuni. Daca, insa, timpul in care victima este lipsita de libertate
dep~e~te timpul cat s-a desra~urat comiterea infractiunii de talharie, sunt intru- - pentru varianta agravata previizuta de art. 205 alin. (4) NCP: mchisoarea de la 7 la
nite atat elementele constitutive ale infractiunii de lipsire de libertate in mod 15 ani ~i interzicerea unor drepturi.
ilegal, cat ~i elementele constitutive ale infractiunii de talhlirie (l.C.C.J., sec/ia
pena/a, decizia nr. 183912007, www.legalis.ro).

~ Inculpatii, hotarand sa sustraga bunurile persoanei vatamate, au 2.1. Nofiune


urmarit-o cand a coborat din troleibuz, au pulverizat asupra ei un spray lacri-
- este infracpunea de pericol ce consta in acpunea de intirnidare a unei persoane,
directa sa~ indirecta, explicita sau implicita, prin amenintarea ca, ln viitorul apropiat, va fi
1
in acest sens, in doctrinli (V. Cioclei, in NCP comentat, p. 4f9-430) s-a arlitat ca: sav~ita 0 infrac\iune sau 0 fapta pagubitoare determinata sau determinabilii, mdreptata
,,in principiu, tiilhiiria absoarbe lipsirea de libertate, deoarece, chiar dacli aceastli lipsire va impotriva sa ori a altei persoane, dacii este de naturii st'i ii product'i o stare de temere;
continua dupli ce are loc ins~irea bunului, ea va ajuta fliptuitorul, fie «pentru piistrarea
bunului furat », fie pentru ca «sli-~i asigure scliparea», ceea ce reprezinta modalilliti de reali- - NCP a extins sfera persoanelor vizate de fapta cu care se arneninta, incluzand m
zare a infractiunii de talhlirie. (.. ) Existli insli ~i situatii in care se poate reline un concurs de aceasta atat pe sotul ori o ruda apropiata a celui amenintat, cat ~i orice alta persoana (de
infracpuni, daca se constatli cli lipsirea de libertate nu are legaturli cu infractiunea de talharie, pildii, un prieten, concubinul) atunci cand starea de temere este determinata de fapta
in vreuna din modalitli\ile ei de realizare, altfel Spus, dacli actiunile ce reprezintli elementul 'indreptatii impotriva acestora;
material al lipsirii de libertate nu se suprapun cu violen!ele ce intra in latura obiectivli a
- acµunea penala se pune In mi~care la plangerea prealabila a persoanei vatamate.
talhariei. Astfel, se va retine concurs de infractiuni atunci cand victima este lipsita de libertate
o perioada de timp, dupli care, in momentul eliberarii, se exercita asupra ei violen\e ~i este
deposedata de un bun. ( ... ) De asemenea, se va re\ine concurs de infracpuni intre lipsire de
libertate ~i talharie in ipoteza in care, dupli ce a fost deposedata de bunuri prin violentii,
victima este deplasata contrar vointei sale intr-un alt loc".
l 144 Drept penal. Partea specialii Infrac/iuni contra persoanei 145

_ nu prezintli importanta pentru retinerea infractiunii de amenintare faptul ca
2.2. Obiectul infracµunii
acfiunea a fost determinatli de un interes legitirn al fiiptuitorului sau dacli la momentul
a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la libertatea psihicli a per- alllenin!lirii acestuia luase sau nu hotararea de a cornite infractiunea sau fapta
1
soanei fizice; prejudiciabilli cu care se ameninta ;
b) obiectul material: nu are. _ acfiunea de intirnidare trebuie sli fie susceptibilii de a produce o stare de temere
pentru persoana amenintatli (nu doar sli fie aptli de a alarma ~a cum prevedea C.pen.
2.3. Subiectii infracµunii din ]969); analiza se va realiza in concreto fa!li de natura ~i modalitatea de comitere a
a) subiectul activ: orice persoana fizicli sau juridica (necircumstantiat) cu capaci- faptei, persoana fiiptuitorului ori a victimei; nu este necesar ca aceastli stare de temere
tate penalli; sa se producli efectiv;
- in cazul in care subiectul activ este un organ de urmarire penalli sau un judeclitor, _ rliul cu care se ameninta trebuie sii fie injust ~i iminent sau sli se produca 'in
se poate retine in anumite circumstante cercetarea abuzivli (art. 280 NCP); viitorul apropiat;
- in cazul in care autorul amenintafii este parintele aflat in exercitarea in lirnite _ se va refine cauza justificativli prevazutli de art. 21 NCP dacli amenintarea
rezonabile a dreptului la educatie, se poate retine cauza justificativa prevazutli de art. (inclusiv cu uzul de arma) este realizatli de un organ de politie, pentru a putea proceda
21 alin. ( 1) NCP; la identificarea unei persoane care incerca sa se sustraga sau pentru a prinde un
jnfractor care incerca sli fugli de la locul faptei.
- participatia penalli este posibilli in toate formele: coautoratul (cu exceptia situatiei
cand fapta este slivar~itli prin viu grai, cand este 0 infractiune instantanee cu autor b) urmarea imediata: starea de pericol pentru libertatea psihicli a persoanei
exclusiv), instigarea sau complicitatea. amenintate (infracfiune de pericol abstract);
b) subiectul pasiv: este general- orice persoana fizica ~ viata; c) legatura de cauzalitate: rezultli ex re.
- in cazul in care subiectul pasiv are o anumitli calitate (de pildli, functionar public
care ln.depline~te o functie ce implicli exercitiul autoritlitii de stat sau judeclitor, pro- ~ Din probele analizate de prima instanta rezultli, mtr-adevlir, cli inculpa-
tul a condus agresiv, cu vitezli, un autoturism de teren pe un drum mgust; a
curor etc.), se poate retine existenta infractiunii de ultraj (art. 257 NCP), respectiv a
claxonat in mod repetat ~i, din pricina faptului cli anterior in zona plouase, avea
ultrajului judiciar (art. 279 NCP); momente cand pierdea aderenta ~i urma o trasa haoticii; a efectuat o manevrli
- pluralitatea de subiecti pasivi atrage, in principiu, retfilerea unui concurs de bruscii de viraj Ia dreapta, mdreptandu-se. spre locul unde se afla persoa.na
infractiuni. vlitlimatli; a coborat din ~i nli amenintator, cu pumnii s~i ~i ro~u la fata de
furie, avand intentia de a lovi pe persoana vlitlimatli; ill fine, s-a urcat la volanul
~ Fapta inculpatului de a ameninta cu un briceag trei politi~ti care se m~inii ~i a plirlisit locul incidentului, efectuand acel~i manevre agresive ca la
aflau ill timpul programului de lucru, ill misiune ordonatli, erau imbrlicati cu uni- venire, fapt care a avut drept consecinta llisarea unor urrne adanci in pietri~ul
forrne specifice ~i aveau asupra lor armamentul din dotare, constituie infractiu- drumului, dar ~i imp~tierea pietri~ului injur. (...)Nu orice faptli care alarmeaza
nea de ultraj. lnculpatul a avut reprezentarea ca politi~tii sunt reprezentantji o persoa.nli constituie infractiunea de ameninJ:.are. Spre exemplu, folosirea artifi-
autoritatii statului, aflati in exercitarea prerogativelor de serviciu, a urrnlirit ~i a ciilor, a petardelor ~i a altor materiale pirotehnice mtr-un mod apt de a speria o
acceptat ca prin fapta sa sli aducli atingere autoritiitii statului (C.A. Galafi, secfia persoana poate constitui o mclilcare a Legii nr. 126/1995 privind regimul mate-
penalii, decizia nr. 68812007, www.legalis.ro). riilor explozive, dar nimeni nu ar lua ill considerare ill mod series opinia cli ar
putea constitui infractiunea de amenintare. Aptitudinea faptei de a speria, de
2.4. La~ra obiectiva n~te temere, constituie o conditie a laturii obiective a infractiunii de amenin-
tafe. Dupli cum, savar~irea ei cu intentie constituie elementul subiectiv al
a) elementul material: actiunea de intimidare a unei persoane, directii sau
indirectii, explicitii sau implicita, prin amenintarea realizatli prin orice mijloace cli, ill
viitorul apropiat, va fi sliv~itli o infractiune (indiferent de natura sau gravitatea
1
in acest sens in doctrina (F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. I, p. 466) se aratli ca ,,in
cazul infractiunii de amenintare, avem de-a face cu o infracpune intenponatli, de sine
acesteia) sau o faptli prin care se poate produc<;: un prejudiciu material (nu moral) deter-
Stiitiitoare, care are propria sa fazli interna ~i care opereazli independent de eventuala adoptare
minat sau determinabil, impotriva sa, a soµtlui sliu, a unei rude apropiate ori a a/tei a rezolutiei infracponale referitoare la fapta cu care se ameninp.. (...) legiuitorul sancponeaza
persoane (de pildli, impotriva unui prieten, a logodnieei, a concubinului etc.); an:tenintarea in acel~i mod, indiferent clacli autorul luase sau nu hotararea de a sliv~i fapta
- amenintarea poate fi realizatli prin orice mijloace (viu grai, telefon, sms, e-mail, cu care ameninp.. Este ~i firesc sli se procedeze astfel, intrucat ceea ce se sancfioneazli in cazul
an:tenintarii nu este exteriorizarea unei hotlirfui de a comite C? infracpune - hotarare care,
videochat etc.);
P<>ate, nici nu existli - ci o faptli de sine stlitlitoare, care aduce atingere unei valori sociale
determinate - libertatea psihicli a celui ameninµtt".
146 Drept penal. Par/ea specia/6 Infrac{iuni contra persoanei 147
infraqiunii. fntrunirea elementelor constitutive ale acesteia nu are lac, fnsa, ciit _ nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost savii~ita activitatea infraqionala;
timp nu este pus fn fapta elementul material al infrac/iunii. Acesta este constituit acestea pot ti avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei;
de fapta de a ameninta o persoana cu savii~irea unei infraqiuni sau a unei fapte _ nu prezinta importanta daca la momentul realizarii amenintarii taptuitorul luase
pagubitoare. In speta, el nu a fost 'intaptuit. Amenintarea este un enunt. Faptuitorul
bOtararea de a comite raul cu care a amenintat.
trebuie sa spuna ceva despre ceva. Poate sa spuna, 'in principiu, prin cuvinte.
Trebuie admisa opinia primei instante, ca persoana poate ,,spune" ~i prin gesturi. 2.6. Formele infractiunii
Dar trebuie sa spuna ceva. Sa se refere la o realitate obiectiva exterioara cuviin-
tului (de admis, sau gestului). Distinctia logica 'intre enunt ~i realitatea la care se _ actele pregatitoare ~i tentativa nu sunt incriminate (cu exceptia situatiei in care
refera constiruie o conditie esentiala a unui mod de giindire rational. Altfe~ ar fi fapta se cornite prin viu grai, cand nu sunt posibile);
greu de conceput vreo infractiune care, 'in momentul 'in care este comisa, nu _ jnfractiunea se consuma In momentul 'in care persoana vatamata a aflat despre
constituie ~i amenintafe, fiindca poate na~te o temere. Sau, ca 'in speta de fatli, s-ar ac!iunea de amenintare care este de natura sa o alarmeze;
putea concepe ca o conducere 'in stil agresiv a ma~inii, sau tinerea pumnilor
_ poate ti savar~ita In forma continuata, epuiziindu-se dupa savar~irea ultimei
stran~i, sau arborarea unei expresii furibunde, constituie infractiunea de arnenin-
tare (CA. Tiirgu-Mur~, secfia penala, deci=ia nr. 5812015, www.rolii.ro). activitati infractionale;
_ poate fi ret.inut concursul cu infractiunea care a format obiectul amenin\:Arii, daca
~ Executorul judecatoresc a demarat procedura executionala ~i a somat aceasta din urrna este savar~ita ulterior, dupa trecerea unei perioade de timp de la
debitoarea sa achite suma ~i, totodata, i-a adus la cuno~tinµi ca, ill caz contrar, se arnenintare;
va trece la viinzarea, prin licitatie publica, a imobilului. Debitoarea neconfor- _ in cazul in care 'in aceea~i lmprejurare, dupa amenintare, este saviir~ita asupra
mandu-se somatiei, executorul judecatoresc a illceput procedura de viinzare. Sus!i- persoanei vatamate ~i infractiunea cu care aceasta a fost amenintata, infractiunea
nerile peten!ilor ca executorul judecatoresc ar ti sav~it infract.iunea de ame- astfel savar~ita va absorbi natural infractiunea de amenintare;
nintare nu au corespondent ill realizarea laturii obiective, arnenin/area cu
realizarea unui drept fmpotriva celui amenin/at, prin folosirea unei cai legale, - infractiunea de amenintare este absorbita fu continutul complex al unor infractiuni
chiar daca aceasta ar expune pe eel amenintat la anumite consecinte pagubitoare, cum ar fi: ~antajul (art. 207 NCP), violul (art. 218 NCP), agresiunea sexuala (art. 219
nu este infract.iune (l.CCJ., secfia penala, decizia nr. 175512008, www.scj.ro). NCP), talharia (art. 233 NCP), ultrajul (art. 257 NCP), ultrajul judiciar (art. 279 NCP),
cercetarea abuziva (art. 280 NCP), in forma agravata a infrac!iunii de purtare abuziva
~ Pentru a fi sav~ita infractiunea de amenintare este necesar ca actiu- (art. 296 NCP) etc.
nea de arnenintare sa insufle victimei temerea ca persoana sa va fi expusa unui
pericol efectiv. in consecinµi, amenintarea trebuie sa fie serioasa, susceptibila sa 2.7. Pedeapsa
alarmeze victima, adica sa-i provoace o restriingere a libertatii psihice, valoare
- inchisoarea de la 3 !uni la 1 an sau cu amendli (120-240 zile-amenda), :fara ca
ocrotita prin instituirea normei penale (Trib. Bucure$ti, sec/ia I penala, decizia
pedeapsa aplicata sa dep~easca sanctiunea prevazuta de lege pentru infractiunea cu a
nr. 48712003, in CP. Ad, p. 675).
carei sliv~ire s-a amenintat.
' ~ Stropirea victimei cu un lichid inflamabil 1, cu scopul de a-i da f~,
intrune~te elementele constitutive a!e infractiunii de tentativa de omor, iar nu pe
cele ale infractiunii de amenintafe. In speµi, din declarat.iile martorilor audia!i ill
cauzli rezultii ca inculpatul a aruncat cu un lichid inflamabil asupra persoanei 3.1. Notiune
vatamate, dupa care a introdus miina in buzunar, pentru a scoate o brichetli,
spunandu-i ca ii da foe ~i o va omori (CA. Bucur~ti, sec/ia I penala, decizia - este infracfiunea de pericol ce consta 'in constrangerea unei persoane sli <lea, sa
nr. 11511999, in CP. Ad, p. 675). facli, sa nu faca sau sa sufere ceva, daca fapta este cornisa spre a dobandi in mod injust
unfolos nepatrirnonial, pentn,l sine sau pentru altul [art. 207 alin. (l) NCP];
2.5. Latura subiectiva - constituie o Jonna de bazii asirnilata a infractiunii constrangerea constand in
- intentia directa sau indirecta (taptuitorul a prevazut ~i unnarit/acceptat cli prin amenintarea cu darea in vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromitatoare
fapta sa va produce o stare de temere victimei amenintate); pentru persoana amenintata ori pentru un rnernbru de farnilie al acesteia, in scopul de a
dobandi 'in mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine sau pentru altul [art. 207
alin. (2) NCP];
A se vedea analiza de lap. 26 ~i 27, unde s-a retinut ca o anumitli categorie de glume
1

