Sunteți pe pagina 1din 160

MINISTERUL EDUCATIEI ~I CERCETARll

.
I

.. ,\
I

Mielu Zlate - coordonator


Tinca Cretu Nicolae Mitrofan Mihai Anitei

Manual
pentru
clasa
.. :a X·a

I . ·,,

·-
,,Psihologia este o lumina indispensabila lntelegerii, apropierii $i
ascensiunii umane." (Vasile Pavelcu, 1964)
*
,,Eu cred ca psihologia trebuie sa se ocupe mai mult de problemele
importante ale pozitiei omului In lumea de azi $i spun acest lucru
deoarece toate problemele importante ale omenirii - razboi $i pace,
exploatare $i fraternitate, ura $i dragoste, boala $i sanatate, lntelegere
$i nelntelegere, fericire !?i nefericire - conduc la o mai buna lntelegere
a naturii umane !?i la o psihologie cu aplicatii distincte pentru viata
omului." (Abraham H. Maslow, 1970)
*
,,Cei care se preocupa de cercetarea faptelor omului nu lntampina
dificultate mai mare decat sa le lege la un loc §i sa le analizeze in
aceea$i lumina." (Montaigne, 1588)
*
,,A lntelege omul pentru a-I perfectiona, aceasta este adevarata
menire a psihologiei." (S.L. Rubinstein, 1957)
*
,,Arta de a fi psiholog nu se invata, ci se traie§te §i se
experimenteaza, deoarece nu exista un complex de canoane care sa-ti
dea cheia misterelor psihice, a structurilor diferentiale ale vietii suflete§ti.
Nu e§ti un psiholog bun daca tu lnsuti nu e§ti un subiect de studiat, daca
materialul tau psihic nu ofera zilnic o complexitate §i un inedit care sa
excite curiozitatea ta continua. Nu te poti initia in misterul altuia, daca tu
lnsuti n-ai un mister In care sate initiezi." (Emil Cioran, 1934)
r -
Scrisoare deschisa pentru elevi
sau In loc de
Cuvant inainte

Dragi elevi,

Cand am lnceput elaborarea acestui manual, lmpreuna cu ceilalfi autori


m-am gandit In primul rand la voi, toate demersurile noastre fiind ghidate de
spusele scriitorului grec Plutarh: ,,Capul tanarului nu-i un vas pe care trebuie sa-1
umpli, ci o faclie pe care s-o aprinzi, astfel /neat mai tarziu sa lumineze cu o
lumina proprie".
Cum am lncercat sa traducem In fapt un asemenea deziderat?
.. . printr-un confinut $fiinfific modern $i dens, dar accesibil (desigur cape
alocuri vefi lntalni $i informafii mai greu de lnfeles de la prima vedere, pentru
descifrarea acestora apelafi la ajutorul profesorului);
.. . prin nenumarate exemple preluate din via/a cotidiana, adeseori chiar din
via/a voastra de elevi, cu intenfia sublinierii caracterului practic-aplicativ al
psihologiei;
... printr-un $ir de exercifii $i teme, zicem noi incitante $i solicitante, menite
a facilita implicarea directa In solufionarea for $i mai ales 1nvafarea prin
descoperire. Va ofer doar un singur exemplu. Exercifiu: frecvent se vorbe$te
despre ,,/imbajul trupului", sintagma respectiva patrunzand $i In titlul unor carfi.
Credefi ca este corecta? Argumentafi-va opfiunile. Daca da -:- de ce? Daca nu -
de ce? Numai parcurgand /ecfia despre comunicare $i limbaj, vefi afla raspunsul
corect. Astfel de exercifii sunt presarate mai peste tot In manual,·
... printr-un limbaj concis $i expresiv $i nu tehnicist, lncarcat, greoi,·
... prin antrenarea voastra In efectuarea unor aplicafii practice cons land In
"mici experimente" sau ,,micro-cercetari", pentru a va forma gandirea
independenta $i creativa, dar $i un minimum de deprinderi necesare unui viitor
cercetator;
.. . In fine, prin ilustra/ii cat mai sugestive care sa va lmbogafeasca
informafiile teoretice, sa va stimuleze gandirea analitica $i critica, sa va
determine a imagina alte variante posibile. Afi avut curiozitatea sa rasfoi/i $i sa
vedefi unele dintre vignetele cu care se deschide fiecare /ec/ie? Daca da, trebuie
sa recunoa$te/i ca eel pufin unele dintre ele sunt extrem de reu$ite.
Ce veJi gasi in acest manual?

~ Mai lntai, cum este $i firesc, cateva informafii despre psihologie $i obiectul
ei de studiu. $ti/i din experienja proprie ca atunci cand va lntalnifi cu 0 persoana
necunoscuta fncercafi sa at/afi cat mai multe lucruri despre ea: cum o cheama?, ce
varsta are?, cu ce se ocupa?, ce interese $i aspirafii o anima? etc. Acela$i /ucru este
valabil $i pentru situafia lntalnirii cu un domeniu nou al cunoa$terii, cu o noua
materieldisciplina de lnvajamant. Cand afi at/at ca fn c/asa a X-a, vefi face
psiho/ogia, probabil ca imediat v-afi formulat o serie de lntrebari. La une/e dintre
acestea, fncercam sa raspundem In prima parte a manualului, circumscriind obiectul
de cercetare al psihologiei, legitimitatea ei ca $fiinja, specificu/ metodelor $i /egilor
psiho/ogiei, complexitatea psihicu/ui $i a ipostazelor sale - con$tient, subcon$tient,
incon$tient.
} Se trece apoi, In partea a doua la prezentarea ,Jnstrumentelor" psihice
necesare procesarii informafiilor. Un psiholog american spunea despre om ca este
o ,,fiinja informavora', adica o fiinja care se hrane$te cu informajii. lntr-adevar, din
prima $i pana fn ultima clipa a viefii sale, omul este bombardat cu mii, milioane $i
chiar miliarde de informajii. Toate acestea trebuie sa fie captate, Tnregistrate,
prelucrate, introduse apoi fn dispozitivele reac/ional-comportamentale. Ori pentru a
putea face acest lucru, omul are nevoie de o serie de ,,mij/oace" sau ,Jnstrumente"
psihice. Unele dintre ele sunt mai simple (senzajii, percepjii, reprezentari), a/tele
sunt mai complexe (gandirea, memoria, imagina/ia). Primele asigura contactul
direct, nemijlocit cu realitatea, cu fnSU$irile concrete, simple, care transpar la
suprafa/a obiectelor $i care sunt, eel mai adesea, superficiale, neesen/iale. Altele, Tn
schimb, mijlocesc intrarea Tn posesia Tnsu$irilor abstracte, ascunse ale obiectelor $i
fenomenelor. Cunoa$terea senzoriala se continua cu cea ra/ionala, iar aceasta din
urma deschide cai nebanuite pentru noi demersuri cognitive.
} $ti/i Tnsa, tot din experienja, ca oricat de dotaji a/i fi Tn planul cunoa$ferii,
oricat de dezvoltate va vor fi gandirea, memoria, capacitatea reprezentativ-
imaginativa etc:, nu veji objine Tn mod obligatoriu§i performan/e. Daca nu sunte/i
fmpin$i, stimulafi $i direc/ionaji de eeva anume, mai ales de ceva care sa vina din
interiorul vostru, atunci poten/ialitajile $i disponibilita/ile cognitive pot ramane Tntr-o
stare latenta, nefinalizate $i nefructificate. De aceea este necesara punerea Tn
mi$care a comportamentelor prin forje interne. Acest fapt 11 veji putea face daca veji
recurge la mecanismele de stimulare.$i energizare a comportamente/or, adica la
motiva/ie $i afectivitate, pe care le ve/i gasi tratate In partea a treia a manua/ului.
} Sunt $i momente Tn via/a, chiar destul de multe, cand trebuie sa efectuaji
activitaji mai complexe $i dificile, sa va refaceji echilibrul perturbat de o serie de
factori aleatori, neprevazuji, sa depune/i efort pentru men/inerea echilibrului cand
este necesar. Nu veji putea face acest /ucru decaf daca ve/i dispune de o serie de
mecanisme, numite mecanisme de reg/a; psihic. in randul acestora, se Tncadreaza
comunicarea $i limbaju/, aten/ia $i vain/a, aceasta din urma fiind forma superioara de
reg/a} psihic. Cu toate acestea, veji face cuno$finja fn partea a patra a manua/ului.

5
-
).>Fara Tndoiala ca dispozitive!e cognitive, cele stimulator-energizante, ca $i
:• ce/e de reglaj psihic sunt abso!ut necesare pentru buna desfa$urare a activitajii.
Daca insa e!e nu sunt core/ate, integrate $i sudate de o instanfa superioara, s-ar
putea ca valenfele for sa se risipeasca ln van. Mecanismul integrator care asigura
buna funcfiona!itate a /,'?fregii activitafi psihice umane este personaiitatea. ln partea
a cincea a manua!ului, vefi at/a cateva /ucruri despre personalitate, ln general, apoi
despre !aturi!e ei (temperament, aptitudini, caracter, inte/igenfa, creativitate).
» Persona!itatea nu este lnsa ceva abstract, ci, am spune, cea mai vie,
complexa $i dinamica expresie a fiinfei umane. Personalitatea se formeaza treptat,
1· intra in relafii cu a!te personalitaji formandu-se pe sine $i inf!uenfand formarea
.•. a/fora, 1$i e!aboreaza o imagine despre sine, dar $i despre a/tu/, se imp!ica lntr-o
serie de comportamente pro- sau antisocia/e. Persona!itatea ln contextu! vie/ii
cotidiene constituie obiectu! u!timei parfi, a $asea, a manua/u/ui de fa/a.

ln intenfia mea $i a co!aboratorilor mei, structura manua/ului este coerenta $i


integratoare. Ea este conceputa ca o trecere treptata de la simplu la complex, de la
cunoa$ferea mai lntai a elementelor psihice bazale, fundamentale ale fiinfei umane,
pentru ca, ln final, sa se ajunga la expresia ei ultimativa - persona!itatea.
Gel mai ln masura sa cunoasca $i sa ,,stapaneasca" lntreaga prob!ematica
psiho!ogica a fiinfei umane este, fara lndoia!a, psihologul, acest,, violator de mistere"
sau ,,suprem indiscret" - dupa cum 11 numea Emil Cioran. Nu-i mai pufin adevarat ca
un oarecare acces la cunoa$ferea psihologica a omului o are orice persoana, chiar
$i fiecare dintre voi. Numai ca aceasta cunoa$fere este empirica, ea se ridica doar
la nive/u/ cunoa$ferii de bun-simJ. De aceea, va invitam sa facefi sa!tul din lumea
incerta $i amagitoare a cunoa$ferii empirice ln lumea certitudinii, autenticitafii $i
rigurozitaJii cunoa$ferii $fiinfifice. fnvafarea psiho!ogiei va va ajuta sa intrafi in
posesia unui corp de informafii $fiinfifice mai pufin cunoscute pana la varsta la care
va aflaJi, dar va va faci!ita, speram, mai buna cunoa$fere a propriei voastre
personalitafi $i a persona!itafii a/fora. Ideal ar fi ca, pornind de la une!e sugestii din
manual, sa va autoconstruifi o persona!itate puternica, viguroasa. ,,Adevarata
menire a psihologiei - aratam lntr-o !ucrare a mea (,,Omul fa/a 1n fa/a cu lumea';
1988, pagina 321) - este de a contribui la asigurarea unei existenfe omene$fi, a unei
con$fiinfe demne, a unui«suflef» lnaripat de idea!uri nobile $i lndraznefe, lnsofit de
capacitatea de a le traduce ln fapt". Daca macar o parte dintre aceste deziderate var
gasi ecou, prin lnvafarea psiho!ogiei, ln con$fiinfa $i comportamente!e voastre, noi,
autorii acestui manual, ne dec!aram satisfacufi.

Va dorim spar la Tnvafc:re!

Prof. univ. dr. Mielu Zlate,


coordonatoru! ,rianualului
Introducere r
incotro se afl a obiectul
psihologici'I
1. Psihologia ca ~tiinta

Psihologia este unul dintre domeniile cunoa1~terii pertinente $i greu de combatut.


eel mai acerb comentat, controversat $i contestat, iar Astfel, s-a contestat statutul de $tiinta ~-----'
destinul ei departe de a Ji unul simplu, linear. Dim- a psihologiei prin exacerbarea unor
potri va, destinul psihologiei a Jost mult mai caracteristici ale psihicului (caracterul lui .
framantat 1~i mai dramatic decat eel al altar $tiinfe. individual, unic) care intra ill contradictie cu
atributele $tiintei, aceasta studiind generalul,
universalul. in acela$i mod, s-a procedat $i cu
1.1. Statutul de ~tiinta a psihologiei metodele $i legile psihologiei. S-a spus despre
metodele psihologiei ca sunt subiective $i nu
obiective, ca ele demonstreaza evidenta sau nu
Psihologia a cunoscut de-a lungul evolutiei demonstreaza ,,nimic", ca nu sunt adecvate
ei perioade de avant, dar $i de stagnare, de specificului obiectului cercetat etc. La fel,
inaltare, dar $i de cadere, de calm $i destindere, despre legile psihologiei s-a afirmat ca sunt 0
dar $i de lncordare $i incrancenare conceptual- simpla condensare a experientei curente $i nu
ideatica. ajuta la prevedere, ca sunt calitative $i nu
Nu de putine ori s-a vorbit $i s-a scris despre cantitative, empirice $i nu $tiintifice. Pornindu-
,,criza psihologiei", despre ,,drama psihologiei" se de la aceste caracteristici, s-a formulat chiar ..
sau despre ,,slabiciunile psihologiei". Cele mai $i ~n c~lamb~'. legi.le psih?logiei s~nt fie c~li- P 1,' .~ .~~~-:·'""·~·"'""1~'.:. .,
multe atacuri au fost concentrate asupra tatlve $1 empmce $1 atunc1 nu mai sunt $tun- i ; • .
statutului de $tiinta a psihologiei, nenumarati tifice; fie cantitative, matematice, $tiintifice $i · '
ganditori intrebandu-se daca ea este sau nu o atunci nu mai sunt psihologice. ,1
$tiinta. Toate aceste dispute nu trebuie mtelese ca ' l '
S-a spus despre obiectul psihologiei - daca simple curiozitati sau picanterii din istoria
exista - ca ar fi nebulos, i-au fost contestate psihologiei, ci ca realitati, uneori <lure, dra-
metodele, considerate nesigure, i s-au pus la matice, cu care psihologia s-a confiuntat de-a
lndoiala legile. Ori daca un domeniu de cerce- lungul existentei sale. Mai mult, ele trebuie sa . .
tare nu are un .obiect propriu de cercetare, ajute la con$tientizarea mai clara a conse- ',"' · ' '"
daca nu dispune de un ansamblu de metode, cintelor produse fn $i asupra psihologiei.
tehnici $i procedee de cercetare, in fine, daca Acestea se dihotomizeaza.
nu este capabil sa descopere $i sa formuleze Pe de o parte, s-a ajuns la pozitii defetiste,
legile fenomenelor investigate, cu greu ar de desconsiderare sau chiar de negare a
putea fi numit $tiinta. psihologiei $i de eliminare a ei din sistemul
Uneori argumentele prin care se sustinea $liinfelor. Filosoful german Immanuel Kant
ilegitimitatea psihologiei ca $tiinta erau banale, afirma ca psihologia este 0 $tiinta saraca, '
pu,erile, simple speculafii sau deducfii logice. De empirica, de categoria a doua, ea nu poate ··
exemplu, s-a spus ca psihologia studiaza sufletul, constitui singura un obiect de studiu aparte,
dar sufletul nu exista, ca atare nu poate exista o de aceea trebuie izgonita din metafizica.
$tiinta despre ceva inexistent. Sau: psihologia Totu$i, data fiind importanta ei faptica, ar
studiaza sufletul, dar sufletul este ceva trebui sa i se .acorde ,,un mic loc", un domi-
,,misterios", ,,ezoteric", este un termen com- ciliu temporar intr-o vasta antropologie. De
promis, de aceea el trebuie eliminat din definirea asemenea, filosoful francez August Comte,
psihologiei; numai ca a exclude sufletul creatorul unui nou sistem al $tiintelor pozi-
(psihicul) din psihologie echivaleaza tocmai cu tive (obiective), elimina psihologia dintre
negarea obiectului ei propriu de cercetare. Alte- acestea pe considerentul ca nu dispunea (pe
ori msa, argwnentele contestatare contineau in vremea aceea) de o metoda obiectiva de
ele un sambure de adevar, fiind mult mai investigare a fenomenelor psihice.
-
I Introducere

Pe de alta parte !nsa, s-a aj uns la


consolidarea psihologiei ca ~tiinta , la
I
delimitarea cat mai riguroasa a propriului ei ,,Psihologia este ~tiinta experientei I
obiect de cercetare, la sporirea eforturilor imediate, spre deosebire de fizica -
pentru cre~'!terea gradului de obiectivitate ;•;i $tiinta experientei mediate" (Wilhelm J
de validitate a metodelor ei, In fine, la Wunrlt, 183 2 - 1920).
cre~terea gradului de predictibilitate a
legilor fenomenelor psihice. De la infiintarea
primului laborator de psihologie experimenta!a
de catre Wilhelm Wundt, la Leipzig in 1879 - ,,Psihologia este descrierea ~1
considerat ca actul de na$tere al psihologiei explicarea starilor de con~tiinta In
$tiintifice - ~i pana astazi, drumul parcurs de calitate de stari de con~tiinta" (William
psihologie a fost lung, sinuos, dar extrem de James, 1842 - 1910).
benefic pentru cunoa$terea umana, in general,
~i pentru cea psihologica, in special. Se
vorbe~te tot mai insistent despre progresul ~i
expansiunea psihologiei, despre faptul ca ,,Psihologia este studiul $1iintific al
psihologia figureaza printre primele trei incon~tientului" (Sigmund Freud,
domenii de varf al cunoa~terii, alaturi de 1856 - 1939).
genetica moleculara ~i microelectrohica.