muncitore~ticonstand 'in stropirea cu spirt a colegilor de munca pot conduce la retinerea


omorului comis cu intentie indirectli.
,
Drept penal. Partea speciala lnfracfiuni contra persoanei 149
,.
·.:' 148
;.:

'l~ - constituie variantii agravatii a infractiunii de ~antaj comiterea Japtei in Jonna tip
'

3.3. Subiecp.i infracpunii


sau asimilatii in scopul de a dobandi In mod injust unJolos patrimonial, pentru sine sau a) subiectul activ: orice persoana fizica sau juridica (necircumstantiat) cu capaci-
pentru altul (art. 207 alin. (3) NCP];
:'l·i
·,I tate penala;
- se remarcii astfel cii NCP, pe de o parte, realizeazii o distincfie intre Japta de
·l~j $antaj comisii pentru ob/inerea unui Jolos nepatrimonial injust $i cea comisii pentru
_ participafia penala este posibila in toate forrnele: coautoratul, instigarea sau
coIJ1Plicitatea.
.ijl.,,... ob/inerea unui Jolos patrimonial injust (aceasta din unnii constituind singura Jonna
agravatii a infracfiunii), iar pe de altii parte, plaseazii pe acelQ.$i palier de gravitate
~ Cu privire la persoana juridica SC I. SA, instanta constatli ca inculpatul
!~:.~t Jonna de bazii cu cea consttind in comitereaJaptei prin ameninfarea cu darea fn vileag
f. a sav~it infractiunea de ~aotaj actionand in calitate de director general al
(J~ a unei Japte reale sau imaginare, compromi/iitoare pentru persoana amenin/atii ori acestei societafi, iar fapta a fost comisa ~i In interesul acesteia, incheierea
pentru un membru de familie al acesteia. contractului de retransmisie urrnand sa profite direct acestei societap. Mai mult,
inculpatul a folosit ~n mod direct entitatile media detinute de aceastli societate la
~ Curtea opineaza ca, fata. de continutul constitutiv prevazut de legiuitor sava~irea faptei ~i a profitat ~i de relatiile cornerciale pe care societatea le avea
In art. 207 alin. {!) ~i (2) NCP, infrac/iunea de $antaj in forma de bazd cu SC D. SA tot in acest scop. Drept urrnare, sunt intrunite condipile atragerii
(propriu-zisii # asimilatii) constituie o infrac/iune cu con{inut alternativ, raspunderii penale ale persoanei juridice SC I. SA. (1.C.C.J., sec/ia penalii,
deoarece cele doua variante ale elementului material prevazute In alin. (I), decizia nr. 236128.06.2017, www.scj.ro).
respectiv ID alin. (2) sunt echivaleote din perspectiva semoificatiei penale. in
aceste conditii trebuie distins intre forrnele unitatii de infractiuni care pot sli
aparli atuoci cand se constatli existeota unei pluralitati de acte de executare.
~ Complicitatea morala sau imateriala se caracterizeaza prin aceea ca
efectele sale poartli asupra psihicului faptuitorului prin lntarirea sau IDtretinerea
Astfel, se va retine comiterea infracfiunii de $antaj sub f orma unitii{ii naturale inteofiei autorului de a sliv~i o fapta prevazutli de legea penala. Ceea ce carac-
colective, In ipoteza in care se constatli existenta uiiei unice actiuni de ~taj terizeazli complicitatea morala este caracterul ei de contribupe indirect.a, de
comise prio mai multe acte de executare de aceea~i persoana (coostatand ajutorare sau inlesnire in orice mod la sav~irea actelor de executare propriu-zisli,
unitatea de subiect activ, scopul unic al actiunii efectuate de inculpat, procesul dupa cum existli situapi in care, de~i o persoaoa a luat hotararea de a sliv~i
executional unic realizat in acela~i toe ~i lntr-un interval scurt de timp ~i iofracpunea, evita sli o puna in executare datorita unor indoieli care fac ca hotli-
omogenitatea materiala a actelor de executare ce intra In componenta actiunii rarea sa nu fie ferma, iar daca 0 persoaoa iotervioe ~i IDlatura asemenea indoieli
infractionale unice), omogeoitatea juridicli a actelor de executare din structura prin incurajare sau invocarea unor argumente care consolideaza hotararea,
acfiunii unice de ~antajare, inclusiv In ipoteza in care acestea se obiectiveaza ill convingandu-1 sli o puna in executare, ne aflam, de asemenea, in prezenta unei
modalitlitile diferite de comitere a infractiunii cu contffiut alternativ, precum ~i complicitliti morale. Pornind de la aceste scurte coosiderapuni teoretice, inalta
unitatea de subiect pasiv. lnfracfiunea de $antaj va fl comisii in forma uni.tfi{ii Curte apreciaza ca aoaliza continutului convorbirilor telefonice purtate de
legale a infracfiunii continuate, dacli acee~i persoaoa comite o pluralitate de ioculpatul H. cu fiica sa, ioculpata G., ~i inculpatul F. nu au fost de naturii sli
actiuni de constrangere, la diferite intervale de timp, care sunt omogene juridic lntlireasca hotararea sav~irii faptei de catre acesta din urma sau de illcurajare sau
realizand fiecare in parte continutul constitutiv al infractiunii de ~aotaj (ioclusi:v sustioere a demersului iofractional al acestuia. in dezacord cu iostanta de fond,
in situatia ill care .unele dintre ele sunt comise in forma de baza propriu-zisa sau · inalta Curte apreciaza cli nu poate fi retffiut ca ~i sprijin moral la comiterea faptei
asimilatli ori In varianta agravata) (C.A. Oradea, sec/ia penalii, decizia de clitre ioculpatul F. faptul cli ioculpatul H. i-a spus fiicei sale in discutia din 13
nr. 5012018, nepublicatii). mai 2013 ca acesta sli fie prudent sau ca ar ti avut vreun interes deosebit ill a
urmari rezultatului activitapi infractionale a acestui ioculpat, precum ~i faptul cli
3.2. Obiectul infracpunii d~i nu mai era actionar la societaple aratate, avea un rol important ill luarea
a) obiectul juridic principal: relatiile sociale referitoare la libertatea psihicli a per- deciziilor. ( ... ) Interceptarile convorbirilor telefonice diotre inculpat ~i fi.ica sa ori
soanei fizice; obiectul juridic secundar. relatiile sociale referitoare la integritatea fizica diotre ioculpat ~i F. d~i due la concluzia cli H. a avut cuno~tintli despre futalnirile
sau sanatatea persoanei, patrimoniul, onoarea sau demnitatea acesteia etc.; diotre F. ~i persoaoa vatamatli, nu demonstreaza insa In niciun mod cli acesta ar fi
sustinut sau ar fi cunoscut demersul iofracfional al acestuia. Faptul cli acesta avea
b) obiectul material: ID principiu, nu are; ca exceptie, poate fi corpul persoanei sau
cuno~tinta de faptul ca F. se afla in negocieri cu SC K. SA nu atrage de piano
bunul dat (ill cazul ill care existli un obiectjuridic secundar). rlispunderea penala a acestuia pentru sav~irea iofracpunii de complicitate la
- in cazul variantei agravante folosul material patrimonial dobandit ill mod injust ~aotaj atat timp cat niciuna dio convorbirile purtate de acesta nu confinna
nu constituie obiectul material al infractiunii, ci consecinta infractiunii, constituind neechivoc acest Iucru ~i nu exista nicio alta proba care sa poata fi coroboratli ~i
totodata ~i prejudiciul incercat de persoana vatamata cu care aceasta se poate constitui care sli sustinli aceastli acuzape. ( ... ) A aprecia ca discupile prin care o persoaoa
parte civila ill procesul penal. i~i avertizeaza membrii familiei sale cu privire la conduita lor prezentli sau
150 Drept penal. Partea specialii Jnfrac(iuni contra persoanei 151

viitoare, sau sunt i'ngrijorap cu privire la actele ~i faptele !or ~i Ii i'ndeamna sa fie _ NCP a extins modalita/ile in care poate fi reali::atii constrangerea, acestea
' prudenti, constituie acte de cornplicitate ar echivala practic cu imposibilitatea ca i'n nerezumandu-se doar la violen/ii sau amenin/are, putandfl realizate $i prin orice alte
cadrul relatiilor de farnilie sa poatli fi purtate vreodata astfel de discutii rara ca
Ji acestea sli dobandeascli irnplicatii penale. ( ... ) Este greu de acceptat cli un plirinte
In deplinli cuno~tinti de cauzli i'~i sustine sau i'~i 'incurajeazli propriul copil In
miJfoace;
_ In cazul in care ~antajul este comis prin amenintare va absorbi infracpunea prevazutli
de art. 206 NCP, iar dacli este comis prin violen\:ii va absorbi forrna de bazli a infractiunii
comiterea de fapte antisociale, inculpata G. cuno~tea ca ~teptlirile tatlilui sau, de toviri sau alte violente prevazutli de art 193 alin. (1) NCP (absorbfie legala); apreciez
'I
inculpatul H., pe linie profesionala sunt ridicate, iar conpnutul integral al convor-
cli nu se poate retine absorbtia m infractiunea de ~taj nici a infractiunii de loviri sau alte
' birilor telefonice dovedesc pe deplin acest aspect, dupa cum faptul ca inculpatul H.
cuno~tea ce se lntfunplli In linii generate in firma nu poate fi interpretat sub fonna
unor acte de complicitate. ( ... ) inalta Curte apreciazli ca nu pot constitui acte de
violente in varianta agravatli prevazutli de art. 193 alin. (2) NCP sau $i nici a celei de
vatliIJlare corporala (art. 194 NCP), intrucat nu este satisfacutli una dintre conditiile
cornplicitate rnorala faptul cli inculpatul H. era inforrnat ~i i~i exprirna opinia necesare pentru existenta infractiunii complexe, respectiv cea a diferentei de pericol
atunci cand fiica acestuia ii informa despre activitlitile sale, niciuna dintre social lntre infractiunea absorbantli ~i cea absorbita, care presupune ca infraqiunea
convorbiri nu reliefeazli ca acesta a sustinut demersul infractional al inculpatului absorbanta sa aiba un maxim special al pedepsei care sa fie intotdeauna mai mare
F., nu rezultli in niciun mod cli 1-a indrurnat pe acesta sau i-a sustinut ptanul infrac- decat maximul special al pedepsei prevazute de lege pentru sanctionarea infractiunii
ponal In a ~antaja grupul SC K. SA. Simplu fapt ca inculpatul H. avea informapa absorbite; prin urmare, opinez ca se irnpune retinerea unui concurs ideal intre
despre demersul inipat de inculpatul F. nu este suficient pentru angajarea infractiunea de ~antaj ~i infracpunea de loviri sau alte violente In varianta agravatli
raspunderii penale a acestuia, in cauza organele de anchetli rnai trebuia sa dove- prevazutli de art. 193 alin. (2) NCP sau de vatlimare corporala (art. 194 NCP), atunci
deasca ~i cli inculpatul H. ~tia de scopul real al acestui derners al inculpatului F., ce cand actele de constrangere a victimei $antajate se obiectiveazli in comiterea acestora
viza dobandirea In mod injust a unui folos patrimonial. Plecand de la analiza infractiuni;
cerintelor impuse de principiul prezumpei de nevinovatie ~i translarand analiza - potrivit NCP, ~antajul comis prin constrangere in scopul determinarii unei per-
catre infracpunea de complicitate la ~antaj pentru care 'a fost condamnat inculpatul soane sli nu sesizeze organele de urmlirire penala, sa nu dea declaratii, sa 'l$i retraga
in primli instanfli, instanta de control judiciar constatli cli ceea ce s-a dovedit in declaratiile, sa dea declaratii mincinoase ori sa nu prezinte probe are o incriminare
cauza a fost doar faptul ca inculpatul H. avea cuno~tinfii de demersul initiat de specialii In materia infractiunilor contra justitiei constituind numai infractiunea de
inculpatul F., insli in contextul lipsei acelor probe ce nu lasli loc de indoiala vizand
influentare a declaratiilor (art. 272 NCP);
imprejurarea ca ~tia ~i de scopul real al acestui demers, pe baza unor prezumpj,
deducpj nu se poate pronunta o hotarare de condamnare (l.C.C.J., sec/ia penalii, - in ipoteza m care persoana vatlimatli este constransli sli comitli o infractiune,
decizia nr. 236128.06.2017, www.scj.ro). faptuitorul nu va raspunde pentru ~taj, ci pentru instigarea la acea infractiune
(eventual in forrna participapei improprii in cazul m care autorul beneficiazli de cauzele
b) subiectul pasiv: orice persoana fuica in viata. de neimputabilitate prevazute de art. 24 $i 25 NCP);
- nu poate fi subiect pasiv o persoana juridica fatii de obiectul juridic al infractiunii; - pentru existenta infractiunii este suficient ca actele de constrangere sa creeze o
- pluralitatea de subiecp pasivi atrage, m principiu, repnerea unei pluralitlip de stare de temere persoanei vatlimate, nefiind necesar ca aceasta sa dea, sa faca, sa nu
infracpuni, chiar daca toate persoanele sunt constranse pentru obpnerea unui folos facli sau sa sufere ceva;
unic; ca exceptie, nu este msa exclusa posibilitatea retffierii formei continuate a infrac-
punii m cazul m care existli o pluralitatea de actiuni de ~antaj, realizate la diferite ~ in limbajul curent, prin constrangere se intelege determinarea unei
inteivale de timp, in baza acelei~i rezolutii infraqionale, ori a unitliµi naturale persoane sa facli sau sa nu faca ceva impotriva vointei sale. Cum infracpunea in
colective cand acpunea unica este realizatli fata de mai multe persoane vlitlimatli in a carei reglementare este folosit terrnenul analizat este o infractiune irnpotriva
acel~i imprejurliri spatio-temporale; ' libertatii persoanei, mai exact impotriva libertatii de ordin moral a persoanei,
pentru ca aceasta nu presupune o privare de libertate in sens fizic, constrangerea
3.4. Latura obiectiva exercitatli impotriva subiectului pasiv al infracpunii de $antaj trebuie sli ii
producli acestuia o stare de temere, de natura a-1 determina sli actioneze conform
a) elementul material: constrangerea unei persoane prin orice mijloace sii dea
conduitei prevazute in dispozipa normei de incriminare. Prin urmare, constran-
(remiterea unui bun), sii facii (adoptarea unui anumit comportarnent sau actionarea
gerea astfel exercitatli reprezintli punerea in mi$care a unei forte exterioare
mtr-un anumit sens), sii nufacii (omisiunea de a adopta un anumit comportament sau
subiectului pasiv al infractiunii, care poate fi de natura fizica sau moralli. in
de a actiona intr-un anumit fel) sau sii sufere ceva (suportarea unui prejudiciu cazul constrangerii fizice, aceasta poate fi exercitatli, in mod direct, prin energia
patrimonial sau nepatrimonial); fizica a faptuitorului sau prin punerea in mi$care, de clitre acesta, a unei alte
energii de aceea$i natura, capabilli sa 'lnfrangli rezistenta fizica a subiectului
pasiv. Spre deosebire de aceasta, constrangerea psihica se exercitli prin efectua-
f 152 Drept penal. Partea specialii Infracfiuni contra persoanei 153
.,
t! rea de catre fliptuitor a unui act de natura sa inspire victimei temerea ca, in a amenintarii. A~adar, caracterul necesar al absorbtiei infractiunii de amenintare
l~-~ viitor, ea sau o alta persoana apropiatii ei va suporta un rau. Ia ambele cazuri, In cea de ~antaj rezulta din modul de redactare a norrnei de incriminare. Infrac-
!~[ pentru realizarea continutului constitutiv al infractiunii, constrangerea trebuie sa tiunea absorbitli de amenintare este u~or determinabila in continutul constitutiv
J)i fie efectiva. Avand in vedere aceste particularitiiti ale infractiunii de ~antaj ~1, In
I~~
. ::1

·:;1 mod special, obiectul sau juridic, care are in vedere Iibertatea rnorala a per-
al infractiunii absorbante de ~antaj al carei element material consta intr-o actiune
de constrangere fizica sau morala (amenintarea). in fine, prin raportare la
;!~.:..
soanei, legiuitorul nu a prevazut In cuprinsul normei de incriminare criticate !imitele speciale ale pedepsei, infractiunea absorbanta de ~antaj (pentru care
' ;1!'~··l
··: \. modalitiitile concrete de realizare a constrangerii, evitandu-se astfel restrangerea, legea prevede pedeapsa inchisorii de Ia I la 5 ani pentru forma de bazii ~i cea
'11;· in mod nejustificat, a sferei de aplicare a prevederilor art. 207 alin. (1) NCP; in asimilata, respectiv de la 2 la 7 ani pentru varianta agravatii) are un pericol
,i.1:
)' acest fel intra sub incidenta dispozitiei legate analizate toate formele de social legal mai ridicat decat eel al infractiunii absorbite de amenintare (pentru
constrangere care au ca rezultat determinarea unei persoane sa dea, sa faca, sa nu care legea prevede pedeapsa inchisorii de la 3 !uni la un an a!temativ cu
faca sau sa sufere ceva, sav~ite '.in scopul de a dobandi in mod injust un folos pedeapsa amenzii). Curtea considera ca in mod nelegal ~i netemeinic prirna
nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul, indiferent de actiunile sau inactiunile instanta a apreciat ca trebuie retinute in concurs real infractiunea de amenintare
prin · care constrangerea este executata (Curtea Constitufionala, decizia previizuta de art. 206 alin. (1) NCP [constand in fapta inculpatului M.R.V. care,
nr. 85812018, www.ccr.ro). In perioada 2.12.2015-28.01.2016, prin numeroase mesaje pria aplicatia
WhatsApp, prin mesaje telefonice SMS, apeluri telefonice sau prin viu grai, a
~ Pentru existenta infractiunii de ~antaj trebuie analizat .daca amenin- amenintat-o pe persoana vatamata H.D. cu acte de violenta, cu moartea, cu
tJirile exprimate aveau aptitudiaea, '.in conditiile concrete in care au avut loc ~i in distrugerea apartamentului, care au fost de natur~ sa-i creeze o profunda stare de
raport de persoana celui ameninp.t, sa creeze acestuia din urrna o stare de temere] cu infractiunea de ~antaj prevazutii de art. 207 alin. (1) ~i (3) NCP
ingrijorare, de temere. Nu existii o obligatie din partea unei persoane supuse [constand in fapta iaculpatului M.R.V. care, in perioada 2.12.2015-28.01.2016,
unor ameniatJiri de a se comporta intr-un anumit fel .sau de a avea o anumita folosind numeroase mesaje prin aplicapa WhatsApp, mesaje telefonice SMS,
atitudine. Organele j udiciare trebuie sa aprecieze daca in raport de circurnstan- apeluri telefonice sau prin viu grai, prin acele~i met.ode - amenintarea cu acte
tele concrete ale cauzei, amenintJirile inculpatului .aveau aptitudiaea de a afecta de violenta, cu moartea,. cu distrugerea apartamentului, a constrans-o pe per-
libertatea psihicii a persoanei viitiimate. Or, dupa cum s-a ariitat, chiar dupii soana vatlimatli H.D. sa-i remitli suma de 7000 Euro], precum ~i cu infractiunea
prima intalnire cu iaculpatul persoana vatiimatii s-a adresat organelor judiciare, de ~antaj prevazuta de art. 207 alin. (2) ~i (3) NCP [constand in fapta iaculpa-
sesi.zand comiterea unei infractiuni de ~antaj, aspect care duce la concluzia ca tului M.R.V. care, '.in perioada 4.01.2016-28.01.2016, prin numeroase mesaje
aceasta a considerat amenintJirile iaculpatului ca fiind suficient de concrete ~i de prin aplicafia WhatsApp, prin mesaje telefonice SMS, apeluri telefonice sau prin
ingrijoriitoare incat sa impuna intervenpa autoritiiplor. De asemenea, iastanta viu grai, continand amenintari cu postarea in mediul onliae a unor fotografii
apreciazii ca amenint:area persoanei vatamate cu decl~area unei campanii de compromitatoare (infliti~and-o pe aceasta in ipostaze intime), a constrans-o pe
presa prin care aceasta ~i societatea comerciala din a ciirei conducere flicea parte persoana vatlimatli H.b. sa-i remitii diferite sume de bani, iaclusiv printr-o
urrnau sa fie acuzate de sav~irea unei fapte grave de coruppe, totul dublat ~i de notificare scrisa datatii 20.01.2016, cu scopul de a dobandi, in mod injust, un
sesizarea autoritatilor cu privire la aceastii presupusa iafracpune era de natirra sa folos patrimonial]. Pe de o parte, Curtea opiaeazii ca faptele de violenta ~i
provoace acesteia o stare justificatli de temere, iadiferent daca fapta de coruptie· descrierea consecintelor acestora, care au flicut obiectul ameniatiirii au fost in
avea o existenta reala sau nu. ( ... ) Totodatli, imprejurarea ca victima unui ~ataj legaturii cu eventuala impacare a piirtilor ~i imprejurarea ca iaculpatul a
se adreseazii organelor judiciare, reclamand sav~irea faptei, nu echivaleazii cu continuat sa-i trimita astfel de mesaje persoanei vatamate ~i dupa ce a aflat ca
pierderea aptitudinii ameniatJirilor de a crea o stare de ingrijorare celui ~antajat, s-a formulat plangere impotriva sa nu sunt de naturii sa conduca la concluzia ca
in conditiile in care autorul iafractiunii poate sa puna in practica oricand fapta infractiunea de amenintare nu este absorbitii in conpnutul constitutiv al infrac-
pagubitoare care face obiectul presiunilor. Raportat la cele aratate, ~i instanta de tiuni i de ~antaj. Dia probele administrate in cauza, Curtea constatli cii la diferite
ape! considerii ca amenintJirile adresate de iaculpat persoaaei vatiimate au avut intervale de tirnp, in perioada 2.12.2015-28.01.2016, in baza acelei~i rezolutii
aptitudinea de a crea acesteia o stare de temere (J.C.C.J., sec/ia penala, decizia infraqionale, inculpatul M.R. V. a amenintat-o pe persoana vatiimatii H.D. numai
nr. 236128.06.2017. www.scj.ro). in scopul de a o determina pe aceasta sa dea sau sa faca ceva in scopul obpnerii
in mod iajust a unor foloase patrimoniale ~i nepatrimoniale, actele de amenintare
~ Curtea consider a ca infracfiimea de ~antajeste o infracfiune din acest interval de timp neputand fi autonomizate astfel incat sa se poate retine
ca prin unele dintre acestea inculpatul nu a urrniirit sa determine o anumitii
complexa care a bsoarbe legal infracfiunea de amenintare. Procedand la o
analiza in abstracto a dispozitiilor legate pentru a determina existenta sau nu a conduitli a persoanei vatiimate. Prin urmare, nu se poate constata existenta unei
caracterului necesar al absorbtiei, Curtea retine ca toate elementele constitutive pluralitati de actiuni de amenintare comise la diferite intervale de timp, dintre
ale infractiunii absorbite de amenint:are se regiisesc in contiautul constitutiv al care unele au caracterul unui iafractiuni de sine stiitlitoare, iar altele sunt
infractiunii absorbante de ~antaj, care nu poate fi comisa in absenta violentei sau absorbite in contiautul constitutiv al infractiunii de ~antaj. ~adar, Curtea
,11
J54 Drept penal. Partea speciald Infrac/iuni comra persoanei 155