~ Afimiafia potrivit careia psihologia reprezinta


~ un factor de progres social 1>i uman este
susfinuta de urmatoarele argumente: intensificarea
procesului de institufionalizare a psihologiei ca $tiinfa
,,Psihologia este ~tiinta comporta-
(deci ca activitate de cercetare), obiect de invafamant, mentului" (J. B. Watson, 1878 - 1958).
profesiune; Cl'e$ferea interesului speciali1>tilor din alte
domenii pentru problemele $i rezultatele psihologiei;
audienfa lucrarilor de psihologie la marele public, nu
doar la speciali$ti; crel'!terea numarului tinerilor doritori ,,Psihologia este $tiinta conduitei,
sa se profesionalizeze $i sa se specializeze fn psihologie;
diversificarea rolului psihologului practician, care apare studiul omului 1n raport cu universul $i
fn postura de consultant $fiinfific, expert, prognozist, mai ales in rap01iurile sale cu ceilalti
psihodiagnostician, psihoterapeut, specialist in rezolva- oameni" (Pierre Janet, 1859 - 1947).
rea conflictelor de munca $i in sporirea eficienfei practice
.a activitafilor fntreprinse; aparifia psihologiei fn calita-
tea de instrument de formare $i schimbare psihocompor-
tamentala; implicarea psihologiei fn solufionarea mari-
lor probleme ale societafii (conflicte militare, negocieri ,,Psihologia este ~tiinta care studiaza
economice, propaganda politica etc.); institufionalizarea Sinele unic ~i individual al omului
revistelor de specialitate, a asociafiilor psihologilor, a concret" (Carl Rogers, 1902 - 1987).
manifestarilor 1'>tiinfifice (nafionale $i internafionale) care
au foe cu o anumita periodicitate.

1.2. Specificul obiectului psihologiei Din definitiile de mai sus, rezulta eel
De-a lungul timpului, psihologii au putin patru obiecte de studiu al psihologiei:
• pentru unii psihologi, acesta este constituit
denumit cu termeni diferiti obiectul de studiu
din viata psihica interioara, subiectiva a
al disciplinei lor. Lucrul acesta iese eel mai individului, indiferent de expresia sub care
bine in evidenta din definitiiie date apare ea (con~tienta sau incon~tienta), inchisa
psihologiei. Iata ciiteva dintre ele. in sine, fara determinari exterioare; ace~tia

8
Introducere

sunt cei care au reprezentat in psihologie orien-· a creicrului, a$a cum bila este o secretie a fica-·
tarea intro.spec{ionista $i orientarea psihana- tu lui), ci ideal, subiectiv. Obiectul psihologiei
litica; nu poseda nici o proprietate substantiala (greu-
• pentru altii, in schimb, obiectul psihologiei tate, vol um, densitate, gust, miros etc.), ci el ra-
ii constituie ceea ce se vede, ceea ce poate fi mane de natura nonsubstanfiala, el este o enti-
observat, cuantificat, masurat, studiat obiectiv, tate de ordin relational, comunicafional,
adica comportamentul - definit ca un ansam- informational.
blu de reacfii asocial unui ansamblu de stimuli;
ceea ce se afla intre stimul $i reactie nu $tim $i, 1.3. Specificul metodelor psihologiei
chiar daca ar exista ceva, acel ceva nu poate fi
cunoscut in mod obiectiv (cei care au sustinut In investigarea $i cercetarea acestui obiect
un asemenea punct de vedere s-au numit atat de diferit de eel al altor $tiinte, psihologia
behaviori~ti - de la termenul behavior care, in recurge la o se1ie de metode, tehnici, procedee.
limba engleza, inseamna comportament); Metoda de cercetare, potrivit etimologiei
0
cum insa cele doua orientari anterioare termenului, este drumul pe care porne$te cer-
creau o prapastie In ceea ce prive$te obiectul cetatornl in demersurile sale. Mai exact, metoda
psihologiei, unii considerau doar interiorul, poate fi definita ca fiind ca/ea, itinerariul,
altii doar exteriorul, adica trairea in sine pe de structura de ordine sau programul dupa care se
o parte $i manifestarea ei in afara pe de alta regleaza acfiunile intelectuale ;;i practice ale
parte, a trebuit sa apara 0 noua modalitate de cercetatorului in vederea atingerii unui scop.
concepere a obiectului psihologiei, unii autori Iata cateva dintre metodele psihologiei.
considerand ca acesta 11 reprezinta conduita • Metoda observatiei consta In urmarirea
inteleasa ca ansamblul manifestarilor interne, intentionata $i inregistrarea exacta, sistema-
invizibile, ;;i a celor externe, vizibile, dar mai tica a diferitelor manifestari comportamen-
ales ca relafia dintre ele (in felul acesta a tale ale individului sau ale grupului ca $i a
aparut o noua orientare cunoscuta sub contextului situational al comportamentelor.
denumirea de psihologia conduitei sau Ia forma autoobservafiei (cand este orientata
psihologia acfionala); spre noi in$ine) $i a observafiei externe (cand
• in fine, constatand ca omul ca initiator, este orientatii spre o alta persoana). De obicei,
declan$ator $i sustinator al comportamentelor $i se inregistreaza conduitele verbale, motorii,
conduitelor era neglijat, unii psihologi au expresiv-atitudinale. Pentru a deveni eficien-
propus ca obiectul psihologiei sa-1 reprezinte ta, se cere sii dispuna de 'ill
omul concret, viu, empiric cu toate nimicmile un scop, sa se desfa$oare Ce puteti spune ~
vietii cotidiene, dar $i cu marile ei drame, mai dupa un plan riguros, sa despre conduitele $i
exact Sinele lui individual 1'1i unic (ace$tia au fie maximal discreta comportamentele
generat in psihologie 01ientarea cunoscuta sub (persoana in cauza sa nu- voastre pe baza auto-
numele de psihologia umanistti). $i dea seama ca este observatiei ?
Ceea ce trebuie sa retinem din cele de mai observata), sa fie repetata.
sus este nu atat faptul ca in interpretarea psiho- • Metoda experimentului, spre deosebire
logilor obiectul lor de investigare este de fiecare de observatie, in care se a$teapta manifestarea
data altul, ci faptul ca acest obiect, indiferent fenomenului, presupune declan$area, provo-
cum s-ar numi el (con$tiinta, incon$tient, carea intrarii in functiune a fenomcnului
comportament, conduita, sine individual $i investigat. Are un grad de precizie mult mai
unic ), este total diferit de obiectul de cercetare mare decat observatia deoarece implica contro-
a a/tor 1'1tiinfe. El nu este palpabil (nimeni nu a larea unor variabile (unele se numesc depen-
pus niciodata mana pe COn$tiinta, pe gandire dente - ele fiind reactiile $i comportamentele
sau pe voinia), ci inejabil, imponderabil, impal- subiect11lui, altele independente - sunt cele
pabil; el nu este ceva material (cum afirmau manipulate de cei·cetator) $i varierea conditiilor
materiali$tii vulgari ca gandirea este o secretie de desfa$urare a fenomenelor investigate.

9
-
I Introducere

Experimentele sunt de unitate de masurare a rezultatelor obtinute)


~ mai multe feluri: de la- atunci ea nu poate fi considerata un test
borator (scot subiectul din psihologic.
1'!./f.
'.
:r ambianta obi$nuita de Alaturi de cele de mai sus, exista Inca
1 viata ~i 11 introduc intr-o multe aile metode in arsenalui psihologiei:
Jj} \ \ ambianta anume creata, · metoda convorbirii (o discutie angajata
artificiala), natural (se !ntre cercetator ~i subiect cu scopul depistarii
1---- - - - - - - - - i desfa$oara In cadrul obi$- unor particularitati ale comportamentelor ~i
nuit de viata a subiec- insu~irilor psihice ale subiectului); metoda
tului); unele experimente anchetei psihologice pe baza de chestionar
sunt constatative (urma- ~i pe baza de interviu, diferita de ancheta
resc fotografierea, con- judiciara sau jurnalistica (presupune recol-
sernnarea situatiei existen- tarea sistematica a unor informatii despre
te la un anumit moment viata psihica a unui individ sau a unui grup
Experimente de laborator dat), altele formative (in- social, ca ~i interpretarea acestora in vederea
troduc ,,factori de progres" $i urmaresc efectele desprinderii semnificatiei lor psihocompor-
produse de ei). Interesant este ~i autoexperi- tamentale); metoda biografica (strangerea
mentul, cand subiectul expe1imenteaza pe el informatiilor despre evenimentele parcurse
lnsu~i. de individ in existenta sa, despre relatiile
• Metoda psihometrica presupune masu- dintre ele, ca ~i despre semnificatia lor, in
rarea cai:mcitatilor psihice ale individului in vederea cunoa~terii ,,istoriei personale" a
vederea stabilirii nivelului lor de dezvoltare. fiecarui individ, necesara stabilirii profilului
Cea mai raspandita ~i cunoscuta este metoda personalitatii sale); metoda analizei produ-
testelor psihologice. Testul psihologic este o selor activitatii (a tot ceea ce realizeaza
probii relativ scurta care permite cercetatorului individul deoarece In aceste produse ale acti-
strangerea unor informatii obiective despre vitatii sale se exprima multe dintre insu~irile
subiect, pe baza carora sa se poata determina personalitatii sale) etc.
nivelul dezvoltarii capacitatilor masurate ~i Metodele psihologiei se diferentiaza de
formula un prognostic .asupra evolutiei lor metodele altor ~tiinte prin aceea ca presupun
ulterioare. Exista nenurnarate categorii de teste. studierea sau cercetarea oamenilor de catre
Daca le-am clasifica dupa scopul lor, putem oameni, iar relatia dintre doua subiectivitati
desprinde teste de perfor- nu poate sa nu-~i imprime pecetea asupra
manfa (de cuno~tinfe, de . rezultatelor cunoa~terii . Specificul acestor
nivel intelectual, de apti- metode provine din faptul ca, de~i sunt
tudini, de inteligenfii); obiective, dispun de grade diferite de subiec-
___ ,, teste de personalitate; tivitate. Intr-un fel va observa o persoana
_, teste de comportament. care apartine ·tipului descriptiv (ea va
( ) b .
~ ..:!"::;:;::: Ceea ce tre me retmut
.
' ... ;....-- inregistra minutios, exact, sec, ceea ce vede,
- este faptul ca nu orice aude etc.) ~i in cu totul alt fel, o persoana care
Testare psihologicii proba care este numita apaqine tipului imaginativ ~i poetic (care va
test, chiar este un test psihologic. Daca proba · neglija faptele, va da frau imaginatiei,
respectiva nu satisface o serie de cerinte (vali- ajungand adeseori la deformarea realitatii).
ditatea - sa masoare exact ce !~i propune;fide- De aceea in fata psihologiei se ridica
litatea - sa pe1mita obtinerea lll10r performante problerna cre~terii gradului de obiectivitate ~i
relativ asemanatoare la 0 noua aplicare; de validitate a metodelor ei ~i, indeosebi, a
standardizarea - sa creeze acelea~i conditii celor la care gradul de subiectivitate este mai
pentru toti subiectii; etalonarea - sa existe 0 mare.

10
lntroducere r

1.4. Specificul legilor psihologiei dintre aqiuni este auto-


matizata. Cunoscand Pornind de la ~
Legile psihologiei, ca $i legile altor $tiinte, aceste legi, omul 1$i experienta $i cuno$tin-
au un caracter obiectiv, in sensul ca nu depind poate organiza $i dirija tele voastre, puteti
de vointa, de dorinta individului. Yorn cunoa$te mult mai bine, in cu- formula $i alte legi ale
In capitolul al II-lea o lege a senzatiilor care no$tinta de cauza, pro- fenomenelor psihice?
arata ca, pentm a se produce o senzatie, este pria conduita.
necesar ca stimulul sa dispuna de o anumita
intensitate care dacii nu este prezenta, oricat s-ar
1.5. Definitia psihologiei ~i ramurile ei
stradui omul, senzatia nu va aparea. Acela$i
lucru se intampla $i cu alte fenomene psihice aplicative
care se supun altor legi. Una dintre definitiile posibile ale psiholo-
Spre deosebire insa de legile altor $tiinte, giei este cea etimologica. Daca pornim de la
lndeosebi ale $tiintelor exacte, care sunt legi cele doua particule din care se compune cu-
dinamice, adica legi in care probabilitatea ca vantul respectiv (psyche - suflet; logos -
un anumit fenomen-cauza sa duca la aparitia $tiinta, In limba greaca) aflam ca psihologia
unui anumit fenomen-efect este foarte mare, este $tiinta sufletului/psihicului. Cum o ase-
legile psihologiei sunt legi de tip statistic ~i menea definitie nu ne spune prea multe des-
probabilistic. Aceste legi nu se verifica la pre psihologie, este necesar sa lncercam defi-
fiecare componenta a unei multimi date, ci la nirea comprehensiva a psihologiei integrand
majoritatea, la media !or. Sunt legi la care elementele la care ne-am referit mai \'nainte.
probabilitatea ca un anumit fenomen-cauza
sa duca la aparitia unui anumit fenomen-efect Psihologia este ~tiinta care studiaza
este mai redusa. Aceasta deoarece lntre cauza psihicul, recurgand la un ansamblu de me-
fode obiective, in vederea desprinderii legi-
$i efect se interpun o multitudine de serii
tafii lui de funcponare, in scopul cunoa~terii,
cauzale care amana, suspenda, deviaza
optimizarii ~i ameliorarii existenfei umane.
producerea efectului. in psihologie, In
calitate de asemenea serii cauzale apar Rezulta din cele de mai sus ca psihologia nu
conditiile inteme, subiective proprii fiecarui are numai finalitati teoretice (descriptive, expli-
individ. Cand profesorul explica lectia la 30 cative, interpretative), ci $i practic-ameliora-
de elevi, fenomenul-cauza este acela$i pentru tive. Ease rezuma nu doar la stabilirea $i expli-
toti, el i'nsa se filtreaza prin atatea con$tiinte, carea legilor conduitelor $i comportamentelor,
prin atatea personalitati, $i ca atare efectul ci elaboreaza $i modalitati sau recomandari de
este diferit (un elev lntelege foarte bine, unul controlare, utilizare $i dirijare a acestor legi \'n
mai putin bine, altul deloc etc.). De$i mai vederea optimizarii vietii $i activitatii omului.
greu de stabilit, legile psihologiei ofera De exemplu, cunoscand una dintre legile me-
acelea$i posibilitati explicative ca $i legile moriei $i anume aceea ca dintr-un material mai
celorlalte $tiinte. vast se memoreaza mai bine partea de lnceput
Legile psihologiei pot fi legi generale, $i cea de sfa.r$it, paitea de rnijloc fiind mai putin
valabile pentru lntreaga viata psihica $i legi bine retinuta, omul 1$i poate lua o serie de
particulare, specifice doar pentru un anumit masuri (concentrarea atentiei $i inteligentei
fenomen psihic (legile senzatiilor, ale percep- tocmai asupra pa11ii de mijloc, repetarea ei etc.)
tiilor, ale memoriei, ale atentiei etc.). Cerce- pentru contracararea unui asemenea efect.
tandu-se memoria, s-a descoperit ca repro- Inca de la 1nceputurile ei, psihologia s-a
ducerea unui material este mai dificila decat aplecat asupra studierii paiticularitatilor com-
recunoa$terea lui. Cercetarile asupra atentiei portamentului uman implicat In cele mai diver-
au aratat ca omul nu poate executa doua sau se tipmi de activitati $i domenii. in felul acesta,
mai multe actiuni daca angajeaza un control au aparut ramurile ei aplicative cu pregnante
crescut din partea con$tiintei. Un asemenea atiibutii de ordin practic, ameliorativ. Simpla
lucru devine i'nsa posibil daca eel putin una enumerare a lor este sugestiva: psihologia edu-