I .1 1
, 't
;;!
1
. considera ca toate actiunile de amenintare comise In perioada 2.12.2015-
28.01.2016 de inculpatul M.R.V. cu privire la persoana vatiimatii H.D. sunt
constrangerii acesteia sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva impotriva
vointei sale (l.C.C.J., sec/ia penalii, decizia nr. 350812008, www.legalis.ro).
absorbite in continutul constitutiv al infractiunii de ~antaj (CA. Oradea, secfia
penalii, decizia nr. 5012018, nepublicata). ~ Fapta inculpatului, avand calitatea de agent ~ef
principal de politie -
persoana care exercita o functie publica In cadrul unei institutii publice - de a
~ Fapta inculpatului din data de 25 martie 2015 constand in aceea ca a constriinge persoana lmpotriva careia a fost formulata o pliingere penala pentru
exercitat acte de presiune psihicii asupra persoanei viitiimate E., pe care a acte de violenta, prin amenintarea cu schimbarea incadrarii juridice In tentativa
constrans-o sa ii remitii suma de 7500 lei, ameninµind-o ca in caz contrar va la infractiunea de omor, sa dea o sumii de bani persoanei vatiimate, lntrune$te
pune concluzii la instanta de ape! in calitate de avocat al minorei C. in sensul ca elementele constitutive ale infracfiunii de $antaj (l.C.C.J., sec/ia penala, decizia
inculpatului B., (fiul persoanei vatamate din aceasta cauzii, E.) sii ii fie majorata nr. 34312011, www.scj.ro).
sanctiunea educativii privativii de libertate aplicatii in prima iostanta pentru
infractiunea de viol reclamata de minora C., ~i totodatii va solicita majorarea ~ Sub aspectul elementului material al laturii obiective a acestei infracti-
daunelor morale pentru aceasta - intrune~te elementele constitutive ale uni, trebuie doveditii existenta unei actiuni de constrangere - prin violen(a sau
infractiunii de ~antaj in forma calificata, prevazuta de art. 207 alin. (1) ~i amenintare - din partea fliptuitorului, de naturii a prilejui o stare de temere, sub
(3) C.pen., fapta fiind comisii de inculpat in scopul de a obtine pentru sine in stiipanirea careia persoana constransii sii nu mai poatii reactiona ~i opune
mod injust un folos patrimonial. Aspectele negative prezentate constant de ciitre rezistenta eficace la pretentiile fliptuitorului. Or, amenintarile intimatului ca ,,ii
ioculpat persoanei viitamate E., in sensul ca in situatia in care nu ii va remite va scoate din irnobil" dacii nu vor plati suma de 37.000 euro nu sunt de natura
aceasta sumii de bani, situatia juridica a fiului siiu se va agrava, au alertat-o in unei actiuni de constrangere efective care sa intruneascli cerintele sus-ariitate
mod efectiv pe persoana viitiimatii, avand in vedere capacitatea intelectuala, (J.C.C.J., sec/iapenala, decizia nr. 85312010, www.scj.ro).
pregatirea profesionalii, studiile (~coala profesionala), astfel incat posibilitatea
miiririi cuantumului pedepsei, a despiigubirilor civile ~i a cheltuielilor judiciare a ~ Infractiunea de $antaj presupune, sub aspectul elementului material, o
fost una reala ~i credibila in reprezentarea persoanei vatiimate, elocvente in acest constrangere exercitatii asupra unei persoane, fie de natura fizicii, fie de natura
sens fiiod notele de redare a discutiilor din mediul ambiental (,,... In cazul ca nu psihicii, pentru a impune acesteia sa faca ceea ce i se cere, ~ cum i se cere, sau
vii dii banii? Inc: Eu nu-I apar, ii condamn... Tu ai facut vreodatii p~carie? In sa nu faca ceva. Constrangerea, in cazul infracfiunii de $aDtaj, trebuie sii fie de
cazul in care nu pliite~ti eu zic: Mariti-i pedeapsa, nu-i da 5, da-i 9 ... Nu mai 3$a naturii incat ea sii prilejuiascli o stare de temere (de alarmare), care determina
pastra cat are de dat 200 de milioane sau cat are ~i mai pune-i incli 20, inca 40, victima sa actioneze intr-un alt mod decat acela pe care $i-I dore$te ~i sii aiba
incli 60 ... daca tu nu aduci banii ii$tia, eu, acum, in instantii iti mai pun chitanta drept scop o anumitii comportare (a~a cum dore$te constrangatorul) din partea
pe 20 de milioane ... Nu-i plate$ti, incepe executarea silita impotriva ta $i-ti mai victimei, de pe urroa careia fliptuitorul sau altii persoanii sa obtinii un folos injust
pun ~i eu o chitantii de 20 de milioane $i executorul incli una de 20 ... lei 60 (...). Astfel, in mod justificat instanta de fond a refinut c1i in cauzii nu s-a dovedit
dintr-un foe ... "). Tiigiiduirea, in aceste conditii, de catre inculpatul apelant a caracterul injust al solicitarii racute de inculpati celor patru piirfi vatamate de a
insii.$i stiirii de fapt, prin solutiile de achitare sau de schimbare a incadrarii le remite bunurile care le-au apaqinut. De altfel, fiul piirfilor vatamate, C.M.,
juridice propuse, prin faptul ca sustine ca a avut reprezentarea c1i realizeazii inca de la urmarirea penalii a restituit banii ~i laptop-ul pe care ~i le-a insu$it pe
activitatea de mediere privind incheierea unei tranzactii in latura ciyila; ca fapta nedrept, fapt ce i-a fa.cut pe inculpatii S.I. $i S.M. sa renunte la pliingerea
a fost comisa in scopul ca familia minorei sii beneficieze, de indata, de un drept adresata organelor de polifie prin intermediul inculpatului D.~. Mai mult decat
de creanta, iar nu dobandirea unui folos patrimonial injust pentru sine; ca a avut atat, discutiile pe un ton ridicat purtate de inculpati cu piiftile viitamate nu au
reprezentarea incheierii unei tranzactii legale cu reprezentan~l paqii viitamate, fost In masurii a le induce acestora o temere putemicii, de natura a le paraliza
care insii s-a dovedit ca nu este reprezentantul legal al minorei, nu pot fi luate in simtufile $i de a acfiona in mod silit In interesul material al inculpaplor S.I. $i
considerare (l.C.C.J., sec/ia penala, decizia nr. 1712016, www.sintact.ro). S.M. De asemenea, simpla prezenta a inculpatului D.~. , circurnscrisa activitatii
profesionale conform atributiilor sale de serviciu speciale in ceea ce prive~te
- - - Fapta inculpatului de a constriinge persoana viitiimata, prin amenin- etnia rromii, la locul unde s-au purtat discutiile intre paf!i, nu ii poate transforma
tafea cu moartea a sa ~i a membrilor familiei sale, sa ti dea o sumii de bani, in intr-un complice moral, atat timp cat acesta nu a exercitat acte de complicitate la
scopul de a dobiindi in mod injust aceastii sumii de bani, intrune~te elementele ~a-zisa constrangere ~i nu a existat scopul dobiindirii in mod injust a unui folos
constitutive ale infractiunii de ~ntaj. Pentru existenta infractiunii de $antaj nu material (l.C.C.J. , sec/ia penala, decizia nr. 330912008, www.scj.ro).
este necesar ca persoana vatamatii sii dea inculpatului suma de bani ceruta,
elementele constitutive ale infractiunii fiind intrunite chiar daca suma de bani nu ~ ~i
Inculpatii N .N. J.D. se ocupau cu lmprumuturi camatare$ti, oferind
a fost efectiv data, deoarece $antajul este o infractiune indreptata, in principal, bani spre lmprumut la diferite persoane pe care le cuno$teau, pentru ca mai apoi
impotriva libertatii morale a persoanei, libertate incalcata prin simplul fapt al sii le pretindii dobanzi exorbitante, cei iodatorafi urmiind sa restituie aproximativ
. I
'
~!.
156 Drept penal. Partea specialii

de 10 ori suma imprumutatii. Inculpatii realizau ca victimele nu puteau pliiti


Infracfiuni contra persoanei

Legiuitorul nu a caracterizat injustii deciit modalitatea obfinerii fo losului, nu ~i


157

~ ·~ 'j astfel de sume ~i le sugerau sii facii un imprumut cu acte false din care urmau sii folosul in sine; de aceea, chiar dacii faptuitorul este indreptiifit la obtinerea unui
folos, dar in activitatea sa se folose~te de constriingere ~i actioneazii intr-o manierli
.w
"'. t··
r1·
' «} l
1.:,
restituie ,,imprumutul cu dobiinda", cei imprumutati ramiiniind cu restul de bani
prim* de la banca. Pentru a fi rnai convingiitori, inculpatii aratau ca de fapt injustii, fapta constituie infracfi unea de ~antaj. Inculpatul G.A. urmarea protejarea
imaginii publice, a~a inciit folosul unnarit era just, intrucat acesta este o com-
~·!1~.~'. banii 'imprumutati nu erau ai !or, ci proveneau de la ni~te membri ai unui clan
interlop recunoscut ca fiind foarte agresiv. Victimele aveau deci de ales intre ponentii a dreptului la propria imagine, drept personal subiectiv nepatrimonial care
~m
~· !f~ ; amenintarea voalata cu agresarea de ciitre membrii acestui clan ~i obtinerea unui poate fi apiirat prin mijloace licite, ceea ce nu a fost cazul inculpatului, care a
j \l preferat sii ameninte persoana vatiimatii (C A. Constanfa, sec/ia penalii, minori ~i
;t ~·~ credit bancar cu acte false, urmiind sii obtinii ~i un profit. De obicei, acestea se
....... orientau spre ultima varianta sugeratii de coinculpafii sus-amintifi. Fapta incul- f amilie, decizia nr. 59912011, fn V. Viiduva, Infracfiuni contra liberlii/ii persoanei,
patilor J.D. ~i N.N. de a-1 constriinge pe inculpatul-parte vatiimata H.N., prin op. cit., pct. 94) .
amenintare, sa le dea suma de 1.000 de euro, reprezentiind un folos material
_ in cazul in care persoana vatlimatli cedeazii constrangerii exercitate de faptuitor,
injust (respectiv ,,comisionul" de achitat de catre inculpatul D.N.T. pentru ca a
ttebuie sa existe un interval de timp lntre exercitarea constriingerii ~i activitatea victi-
fost ajutat sa ia un credit cu acte false) intrune~te elementele constitutive ale
mei de a da, a face, a nu face sau a suferi ceva; spre deosebire de talbarie (infrac-
infractiunii de ~antaj. Actiunile celor doi inculpati au fost de natura sa produca o
stare de temere inculpatului persoana viitiimatii H.N., fiind intrunite elementele tiune contra patrimoniului), in cazul infraqiun ii de ~antaj in varianta agravatii prin
constitutive ale infractiunii de ~antaj. Faptul ca inculpatul parte \;'atiimatii nu a ~e se urrnare~te obtinerea unui folos patrimonial (infractiune contra libertlifii)
anuntat organele de polifie de indatii ce a fost ~antajat de ciitre inculpat nu poate pericolul este viitor, fiind necesar sa existe o perioada de timp 'intre constriingere ~i
conduce la concluzia ca fapta nu ar exista, aceasta in conditiile in care probele predarea bunului cerut;