1l
I Introducere

cationala, psihologia muncii, psihologia judici- • faciliteaza posibilitatea de a interveni $i


ara, psihologia artei, psihologia militara, psiho- ameliora cele mai diverse activitati ale omului;
logia sportiva, psihologia politica, psihologia • ofera garantia autocunoa$terii capaci-
economica, psihologia organizational-manage- tatilor $i limitelor, $i, In consecinta, pe cea a
riala, psihologia religiei, psihologia creativi- claborarii masurilor de 1ntarire ~i amplificare
tatii etc.
a primelor sau de ameliorare $i de lnlaturare
S-ar putea spune ca nu exista domeniu al
activitatii umane care sa nu dispuna de impli- a ultimelor;
catii psihologice $i deci Sa l1U-$i fi dezvoltat 0 • ofera temeiuri educatiei $i totodata asigura
psihologie aparte. posibilitatea trecerii de la cunoa$tere la
Studiul psihologiei este util deoarece: autocunoa$tere, de la educatie la autoeducatie,
• furnizeaza informatii despre o categorie de la reglare la autoreglare, de la control la
noua de fenomene (cele psihice ); autocontrol.

APLICATll
1. Cautati prin diferite carti $i alte definitii ale. psihologiei decat cele date In lectie, faceti
analiza lor comparativa, retineti ceea ce este comun In ele $i specific pentm domeniul avut In
vedere.

2. Observati comportamentul unui coleg de-al vostru manifestat


in diverse ocazii (cand este ascultat la lectii, 1n recreatii, pe strada,
eventual acasa, in familie sau cu prilejul diferitelor lntalniri intre
colegi).
Notati ce sesizati, lncercati sa deta$ati cateva trasaturi
psihocomportamentale ale acestuia, comparati rezultatele propriilor
i=::::;::============-===i voastre observatii cu cele ale altor colegi.
3. Organizati cu un coleg de-al vostru urmatorul experiment:

Varianta 1: rugati-1 sa scrie pe tabla (sau pe o foaie de hiirtie) numerele de la 1 la 20 in


timp ce pronunta cu voce tare numerele de la 20 la 1.

Varianta 2: invers - sa scrie numerele de la 20 la 1 $i sa pronunte cu voce tare numerele


de la 1 la 20.

Conditii: scrisul $i pronuntia trebuie sa fie concomitente.


Sarcina: Faceti analiza comparativa a rezultatelor obtinute 1n cele doua variante (durata,
calitatea executiei, numar de erori, tipul erorilor $i momentul aparitiei lor etc.).
Ce legitate psihologica puteti extrage din rezultatele obtinute?

4. Concepeti $i realizati o ancheta pe baza de chestionar pe tema: ,,Organizarea $i


petrecerea timpului liber de catre elevi".

12
Introducere I

lnco n ~ ti e nl , S ubco n ~ l1cnl sau Con~li e nt''

2. Psihicul ~i ipostazele lui

Ariitam fn lecfia anterioarii cii una dintre deji- • Psihicul este expresia viejii de relajie.
nifiile posibile ale psihologi,ei este cea etimologicii, Omul nu poate exista $i subzista ca om
potrivit ciireia psihologia este $fiinfa su:fl.etului sau decat in actiune, decat raportandu-se
psihicului. Numai cii aceastii definifie ridicii noi permanent la mediul ambiant pe care il
fntrebiiri. Ce este psihicul? Care este natura lui? asimileaza, sedimenteaza $i cristalizeaza in
Din ce se compune psihicul? Care fi sunt ipostazele sine la care raspunde $i se adapteaza
sub care este fntdlnit? Vom riispunde la toate aceste necontenit. Ca rezultat al acestei raportari,
fntrebiiri in lecfia de fa/ii. omul simte, vede, aude, dore$te, aspira, se
emotioneaza, vrea, 1$i traduce in fapt
2.1. Nojiunea de psihic intentiile. Daca am intrerupe orice contact al
omului cu realitatea, daca 1-am introduce intr-
Organismele, pentru a supravietui, trebuie o camera in care nu ar exista lumina, sunet,
sa-$i asigure un contact minim cu ambianta miros, daca ar fi nevoit sa stea nemi$cat, deci
inconjuratoare. De aceea, ele sunt nevoite sa daca am intrerupe contactul prin simturi cu
reactioneze, sa raspunda la solicitarile variate realitatea, am constata ca activitatea sa
ale mediului, sa dezvolte o serie de reactii sau psihica s-ar perturba (apar halucinatii, agitatie
excesiva etc.). Aceasta ne demonstreaza ca
sa intreprinda actiuni. Posibilitatile de reactie
psihicul nu numai ca· 1$i gase$te sursa $i
a organismelor sunt insa multiple $i
diferentiate.
expresia sa vitala $i viabila in realitate, in M
relatia individului cu ~
Astfel, organismele vegetale reactioneaza mediul, dar ca el re pre- v Ce efecte var putea .
sub forma de fotosinteza sau tropisme, cele zinta 0 parte, 0 forma sa. apara d~ca un cop1l
animale sub forma de iritabilitate, specifica a vietii de m1c este pnvat de afec-
excitabilitate, instincte, reflexe etc. Printre relatie a individului. tiunea parintilor sai?
aceste forme de reactie a organismelor la • Psihicul este un rezultat, un produs, o
solicitarile ambiantei, un loc aparte il ocupa funcjie a materiei, indeosebi a celei
$i psihicul. Aparut mai intai la animalele ce superior organizate care este creierul. De~i
dispun de sistem nervos (cefalopode ), psihicul are un suport material-cuantic,
psihicul cunoa$te o impresionanta dezvoltare energetic, fizico-chimic, electrofiziologic,
~i perfectionare, luand la om forma
neurologic, el nu se confunda cu acesta.
superioara a con$tiintei. Evolutia psihicului Psihicul reprezinta o alta expresie a acti-
vitatii nervoase superioare, a activitatii reflexe a
este strans dependenta de transformarile
creierului. Cercetarile experimentale $i
progresive ale organismelor, de necesitatea
observatiile clinice au aratat ca orice
de adaptare cat mai buna la conditiile $i interventie, orice tulburare a functionarii meca-
solicitarile mediului inconjurator. nismelor ncurocerebrale (lezari, decorticari,
• Psihicul este o forma specifica de reacpe sectionari - la animale; traumatisme craniene,
a organismului la solicitarile mediului cu ingerari de alcool, de substante toxice - la om)
scopul adaptarii la acesta. produc tulburari ale activitatii psihice. Starea de
Cum o asemenea formulare este foarte excitatie a celulelor corticale se traduce prin
generala, apare necesitatea detalierii ei. accelerarea vietii psihice, prin exacerbarea unor
Principalele caracteristici ale psihicului le acte comportamentale, prin slabirea controlului
prczentam 1n continuare. con$tiintei, in timp ce starea de inhibitie a ce-

13
I Introducere

& lulelor corticale are ca


Daca va aflati la o pe- efect scaderea claritatii
trecere, 1ncercati ~i obser- ~i incetinirea ritmului
Din toate aceste caracteristici, nu trebuie sa
se !nteleaga faptul ca psihicul !n expresia sa de
constructie subiectiva ar def01111a, erona reali-
vati conduitele motorii, activitatii psihice. Nu
tatea, dar nici ca el exclude cu totul posibilitatea
verbale, expresiv-emotio- trebuie sa 1ntelegem de
naie ale celor care consuma aici ca ceea ce se petre- aparitiei unor erori. Constmctia subiectiva pre- 'jfJ
mai mult alcool. supune realizarea unei ~------- ~
ce 1n creier determina, corespondente 1ntre ma- Ce aspecte ale unei
Ce constatati? Cum cauzeaza activitatea
explicati din punct de psihica. Creiernl nu terial (obiectiv) ~i ideal flo:i vor fi sesizate. ~i
vedere ~tiintific modifi- (subiectiv), insa filtrata retrnute ?e un naturahs~,
este izvorul vietii . . . d un coprl, un excurs1-
carile
.___ __ observate?
_ _ _ _ ___. psihice, ci doar organul
v •

pnn pa1t1cu1antat11e e oms . t, un ~mdr·agost't?


v
• v • 1.
ei. Cauza psihicului, izvorul lui este in realitate. personahtate a fiecam1a. .___________.
Numai ca realitatea nu actioneaza direct, De~i consh11ctia subiectiva nu inseamna o
nemijlocit asupra psihicului, ci prin intermediul epuizare a obiectului (exista limite ale apara-
creierului, care fa ciliteaza sau fngreuneaza telor senzoriale care nici nu pennit acest lucm),
functionarea vietii psihice. A~adar, o anumita ea presupune !naintarea treptata spre surprinde-
functionare a creierului, cauzata din exterior, rea esentei lui. Uneori, mai ales atunci cand
duce la o anumita functionare a vietii psihice. intervin diver~i factori perturbatori, constructia
• Psihicul este o construcjie subiectiva . subiectiva poate fi eronata (ca in cazul iluzii-
(interna) mintala care se exteriorizeaza in lor), dar ea nu ramane astfel, ci este corectata,
comportament. altminteri omul n-ar putea sa se ghideze in ac-
El nu este o simpla copie, o simpla fotografie tivitatea sa cotidiana pomind de la imagini sau
. a realiilitii, ci o filtrare a ei prin !ntreg ansamblul idei false. Criteriul fundamental de verificare a
de trebuinte, necesitati, idealuri, aspiratii. continutului constructiei subiective 11 constituie
Caracterul subiectiv al constmctiei psihice se
activitatea. Putem conchide deci, ca psihicul nu
exprima ill aceea ca:
este ceva ,,mort", ,,abstract", rara mi~care, rara
1. aparfine unui subiect ceea ce va face sa
depinda de capacitatile subiectului, de contradictii, ci ceva viu ~i in continua mi~care. ~
cuno~tintele, interesele sale, de intreaga sa
Actiunea cu obiecte- . .. .
le ~i actiunea minta- Pnv1t1 ~u. atent1e dese-
personalitate;
2. nu epuizeaza, nu copiaza, nu foto- la constituie cele nele de mai JOS:
grafiaza obiectul, ci selecteaza, aproximeaza doua coordonate a. - - - b. )>-----<(
tocmai in functie de aceste particularitati ale esentiale !ntre care
personalitatii; se mi~ca psihicul. ( )
3. reprezinta transpunerea ~i traducerea pe Actionand cu obiec-
plan mintal (sub forma de imagini, idei) a reali- tele (mi~candu.,le, In mod sigur nu veti ezita
tatii inconjtlratoare, a obiectivului fn subiectiv, pipaindu-le) sau cu sa afirmati ca segmentele de
fiind o modelare informafiona!a a lumii 1~i a imaginile ~i ideile dreapta din figura .a sunt
relafiilor cu lumea; despre ele (compa-
4. se realizeaza prin intermediul unor egale.
ran-du-le, confrun- Puteti face aceea~i afir-
operatii de manuire, explorare, prelucrare, tandu-le), obtinem
selectionare, generalizare, comparare ~i matie ~i pentrn segmentele
mai multe informatii de dreapta din figura b?
· confmntare, fapt care evidentiaza caracterul
decat daca le-am Explicati fenomenul care
ei prin excelenta activ;
5. depa~e~te simpla oglindire a realitatii contempla pasiv. a intervenit.
ajungand la construirea $i tramformarea ei Important pen- Masurati segmentele de
ideala, prin interventia operatiilor care dau trn psihic este ca- d.reapta din figuxa b pentru a
posibilitatea combinarii ~i recombinarii racterul lui infor- va convinge ca sunt egale.
mintale. mational.

14
Introducere I

• Psihicul este condifionat ~ i deterrninat Sintetizarea celor catorva caracteristici


social-istoric. indica specificul psihicului uman.
Aceasta caracteristicii provine din faptul ca
omul se raporteaza nu doar la realitatea fizica, Psihicul uman este expresia viejii de
naturala, nu doar la lumea lucrurilor, ci ~i la relajie, funcjie a materiei superior orga-
lumea oamenilor, la conditiile vietii sociale, la nizate (creierul), constructie subiectiv-
particularitatile economice, culturale, spiri- constructiva a realitajii obiective, condi-
tuale ale societatii in care traie~te. Societatea ii
tionat ~i determinat social istoric.
furnizeaza omului continutul vietii psihice,
cadrul de manifestare a acesteia, conditiile ~ i
mijloacele de realizare a ei. Implicandu-se ~i (In decursul lectiilor, vom avea prilejul sa
implementandu-se in contextul concret al cunoa~tem mai amanuntit toate aceste laturi.)

vietii sociale, omul ~i viata sa psihica vor


aparea in final ca expresie a societiitii, ca 2.2. Manifestari particulare ale
produs al istoriei. psihicului
r;jj=- Faptul ca factorii sociali sunt determinanfi Stabilirea caracteristicilor definitorii ale
fn evolufia psihicului uman este demonstrat psihicului uman contribuie la conturarea ~i
de cateva argumente:
surprinderea specificului acestuia comparativ
1. prin izolarea comp/eta a individului de mediul
cu alte forme de reactii ale organismului la
social, psihicul acestuia ramdne in stadiul de psihic
solicitarile mediului. Totu~i, ne putem intreba
animal (copiii crescu/i de animale 9i regasifi dupa 7-8
ani, adu9i fn societate, n-au mai pututfi recuperaji); in continuare: care sunt formele particulare
2. sub raport filogenetic, psihicul uman (avem In de existenta (fiintare) ~i de functionare
vedere con9tiinfa) a aparut ca urmare a irifluenfei unor (manifestare) ale psihicului? Pentru desem-
factori sociali cum ar fl munca $i limbajul; narea acestora, psihologia a recurs la o
3. de1>i evolufia biologica genera/a a omului este in muititudine de notiuni: June/ii, capacitafi,
linii mari fncheiata, dezvoltarea psihicii continua sa se stari, procese, activitafi, fnsu~iri, modalitafi
realizeze in ritm intens sub injluenfafactorilor sociali; psihice etc.
4. copiii gemeni (deci cu fnzestrare ereditara Prezentam in continuare clasificarea
asemaniitoare) crescufi 'impreuna (aproximativ in
fenomelor psihice utilizata frecvent de
acelea9i condifii de mediu) sau separat (fn condifii de
psihologia traditionala.
mediu diferite), la fel ca 1>i cei cu fnzestrari ereditare
Categoria proceselor psihice cuprinde
diferite, dar crescufi aproximativ in acelea9i condifii
de mediu, au evoluat, fn general, sub raport psihic fenomenele psihice care au o desfa~urare in
corespunziitor particularitafilor condifiilor mediului timp ~i indeplinesc functii informational-
social; reflectorii. Caracteristica esentiala a procesului
5. la om nu exista un biologic ,,pur ", ci filtrat prin psihic consta in faptul ca oglinde~te in mod
social, omul nu-9i satisface instinctele oricwn, ci in subiectiv realitatea obiectiva. Din perspectiva
funcfie de condifiile $i cerinfele sociale. psihologiei traditionale, procesul psihic trebuie
sa raspunda la trei intrebari.
1. Ce anume se reflecta, deci care este
confinutul informafional-reflectoriu ?
~ Ce ~titi
despre ,,copiii lup"? De ce o data 2. In ce forma se reflecta, deci care este
descoperiti, readu~i in societate, supu~ i influ- forma reflectorie?
entelor educative n-au mai putut fi recuperati? 3. Cum se reflecta, deci care sunt meca-
nismele psihoflziologice ale reflectarii?

15
Introducere

Continutul reflectoriu indica lnsu$irile acela$i grad la toti indivizii, dirnpotriva unele
obiectelor din realitate, el este obiectiv; sunt dezvoltate mai mult, altele mai putin. De
forma reflectorie se refera la aspectul exemplu, la un om este dezvoltata mai mult
subiectiv, ideal sub care continutul se tran- sensibilitatea auditiva, decat cea vizuala,
sfera In plan inintal; 111ecanis1nele psiho- 111e1noria de tip auditiv decat cea de tip vizual
fiziologice arata baza nervoasa, cu alte etc. in decursul ontogenezei, caracteristicile
cuvinte ce se petrece in creier in momentul sau formele dorninante ale proceselor psihice
reflectarii. De exemplu, senzatia reflecta se coreleaza, se sintetizeaza $i generalizeaza,
insu$irile izolate ale obiectelor sub forma de <land na$tere insu$irilor psihice care devin
imagini mintale prin intermediul analizatori- configuratii psihice mult mai stabile decat
lor, al mecanismului legaturilor temporare. procesele psihice. Astfel, sintetizarea $i gene-
Cunoa$terea fiecaruia dintre ace$ti parametri ralizarea sensibilitatii auditive, a perceptiilor
ajuta la: definirea $i individualizarea oricarui $i reprezentarilor auditive, a memoriei de tip
proces pihic; realizarea unor caracterizari auditiv etc. conduc la formarea unor insu$iri
generate; efectuarea unor analize compa- psihice (numite aptitudini) in domeniul muzi-
rative. Procesele psihice au fost grupate in cal, in timp ce sintetizarea $i generalizarea
trei categorii: cognitive (sau de cunoa$tere) sensibilitatii, perceptiei, reprezentarilor, me-
subimpartite la randul !or In: senzoriale moriei de tip vizual vor favoriza constituirea
(senzatia, perceptia, reprezentarea) $i logice tot a unor aptitudini, dar pentru arta plastica
~ (gandirea, memoria, ima- (desen, pictura etc.). In randuJ inSU$iri[or psi-
~ Dati cat mai multe
ginatia); afective (emotii, hice numite $i particularitati de personalitate,
exemple de senzatii $i
de emotii. sentimente, pasiuni); voli- au fost incluse: temperamentul, aptitudinile,
.___ __ __ __, tive (vointa). caracterul, inteligenfa, creativitatea.
Categoria activitatilor psihice permite Cum o serie de fenomene psihice (de
realizarea relatiei cu sens adaptativ intre exemplu, atentia, motivatia, deprinderile
organism $i mediu. Activitatea psihica etc) n-au putut fi cuprinse expres in una sau
reprezinta modalitatea esentiala prin care alta dintre cele trei categorii de mai sus, ele
individul uman se raporteaza la realitatea · nesatis:facand integral particularitatile aces-
inconjuratoare. Ea este consituita dintr-un $ir tora, s-a recurs la stabilirea unei a patra
de actiuni, operatii, mi$cari orientate in categorii de fenomene psihice numite
directia realizarii unui scop, toate acestea condifii psihice facilitatoare sau pertur-
fiind sustinute de o puternica motivatie. batoare ale proceselor, activitatnor ~ i
Activitatea psihica reprezinta o integrare $i o insu~irilor psihice. Atentia, de pilda, nu
organizare de procese $i insu$iri psihice prin este proces psihic deoarece nu dispune de
care omul se adapteaza la mediu. In categoria un continut reflectoriu propriu, in schimb ea
activitatilor psihice, se includ forme variate insote$te toate procesele psihice $i in functie
cum ar fi: jocul, fnvafarea, munca productiva, de existenta sau inexistenta ei, de gradul ei
creafia. de implicare, le faciliteaza sau, dimpotriva,
Categoria insu~irilor psihice include le perturba. Schema ~ M
formatiuni psihice sintetice, calitativ noi care de clasificare a feno- In mod sigur, gan- ~
redau structurile globale, stabile $i caracte- menlor psihice oferita direa voastra este mai
productiva cand sunteti
ristice ale personalitatii umane. Procesele $i de psihologia traditio-
atenti $i motivati. Puteti
activitatile psihice dispun de o serie de carac- I
nala o prezentam in explica de ce? I
teristici sau forme care nu sunt dezvoltate in continuare. . .

16
-
Introducere I

senza\ii
~

<
senzoriale percep\ii _.
.. reprezentan
cogrnt1 vc , .
. logice ~ gand1re
.----•"" procese afective . . --. memorie
- psi·111·c<' (emot11, sent1mente, pas1u111) . . .
· .. 1magmat1e
voliti ve (vo1nta)
jocul

Psiho logia
studiaza
fenomenele
psihice
1----•""
-
achvitati
ps1h1ce
t_
4 lnvatart>a
munca
creatia
_·---[
.
cond i\ii care stimuleaza ~i faci liteaza procesele,
activitatile ~i lnsu~irile psihice:
motiva\ia, deprinderile, atentia
temperament
, .. aptitudim
.... msu~m t
~--~-
psi.h ice .carac. er "
mte11genta
creativitate
Clasificarea fenomenelor psihice

Intre fenomenele psihice exista o stransa versus mobilitate, dinamism, fl.exibilitate) aflandu-
interactiune $i interdependenta. Astfel, pro- se in diferite etape ale viepi sau 1n diferite situaW in
cesele psihice apar ca elemente componente in mi.care punct al acestui continuum. Oamenii au
structura activitatii psihice $i se regasesc momente de maxima spontaneitate $i creativitate,
transfigurate in i'nsu$irile psihice. Ele asigura dar $i momente de stupiditate $i sterilitate
relationarea informationala cu ambianta. intelectuala, ei sunt animap cand de scopuri illalte,
Activitatea psihica reprezinta cadrul $i sursa nobile, cand de scopuri meschine. Fix.area $i
aparitiei, formarii $i dezvoltarii atat a incremenirea mecanismului psihic la un pol sau la
celalalt ar fi daunatoare view umane, echivaland
proceselor, cat $i a 1nSU$irilor psihice. Acestea
chiar cu patologizarea ei. Mecanismele psihice au
din urma o data constituite, devin conditii
fost grupate in patru categorii:
inteme ce contribuie la realizarea unor noi
• mecanisme psihice informational-ope-
structurari, superioare de data aceasta, ale rafionale subdivizate in doua grupe: de pre-
activitatii psihice. Insu$irile psihice, lucrare primarii (senzatia, perceptia, repre-
personalitatea reprezinta insa$i realitatea zentarea) $i de prelucrare superioarii a infor-
intregii vieti psihice cu derularea ei concreta, matiilor (gandirea, memoria, imaginatia);
vie, mobila, fluida, calma sau tumultoasa, • mecanisme psihice stimulator-
unitara sau contradictorie. energizante (motivatia, afectivitatea);
Psihologia contemporana propune o solutie • mecanisme psihice reglatoare (comu-
radicala, $i anume inlocuirea tuturor notiunilor nicarea $i limbajul, atenjia, voinja);
folosite de psihologia traditionala cu notiunea • mecanisme psihice integratoare (eel
de mecanism psihic considerata a fi mult mai mai inalt $i integrator mecanism psihic fiind
potrivita $i productiva. Aceasta deoarece personalitatea umana care le coreleaza $i
mecanismul surprinde mai bine aspectele cimenteaza pe toate celelalte).
structural-functionale ale fenomenelor psihice. In prezentul manual, fara a fi exclusivi$ti,
Mecanismul psihic este eel care accelereaza vom recurge atat la clasificarea fenomenelor
sau 1ncetine$te functionarea psihicului, este eel psihice operata de psihologia traditionala, cat
care determina ritmuri existentiale $i $i la cea a psihologiei contemporane, pre-
performantiale diferite. Totodata, mecanismul luand de la fiecare ceea ce este pertinent.
psihic se mi$ca de-a lungul unui continuum cu Interacjiunea $i interdependenj:a fenomenelor
doi poli (stabilitate, rigiditate, incremenire psihice evidentiaza pe de o parte unitatea vie/ii

17
I Introducere

psihice, iar pe de alta parte eficienfa ei deoarece Fata de notiunea de psihic, aceea de
nwnai intr-o astfel de unitate (nelipsind total $i con$tiinta are o sferii mai restransa (ea se
relativa ei contradictie) psihicul i$i poate realiza aplicii numai la om), in schimb, are un conti-
functiile sale adaptative. nut mai bogat, mai complex, mai plin de inte-
lesuri $i semnificatii, dedit notiunea de
r:jfJ==' Funr'{ionarea concretii a fenomen elor
psihic.
psihice, intercorelarea ,>i armonizarea !or
Con$tiinta ca forma suprema de psihic ca-
dependent de solicitarile situafiei i,>i gasesc expresia
in conduita individului. in raport cu acesta, fenomenele
pata o serie de caracteristici noi care traduc
psihice indeplinesc o serie de roluri. Asifel, ele: de fapt functiile ei $i pe care le vom expune
• adapteazii ,>i echilibreaza conduita omului, o pun in continuare.
in acord cu situafia, cu solicitarile ei; a. Chiar etimologia cuvantului COn$tiinta
• energizeaza ,>i dinamizeaza conduita, o impulsio- (con-,'ltiinfa, con-scienfia, con-science, so-
neaza in vederea atingerii scopurilor propuse; znanie) ne arata ca procesarea con$tienta este
• regleaza conduita umana, o orienteaza "i o procesare cu ~tiinfa. Altfel spus, este pro-
direcfioneaza spre desprinderea a ceea ce este actual,
cesarea in care individul dispune de o serie
esenfial, necesar, util. Prin indeplinirea tuturor
acestor funcfii, fenomen ele psihice ocupa un foe de informatii pe care le poate utiliza in vede-
central in viafa "i activitatea omului. rea descifrarii, intelegerii $i interpretarii unui
nou obiect, fenomen intalnit. Sub rap01t psi-
2.3. lpostazele ~i nivelurile psihicului hologic, omul f,'li da seama de ceva (de un
obiect, eveniment, persoana, situatie) $i il re-
Psihicul nu este omogen, uniform, nedife- produce In subiectivitatea sa sub forma de
rentiat, liniar. Uneori el este mai cla.r, mai lucid, imagini, notiuni, impresii,. in virtutea expe-
alteori mai tulbure $i mai obscur. in anumite rientei noastre anterioare, obiectul intalnit are
situatii, ne dam seama de noi in$ine, de trairile un ecou informational, In sensul ca aproape
noastre, In altele nu. Diverse actiuni sau ganduri imediat ne dam seama ce anume reprezinta
care ne-au captat candva atentia $i efortul incep, el. Cand obiectul este nou, nemaiintalnit, in
odata cu trecerea timpului, sa se realizeze
urma mobilizarii resurselor activitatii psihice
· aproape de la sine, fara a mai fi necesara contro-
(comparare, disecare, discernere) vom reu$i
M larea lor expresa. Sunt $i
~ Daca v-ati gandi cazuri cand ,,ceva" din inte- sa-1 identificam, sa-1 COn$tientizam. Proce-
retrospectiv la propria rioml nostru, pe care nici sarea con$tienta presupune includerea parti-
voastra experienta, ati culamlui in general $i identificarea gene-
macar nu-1 banuiam, iese la
putea da exemple ralului In particular.
care sa ilustreze situa- suprafata, ne acapareaza $i
tiile descrise? ne chinuie existenta. Cu alte b. Prezenta scopului in plan mintal este
...__________.. cuvinte, psihicul cunoa$te o esentiala In procesarea con$tienta care este o
mare diferentiere $i neuniformitate existentiala procesare cu scop sau orientata spre scop.
$i functionala. El exista $i se manifesta in trei Scopul este proiectia mintala a obiectivului
ipostaze: psihic con~tient, psihic subcon- activitatii. Formularea scopului de catre omul
~tient, psihic incon~tient. Acestca sunt con- con$tient permite realizarca unui activism
comitent $i nivelele/palierele de orgamzare crescut al subiectului, autonomizarea lui
structu.ral-functionala a psihicului. relativa in raport cu influentele mediului.
Scopurile izvorasc din realitate, din
Con~tiinfa este o forma suprema de interactiunea · omului cu mediul, nu din
psihic, acea forma prin care se realizeaza propria con$tiinta. Calitatea scopurilor,
integrarea subiectiv-activa a tuturor claritatea $i precizia lor depind lnsa de unele
r I • '-'" •i..• • •.
1enomene.or v1e,.n ps1111ce ~i care permne particularitati ale omului, de experienta sa, de
raportarea continua a individului la mediu. necesitatile sale.

18
Introducere I

c. Scopurile nu se stabilesc !nsa in chiar adica fragmentarea e1 111 elemente


des:fa$urarea procesului, activitatii, actiunii, componente, stabilirea succesiunii realizarii
ci inaintc de realizarea lor concreta. Omul lor, a ierarhiei !or, precizarea scopului
prin con$tiinta are capacitatea de a anticipa activitatii respective in raport cu alte activitati
rezultatul actiunilor sale, de a-1 stabili pe plan anterioare sau care urmeaza sa fie realizate.
mintal inainte de a-1 realiza In f01ma sa Toate acestea ne evidentiaza o alta
concreta. Con$tiinta este o procesare particularitate a procesiirii con$tiente $i anume
anticipativa a realitatii, prin aceasta caracterul ei planificat.
deosebirea dintre om $i animal fiind e. In sfilr$it, omul nu proceseaza realitatea
esentiala, ireductibila. in sine doar pentru a o procesa, ci cu scopul
d. Dar pentru a putea realiza ceva, nu este de a o modifica, schimba, adapta necesitatilor .
suficienta doar stabilirea scopului, ci este sale. Aceasta desemneaza caracterul creator
necesara organizarea mintala a activitatii, al procesarii con$tiente.
- .