~
administrate dovedesc o permanentii stare de temere la care a fost supus
inculpatul parte vatiimatii. Faptul ca inculpatul a incercat sii rezolve problemele Cele doua infractiuni se deosebesc prin aceea ca obiectul juridic prin-
pe care le avea cu inculpatul altfel, aspect pentru care a fost ~i tras la riispundere cipal al tiilhliriei ii constituie patrimoniul persoanei, 'in timp ce obiectul juridic
penala, nu poate conduce la inexistenta faptei de ~antaj, pentru ca tocmai aceasta principal al ~antajului este libertatea moralii a acesteia. De asemenea, in cazul
este ratiunea pedepsirii acestei fapte, aceea de a 'impiedica o persoanii sii-~i des- tiilhliriei, de regula exercitarea violentei sau amenintlirii este simultana cu luarea
~oare fiiiii niciun fel de intervenfie activitatea, lucru ce nu s-a intim.plat in pre- bunului, pe cand in cazul ~antajului violenta sau amenintarea se exercitii in
zenta cauzii (!'rib. Bucur~ti, sec/ia penalii, decizia nr. 7612009, nepublicati'i). scopul dobandirii ulterioare a unui fo los injust (CS.J, secfia penala, decizia
nr. 426611999, www.legalis.ro) .
~ Pe liingii starea de temere ce constituie consecinta ameninfiirii, victima
infractiunii de ~antaj este obligatii, pentru a-~i redobiindi libertatea psihica, sa ~ Ceea ce deose~te, in primul rand, infracfiunea de ~antaj de infrac-
<lea, sa facii, sii nu facii sau sa sufere ceva, ceea ce aduce atingere patrimoniului tiunea de tiilhlirie este obiectul juridic. in cazul ~antajului, sunt inciilcate cu
persoanei sau altor valori sociale legate de folosul solicitat de faptuitor. Diferen- prioritate relatiile sociale referitoare la libertatea persoanei, ~i anume libertatea
tele dintre cele doua infracpuni - amenintare ~i ~antaj - continua ~i din punct de psihica, iar in cazul tiilhliriei sunt lezate, in principal, relatiile sociale privitoare
vedere al laturii obiective ~i subiective. Elementul material al infractiunii de la patrimoniu ~i numai in mod adiacent, din cauza violentei sau amenintlirii folo-
~antaj se realizeazii printr-o actiune de constrangere in urma ciireia faptuitorul site de faptuitor, este atinsii libertatea fizicii sau psihicii a persoanei. Urmarea
urmiire~te sli determine victima la o anurnitii conduitii ( ...). Existenta acfiunii de imediatii constii intr-o stare de pericol - la ~antaj - cu privire la valorile ce
amenintare, precum ~i a intentiei directe calificatii prin scopul dobandirii in mod alcatuiesc obiectul faptei ~i 'in efectiva dirninuare a patrimoniului victimei, 'in
injust a unui folos, pentru sine sau pentru altul, atrage incadrarea juridicii in cazul t§lhariei. Din punct de vedere al consumlirii, ~antajul se finalizeazii in
infractiunea de ~antaj. S-a susfinut de inculpat ca starea de temere invocatii de momentul crelirii stiirii de pericol, neavand relevanfii dacii :taptuitorul a mai
persoana vlitiimatii nu a fost realli. Pentru existenta constrangerii, ca element obfinut sau nu folosul urmarit. in cazul tiilhliriei, consumarea faptei este in
material al infractiunii de ~antaj, nu este necesar ca victirna sii se alerteze in mod directa legatura cu obtinerea bunului de catre faptuitor. De asemenea, ceea ce
efectiv, ci este suficient ca, finiind cont de elemente precum viirsta acesteia, deosebe~te cele doua infractiuni este imprejurarea ca tiilhliria se caracterizeaza
personalitatea ei, capacitatea intelectualli, sii rezulte concluzia ca amenintarea prin simultaneitatea violentei sau amenintlirii cu actul victimei de a ceda bunul
avea aptitudinea de a provoca victimei o stare de teamii (...).Cu privire la natura siiu, in timp ce in cazul ~antajului, infractorul intrebuinteazli violente sau ame-
folosului urmlirit de faptuitor, dispozitiile legale fac trimitere la dobiindirea unui nintarea pentru a obtine ulterior un bun (CA. Bucur~ti. sec/ia a II-a penalii,
folos in mod injust, folosul reprezentiind scopul urmlirit de faptuitor. Textul de decizia nr. 44012000, fn CP.J. 2000, p. I 78-179) .
lege nu face referire la caracterul injust al folosului, ci doar la modalitatea injustii
in care se urmlire~te obtinerea lui, de aceea infractiunea de ~taj existii ~i atunci ~ De~i 'intre infractiunea de ~antaj ~i
aceea de tiilhlirie existii asemlinliri,
cand folosul are un caracter just, dar se dore~te ob?nerea sa in mod injust. ambele avand doua obiecte juridice speciale - relatiile sociale referitoare la
r

158 Drept penal. Partea specia/ii lnjrac(iuni contra persoanei 159

libertatea persoane1 $1 cele privind patrimoniul acesteia -- deosebirea dintre


aceste infractiuni rezida in aceea ca in cazul $antajului sunt incalcate, in prin-
~ Actiunea de constrangere exercitatli de catre inculpat a avut ca urmare
o stare de temere a pa!filor civile, adica o ingradire a libertatii !or psihice de a
cipal, relatiile sociale referitoare la libertatea morala a persoanei, pe cand In
actiona dupa voia lor, iar intre actiunea inculpatului ~i urmarea produsa a existat
cazul talhariei suot incalcate in primul rand relatiile sociale privind patrimoniul.
o legaturli de cauzalitate. Latura subiectiva a infractiunii de ~antaj este realizatli,
Pentru a fi incalcatli in principal libertatea morala, iar fapta sa constituie
inculpatul a acponat avand convingerea ca prin fapta sa va determina o constran-
infrac!iunea de $antaj, este necesar sa i se producli victimei o stare de temere
gere ilicitli asupra pliftilor civile pentru a le determina sa dea sumele de bani soli-
care sa persiste pe parcursul unui anumit interval de timp, intre momentul
citate $i a urmarit producerea acestui rezultat, cu scopul de a dobaodi un folos
exercitarii constrangerii $i momentul cand, satisracand cererea faptuitorului,
material injust pentru sine, acesta nefiind datorat de catre victirne (C.A. Cluj,
aceasta i$i redobande$te libertatea morala. Altfel spus, este necesar ca pericolul
sec/ia penala $i de minori, decizia penala nr. 1812002, in B.J. 2002, p. 503).
la care se vede expusa victima sli fie unul viitor, $i nu iminent, iar rezultatul
violentei sau amenintlirii urmarit de laptuitor sli fie distantat in timp de actul
constrangerii. Dimpotriva, satisfacerea de indatli a cerintei fliptuitorului face ca ~ Inculpatul, cu ocazia incercarii de a intretine relatii sexuale cu
actiunea acestuia sli constituie infracfiunea de talhlirie, deoarece relatiile sociale persoana vatlimatli, in data de 26 ianuarie 2015, fiind intr-o stare de surescitare
incalcate in principal sunt cele referitoare la patrimooiul persoanei, $i nu cele la datoratli refuzului explicit al acesteia de a intretine relatii sexuale ~i, avand
libertatea morala. in cauza, exercitarea actelor de violenta asupra persoanei suspiciuni ca persoana vatlimatli 1-ar putea inregistra sau ar putea spune cuiva
vatlimate, urmata de deposedarea acesteia de autoturism, realizeazli continutul despre cele intamplate, a amenintat-o explicit cu moartea, flicand urmatoarea
infractiunii de talhlirie, iar amenintarea aceleia$i victime cu darea in vileag a afirmatie: ,.Sigur tu nu spui la nimeni?" (..) .. A$a" (..) .. Sa nu spui la cineva"
unui presupus viol cu scopul de a o determina sa remitli inculpatului recurent o (..) .. Sunt in stare sa te omor, dar nu te omor eu, te omoara altcineva ". Curtea
suma de bani, urmata de predarea efectiva a acestei sume la un anumit interval constatli ca in afarli de aceastli afirmatie, recunoscutli de altfel de inculpat in
de timp dupa exercitarea constrangerii, realizeaza elemeotele constitutive ale cadrul ultimului cuvant in fata instantei de ape!, ~i de declaratia persoanei vll.tli-
iofractiunii de $antaj (C.A. Cluj, sec/ia penala $i de minori, decizia nr. 31612009, mate din faza de urmarire penalli in care relateaza aceastli afirmatie ~i sustine ca
fn V. Vaduva, 1nfrac/iuni contra libertd/ii persoanei, op. cit., pct. 90). i-ar ti fost teama, nu exista in dosar alte probe care sli contureze elementele
constitutive ale infractiunii de ~antaj (...). Starea de temere trebuie sa fie una
- In cazul in care prin amenintare sau violente i se cere unei persoane sa intre!ina un reala ~i serioasa, care sa persiste, sa nu fie doar o traire de moment, pentru ca
act sexual de orice natura cu (aptuitorul, iar in acee2$i imprejurare aceasta cedeaza numai astfel se poate sustine incalcarea libertlitii morale a persoanei. Or, in speta
presiunii la care este supusli, se va re!ioe comiterea infrac!iunii de viol/agresiune de fatli, nu exist.a probe care sli demonstreze, pe de o parte, seriozitatea afuma-
sexualii, iar nu aceea de ~antaj; in cazul in care solicitarea vizeaza intretinerea In viitor tiei {acute de inculpat, iar pe de altli parte, starea de temere reala ~i serioasa a
a unui act sexual (cu sau fara penetrare), se va retioe numai sava~irea infrac!iunii de persoanei vatamate, o alarmare efectiva a acesteia urmare a afirmatiei inculpa-
$antaj; distinctia temporala intre ,,fn acee~i fmprejurare" ~i ,. in viitor" trebuie tului. Astfel, nu exista probe ca inculpatul ar ti o persoana violentli sau ca ar ti
evaluatii In func{:ie de imprejurarile cauzei; astfel, In ipoteza in care pe parcursul fost cunoscuta In mediul universitar ~i printre studenti ca fiind o persoana
acelei2$i zile inculpatul ii solicitii in mod repetat persoanei vatiimate sli intretina un act violentli, ca anterior acestui episod sau ulterior, pana la luarea masurii retinerii
sexual cu el, sub arnenintarea cu un rau (de pilda, situatia cea mai frecvent intalnita in fatli de acesta in data de 30 ianuarie 2015 in prezenta cauza, ar fi intreprins
practica judiciara este cea a postarii pe internet de poze sau videoclipuri compromi- activitliti care sa induca persoanei vatamate ideea ca este capabil sa-~i duca la
tatoare continand irnagini cu caracter sexual explicit), iar actul sexual are loc in seara indeplinire amenintarea cu moartea, in mod direct sau indirect. in egala masura,
nu existli probe ca persoana vatlimatli ar ti incercat o stare reala ~i serioasa de
acelei2$i zile, sub imperiul constrangerii morale continue, se irnpune retinerea comiterii
temere in urma afirmatiei inculpatului, tinand seama de modul in care a con-
infractiunii de viol, iar nu a celei de $antaj, sau a acesteia din urma in concurs cu
tinuat discutia intre cei doi - lini~tit, Iara accese de furie, inculpatul fiind
infractiunea de viol; ·
preocupat de satisfacerea dorintelor sale sexuale fara a ridica tonul ~i rara a
- potrivit NCP, in.fracfiunea de ~antaj se va refine in concurs cu infracfiunea de deveni violent verbal, precum ~i de faptul ca persoana vatiimata cuno~tea ca este
lips ire de libertate fn mod ilegal cand fn schimbul eliberiirii victimei se cere un folos protejatli de organul de urmarire penala ~i ca nu i se putea intampla nimic rliu,
patrimonial sau nepatrimonial. iar cei doi radeau in momentul in care inculpatul a flicut aceasta afirmatie (...).
b) urmarea imediatii: starea de pericol creata la adresa libertlitii psihice a victimei; Curtea apreciazli ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de
lncalcarea libertlitii psihice produce o temere cu privire la existenta unui pericol viitor, ~antaj nici pe laturli obiectiva - elementul material - oeexistand activitate de
iar nu irninent; constrangere psihica in scopul iotretinerii de relatii sexuale prin amenintarea
reall'i ~i serioasa cu moartea, nici pe latura subiectiva - neexistand iotentia
c) leglitura de cauzalitate: rezulta ex re, fiind o infractiune de pericol. inculpatului de a crea aceastli stare de temere persoanei vatamate cu privire la
viata sa, ceea ce impune adoptarea unei solutii de achitare a inculpatului
(C.A. lQ$i, sec{ia penala, decizia nr. 29812016, nepublicata).
160 Drept penal. Partea specia/ii lnfrac{iuni contra persoanei 161

3.5. Latura subiectiva inculpatului S.G., sav~ita. in conditiile mai sus descrise, intrune~te elementele
constitutive ale infraqiunii de ~antaj (C.A. Constan/a, sec/ia penala, minori ~i