Caracteristicile F t"I t" t ·


~ ..
procesarn ti t
con~ en e
unctu e con~ nnte•
- - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - ---------------------
1. Procesare cu ~tiinta 1. Informational-cognitiva
2. Procesare cu scop 2. Finalista
3. Procesare anticipativa 3. Anticipativ-predictiva
4. Procesare planificata 4. Reglatorie
5. Procesare transfonnativa 5. Creativa

Particularitatile procesarii con~tiente ~i sernnificatia lor), con$fiinfa de sine (i~i da


demonstreaza complexitatea acesteia, caracterul seama de propria persoana, de locul ocupat in
ei specific uman. Observam ca in realizarea relatiile cu altii), con$fiinfa altuia (l~i da seama
acestor particularitati intervin aproape toate de existenta altor oameni care la randul lor
procesele psihice: procesarea cu ~tiinta arata dispun de cuno~tinte, atitudini, nazuinte),
importanta. proceselor cognitive; scopurile con$fiinfa de grup (l~i da seama de colectivul
exprima dorintele, necesitatile subie.ctului, in care traie~te, de particularitatile acestuia, de
antrenand planul afectiv-motivational; carac- scopurile lui). Aceste forme ale con~tiintei
terul anticipat ~i creator evidentiaza prezenta individuate faciliteaza individualizarea ~i dife-
imaginatiei creatoare; caracterul planificat, . rentierea unui om in raport cu altul, stabilirea ~
prezenta gandirii. relatiilor interpersonale, C d . ~
.. . . are ere et1 ca
Exista doua forme principale ale stab11irea une1 psi11o1o- t . "
.. . d sun ,,prune1e sernne
con~tiintei: cea individuala $i cea sociala. gu co 1ecttve e grup .. . .. .
' ' a1e apant1e1 con$tlmte1
Con,r;;tiinfa individuala sau con$tiinfa comune pentru mai de sine?
individului este con~tiinta fiecarui om multi oameni.
oglindind conditiile specifice in care acesta a In plan subiectiv, con~tiinta individuala se
trait, a evoluat $i ~i-a insu~it in mod personal realizeaza in faze presupunand niveluri ~i grade
cultura colectivitatii. Ea desemneaza felul diferite . de luciditate sau intelegere. Exista,
individual in care simtim, ~tim, triiim, astfel, o stare de maxima acuitate ,r;;i claritate a
intentionam, executam ceva. con~tiintei (In stare de veghe ), o alta de acuitate
Con~ tiinta individuala dispune de mai moderata sau minima (in stare de atipire), 1n
multe forme: con,r;;tiinfa obiectelor (omul !~i da alte stari con$tiinta poate fi umbrita, fntunecata,
seama de obiectele ce-1inconjoara, de valoarea slabita (stari de boala, de febra etc.), iar in altele

19
I Introducere

poate fi tatal ahalitii (In coma). Ciradele inh1hitive >i~1n1ra viet11 psih1ce. tmand chiar
diferite de luciditate ale con$tiintei ne arata ca de patologta mmtala). Psihologia contem-
nu !ntotdeauna activitatea omului este la fel de porana 1l defi ne$te 1ntr-o maniera extensiv-
eficienta. Aceasta ne atrage atentia asupra poziti vii. incon$ti entu I este acea formatiune
necesitatii desfu$urarii activitatii doar atunci psih1cq ce c:nprincle tenointele ascunse. con-
can<l psihicul se afla in stare de maxima f11ctele emot1onale generate de resorturile
receptivitate. intime ale personalitatii. Psihologul roman
Paul Popescu-Neveanu considera ca incon-
Subcon~tientul cuprinde toate actele $tientul nu este lipsit de organizare, ci,
care candva au fost con~tiente, dar care In dimpotrivii, dispune ,,de o alta organizare,
prezent, actual se desfii~oa ra in afara foarte personala, foatie subiectiva". El, ca un
controlului con~tient. alter ego, neaga ordinca impusa de con~tiinta,

~ afuma~i
dar aduce o alta ordine $i anume ordinea
Iata cateva despre subcOn$tient. El este: proprie subiectivitatii intime. Incon$tientul
• ,,con~tiinta stinsa" (Th. Ribot); are un imp01iant rol pozitiv, deoarece dina-
• ,,con~tiinta implicita" (S. Freud); mizeaza viata psihica, ii fumizeaza energia
• ,,con~tiinta inferioara care coexista cu cea de care aceasta are nevoie, contribuie la reali-
centrala" (P. Janet); zarea unor combinari $i recombinari spon-
• ,,cerebratie latenta" (H. Wallon). tane, faci litand In felul acesta creatia. Nu
Care dintre cele patm afirmatii vi se pare a fi numai con~tiinta dispune de forme diverse.
mai adecvata? Freud a descris mai ales incon$fientul
Explicati ce caracteristici ale subcon~tien­ individual. Un elev al siiu, C. G. Jung, (vezi
tului se ascund sub fiecare dintre ele. figura de mai jos) s-a re- r-:--~--=-llllOC"----,
ferit cu precadere la incon-
Subcon~tientul este rezervoml In care se 1fltientul colectiv care cuprin-
conserva amintirile, automatismele, deprin- de ansamblul tendintelor,
derile, deci toate acele acte care au trecut trasiiturilor ~i tiparelor
candva prin filtml con~tiintei, s-au realizat cu comportamentale ances-
efort, dar care acum se afla i:ntr-o stare latenta, trale (denumite arhetipuri)
de virtualitate psihica care ar putea oricand sa transmise de la o generatie
redevina activa, sa pa$easca pragul con~tiintei . la alta.
De~i plasat i:ntre con~tient ~i incon~tient, el Unitatea psihicului uman este data nu atat
este mai mult orientat ~i compatibil cu . de insumarea celor trei instante functionale
con~tientul, decat cu incon~tientul. De altfel, ale vietii psihice, cat de interactiunea lor care
rolul lui este de a media trecerile de la presupune pe de o parte interdependenta ~i
incon~tient spre con~tient ~i invers. complementaritatea !or, iar pe de alta parte
relativa lor contradictie. Intre con~tient ~i
Incoi1~tientul este nivelul primar, bazal, incon~ti e nt , exista urmatoare~e tipuri de
de profunzime a organizarii psihicului care, relatii:
de~i acon~tient, influenjeaza psihismul. • rela/ii circulare, in sensul ca o'ricare
dintre continuturile con~tientului tree In
Cel mai adesea, el a fost definit intr-o incon~tient pentru ca, in urma ge1mi-
maniera restrictiva (ca rezervor al tendintelor natiei ~i transformarii lor, sa treaca (nu
i:nfranate, inabu~ite, refulate, frustrate) sau neaparat to ate) din nou in con~tient;
negativa (ca fiind un fel de haos, de pulsiuni • rela/ii de integrare $i dominare a
1.. +x~ .. !' 1.J • ,. . •
oarue, Lara nlCi un 1e1 ue orgamzare, ca mna incOn$lientufui de catre COn$lient, acesta
irational, cu efecte dezorganizatoare ~1 din urma tinzand prin actiunile sale

20
Introducere I
-- -·----------------
proprii sa exploreze selectiv, sa inteleaga, • relatii de echilibrare ~·i u1rnara pendulare
sa stapaneasca, sa contracareze, sa do- lntre cele doua formatiuni (cand continu-
mine incon$tientul; tmile lor nu sunt nici total con$tiente, dar
• relafii de dominare a con9tientului de nici total incon$tiente), intalnite mai ales
in sta1ile de reverie, de contemplatii.
catre incon9tient, relatii care apar fie In
In aceasta dinamica, principalul sistem de
starile de afect, fie in starile propriu-zis
referinta ramane insa COn$tiinta deoarece prin
patologice, care presupun o rasturnare a intermediul ei omul interpreteaza realitatea
raporturilor fire$ti, incon$tientul deve- a$a cum este $i, numai in virtutea acestui
nind principalul reglator al conduitei (ca fapt, el i$i poate regla corespunzator con-
in psihoze ); duita.

1. Organizati urmatorul experiment In trei variante.

Varianta 1:
Subiectul cu ochii inchi$i $i cu palnia tmobila intinsa pe masa trebuie sa relateze despre
insu$irile unui obiect ce i se pune pe pahua.

Varianta 2:
Tot cu ochii inchi$i, subiectul relateaL.a despre insu$irile obiectulu.i avand voie sa actioneze
cu acesta; spre sfar$itul explorarii sub1e1;tul este intrebat dacii biinuie$te sau $tie despre ce
obiect este vorba.

Varianta 3:
Subiectul relateaza despre insu$irile ob1ectului deschizand ochii; i se cere sa denumeasca
obiectul.

Aten/ie!
Reu~ita experimentului depinde de gi adul de nefamiliaritate a obiectului explorat. Alegefi
r , un obiect cat mai necunoscut 1~i neobi1mull
Analizati ce se intampla in fiecare vauanta. Explicati rezultatele obtinute.

2. Rugati trei colegi sa observe unul $i acela$i eveniment. Cereti-le apoi sa prezinte un
raport scris asupra a ceea ce au observat. Faceti analiza comparativa a rapoartelor de
observatie. Scoateti in . evidenta faptele/relatarilc care evidentiaza caracterul subiectiv al
psihicului.

3. Identificati cat mai multe situatii (din viata cotidiana, din literatura beletristicii etc) care
evidentiaza influenta factorilor socio-culturali asupra psihicului.

2J
II Procesarea informafiilor
Aste a scnza\ii1

1. Senzatii
'

Senzafiile realizeaza cea dintai 1~i cea aparitiei perceptiilor ~i reprezentarilor.


mai simp!a legatura iriformafionata cu Cunoa~terea \'nsu~irilor senzatiilor permite
lumea ~i cu sine. Prin procesele senzoriale, omului i'ntelegerea rolului lor 1n activitatea omului ~i
i se semnalizeaza fnsu~iri cum ar Ji lumina, sunete, gasirea unor cai de optimizare a desfa~urarii lor.
vibrafii etc. care-i orienteazii 1~i regleaza ac{iunile
cu lucrurile sau fi semnalizeaza stari organice
legate de trebuin/ele de hrana, aparare etc. 1.2. Insu~irile senzafiilor
Calitatea este \'nsu~irea care diferentiaza o
1.1. Definirea ~i caracterizarea psiho- senzatie de alta ~i astfel vorbim de cele vizuale,
logica generala a senzafiilor auditive, olfactive etc. Aceasta calitate este $i
un criteriu de clasificare a senzatiilor. Ea
Senzatiile au o foarte mare imp01ianta depinde de doi factori principali:
pentm dezvoltarea altor procese cognitive mai • natura stimulilor din mediul ambiant care
complexe. 0 dovada puternica a acestui rol al pot fi: unde electromagnetice, vibratii ale
senzatiilor 1-a constituit cazul unei femei care aemlui, substante volatile etc;
s-a nascut fara mecanismele de realizare a • specificul functionarii fiecami analizator.
senzatiilor. Singura zona sensibila era doar Exista autori care vor- 'JI/
palma pe care cercetatorii au folosit-o pentru a besc de o energie specifica Imaginati-va ca~
lncepe comunicarea cu ea $i a spnJmI a organelor de simt. in viata omului s-ar
dezvoltarea sa psihica. Lipsa senzatiilor realitate diversitatea sen- deSia$Ura in mediul
lnseamna inexistenta legaturilor cu ambianta, ' .
zatiilor este rezultatul acvatlc. . v
stagnarea dezvoltarii, instalarea, 1n cea mai v .. . . d Care credet1 ca ar fi
adaptam ana11zaton. 1or. e- mo dal'tvt'l
1a 1 e senzona. 1e
mare parte a timpului, a starii de somnolenta
sau somn. De asemenea, se $tie ca persoanele a lungul filogeneze1 la con- de care ar dispune?
ditiile de viata de pe Terra.
care nu dispun de auz ori vaz sau nici de una,
Intensitatea senzatiei este proportionala
nici de alta au dificultati in dezvoltarea lor
cu cea a stimulului. Daca trebuie sa creasca
psihica $i au nevoie de programe speciale de
intensitatea senzatiei, atunci trebuie sa fie
. instmctie ~i educatie.
sporita $i puterea stimulului. Dar intensitatea
Senzafiile sunt procese psihice senzatiei mai depinde ~i de alti factori: starea
elementare prin care se semnalizeaza generala a organismului, gradul de sensibili-
separat, in forma unei imagini simple ~i tate a analizatorului din acel moment. A$a de
primare, insu~irile concrete ale obiectelor exemplu, 1n stare de oboseala chiar ~i
' ~i fenomenelor in condifiile acfiunii directe stimulii puternici sunt ~
a acestora asupra analizatorilor. mai slab receptionati. La De ce credeti ca ~
Prin urmare, senzatiile sunt procese psihice fel se intampla ~i daca persoanele in varsta
ce se desfa~oara in timp scurt ~i due la aparitia doar analizatorul respec- sunt iritate de sunetele
unui produs psihic specific $i anume imaginea tiv a fost suprasolicitat prea intense?
senzoriala. Dar la omul adult in cea mai mare anterior.
paiie a timpului nu se produc senzatii pure, ci Durata senzatiei corespunde, in general,
ele sunt integrate in procese mai complexe, duratei actiunii stimulului. Trebuie \'nsa sa se
cum ar fi perceptiilc. Senzatii pure se obtin tina seama de existenta altor doua fenomene:
numai in laborator. De asemenea, imediat dupa perioada de latenta ~i efoctul de postactiune.
na~tere, copilul dispune numai de senzatii, iar Primul se refera la faptul ca senzatia nu apare
dezvoltarea acestora va fi o conditie necesara a imediat dupa ac~unea stimulului, ci dupa un

22
Procesarea informafiilor II
-·-------------____.:.--=--~.
1 de cca. 100-150 miimi de secunda. Cel dezvoltat alte procese psihice cum ar fi:
Jilea se referii la faptul ca dupa lncetarea gandirea, memmia $i mecanismele limbajuiui.
i stimulului_ se ~entine cateva miimi de La lnceputul , vietii, senzatiile nu pot fi
sen4t o urma, o 1magme consecutiva. Aceasta con$tientizate. Intre 1 $i 3 ani apare con$tiinta $i

~
Unel are o mare impor- senzatiile lncep sa aiba o astfel de calitate. La
\1 la c ' incidentul de la tanta i'n producerea adult, multe senzatii raman incon$tiente, doar
Oft; \ -'~~ .il Astronomic din unele ajung Sa fie COn$tientizate.
Gree1:1<ch din 1795 cand perceptiei.
Oamenii se deo-
directo111l acestui institut a
concediat un tanar asistent, sebesc dupa durata 1.3. Mecanismele de producere a
acuzandu-1 de neglijenta \'n perioadei de latenta. senzafiilor
serviciu pentru ca a i'ntarziat Cei mobili au o
cu o jumatate de secunda latenta mica, iar cei De-a lungul filogenezei, s-au dezvoltat
lnrgistrarea trecerii unei stele ineqi una mai mare aparate specializate pentru receptionarea
peste primul meridian. decat valorile medii diferitelor categorii de stimuli:
. . __ _ _ _ _ _ _ _ _-1 ale acesteia. Organismele vii au dobandit mai \'ntai i'n
Tonalitatea afectiva se refera la faptul ca procesul evolutiei o proprietate deosebita cea
senzatiile sunt i'nsotite de trairi afective placute a excitabilitatii, caracteristica oricaror celule $i
sau neplacute. Aceasta depinde pe de o parte de care consta i'n a raspunde prin modificiiri
natura stimulului $i pe de alta parte de expe- biochimice la stimularile exterioare. Apoi, o
rienta anterioara a subiectului $i de atitudinile data cu aparitia tesutului nervos a aparut
pe care $i le-a format. Astfel, sunetele stridente sensibilitatea care a permis receptionarea nu
sunt i'nsotite de neplacere, la fel mirosurile $i numai a stimulilor cu semnificatie biologica
)// gusturile dezagreabile. Ex- directa, ci $i a altora, legati de primii. Mediul
~ Exprima propria perienta periculoasa a unui socio-cultural al omului a solicitat $i dezvoltat
tonalitate afectiva incendiu poate face ca $i mai mult sensibilitatea. bmul dispune de
pentru fiecare din cineva Sa nu suporte f0$Ul cele mai multe feluri de senzatii $i cu cea mai
cele $apte culori ale aprins. Atitudinile culturale diversa implicare in viata $i activitatea lui.
spectrului luminii $i ale romanilor explica nepla- Totodata, s-au perfectionat $i mecanismele de
gase$te explicatia lor. cerea lor fata de negrul care producere a lor, ale caror suporturi morfo-
....__________. este semnul doliului. functionale sunt analizatorii .
Valoarea informafionala se refera la faptul Analizatorul este un ansamblu struc-
ca senzatiile reflecta: a) i'nsu~iri ale obiectelor tural-functional care face posibila aparifia
exterioare $i pe aceasta baza mi$carile $i senzafiilor.
actiunile pot fi eficiente; b) gradul de lncordare
musculara $i directia de orientare a mi$carilor; In alcatuirea lui (vezi schema de mai jos)
c) stari interne legate de satisfacerea trebuin- intra mmatoarele componente:
telor fundamentale. De aceea senzatiile au fost
t. ' l grupate i'n urmatoarele catego-
Grnpatl m ce e .. .
trei categorii ur v _ ru: exterocept1ve (cum sunt
ma l d' · · 1 ·
toarele senzatii: i'n- ce e au. 1t1ve, VlZUa e, ~stat~-
tepatura, sunetul ~e, tac!Ile provocate d~ msu.$1-
viorii, jena stoma- nle ob1ectelor); !!~opr10c~pt1ve
cala, miros de por- (provo~ate de st~nle t~.ns1o~ale
organ
tocale rece ca de la mvelul art1culat11lor $1 al de simt
gheat;, incordarea sistemului osteomuscular); in-
bicep$ilor. teroceptive (cum sunt cele de
.___ _ _ __ --1 foame, sete, durere viscerala). a. Receptorul este componenta care
Caracterul con~tient este o 1nsu$ire a transforma energia excitantilor exteriori \'n
senzatiilor care apare numai dupa ce s-au influx nervos. Din punct de vedere neuro-

23
II Procesarea informatiilor

cibcrnetic, aceasta transtormare este o codare: c. Veriga centrala este cea mai imi::
o trecere a stimularilor extenoare intr-un cod componenta a analizatorului. Ea este
neurofiziologic, adica in 1mpulsuri nervoase cu corticala specializata in deco di ficarea
anumite caractenstici. A~a de exemplu, recep- transformarea 1111pulsurilor nervoase \
torul vizual este retina care are doua feluri de psihic. Fiecare analizator are o zona c
unitati receploare: conurile - mecanisme ale proprie (eel vizual in occipital, eel auari 1, in
vederii diurne - care contin o substanta temporal, eel tactilo-chinestezic in circum-
speciala, iodopsina, ce se descompune sub volutiunea centrala posterioara etc.). Zona
influenta luminii ~i se produc astfel biocurenti; corticala are o portiune centrala numita
bastona$ele contin rodopsina $i functioneaza in nucleul analizatorului In care se fac cele mai
mod asemanator, dar In conditiile in care fine operatii de decodificare ~i o alta
concentratia de lumina din mediul inconjurator periferica, mai extinsa, cu functii de integrare
este scazuta (mecanism al vederii nocturne). a senzatiilor in ansambluri, numita zona de
b. Calea de conducere a influxului asociatie.
nervos este componenta intermediara. Ea d. Conexiunea inversa (descoperita catre
este alcatuita din fibre nervoase senzitive $i a doua jumatate a secolului al XX-lea) asigu-
mai multi centri subcorticali care fac o ra autoreglarea analizatorului, in vederea
analiza primara a influxului nervos $i un prim receptionarii cat mai bune a stimulilor.
filtraj senzorial, astfel ca la scoarta se vor Analizatorul are o activitate reflexa unitara.
transmite numai anumite impulsuri. Aceste Lipsa unei verigi, mai ales a celei centrale, face
cai de conducere au fost numite specifice. imposibila aparitia senzatiei specifica acelui
Impreuna cu ele sunt $i cai nespecifice care analizator. De asemenea, func- M
transmit excitatii in mod difuz la nivelul tionarea insuficienta a unora s~u Pre c i z at i ~
intregii scoarte mentinand gradul sau de altora dintre componente pertur- c~mron.etele
activare. Daca ele nu ar funqiona, omul ar ba realizarea senzatiilor co- pnncipahlor ana
intra in stare de somn. Caile specifice de respunzatoare. (de exemp lu, lizatori. cart l1p-·
v

conducere transfera informatia la scoarta • •sesc dm figura de


v
poate apare cec1tate cromat1ca '
illalJOS.
cerebrala specializata. daca nu functioneaza conurile).

III. Scoarta
cerebra Ill

Localizarea segmentelor corticale


ale analizatorilor

II. Rcgiunca
talamidi

Segmentul Segmenlul
pcriferic cortical
1 Analizator vizual
'2 Analizator auditiv
3 A11alizator cutanat
4+5 Analizator olfactiv ~i
gustativ
6 Analizator kinesrezic
7 Analizator intern

24
Procesarea informatiilo r II

l A. Legile generale ale senzatiilo r sirnti o noua senzatie numai daca :(1-r,-;.: ::·:'.i "~· ~~~~
J J ~:i,• I ~~~I
se va mai adauga l/30 din cea ~::~ 1·(;. , · :~:,~
Functionarea analizatorilor ~i producerea .. 1a, ad'1ca~ 3,3 gr. I~a sensibi- ,;)~J;:·.,~'.
.1mt1a I . "' ,.J, ..
,_ "
senzatiilor implica actiunea mai multor legi.
Unele dintre ele sunt generale ~i ne vom referi ,,
litatea vizuala, acest prag este de ~,;....L~, 1· ~
la ele In continuare, altele sunt particulare, 1/100, iar la cea auditiva de 1/10. j,,:_·
proprii diferitelor feluri de senzatii. Valoarea acestor praguri reflecta
Legea intensitatii a fost una dintre o constanta intre intensitatea E.l-1. Weber, 1795- 1878
primele legi descoperite in psihologie. In initiala a stimulului ~ i cea adaugata, exprimata
laborator, s-a constatat ca un excitant produce matematic astfel:
o senzatie numai daca atinge o anumita !'ix
K =-
intensitate care depa~e~te un anumit prag, x
denumit prag minimal absolut. formula legata de numele a doi .:1·0;
Pragul absolut minim este intensitatea cea autori E.H. Weber (vezi figura ~:t.~·
de mai sus) ~i G.T. Fechner (vezi ,.,_f/'r"''
.·. hl»'\;.,{;

mai mica a unui stimul care poate determina


o senzape specifica pentru un analizator. figura alaturata). Comparandu-se '
modificarea intensitatii stimulului G.T. Fechner, l80l -1887
Pragul minimal absolut pentru sensibilitatea $i cea a senzatiei, s-a constatat ca prima cre$te
vizuala este de 1-2 cuante, pentru cea auditiva
este de 16-20 ciclii/secunda, pentru cea tactila,
3-4 gr/mm2 etc. Cu cat acest prag este mai mic,
in progresie geometrica, iar cealalta in
progresie aritmetica. Dar legea Weber-Fechner
se respecta numai la valorile . .
M
cu atat sensibilitatea este mai mare, stabilindu- medii ale excitatiilor, in Exphcat1 de ce
se o relatie invers proportionala exprimata timp ce la intensitatile care legea We~er-Fech?er
matematic astfel:
se apropie de pragul minim ?u se ~a~lrespec_ta la
E =III,
sau eel maxim, raportul nu m_tensl~tlat1 e man ale
adica E = sensibilitatea, I = intensitatea . stlmu 1or.
stimulului. mai este constant.
S-a demonstrat ca exista ~i un prag absolut Psihologul roman Gh. Zapan a adus
maxim. corectarea formulei initiale, dobandind o
recunoa~tere mondiala.
Pragul absolut maxim este cea mai Legea pragurilor diferentiale a fost
mare cantitate dintr-un stimul care mai aplicata in psihologia industriala ~i s-a
determina Inca o senzatie specifica. elaborat un nou concept: pragul operational
Stimulii care depa~esc pragul maxim care este de cateva ori mai mare decat eel
M produc durere ~i pot diferential pentru ca discriminarea senzatiilor
~ Gasiti exemple de distruge analizatorul. Ei au trebuie sa se faca foarte repede ~i clar.
stimuli subliminali Legea adaptarii se refera la modificarea
mai fost numiti supralimi-
ce actioneaz~ asupra sensibilitatii analizatorului sub actiunea
nali. Cei care nu ating
noastra fie in anu- repetata a stimulului. Astfel, daca un stimul
mite imprejurari, fie pragul minim, nu produc o
senzatie con~tientizabila, slab actioneaza mai multa vreme (20-30 de
mereu.
,___ _ _ _ _ _ _ au fost numiti subliminali. minute), adaptarea se realizeaza in sensul
S-a descoperit ~i un prag diferential. cre~terii sensibilitatii (astfel incat el sa poata
fi receptionat chiar daca este mai slab). Daca
Pragul diferential estc cantitatea minima stimulul este puternic $i actioneaza mai mL~lt
de excitant care adaugata la stimularea timp, sensibilitatea scade, dar stimulul este
initiala determina o noua senzatie. satisflicator receptionat. Prin urmare,
adaptarca senzoriala permite realizarea
Prin urmare, daca pe mana unui subiect sc legaturilor informationale optime chiar cand
a$aza mai !ntai o greutate de 100 gr, acesta va se schimba conditiile de intcractiune cu

25
II Procesarea informafiilor

stimulii. Aceastii lege actioneaza la nivelul pe galben, verde pe alb, verde pe ro$U.
tuturor analizatorilor, dar este mai deosebita Contrastul cromatic este utilizat mult in
la vaz, tact ~i olfactie. industrie ~ i transporturi, iar eel gustativ in
industria alimentara.
~ C~a m~ti puternica ada1~are este ~ea vvizuc~lt1'. Legea sensibiUzarii consta in cre~terea
Cand mtr-n 7;i de iarna cu multa zapada 1c;z sensibilitatii unui analizator datorita interactiunii
soare, ie#m dintr-o fncapere fntun ecoasa in primele sale functionale cu ceilalti. A$a de exemplu,
momente nu vedem nimic, dar dupa 4-5 minute vedem daca se consuma substante dulci acri$oare cre$te
nonnal. Adaptarea la fntuneric se realizeaza fn mai capacitatea de adaptare in trecere de la lumina la
multe etape: mai rapid fn primele 10-15 minute, ceva lntuneric. Daca se spala fata cu apa rece, cre$te
mai lent fn urmatoarele 3-4 ore 1c;i In ansamblu se
acuitatea vizuala.
produce o cre1c;tere de 200.000 de orifafa de valoarea de
Legea sinesteziei consta in faptul ca
la start. Adaptarea vizualii se explica prin mecanisme
stimularea unui analizator produce efecte
periferice (trecerea de la vederea cu ajutorul conurilor
senzoriale specifice !ntr-un alt analizator,
la vederea cu ajutorul bastona1c;elor ~i reflexele pupilare)
de~ i acesta nu a fost stimulat. De exemplu, o
1c;i mecanisme centrale (antrenarea mai mu/tor neuroni

sau producerea inducfiei reciproce). Adaptai·ea olfactiva stimulare sonora muzicala poate produce $i
se realizeaza fn 1-3 minute, iar la cea de atingere chiar efecte de vedere cromatice ~i invers. In lim-
dupa 3 secunde se produce o sciidere cu 115. SenzaJiile
auditive 1c;i cele de durere se adapteaza prea pufin.
baj curent se spune ca unele sunete sunt catife-
late, unele culori sunt dulci etc. Sinestezia pare
a fi o premisa a dotatiei Ce 1enomen
.i:. de
M
• • A • v • v

art1stlce m. p1ct11ra, muz1ca, smes · tez1e · erede 1. ca se v

coregraf1e (P. Popescu- produce 1a coregrafi?


1
1.
Neveanu ).
140000 Legea compensafiei consta in faptul ca in-
100000

60000
suficienta dezvoltare a unei modalitati senzo-
riale sau chiar lipsa ei duce la perfectionarea
alteia care preia functiile v •
M
celei dintai. De exemplu, Ce. co~pensan
20000
persoanele lipsite de vaz 1$i credeti ca se p~od~c
10 so. 60 . ·dezvolta mult sensibilitatea la persoanele hpslte
tactila $i olfactiva. ....d_e_a_u_z?_. _ _ _ ___,
Legea. semnificapei se refera la faptul ca
M lncercati sa explicati de ce sensibilitatea audi-
tiva ~i cea de durere se caracterizeaza prin adap-
daca un stimul este foaiie important pentru o
persoana, atunci el este repede ~i bine recep-
tionat chia.r daca intensitatea lui este mai mica.
tabilitate scazuta.

Legea contrastului senzorial consta in


scoaterea reciproca in evidenta a doi stimuli
La animale, semnificatia rezulta din valoarea
biolo~ica ~ stim~ilor. La Vo~ se adauga $i o
semn1ficat1e soc10-culturala $1 G. v • • •
M
cu caracteristici contrare. S-a constatat ca in profesionala. De exemplu, un as 111~ 1 a1~e
structura fiecarui analizator 'exista mecanis- mecanic auto cu experienta, exemple care.1lus-
me speciale de accentuare a contrastului ~i sesizeaza cu u~urinta modifi- treaza fu~c1 1 ~na­
deci de optimizare a receptarii stimulilor. ca1i ale zgomotelor motorului. rea acestei leg1.
Sunt doua feluri de contrast: a) contrastul
succesiv care consta in cre~terea sensibilitatii 1.5. Principalele modalitati senzoriale
pentru ex.citantul care urmeaza, a~a cum este
cazul cu relatia dintre un sunet mai !nalt care in clasifi.carea senzatiilor s-au folosit mai
urmeaza unuia mai jos; b) contrastul multe criterii, insa doua s-au impus: a) tipul
simultan ce se realizeaza eel mai muit in aparatului specializat pentru recepfie
cadrul scnsibilitatii vizuale, cum ar fi negru distingandu-se astfel senzatii vizuale,

26
Procesarea informatiilor II

auditive, olfactive etc; b) natura confinutului Dar orice senzatie vizuala se caracterizeaza
informational, adica ce fel de insu$iri p1in urmatoarele prop1ietati: 1) tonul cromatic
concrete sunt semnalizate prin respectivele dat de lungimea de unda ce stimuleaza ochiul
senzatii, stabilindu-se urmatoarele categorii : (760 milimicroni pentru r0$U, 500 mili-
• senzatii care furni zeaza informatii microni pentru verde etc); 2) luminozitatea
despre obiectele $i fenomenele lumii externe: care exprima locul ocupat de acea culoare pe
vizuale, auditive, olfactive, gustative, cutanate; o scala in care cea mai luminoasa este albul
• senzatii care furnizeaza informatii $i cea mai putin luminoasa este negrul;
despre pozitia $i mi$carea propriului corp: 3) saturafia ce exprima puritatea culorii,
proprioceptive, chinestezice, de echilibru; adica neamestecul ei cu alte lungimi de unda.
• senzatii care ne informeaza despre modi- Combinarea acestor trei proprietati duce la
ficarea mediului intern: foame, sete, durere. un numar foarte mare de nuante cromatice.
Senzatiile vizuale sunt rezultatul actiunii Senzatiile vizuale au cea mai mare pondere $i
undelor electromagnetice din registrul 390-800 o foarte mare imp011anta pentru viata omului.
milimicroni asupra analizatorului . Aceste unde Senzafiile auditive. Excitantul care le
se propaga de la sursele naturale (mai ales de la determina sunt undele sonore cuprinse in
soare) sau artificiale (corpuri de iluminat) sau registrul 16-20.000 cicli/sec, (infrasunetele,
de la obiectele luminate. Acestea din urma pot adica cele sub 16 cicli/sec, $i ultrasunetele, cele
absorbi toate razele de lumina $i nu reflecta peste 20.000 cicli/sec, nu sunt percepute).
nimic, ele sunt vazute negre; le poate reflecta Caracteristicile undei sonore determina
pe toate $i sunt vazute albe; le reflecta selectiv urmatoarele proprietati ale senzatiilor audi-
$i genereaza senzatii cromatice corespun- tive: 1) frecvenfa vibrafiilor (numarul de
zatoare spectrului culorilor. Distantele la care vibratii/sec) determina in~ltimea sunetului;
se afla obiectele influenteaza, de asemenea, 2) amplitudinea undei (gradul de deplasare a
producerea senzatiilor vizuale (vezi figura de undei fata de pozitia de echilibru) va da
maijos). intensitatea; 3) forma undei (constand dintr-o
unda fundamentala $i altele mai scurte) ce
depinde de natura sursei sonore (vioara, pian, ·
diapazon) se va exprima in timbrul care
permite identificarea acelui sunet.
Senzafiile cutanate sunt de doua feluri:
• tactile, generate de atingerea $i presiunea
obiectelor;
• termice.
Cele tactile informeaza asupra insu$irilor,
cum ar fi: netezimea, asperitatea, duritatea
obiectelor. Cele termice sunt determinate de
diferenta dintre temperatura propriului corp $i
cea a obiectelor exterioare cu care omul vine in
contact.
Senzatiile olfactive semnalizeaza pro-
prietati chimice ale obiectelor. Excitantul
care le provoaca sunt particule de substante
volatile ce patrund in fosele nazale o data cu
aerul respirat $i se intensi- C
M
d .
fiica o data cu acce1erarea m-
v v . e ro1ere et1
v • v • •
• • • v ca JOaca senzatn1e
sp1rat1e1. Ele poarta numele .c: • ?
o11acttve.
b
su stantelor care le produc. "---------'
Jnfluen{a distanfei asupm. senzafiei vizuale