I
·i~!~
i ; i} i
t • '.i
Jamilie, decizia nr. 71 J/20 I1, fn V. Viiduva, Jnfrac/iuni contra Liberia/ii per-
soanei, op. cit., pct. 55) .
, P·~ 'i - intentia este calificata prin scopul urmarit: ob/inerea pentru sine sau pentrn altui,
~ l(,f
r~!~,
:.
. in mod injust, a unuifolos nepatrimonial, indiferent daca acesta estejust sau injust2; ~ Legea cere ca dobandirea folosului sa fie unnarita in mod injust, chiar
.I,.
,•/ - ill ipoteza ill care raptuitorul urmare~te obtinerea pentru sine sau pentru altul, in
daca folosul respectiv este just (...). intrucat la un moment dat S.I. Ii datora
inculpatului suma de 310.000 marci germane, pentru recuperarea ei acesta din
mod injust, a unui folos patrimonial, indiferent daca acesta este just sau injust, se va
unna a apelat la serviciile numitilor P.V. ~i S.F. (coinculpati in cauza), care, In
retine varianta agravata a infractiunii prevazuta de art. 207 alin. (3) NCP;
schirnbul sumei de 40.000 marci germane, impreuna cu alte trei persoane,
- nu prezinta importantlJ. daca folosul a carei obtinere se urmare~te era datorat recrutate de ei, s-au deplasat in mod repetat la domiciliul persoanei vatamate,
autorului de subiectul pasiv ~i nici mobilul cu care raptuitorul actioneaza. pentru a o determina sa-~i achite datoria, folosind in acest scop amenintari ~i
violente. Faptul ca inculpatul avea cuno~tinta de metodele ilegale folosite de cei
~ Fapta inculpatului care In perioada noiembrie-decembrie 2014, prin cinci ,,recuperatori" este dovedit cu declaratiile persoanei vata.mate ~i ale marto-
ameninp.rea continua a persoanei vatarnate a pretins acesteia intoarcerea in rilor audiati in cauza, cat ~i cu recuno~terile partiale ale acestuia. A~adar, moti-
locuinta comuna ~i reluarea relatiei de concubinaj, intrune~te elementele consti- varea instantei de ape! in sensul ca inculpatul a actionat pentru recuperarea
tutive ale infractiunii de ~antaj prevazuta de art. 207 alin. (I) NCP (C.A. creantei sale, ~i nu pentru obtinerea unui folos injust este gre~ita, intrucat, a~a
Constan/a, sec/ia pena/a, decizia nr. 84012015, www.rolii.ro}. cum s-a mai aratat, chiar daca folosul era just, dobandirea lui s-a racut pe cai
nepermise de lege, inculpatul acceptand sa plateasca recompense substantiale
~ Cum in cauza s-a dovedit existenta actiunii de amenintare, precum a ~i unor persoane folosite pentru constrangerea debitorului sau la plata datoriei
(J.C.C.J., sec fia penala, decizia nr. 475412004, www.scj.ro}.
intentiei directe, calificata prin scopul dobandirii in mod injust un folos, pentru
sine, In mod corect s-a retinut vinovatia inculpatului In comiterea infractiuni i de
~antaj. Cu referire la folosul unnarit de inculpat, rezulta ca acesta a urmarit sa ~ Fapta inculpatilor care, In luna februarie 2010, In mod repetat, in
determine persoana vatamata sa-i restituie un imprumut Chiar ~i in ipoteza in cadrul mai multor convorbiri telefonice, au adresat amenintari insidioase cu acte
care folosul urmarit de inculpat - restituirea imprumutului - era just, subzista de violent! indreptate impotriva integritatii corporale ~i bunurilor persoanei
infractiunea de ~antaj, dat fiind ca dispozitiile legale fac trimitere la dobandirea vatamate, avand ca scop ~i urmare imediata intirnidarea acesteia ~i crearea unei
unui folos in mod injust, folosul reprezentand scopul urmarit de raptuitor. Textul stari de temere pentru a o determina sii renunte la solicitarea sumei de 540.5 lei,
de lege nu face referire la caracterul injust al folosului, ci doar la modalitatea la achitarea careia instanta civila obligase societatea administratli de unul dintre
injusta In care se urmare~te obtinerea Jui, de aceea infractiunea de ~antaj exista ~i inculpati in beneficiul unei societati reprezentate de catre persoana vatarnata,
atunci cand folosul are un caracter just, dar se dore~te obtinerea sa In mod injust. urmll.rind In acest fel sa-~i asigure In mod injust acest folos, intrune~te elemen-
Legiuitorul nu a caracterizat injusta decat modalitatea obtinerii folosului, nu ~i tele constitutive ale infractiunii de ~taj. De~i are ca obiect juridic principal
folosul in sine; de aceea, chiar daca raptuitorul este indreptatit la obtinerea unui relatiile sociale care sunt ocrotite ~i prin incriminarea infractiunii de amenintare,
folos, dar in activitatea sa se folose~te de constrangere ~i actioneaza intr-o inclusiv In varianta prevazuta in legea speciala mentionata - cele referitoare la
maniera injusta, fapta constituie infractiunea de ~antaj. Inculpatul S.G. a incercat libertatea morala a persoanei - ~antajul se deosebe~te de aceasta prin aceea ca
sa prezerve un pretins folos just intr-o maniera ilicita, prin exercitarea de raptuitorul urmare~te dobandirea In mod injust a unui folos. Folosul urmarit de
constrangeri asupra persoanei vatarnate. in concluzie, Curtea a apreciat ca fapta raptuitor poate fi de orice natura, legea neracand nicio precizare In aceasta pri-
vinµ. Totodata, folosul poate fi urmarit de raptuitor de la oricine ~i nu neaparat
de la eel constrans, dupa cum poate ti urrnarit pentru sine sau pentru orice alta
persoana. In speta, ambii inculpati au actionat In mod injust, respectiv au adresat
· persoanei vatarnate cuvinte ~i expresii amenintatoare explicite ori irnplicite, care
i-au provocat acesteia o puternica stare de temere ~i prin care au urmarit ca
aceasta sa stopeze demersurile in vederea recuperarii unei sume de bani legal
2
In acel~i sens s-a aratat In literatura de specialitate CV. Cioclei, in NCP comentat, p. 434) datorate de unul dintre inculpati unui teq. Din aceasta perspectiva, calitatea de
ca ,,daca nu se urmare~te dobandirea unui folos, fapta nu reprezinta ~antaj, ci, eventual, o alta avocat a persoanei vata.mate care a actionat in interesul tertului nu prezintli
infractiune (spre exemplu, amenintare). Folosul poate fi de orice natura ~i poate fi urmarit de interes ~i nu inlatura existenta infractiunii de ~antaj, norma de incriminare neim-
taptuitor de la oricine. Legea cere ca dobandirea folosului sa fie urmarita in mod injust. in punand vreo cerinta speciala subiectului pasiv (C.A . Cluj, sec/ia penala, decizia
consecinta, chiar daca folosul este just, fapta constituie ~antaj, din moment ce s-a urmarit in nr. 106912013, nepublicata}.
mod injust realizarea sa".
162 Drept penal. Partea specialii Infrac{i1mi contra persoanei 163

3.6. Forma de bazii asimilata subiectiv elementele constitutive ale infractiunii de ~antaj in fonna continuata,
',-·~~ prevazute de art. 207 alin. (1), (2) ~i (3) NCP cu apticarea art. 35 alin. (1) NCP .
- consta in constrangerea prin ameninfarea cu darea in vileag a unei fapte reale sau Elementul material al infractiunii consta in ac/iunile inculpatului M.R.F. de
. ;;I;{, imaginare, compromiµHoare pentru persoana amenintata ori pentru un membru de
., ri;O.. constrangere moralii a persoanei vatamate H.D. comise atilt prin amenintare cu
'llJ;t~!
familie 1 (art. 177 NCP) al acesteia in scopul de a dobandi In mod injust un folos
~·'.:.!~-·.l.~
·11· 5 avar~irea unor fapte care i-ar putea aduce atingere vietii sau integritatii corpo-
•r ;w nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul; rale sau care i-ar putea produce prejudicii patrimoniale, cat ~i prin amenintare cu
'p,.
~ ~
- prin aceasta fapta, pe langa libertatea psihica a persoanei, sunt afectate ~i relatiile postarea In mediul online a unor fotografii ~i inregistriiri video compromitatoare,
. ,~.
sociale referitoare la onoarea sau demnitatea persoanei [de piIda, constrangerea prin infati~and-o pe persoana vatamata in ipostaze intime. in cauza este intrunita
amenintarea cu darea In vileag a comiterii In trecut a unei infractiuni de catre persoana cerin{a esenfialii prevazuta de norrna de incriminare, deoarece actiunile de
vatamata, ori a implicarii sale in activitatii ilicite sau a unor elernente ce tin de viata constrangere exercitate de inculpatul M.R.F. au urmarit determinarea persoanei
intirna a acesteia (re!atii extraconjugale, homosexuale etc.) ori a unor 'inregistrari vatamate H.D. la o anumita conduita, respectiv: sii facii ceva irnpotriva vointei
sale (sa se impace cu inculpatul in scopul continuarii relatiei de concubinaj) ~i sii
audio-video compromitatoare (de pilda, lntretinerea de raporturi sexuale de catre
dea ceva (sa-i remita diferite sume de bani). Urmarea imediatii a actiunilor
victima in spatii publice)];
inculpatului consta in starea de pericol creata la adresa libertat)i psihice a victimei.
- darea In vileag a faptelor compromitatoare poate avea loc fata de terte persoane Legiitura de cauzalitate lntre actiunile inculpatului ~i urrnarea imediata rezulta ex
(nu neaparat In spatiul public) ~i se poate realiza prin orice mijloace (presa, site-uri de re, infractiunea de ~antaj fiind o infractiune de pericol. Sub aspectul laturii
internet, comunicarea catre diverse institutii sau autoritati etc.); subiective, inculpatul a comis fapta cu intentie directa, intrucat a prevazut ~i
- nu se va retine tipicitatea formei asimilate a infractiunii ill ipoteza ill care fapta urmarit periclitarea libertatii psihice a persoanei vatamate. Inculpatul a comis
reala sau imaginara este deja cunoscuta publicului, iar raptuitorul vizeaza doar darea in actiunile in scopul obfinerii fn mod injust a unui folos nepatrimonial [irnpacarea
vileag ca forma de reiterare publica a faptei rara a aduce nic:;iun element nou; victimei cu inculpatul ~i continuarea relatiei de concubinaj - folos nepatrimonial
personal specific formei de baza propriu - zise ~i asimilate prevazute de art. 207
- ,,preµil tacerii" In cazul infractiunii de ~taj ill fonna asimilata este obpnerea in alin. (1) ~i (2)NCP], respectiv fn scopul obfinerii fn mod injust a unui folos
mod injust a unuifolos nepatrimonial (just sau injust) de catre ~antajist sau de o alta patrimonial [remiterea unor sume de bani (7.000 euro, iar apoi 2.450 euro, 400
persoana; lire sterline, 500 euro ~i 5.300 lei) - folos patrimonial specific variantei agravate
- in ipoteza ill care scopul urmarit este dobandirea ill mod injust a unuifolos patri- prevazute de art. 207 alin. (3) NCP] (C.A. Oradea, sec/ia penalii, decizia
monial pentru sine sau pentru altul se va retine varianta agravata a infractiunii nr. 5012018, nepublicatii).
previizuta de art. 207 alin. (3) NCP;
- ill cazul ill care ill acee~i imprejurare ~antajul este comis atilt prin acte de ~ Fapta inculpatului care, la data de 10 rnai 2014, In conversatia purtata
constriingere, cat ~i prin amenintarea cu darea ill vileag se va retine o singuri:i infrac- prin intermediul chat-ului Facebook cu persoana vatamatii In viirsta de 12 ani,
tiune de ~antaj (unitate naturala colectiva), iar nu un concurs de infractiuni; 1-a amenintat pe minor cu darea in vileag catre mama acestuia a unor fapte
nereale, compromitatoare pentru persoana vatamatii, respectiv ca minorul i-ar fi
- sub aspect subiectiv forma asimilata se comite cu intentie directa. propus inculpatului sa lntretina un raport sexual oral in schimbul unei sume de

~
bani, pentru a-1 determina pe minor sa nu intrerupa !egaturile cu inculpatul,
Fapta inculpatului M.R..F. care la diferite intervale de timp, in perioada intrune~te elementele constitutive ale infract)unii de ..~antaj", prevazute de
02.12.2015-28.01.2016, in baza acelei~i rezolutii infractionale, folosind art. 207 alin. (2) NCP ( ...). Elementul constrangerii rezulta atat din atitudinea
numeroase mesaje prin aplicatia WhatsApp, mesaje telefonice SMS, apeluri amenintatoare a inculpatului sub respectivul aspect, cat ~i din viirsta ~i situatia
telefonice, sau prin viu grai, precum ~i prin apeluri telefonice ~i mesaje SMS personala a minorului, aspecte cunoscute inculpatului, fiind evident faptul ca
transmise membrilor familiei victimei, a constrans-o pe persoana vatamata H.D. amenintarea In cauza era susceptibila sa creeze minorului o stare de temere
prin amenintare cu exercitare de acte de violenta, cu moartea, cu distrugerea (constatata de altfel ~i la momentul audierii minorului in cursul urmiiririi
apartamentului, respectiv cu postarea in mediul online a unor fotografii ~i inre- penale), stare amplificata de faptul ca inculpatul ii trimisese anterior minorului 3
gistrari video compromi(atoare, inrati~and-o pe persoana vatamata in ipostaze fotografii cu familia acestuia din urma, descarcate de pe contul de Facebook al
intime, sa faca ~i sa <lea ceva (initial in vederea impacarii, iar apoi pentru a o tatalui persoanei vatamate, fapt care a avut un impact putemic asupra minorului
determina sa-i remita diferite sume de bani), in scopul de a dobandi in mod (astfel cum rezultii din declaratiile piirintilor acestuia) ~i facea plauzibila posibi-
injust atat un folos nepatrimonial, cat ~i un folos patrimonial, periclitand astfel litatea ca inculpatul sa ia legatura cu mama minorului. in sfii~it, irnprejurarea ca
libertatea psihica a victimei, este tipica intrunind atilt sub aspect obiectiv, cat ~i inculpatul nu urmarea obtinerea unui folos patrimonial, ci sli-1 constranga pe
minor sa nu intrerupa comunicarea cu el, nu are nicio 'inraurire asupra existentei
1
Potrivit C.pen. din 1969, fapta compromi\iitoare de dare in vileag privea persoana infractiunii, ci numai a fonnei acesteia, urmarirea unui folos patrimonial
amenintatii, sotul acesteia sau o rudii apropiatii.
164 Drept penal. Partea specialii 1nfrac/iuni contra persoanei 165

constituind doar un element agravant al infractiunii de ~antaj ~i nu un element 3. actiunile de ~antajare satisfac conditia unitii/ii de con/inut, int:ucat intrunesc
constitutiv sine qua non al acesteia (CA. Br~ov, sec/ia penalii, minori $i cerintele legale ale variantei agravate a infractiunii de ~antaj fie ca aceasta se
familie, decizia nr. 12312015, www.rolii.ro). raporteazli la forma de bazli propriu-zisa, fie la forma de bazli asimilatli, fiind
indreptate impotriva aceluia~i obiect juridic. Omogenitatea juridica a actiunilor
~ Fapta inculpatei care, ill calitatea sa de ziarist, a amenintat persoana infractionale comise de inculpat nu este afectatli intrucat, ~a cum am aratat
vatamata cu darea in vileag a unor fapte compromitatoare pentru imaginea sa ~i anterior, infrac/iunea de ~antaj in forma de bazii (propriu-zisii ~i asimilatii)
a familiei sale, solicitandu-i o suma de bani pentru a nu publica un articol in constituie o infrac/iune cu con/inut alternativ, iar modalitiitile alternative de
,. acest sens, intrune~te elementele constitutive ale infractiunii de ~antaj (... ). A da comitere sunt echivalente din punct de vedere juridic;
'~ in vileag o faptli compromitatoare insearnna a o aduce la cuno~tinta altor per- 4. inculpatul M.R.F. a actionat in baza aceleia~i rezolufii infrac/ionale determi-
soane. Nu intereseazii daca darea in vi!eag se face intr-un anumit mod. De nate, deoarece la momentul luarii hotiirarii de a o ~antaja pe persoana vatlimatli
asemenea, nu are relevanta daca acea fapta este reala sau imaginarli. Ea trebuie H.D. acesta avea atat reprezentarea ansamblului actiunilor pe care urmeazli sli le
sa fie compromitatoare pentru persoana amenintata sau pentru o ruda apropiatli intreprinda, cat ~i a faptului ca acestea vor fi realizate secven~al. Din probele
(CA. Pite$ti, secfia penalii, minori $i familie, decizia nr. 65312008, fn administrate Curtea constatii ca rezolutia infractionala · in temeiul careia
V. Viiduva, Infrac/iuni contra libertii/ii persoanei, op. cit., pct. 61). inculpatul M.R.F. a aqionat a fost anterioarli primei actiuni de ~antaj, ca aceasta
s-a mentinut in perioada 02.12.2015-28.01.2016 ~i ca inculpatul a actionat prin
~ Infractiunea de ~antajeste realizata prin toate elementeJe sale consti- modalitiiti relativ sirnilare lmpotriva acelei~i victime, la intervale scurte de timp,
urmlirind acel~i scopuri (CA. Oradea, sec/ia penalii, decizia nr. 5012018,
tutive: persoana vlitamata R.M. a fost constransli sli incheie un contract de
instrainare prin amenintarea cu inceperea cercetlirilor penale pentru infractiunea nepublicatii).
de evaziune fiscalli (l.C.CJ., sec/ia penalii, decizia nr. 138512004, www.scj.ro) .
~ Instanta de ape! a flicut o incadrare juridica necorespunzlitoare, prin
3.7. Formele infracpunii retinerea formei continuate a infractiunii de ~taj in conditiile in care infrac-
tiunea este o infractiune cornisiva ce presupune o restrangere a libertlitii psihice
- actele de pregatire ~i tentativa sunt posibile, insa nu sunt incriminate; a persoanei ~i se consurnli in momentul in care s-a produs actiunea de constran-
- infractiunea se consuma in momentul in care sunt exercitate actele de constran- gere a vointei victimei, in vederea satisfacerii preten~ilor taptuitorului. in
gere, cand se produce starea de.pericol pentru libertatea psihica a persoanei; nu prezintii ipoteza in care raptuitorul a constrans victima prin acte repetate, existli o singurli
importanta pentru determinarea momentului consumiirii data la care subiectul pasiv a in.fractiune de ~antaj (I.CCJ., secfia penalii, decizia nr. 96412009, www.scj.ro).
cedat constrangerii satistacand cerinta autorului ~i nici daca persoana vatiimata a
rezistat constrangerii; 3.8. Pedeapsa
- poate fi savar~ita in forma continuatli, caz in care se epuizeazli la data sav~irii - pentru forma tip: inchisoarea de la 1 la 5 ani;
ultimului act de executare.
- pentru forma asirnilatli: inchisoarea de la 1 la 5 ani;

~ Curtea apreciazli ca in mod nelegal # netemeinic prima insta11ta ~ - pentru varianta agravata: inchisoarea de la 2 la 7 ani.
constatat existenta ·unui concurs real de infractiuni intre infractiunea de ~antaj
previizutli de art. 207 alin. ( !) ~i (3) NCP (varianta agravata a formei de bazli
propriu-zise) ~i infractiunea de ~antaj previizutli de art. 207 alin. (2) ~i (3) NCP
(varianta agravata a formei de bazli asimilate), avand in vedere. ca in cauza sunt 4.1. Nop.une
intrunite conditiile cumulative previizute de art. 35 alin. (1) NCP pentru retinerea
unitlitii legale a infractiunii continuate deoarece: - in continutul art. 208 NCP sunt reglementate in alineate diferite doua infracpuni
1
I. existii o unitate de subiect activ: inculpatul M.R..F. a cornis toate actiunile distincte, infracpunea de bartuire fiind una cu conpnuturi alternative :
infractionale succesive; de~i In urma DCC nr. 368/2017 (M.Of nr. 566 din 17 iulie
2017) unitatea de subiect pasiv nu mai constituie o conditie pentru retinerea infrac- 1 Revenim asupra opiniei exprimate in editiile anterioare in care retineam ca incriminarea
tiunii continuate, remarclim faptul cli in cauza actiunile de ~antajare exercitate de la art. 208 alin. (2) NCP constituie variantii altemativii atenuatii. in acest sens, a se vedea
succesiv de inculpat au vizat acela~i subiect pasiv, persoana vatlimatli H.D.; D. Nifu, Unele consideratii privind infractiunea de hfiliuire introdusli de noul Cod penal, in
2. inculpatul M.R.F. a comis o pluralitate de ac/iuni de ~antajare a persoanei C.D.P. nr. 1/2011, p. 135 in care autorul aratli ca ,,infractiunea de hliquire, ~a cum este ea
vatlimate H.D. Ia diferite date (fie in cursul acelei~i zile, fie in zile consecutive), reglementatii in noua legislatie penala este una cu continuturi alternative, cu alte cuvinte sub
in perioada 02.12.2015-28.01.2016; aceea~i denumire marginala ~i in cuprinsul acelui~i text de incriminare sunt reglementate
doua infraCtiUili distincte f'ip,f":.;lrP rn C:nPr1fi,..n1 t"~tt "'"'....,..,,,..,..,, ,..1 ........ - ,..1_._ _ _: ... ~ --~.. ... ... . . • ::
166 Drept penal. Partea specialii Infrac/iuni contra persoanei 167

a. in fapta celui care, In mod repetat, urmare~te, fiira drept sau fiira un interes 4.3. Subiectii infracfiunii
Jegitim, o persoana ori Ii supravegheaza locuintfi, locul de munca sau alte locuri frec-
a) subiectul activ: orice persoana fizica sau juridica (necircurnstantiat) cu capaci-
ventate de catre aceasta, cauzandu-i astfel o stare de temere [an. 208 alin. (I) NCPJ;
este astfel stipulata o forma speciala a amenint:arii care produce o stare de temere iate penala;
realizata prin urmarirea repetata a victimei ori prin supravegherea locuintei, locului de _pot avea calitatea de subiecti activi nernijlociti ai infraqiunii ~i sotul sau fostul sot
munca ori a altor locuri frecventate de aceasta; al persoanei vatamate, ori rudele apropiate ale acesteia;
b. efectuarea de apeluri telefonice sau comunicari prin rnijloace de transmitere la _ participatia penala este posibila in toate formele: coautoratul, instigarea sau com-
distanfil., care, prin frecvenfil. sau continut, Ii cauzeaza o temere unei persoane [art. 208 plicitatea.
alin. (2) NCPJ; b) subiectul pasiv: orice persoana fizica 1n viaµi.
- in situatia In care se cornite atat infractiunea prevazuta de art. 208 alin. ( I) NCP, _ nu prezinti'i important:a varsta sau sexul subiectului pasiv al infractiunii; in esenfii,
cat ~i infractiunea prevazuta de art. 208 alin. (2) NCP se va retine existenta unui incriminarea hiir,tuirii in NCP a Jost efectul cazurilor apcirute in practicii in care
concurs real de infractiuni; diferite persoane - in special femei - erau ~teptate $i unniirite pe stradii sau in alte
- infractiune de hartiiire nu se confunda cu infraqiunea de haJ1Uire sexuala preva- /ocuri pub/ice, ori sun! tracasate prin intermediul unor mesaje telefonice sau similare,
_ zuta de art. 223 NCP (infracpune contra libertatii ~i integritatii sexuale care se poate roate acesteafiind de naturii a crea o stare de temere sau de ingrijorare;
cornite numai ill cad.ml relatiilor de munca ori a unor relatii sirnilare celor de munca) ~i _nu poate fi subiect pasiv o persoana juridica;
nici cu cea de folosire abuziva a funqiei In scop sexual prevazuti'i de art. 299 NCP - atat infractiunea prevazuta de art. 208 alin. (1) NCP, cat ~i infractiunea prevazuti'i
(infractiune de serviciu); de art. 208 alin. (2) NCP sunt infrac/iuni de obicei, fiind necesara lntrunirea cerintei
- actiunea penala se pune ill mi~care la plangerea prealabila a persoanei vati'imate; unitatii de subiect pasiv, astfel ca numai actele efectuate impotriva acelui~i subiect
termenul de formulare a plangerii prealabile curge de la data consumarii infractiunii, iar pasiv vor fi evaluate la retinerea caracterului repetat al faptei;
nu de la momentul epuizarii acesteia. - pluralitatea de subiecti pasivi atrage retinerea unui concurs de infraqiuni.
4.2. Obiectul infracpunii 4.4. Infracpunea prevazutli de art. 208 alin. (1) NCP
a) obiectul juridic principal: relatiile sociale referitoare la libertatea psihica a per- 4.4.1. Latura obiectivli
soanei fizice;
a) elementul material: art. 208 alin. (1) NCP prevede douii variante alternative ale
b) obiectul material: nu are.
elementului material al formei de baza a infractiunii constand doar in acte cornisive
(infrac/iune cu confinut alternativ):
sprijinul solutiei noastre, aducem urmatoarele argumente: in primul rand, legiuitorul s-a (i) urmiirirea unei persoane, in mod repetat, farii drept sau farii un illteres
inspirat dupa mai multe modele din dreptul comparat, importand - ne place noua sa credem - /egitim;
elementele pozitive din fiecare sistem in parte: h8.rµlirea clasica din dreptul norvegian sau - urmarirea se poate realiza atat ill locuri publice, cat ~i in diferite spatii private
britanic, respectiv utilizarea abuziva ~i ~icanatoare a diverselor mijloacelor de transmitere sau
comunicare la distanta din dreptul francez ~i elevetian. Doua infractiuni distincte, in sistemele {de pilda, ill restaurante in timpul in care persoana vat:amata se afla lntr-un separeu);
legale la care am flicut referire in sectiunile precedente. in al doilea rand, un alt element care - urmarirea trebuie sa aiba caracter repetat, un singur act nefiind suficient pentru
ne sustine opinia sunt pedepsele diferite prevazute pentru cele doua infractiuni, neputand retinerea infractiunii de harµiire, chiar daca inca de la sesizarea primului act, victima
considera ca primul alineat constituie o forma agravanta pentru eel de-al doilea (o modalitate s-a aflat sub o stare de temere; caracterul repetat al actiunii infractionale conduce la
de sistematizare a textului care nu este folosita de legiuitorul roman). in fine, fiind in prezenta concluzia ca infractiunea de haquire este o infracfiune de obicei;
unei infractiuni cu continuturi alternative, in realitate art. 208 NCP reglementeaza doua infrac-
tiuni distincte, reglementate generic sub denumirea de ,,b8.rµlire", ~i anume sta/king-ul, respec- - pentru a se retine caracterul penal al faptei trebuie procedat la o anal.i.za in
tiv utilizarea abuziva a telefonului sau a altor asemenea mijloace de comunicare sau trans- concreto a actelor de executare omogene pentru a se determina, fata de particularitatile
mitere la distanta. in consecinta, in masura in care in acel~i caz vom avea intrunite elemen- fiecarei cauze, daca a fost comis un numar suficient de acte care sa releve obi~nuinta;
tele de la fiecare alineat, credem ca solu\ia fireasca va fi retinerea unui concurs de infrac\iuni". - legea prevede doua cerin/e esen/iale ale elementului material, respectiv urmarirea
In sensul ca varianta prevazutli de art. 208 alin. (2) NCP constituie o varianta speciala, iar sa fie efectuata farii drept sau farii un interes legitim (public sau privat); de pilda, nu
nu o varianta asirnilata sau atenuata a infractiunii, a se vedea V. Cioc/ei, In NCP comentat, se va putea retine comiterea infractiunii de harµiire in ipoteza In care organele de
p. 435. Acel~i autor arata ca ,,daca, faµ de aceea~i victima, se realizeaza atat modalitati ale unnarire penala dispun in condi!iile legii efectuarea unui filaj cu privire la anumite
elementului material ce sunt incluse in varianta tip, cat ~i modalitati ale elementului material persoane suspectate de implicare in activitatii infractionale daca fapta comisa are o
specifice variantei speciale, se va retine o singura in.fractiune de ha.quire, cu raportare la
ambele variante".
168 Drept penal. Partea specia/ii Infracfiuni contra persoanei 169
I baza legala sau urmare~te un interes legitim se va retine existenta unei cauze care 4.4.2. Latura subiectiva
~;;! i.
inlatura tipicitatea obiectiva, iar nu a cauzeijustificative prevazute de art. 21 NCP.
·~~l (ii) supravegherea locuinfei, locului de nmncii ori a a/tor locuri frecventate de 0
_ jntentia directa sau indirecta1; aviind 1n vedere ca infractiunea este una de obicei ~i