27
II Procesarea informatiilor

Senzapile gustative reflecta calitati le chi- Senzatiile organice sunt determinate de


mice ale substantelor solub1le care paULilld 'in modificari ale biochimismului intern al orga-
cavitatea bucala. Exista patrn senzatii gustat1 ve 111smului: scaderea concentratiei de substante
. . . fundamentale: duke, acru, nutritive in sange, a apei, a oxigenului etc, ~
Anahzati gustul cio- sarat amar din combinarea
semnalizand deficitul ; ele
1colatei, identificand pre- caroi'.a rezulta nenurnarate
stimuleaza omul sa actio- Amintiti ·Va ~ 1
zenta unora dintre sen- nuante. Au rol in apararea
neze in vederea restabilirii descrieti 0 situati\: 111
zatiile de baza enume- de substante nocive $i
echilibrului $i mentinerea care ati fost lipsiL dt
rate rnai sus. reglarea comportamentului apa $i ati avut o .) de
.__________. . . alimentar. bunei functionari a orga- foatte mare .
Senzafiile proprioceptive semnalizeaza nismului $i a sanatatii sale.
postura membrelor, trunchiului $i capului. Senzatiile de durere semnalizeaza tul
Excitantul lor este intern, reprezentat de burari functionale sau distrugeri de tesuturi
tensiunea musculara din acei mu$chi antrenati organice. Dupa sursa lor pot fi grupate astfel:
in pozitia statica $i in pozitia de lucru. • dureri periferice cutanate;
Senzatiile chinestezice apar In cursul • dureri profunde musculare;
efectuarii mi$ciirilor $i informeaza despre
directia, durata $i intensitatea efortului pentru
realizarea lor. Rolurile lor principale sunt:
• dureri viscerale.
Dupa intensitate pot fi U$oare $i puternice;
dupa durata - fulgera-
M
a) reglarea mi$ci:irilor; b) integrarea !or in toare $i continue. Au o Amintiti-va situa-
actiuni voluntare complexe. tonalitate afectiva nega- tia in care v-ati taiat la
Formele de baza ale chinesteziei sunt: tiva puternica concre- un deget $i descrieti
'j/J • chinestezia aparatului tizata 1n suferinta. Au rol dupa parametrii de mai
~ Intuiti solicitarile locomotor; fundamental In apararea sus durerea resimtita.
aparatului de echili- • chinestezia manuala; organismului. .___·________
bruin cazul zboruri- • chinestezia verbo-mo-
lor cosmice.
toare.

APLICATll
1. Fixati un punct pe pardoseala clasei. A$ezati o persoana in acel loc, cu ochii inchi$i
sau legati. Apropiati din lateral un ceas pana cand persoana declara ca il aude. Apoi
indepartati-1 pana cand nu-1 mai aude. Porniti apui de la departat la apropiat pana spune
ca aude tic-tacul. Masurati distanta de fiecare data. Procedati astfel cu mai multe
persoane. Calculati distanta individuala $i apoi pe cea medie.

2. Analizati relatiile de contrast $i efectul !or dt- U$urare a receptarii stimulilor in urma-
toarele doua cazuri:
a) un panou alb $i scrisul negru;
b) un panou negru $i scrisul alb.

3. Enumerati cateva situatii de viata $i activitate in care senzatiile vizuale sunt implicate.

4. S-a Ia.cut urmatorul experiment: o persoana a tinut un timp o mana intr-un vas cu apa
rece $i alta intr-unul cu apa calda. Apoi le-a introdus pe amandoua intr-un al treilea vas cu
apa la temperatura intermediara.
Cum credeti ca a reactionat fiecare mana la temperatura apei din al treilea vas?
Cum explicati?

28
Procesarea informatiilor II

Ce o fi aicJ'll

2. Perceptii

Omul traie1~te intr-o fume diversa de obiecte 1~·i elementelor care-i stau la baza, a~a ~ ~.., ,
fenomene care exista in .spa{iu ~i se desfa1wara in cum este configuratia sau structura. ' - - - - - - - i
timp. Pentru a stabili rela/iile informa/ionale cu Perceptia este considerata a fi o imagine
acestea ~·i a se adapta la ele, dispune de primarii, pentru ca apare numai in relatia
capacitatea de a avea percep/ii. directa cu obiectul. Daca relatia este optima,
atunci ~i perceptia este clara ~i precisa. Daca
2.1. Definirea ~i caracteristicile gene- legatura este tulburata de distanta prea mare,
rale ale perceptiilor
de intensitatea prea slaba a stimularii,
perceptia este neclara ~i imprecisa.
Interactiunea directa cu obiectul da
Perceptiile sunt procese senzoriale
imaginii perceptive caracteristica de a fi
complexe ~i totodata imagini primare,
obiectuata, adica de a fi intotdeauna imaginea
continand totalitatea informafiilor despre
unui obiect anume. Intare~te astfel con~tiinta
insu~irile concrete ale obiectelor ~i
realitatii mediului ~i de aceea, in limbaj curent,
fenomenelor in conditiile acfiunii directe a se aduce, drept argument al ce1titudinii privind
acestora asupra analizatorilor. existenta lucrurilor, precizarea: am viizut cu
Cu privire la relatia dintre senzatii ~i ochii mei, am auzit cu urechile mele.
perceptii, s-au formulat de-a lungul timpului Imaginea perceptiva es~e bogatii fn con-
puncte de vedere diferite. Unii psihologi au finut. Ea cuprinde atat insu~irile semnificative,
acordat o mai mare importanta senzatiilor ~i cat ~i pe cele mai putin importante, mai de
au considerat perceptia numai ca o simpla detaliu. Caracteristicile cromatice ale obiec-
suma a lor. Altii au considerat ca de fapt exista telor sunt realizate in varietatea nuantelor lor, a
doar perceptii, iar senzatiile reprezinta sepa- intensitatii ~i luminozitatii conditionate de
ratia artificfala a unor componente din contextul in care se afla acele obiecte.
ansamblul perceptiv. in realitate, perceptia nu Perceptia unui anumit obiect este concomi-
este posibila fara contributia senzatiilor, dar ea tenta cu aceea a elementelor care il inconjoara
~i cu care se afla intr-un anumit spatiu ~i timp;
nu se reduce la o simpla suma a acestora.
prin urmare, orice perceptie este realizata
totdeauna aici ~i acum ~i astfe.l ea a~igura o ~i
2.2. Caracteristicile imaginii perceptive mai buna adaptare a omului la realitate.
Ca ~i
senzatiile, perceptiile semnalizeaza Durata percepfiei corespunde duratei
insu~iri concrete, intuitive. Dar spre deosebire
actiunii stimulului, a prezentei acestuia. Daca
de senzatii (vezi figura a.), perceptia reflecta ea s-ar prelungi dupa disparijia obiectului,
obiectele in totalitatea insu~irilor lor in mod atunci ar fi expresia imbolnavirii psihice ~i ar
unitar ~i integral (vezi figura b.). in imaginea tulbura relajiile cu ambianta.
La fel, intensitatea percepfiei este
perceptiva apar ~i prop1ietati care nu apaqin
proportionala intensitatii stimulilor ~i asigura,
;.) $i din acest punct de vedere, adaptarea la
~~

~~.
ambianta .
• ,-:_
~»' b\tt, Prin toate calitatile sale, imaginea
. . 1"/•\ .1' • i--.
. . .
perceptiva indepline~te o functie informa-
tionala specifica, mai complexa ca a senzatiei
a) senzafii b) percepfie $i are un rol reglator deosebit pentrn activitate.

29
II Procesarea informatiilor
,

Imaginea obiectului ~i a contextului In care el pentru deSia$Urarea acesteia devine obiectul


se afla conduce des fa~urarea rni$carilor, central al perceptiei $i este perceput clar,
regleaza traiectoria, amplitudinea, ritmicitatea complet, precis.
$i coordonarea acestora. Intr-un proces perceptiv in desfa~urare, sunt
M Totodata, perceptiile integrate totdeauna elemente ale experientei
~ Analizati implicarea auditive, vizuale $i tacti- anterioare a subiectului cu categoria respectiva
perceptiilor vizuale $i lo-chinestezice sunt abso- de obiecte. Aceasta cuprinde eel mai adesea
auditive in realizarea lut indispensabile pentru scheme perceptive a caror reactualizare
scris-cititului. realizarea vorbirii, citirii, determina o mare operativitate $i o rapida
scnem. organizare a perceptiei actuale. A$a se explica
'ill Ca $i senzatia, de ce reu$im sa identificam rapid persoana pe
~ Aratati cum calit~~ile perceptia este o baza care o a$teptam intr-o gara daca am mai
generale ale perceptulor absolut indispensabila vazut-o $i dispunem de o schema perceptiva ce
se .realizeaza
.. atunci
d cand pen tru dezvoltarea cuprinde principalele caracteristici fizionomice
pnv1t1 o. caiie e pe masa ce 1or1alt e capac1·tvt· a1
sau pup1trul vostru. .. . distinctive $i invers sa avem mari dificultati de
.____________.. cogmtlve a1e omu1ui. a o detecta. Experienta anterioara mai cuprinde
cuno$tinte, clasificari, relationari spatio-
2.3. Procesul perceptiv temporale dupa diverse criterii care se vor
implica mai ales in momentul in care perceptia
Imaginea perceptiva nu este rezultatul se va integra in activitati mentale $i practice
amprentelor obiectului in creier, a unei mai complexe.
intipariri mecanice, ci a unui proces complex $i Procesul perceptiv nu este insa numai
activ, orientat $i subordonat scopurilor concrete efectul actiunii stimulilor · $i inter-relatiilor
ale activitatilor desfa$urate de catre om. obiective dintre ace$tia $i a actiunii directe a
Acest proces complex este plurimodal, omului asupra lor, ci $i a implicarii subiectului
adica antreneaza mai multi analizatori pentrn ca personalitate, cu tot ce ii este caracteristic ~
i'
ca orice obiect concret poseda 0 multitudine $i-l diferentiaza de . .v .
de insu$iri ce sunt semnalate de catre ace$tia. .. v. D Presupunet1 ca vedet1
semenn sai. e aceea v A .
Informatia obtinuta este analizata $i . . impreuna cu a1t1 patru
perceperea unma $1 . . (d .c. d . bv. .
. sintetizata la nivel central prin mecanisme 1 . . 0 b' t d vtr pnetem e 1apt 01 aiet1
ace ma$l di~; .te ca e $i doua fete) un brad inalt.
mult mai complexe ca ale senzatiei. persoane 11en e va S b. . . fi A

Psihologia cognitiva, una dintre orientarile .c. t t. ta 11iti care vor 1 msu-
duce 1a 1ormarea 1a o 1 .. bl. .
. ' cele mai noi, releva faptul ca procesarea . . . . d t $1rl1e percepute o igatonu
a une1 Imagllll a ecva e . .
informatiei in perceptie antreneaza mecanisme ·fxt"n, dar cont'mand de tot1 $1 care
realha. A
. vor fi cele .ce.
care depa$esc simpla functionare a anali- · t 'fi vor apartme percept1e1
$1 aspec e spec1 ice fi v .
zatorilor. pentru fiecare. ...__iecarma.
________ __.
Astfel, desfa$urarea procesului perceptiv Astfel, cercetarile au demonstrat influenta
este influentata de actiunile $i operatiile pe care pregatiril anticipate a
subiectuhii 'care
. le desfa$uram chiar asupra obiectelor genereaza o predispozitie a sa de a explora
percepule, cum ar fi: deplasare, a~ezare, obiectul mai mult sau mai putin profund $i
ordonare, masurare, compunere $i descom- care va genera o imagine mai superficiala sau
punere etc. Datorita acestor manevrari directe, mai precisa.
imaginea perceputa reflecta mai bine anumite Interesele stabile pentru o categorie de
InSU$1rl. stimuli genereaza un grad corespunzator de
Totodala, in mod obi$nuit, perceptia este atentie $i o mobilizare a altor mecanisme
• t
m.egra.a t v m ac.wLa,ea
A t' 't t pe care o ues_] fl!
~a~ oara
V
1'Y'IP.tit!l 1P ,...a,...o +n,... ClX cia ...... hf~.....,,X ,.... _,.... .. ~"'"- +~ a
.iu.v.1..u.\4.Lv vu..lv .Lav .,-,a .,-,v vupua u _lJV1v1vypv

omul $i de aceea ceea ce este mai important bogata $i corecta.

30
•\ .,
-- ...