r~
te incriminata numai atunci cand este comisa cu intentie, este necesar sa se retina ~i
persoanii, in mod repetat,jiirii drept sauforii un interes legitim.
:istenta unei rezolutii infractionale unice, chiar daca aceasta are caracter generic.
- supravegherea poate avea loc prin orice mijloace (vizuala, prin intermediul dife-
f!k
·¥;:
ritelor echipamente tehnice etc.); spre deosebire de urm1irire, 1n cazul supravegherii tap-
tuitorul se plaseaza 1ntr-o anumita locatie din care observa activitatile subiectului pasiv;
I/It-.,. Fapta inculpatului M.R.F., care la diferite intervale de timp, in
' •.
perioada 2.12.2015-28.01.2016, a urma.rit-o, in mod repetat ~i fara un interes
- supravegherea trebuie sa aiba caracter repetat, un singur act nefiind suficient Iegitim pe persoana vlitamatli H.D. atat la domiciliu, cat ~i la locul de munca al
pentru retinerea infractiunii de haquire; caracterul repetat al aqiunii infractionale acesteia ~i a procedat la supravegherea In mod repetat ~i fara uo interes legitim a
conduce la concluzia ca infractiunea de ha.rtuire este o infrac/iune de obicei; acestor locuri este tipica, intrunind atat sub aspect obiectiv, cat ~i subiectiv
- pentru a se retine caracterul penal al faptei trebuie procedat la o analiza in elementele constitutive ale infractiunii de h1iftuire, prevazute de art. 208 alin. (I)
concreto a actelor de executare omogene pentru a se determina, fata de particularitatile NCP. Elementul material al Iaturii obiective consta atilt in urmarirea repetata ~i
fiecarei cauze, daca a fost comis un nurnar suficient de acte care sa releve obi~nuinta; !ara un interes legitim a persoanei vlitlimate, atat la domiciliu, cat ~i la Iocul de
- 1n cazul In care sunt realizate ambele modalitati alternative ale infractiunii preva- munca al acesteia, cat ~i in supravegherea In mod repetat ~i fara un interes
zute de art. 208 alin. (1) NCP, se poate retine 1ntrunirea cerintei caracterului repetat din Iegitim a acestor locuri. Actele de executare comise de inculpatul M.R.F. au avut
structura infractiunii de obicei, nefiind afectata omogenitatea juridica; caracter repetat fiind sava~ite la diferite intervale de timp, In perioada
2.12.2015-28.01.2016, nu au fost efectuate In terneiul vreunui drept sau a unui
- legea prevede doua cerin/e esen/iale ale elementului material, respectiv suprave-
interes legitim public sau privat ~i au fost lndreptate impotriva aceluia~i subiect
gherea sa fie efectuatajiirii drept sau jiirii un interes Iegitim (public sau privat);
pasiv, persoana vatamata H.D. Actele de executare comise de inculpat sunt
- persoana vatamata trebuie sa con~tientizeze faptul ca este unna.rita sau suprave- omogene juridic, constituind modalitati alternative de comitere a infractiunii
gheata, pentru ca numai astfel se produce urmarea imediata a infractiunii de ha.rtuire, prevazute de art. 208 alin. (1) NCP. Urmarea imediata consta In incalcarea
care este o infracfiune de pericol concret; libertatii psihice a persoanei vatamate, careia i-a fost cauzata o stare de temere.
- daca sunt realizate ambele forme alternative ale elementului material al formei de Astfel, din raportul psihologic lntocmit de catre psihologul M.I.C. rezulta ca
baza a infractiunii, se va retine existenta unei infractiuni unice simple, iar nu a unui persoana vatarnata a prezentat un indice sever de depresie, stare de anxietate,
concurs de infracpuni ori o infractiune continuata; personalitate modificata, funcponare deficitarli la nivel cognitiv, afectiv ~i social
- 1n situatia 1n care pe langa supraveiherea repetata a locuintei persoanei vatamate datorita situatiei conflictuale create dupa lncheierea unei relapi de concubinaj.
faptuitorul fotografiazii, capteaza ori 1nregistreaz1i, fara drept, imagini ale persoanei intre elementul material ~i urmarea imediata a fost probata existenta unei
aflate 1n locuinta se poate retifle concursul 1ntre infractiunea de hfiltuire ~i cea de leglituri de cauzalitate, acpunile inculpatului conduciind atat la lezarea libertapi
violarea viepi private (art. 226 NCP), daca persoana vatamata a observat ca este supra- psihice a persoanei vlitamate, cat ~i la crearea unei stliri de temere, care a avut
vegheata; 1n cazul 1n care, datorita mijloacelor sau tehnicilor folosite persoana vatamata drept repercusiuni des~urarea deficitarli a activitaplor uzuale ~i crearea unui
nu a observat supravegherea, se va retine numai comiterea infractiunii de violarea vietii deficit de mentinere a relapilor ~i performantelor la locul de munea, astfel cum
private (art. 226 NCP); rezulta ~i din raportul psihologic depus la dosarul de urma.rire penala. Sub
aspectul laturii subiective inculpatul a comis fapta cu intentie in modalitatea
- poate fi retifluta In concurs real cu infracfiunea de hfiltuire sexuala.
prevazuta de art. 16 alin. (3) lit. a) NCP, !ntrucat a prevazut ~i urmarit ca
b) urmarea imediata: starea de pericol creata la adresa libertaµi psihice a victimei; actiunile sale sli produca o vlitamare a libertatii morale ~i o stare de temere
1ncalcarea libertaµi psihice cauzeaza 0 stare de temere cu privire la existenta unui persoanei vatamate (intentie directa). Unitatea de manifestare de vointa a
pericol viitor (de pilda, crearea unui clirnat de insecuritate care perturba viata privata a inculpatului M.R.F. este evidenta, acesta luiind o rezolutie generica de a b1iftui
victimei); persoana vatamata In perioada 2.12.2015-28.01.2016. Curtea opineaza ca
c) legatura de cauzalitate: modalitatea concreta de comitere a infractiunii de ha.rtuire de catre inculpatul
M.R.F. intr-un interval de tirnp de aproximativ doua !uni in cadrul caruia actele
- trebuie dovedita existenta unei legaturi de cauzalitate 1ntre actele de hfiltuire ~i
de ha.rtuire au avut caracter de continuitate, face ca infractiunea de obicei a
starea de temere efectiv creata (infrac/iune de pericol concret1) . hartuirii sa nu poate fi considerata ca a fost comisa in forma continuata. Astfel,
Curtea retine cli fata de natura relatiilor existente anterior intre inculpat ~i per-
soana vatamata ~i de modul In care acesta a receptat intreruperea relatiei de con-
cubinaj, infracpunea de ha.rtuire s-a consumat dupa comiterea celui de-al treilea
1
in sensul ca infractiunea ar fi una de rezultat, a se vedea V Cioclei, in NCP comentat,
p.436. 1
in acel~i sens, a se vedea V Cioclei, In NCP comentat. n. 436.
170 Drept penal. Par/ea specialii In.fracfiuni contra persoanei 171
act de urmarire/supraveghere, deoarece raportat la particularitatile cauzei, din har(uire previi=uta de art. 208 alin. (2) NCP [constand in faptele inculpatului
ace! moment se poate disceme existenia unui numar suficient de acte de J'vLR.V. care, in perioada 02.12.2015-28.01.2016 a trimis numeroase mesaje
executare care releva obi~nuinta ~i se poate retine producerea urmliririi imediate SMS (sute de mesaje) $i apeluri telefonice de pe diferite numere de telefon, atat
a infractiunii. Infractiunea de ~antaj s-a epuizat la data comiterii ultimului act de persoanei vatamate H.D., cat $i membrilor familiei acesteia, toate aceste actiuni
executare (CA. Oradea, sec(ia penalii, decizia nr. 5012018, nepublicatii). inclusiv prin frecventa $i con\inutul apelurilor ~i mesajelor telefonice, fii~d d~
natura sa-i mentina persoanei vatamate starea de temere deja insuflata]. Curtea
4.5. Infractiunea prevazuta de art. 208 alin. (2) NCP constata faptul ca in cadrul apelurilor telefonice $i a celorlalte tipuri de comuni-
.
;
4.5.l. Latura obiectiva ciiri efectuate de inculpat mesajul de amenintare a fost explicit $i s-a referit la
comiterea unor infractiuni $i a unor fapte pagubitoare. Curtea considerii ca exista
a) elementul material: efectuarea de apeluri telefonice (fie prin intermediul un concurs aparent de calificari in forma calificarilor alternative intre infrac-
retelelor de telefonie fixa, fie prin cele mobile, inclusiv atunci cand continutul apelului \iunea de amenin\are, prevazuta de art. 206 alin. (I) NCP ~i infractiunea de
se regase~te In casuta vocala a celui apelat) sau comuniciiri prin mijloace de hartuire, prevazuta de art. 208 alin. (2) NCP, deoarece con\inutul constitutiv al
transmitere la distan{ii [e-mail, retele de socializare (de exemplu, facebook, linkedin infrac\iunii mai grave de amenintare pentru care legea prevede pedeapsa lnchi-
etc.), SMS, MMS etc.], care,prinfrecvenfa sau continut, ii cauzeaza o temere victimei sorii de la 3 !uni la un an, altemativ cu pedeapsa amenzii ii exclude pe eel al
(infractiune comisiva); infrac\iunii mai U$Oare de hfiltuire pentru care legea prevede pedeapsa de Ia o
tuna sau trei !uni sau amenda ~i exista o cauzli de subsidiaritate prevlizutli de teza
- este necesar ca efectuarea apelurilor sau a comunicarilor sii fie repetatii 1, iar con- finala a art. 208 alin. (2) NCP (,,daca fapta nu constituie o infractiune mai
!inutul acestora sa nu constea intr-o amenintare sau un ~antaj, caz in care vor fi re!inute gravii"). Prin urmare, in conditiile in cauza s-a constatat ca prin apelurile tele-
numai aceste infractiuni; fonice efectuate In mod repetat de inculpatul M.R.V. s-au realizat $i actele de
- fapta nu este tipica dacli