Procesarea informajiilor II

In deSia$Urarea perceptiilor umane Se depa$e$te astfe l pragul minimum-


intervin, totdeauna, mecanisme verbale care separabile.
au o functie integratoare $i de relevanta. Identificarea se refera la realizarea unui
. - - - - - - - - - -... Imaginea alaturata dove- nivel mai inalt de procesare $i la cuprinderea .
de$te rolul integrator al intr-o imagine unitara a informatiilor obtinute
cuvantului. Cine o perce- anterior $i raportarea acesteia la modelul
pe p1ima data vede numai perceptiv corespunzator din experienta
ni$te pete fara organizare anterioara, iar subiectul poate recunoa$te ceea
)
r · ,.
$i sens. Daca se spune ca ce percepe. Se depii$e$te astfel un al treilea prag
... / este un vanator $i cainele numit minimum cognoscibile. Faza se incheie
~,~j ~ 1 sau, toate
... petele par sa se cu realizarea a doua feluri de identificari:
)
. .
c. ...__ ..
....
,_orgamzeze $1 rmagmea • identificarea categoriala, adica stabilirea 'j/)
are un l'nteles clar. clasei din care face ~
'----------~
Nivelul general al dezvoltarii perceptiei parte obiectul; Ganditi -v~ la ce v

contribuie la diferentierea perceperii unuia $i .d tifi . d' . poate spune cmeva.dupa


• 1 en t zcarea zn zvz-
aceluia$i obiect de catre un copil $i un adult. duala, ad'rca stab'l'
v v
I r- parcurgerea aceste1 faze.
cand percepe aceea$I
Specializarea profesionala este un factor rea componentelor
ce asigura profunzimea $i finetea perceptiei. individualizatoare silueta umana (ca in
exercitiul anterior).
Gradul de cultura generala este alt factor ce ale acelui obiect.
ajuta perceperea unor obiecte complexe cum ar Interpretarea este de fapt conditionata de
fi o pictura celebra, o sculptura, o partitura. legatura naturala a perceptiei cu activitatea
omului. Consta in stabilirea semnificatiei
2.4. Fazele procesului perceptiv obiectului perceput, a importantei Jui pentrn
subiect, a posibilei sale utilizari in activitate.
in conditiile perceperii curente a realitatii, Intervin, deci, de aceasta data, mecanismele
omul are impresia ca imaginile apar intelegerii, confrnntarea cu planul mintal al
instantaneu. in realitate, orice proces perceptiv desfii$urarii activitatii.
presupune parcurgerea mai multor faze. Prin urmare, perceptia se dovede$te a fi o
Acestea se desfa$oara foarte rapid $i omul nu le forma superioara a cunoa$terii senzoriale $i
sesizeaza prezenta decat in conditii dificile de un proces complex de extragere $i prelucrare
percepere sau in cele din laborator. Cetcetarile a informatiei . in vederea adaptarii $i
din domeniul psihologiei inginere$ti au relevat desfii$urarii activitatilor diverse ale omului.
urmatoarele faze.
Detecfia este prima faza care consta in 2.5. Legile percepfiei
sesizarea $i con$tientizarea doar a prezentei
stimulului in campul perceptiv, fiira sa se Implicarea tuturor factorilor externi $i
poata spune ceva despre caracteristicile lui. interni, ca $i desfii$urarea fazelor procesului
In timpul acestei faze, perceptiv sunt guvernate de urmatoarele legi
M Ce poate spune cineva subiectul se orienteaza
care parcurge aceasta spre stimul, i$i fixeaza
generale ale perceptiilor.
Legea integralitatii perceptiei exprima
faza in perceperea unei privirea, i$i incordeaza faptul ca insu$irile obiectului sunt semnalate
siluete umane aflate la atentia. Acum abia se nu separat, ci in interrelatii complexe alcatuind
mare distanta? depa$e$te pragul de o imagine unitara, cuprinzand atat 1nsu$irile
.___ _ _ _ _ _ _ _ minimum-vizibile. principale, cat $i pe cele secundare, atat
Discriminarea consta i'n deta$area obiectul respectiv, cat $i contextul spatio-tem-
stimulului de fond $i remarcarea acelor poral in care acesta se afla. insu$irile se percep
i'nSU$iri care-1deosebesc de altii asemanatori. impreuna $i se impun impreuna, a$a ca dacii un

31
II Procesarea informatiilor

obiect cunoscut este vazut numai partial, in Legea selectivitatii exprirnil. caracteristica
virtutea unitatii structurii Jui, ne comportam ca omului de a fi o fiinta activil. ~i de a realiza
~i cum 1-arn vedea in intregime (vezi figura de raporturi diferentiate $i variate cu lumea.
mai jos). Asupra omului, de fapt, actioneazil. continuu

.rn
foarle multi excitanti va-
1iati ca intensitate, duratil., "' . !MAGIN! DUBLE
calitate, dar el nu-i reflectil. ~ ~-1
>-
in acela$i grad pe toti. in ci:z
stransa legatura cu ceea ce uJ (/) I
!DJ l:= ), fD)
UJ
el face, se fixeaza cu uJCl
ce)LC_,;[_I precadere la un moment ~
dat asupra unuia $i acesta t1)
i
__ J

Situafii in care se evidenfiaza caracterul unitar-sintetic devine obiectul percepfiei.


al percep/iei; eliminarea unor elemente din cadrul unui El este perceput complet,
ohiect nu afecteazii capacitatea noastra de a-! identiflca {a, clar, precis. Toate celelalte
b, c); adaugarea unor elemente la un obiect cunoscut nu elemente inconjuratoare
duce la modiflcarea identitafii lui in percepJie {d).
formeaza campul percep-
fiei ~i sunt reflectate mai
Legea structuralitatii perceptive explicil. vag, mai putin precis, mai
faptul ca in structura imaginii unitare 1nsu~irile lacunar. Obiectul percep-
care comunicil. cea mai mare cantitate de infor- tiei nu cstc fix. In functie
matii ocupil. primul plan ~i sunt primele explo-
de necesitatile activitatii,
rate perceptiv cat mai bine, ln timp ce toate
celelalte tree pe un plan secund ~i sunt reflectate mice obiect poate fi intr-un
mai vag. Prin urmare, imaginea perceptivil. este moment obiect al per-
organizatil. ierarhic ~i explorarea perceptiva este cep{iei, iar in altul, ele-
influentata de aceasta. In figura de mai jos, sunt ment al campului percep-
prezentati stimulii ~i felul in care se produc tiv. A~a numitele imagini
traseele de explorare vizuala a lor. duble din figurile
alaturate arata aceasta
lti1terariul parcurs de privire
dinamica in functie de
(in perceperea acestui desen)
felul in care ne fixam Femeia aceasta e tdniirii

ODO pnvirea. sau bii.trdna?

Cil.utati punctele de f'ixare a privirii ca sa ~


obtineti schimbarea obiectului in element al
I fondului perceptiv.

in decurs de 30 sec. in
condiJiile analizei cu fn condifiile analizei dupa Selectivitatea in perceptie este influentata
ochiul fiber contur de mai multi factori, cum ar fi:
• interesul pentru un lucru sau o persoana
atunci cand trebuie descoperita in
multime;
• conturarea speciala a unui obiect (prin
~umi~arc speciala) sau a unei parti dintr-o
1magme;
• asigurarea contrastului cromatic dintre
obiect ~i campul perceptiv;

32
Procesarea informafiilor n

producerea mi~ca rii acelui obiect ce compmta ca $i cum obiectul nu s-ar fi modificat
trebuie sa devina ohiect al percep{iei in deloc. Mecanismele de compensare ale
tirnp ce toate celelalte rarnan neschimbate; imagm u ret1111ene sunt urmatoare le:
"actualizarca prealab ila a schemei l) modificarea acomodarii cristalinului cand
perceptive corespunzatoare acelui obiect percepe granitele apropiate fata de cele
sau persoane; departate ale suprafetelor; 2) schimbarea
• indicarea ve rbala prealabila a unor unghiului de convergenta oculara; 3) transfernl
insu$iri caracteri stice. expe1ientei tactilo-chinestezice cu acel obiect.
c. Constanta de culoare se manifesta in
M Construiti exempl e concrete in care sii folositi
t1ecare dintre factorii de mai sus sau sa ilustreze
conditiile scaderii luminii din mediul ambiant
care face sa se treaca. de la funqionarea
interactiunea !or. receptorilor pentru vederea diurna (conurile)
la cei pentru vederea nocturna (bastona$ele),
Legea selectivitatii poate fi folosita in dar experienta cu obiectele familiare
doua feluri: l) a scoate In evidenta obiectul compenseaza aceasta modificare $i omul se
ce trebuie In mod deosebit explorat; 2) a comporta corespunzator culorii lor obi$nuite.
elimina actiunea unora dintre factorii Legea semnificajiei, ca $i in cazul
selectivitatii pentru a camufla obiectul. , senzatiilor, contrazice adesea legea inten-
Legea constanjei perceptive arata ca sitatii. Ceea ce se leaga de trebuintele, ~
daca se produc In anumite limite, modificari interesele, scopurile, a$tep- .
ale conditiilor de percepere a obiectelor, tarile omului devine Dati exemp 1u
imaginile raman relativ acelea$i $i omul i$i semm'fiteat.1v $1. ch"iar daca de. situatii obi$nuite de
v

poate continua nestingherit activitatea. Exista este mai· s1ab ca mtens1tate,


· · v1ata in care functio-
trei tipuri de constante perceptive care au . perceput.
este bme neaza aceasta lege.
mecanisme relativ asemanatoare. Legea proiectivitajii imaginii perceptive
a. Constanta de marime care permite ca, actioneaza numai in desfii$urarea perceptiilor
daca obiectele se departeaza 1n limita a in contrast total cu ceea ce se intampla in
23 -30m de subiect, ele sa i$i pastreze optica. Neuro-functional, imaginea se
dimensiunile. Mecanismul acestui tip de realizeaza la nivel cortical, dar psihologic ea
constanta consta 1n faptul ca mic$orarea ·este proiectata la nivelul sursei, adica al
imaginii retiniene datorita departarii obiec- obiectului care a determinat-o. Explicatia
tului este compensata de: acestui miraculos fenomen consta in faptul ca
• acomodarea cristalinului; informatia vizuala formeaza impreuna cu cea
• modificarea unghiului de convergenta a proprioceptiva (acomodarea cristalinului,
globilor oculari; modificarea unghiului de convergenta, a
• experienta anterioara cu acel obiect. axelor oculare care sunt reglate de distanta

M S-a constatat ca aceasta constanta nu functio-


neaza daca obiectul se departeaza pe verticala.
fata de obiect) un tot unitar. Daca deranjam
aceasta unitate prin apasarea U$oara asupra
unuia dintre ochi, constatam o dublare a
Incercati sa gasiti explicatii. imaginii, adica aparitia ei este produsa de
ochiul agresat alaturi de cea proiectata
b. Constanta deforma intra in functie cand corect.
obiectul i$i modifica pozitia fata de eel ce Toate legile la care ne-am referit sunt
percepe $i atunci imaginea retiniana se implicate atat in perceptiile simple ale unor
modifica astfel !neat o suprafata care era vazuta obiecte $i fenomene din ambianta, cat $i in
din fata ca un patrat apare acum ca un romb, iar realizarea celor complexe: spatiale, de·
un cerc se schi mba in oval $i, totu$i, omul se mi$care $i de limp.

33
II Procesarea informatiilor

2.6. Ohservatia ~i spiritul de observatie 2.7. Iluziile perceptive

in desia.$urarea activitatilor sale zilnice, In cea mai mare masura, perceptiile omu-
omul poate realiza perceptii spontane, lui reflecta adecvat realitatea ~i servesc
fugitive, superficiale cu rol informational $i adaptarii lui la ambianta. Sunt insa, $i unele
reglator limitate (lti permite sa nu te ciocne$ti perceptii care dcformeaza, <lenalureaza unele
de lucruri), dar mai ales perceptii con$tiente, aspecte ale realitatii, $i acestea au fost numite
complexe, corecte $i clare integrate in iluzii perceptive. Iluziile pot exista in sfera
comp01iamentele sale de mare importanta. tuturor modalitatilor perceptive, dar cele mai
Ele au roluri informationale $i reglatorii cunoscute sunt urmatoarele categorii:
complexe. Alteori poate deSia$Ura chiar o • iluzii optico-geometrice (vezi figurile de
activitate speciala de percepere a obiectelor mai jos);
$i fenomenelor care a fost numita observatie. • iluzii tactil-chinestezice;
• iluzii de mi$care;
• iluzii optico-chinestezice de greutate.
Observatia este activitatea perceptiva
intentionata, orientata spre un scop, reglata
prin cuno~tinte generate, organizata ~i
condusa sistematic, con~tient ~i voluntar.

Observatia este strans legata de limbaj,


gandire, reglaj voluntar. Se realizeaza de
obicei asupra unor obiecte complexe $i in
baza unor scopuri semnificative. Se desia.-
$Oara in timp, presupu-
Pe baza celor notate nand mai multe faze,
mai sus stabiliti princi- respectand un plan de
palele cerinte ale des- desia.$urare stabilit ante-
Ia$Urarii observatiei
rior, imlpicand control $i
privind atractia gravi-
reglare, $i finalizandu-se
tationala a diferitelor cu 0 serie de concluzii
obiecte
.....__ .
_______ _. generale.
Pe baza organizarii $i desia.$urarii repetate
a activitatilor de observatie, se poate dezvolta
spiritul de observatie.

Spiritul de observatie este aptitudinea


de a sesiza cu u~urinta, rapiditate ~i
precizie ceea ce este mai pufin intens, mai
ascuns, indistinct, dar semnificativ pentru
scopurile omului.

M Giisi\i ciiteva dintre profesiile care cer un


spirit de observatie dezvoltat.
Argumentati raspunsul dat.

34
--~._,._..,,,...,.~__..-....,.-._ _ _ _ _ _ _ __ , ,_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _w _ _ __ _ _ _ _ __
Proccsarea informafiilor II

In explicarea iluziilor se au in vedere efec-· Il uziile optico-chinestezice sunt bine


tele de camp perceptiv, adicii unele compo- ilustrate de urmatoarea situatie. Subiectilor li
nente ale accstuia actioneazii concomitent cu se prezinta doua vali zc de aceea$i greutate,
inforrnatiile ce vin de la lnsa una are dimensiuni mai mici $i cealalta
obiectul perceput $i pro- mai mari. Cei care au participat la experiment
duc la nivel cortical pro- au spus ca prima este mai grea $i cealalta mai
cese inductive pozitive $i U$oara.
negative care distorsio- Cea mai cunoscuta iluzie a mi$carii este
neazii informatia de cea traita de foarte multa lume aflata intr-un
baza. De exemplu, in tren alaturi de altul. Acesta din urma pleaca,
I .,..___._.__,,, /lllll
imaginea alaturata cei iar pasagerul are impresia ca a plecat trenul ~
trei piloni au aceea$i lui. Lipsa reperelor creeaza D .
. · · v • • at1 exemp 1e
I 1uzia m1$cam sau, m acest d c . . ..
A

inaltime. Elementele de
• v Il ..
• • e io 1osire a 11uzn 1or
caz, a nem1$cam. uz11 1e 1$1 . ,.
A •

camp fac insa ca pilonii A

v . .. Aopt1co-geomet11ce m
sa fie considerati de gasesc ap11cat11 111 sceno- v

Wllll..----' inaltimi diferite. grafiie $1. cmematogra


. fiie. aiia.
.___ _ _ _ _ __.

. . . APLICATll . . .
1. Copiati cele doua desene alaturate pe un
cation cu dimensiunile de 2,5 cm pe 4 cm, unul
pe o fata, altul pe alta fafii. Fixati pe laturile mici
ale cartonului cate o sarma. Apoi rotiti caiionul
din ce in ce mai repede.
Observati $i explicati ce se intamplii.

2. Percepeti mai l'ntai un pix cpntemplandu-1,


apoi actionati asupra lui.
Comparati cele doua feluri de imagini
perceptive pe care .le obtineti.

3. Alegeti trei litere mari de tipar ale


alfabetului $i incercati sii identificati punctele ce
transmit cea mai mare cantitate de informatii $i
care sunt primele explorate.

4. Priviti cu atentie figura alaturatii $1


descoperiti chipul dresorului acestui tigru.
Descrieti apoi felul in care ati explorat
perceptiv figura $i care au fost reperele care v-au
ghidat.

35
II Procesarea infonnatiilor
------------------=-..-.- ""-•--a•-
Ce rcprczintii
imaginca·11
3. Rep;·et,enb1ri

Jnforma{iile perceptive care servr:sc Specific procesului reprezentarii este $i


direct la organizarea conduitei irnplicarea rnecanisrnelor verbale. Acestea au
omufui nu dfapar Jara urmd.. Ele mai perststa un urrnatoarelc roluri: l) cuvantul evoca repre-
interval scurt de timp (de la cateva sutimi la o zentarea deja fom1ata a$a cum est~ ceruta de
Secunda) 1s·i apoi intra z"ntr-O noua procesare sarc!ni cogn iti~e ~i pr.actici; 2) dirijeazii con- ~
spec!fica procesului reprezentarii. strmrea une1 1111ag1111 .
noi mai bogate sau mai Pon:n:d de la figu:·~
schematice mai fidelii de ma1 JOS, constrmt1
3.1. Reprezentarea ca proces senzorial obiectului ' sau mai prin adiiugarea altor ele-
Reprezentatea se define~te ca proces indepiirtata; 3) asigurii m~nte imagi~i ale uno:·
cognitiv-senzorial de semnalizare in forma inlaniuirea ~i organi- ob1ec~e fun~~1onal~ ~u~~
unor imagini unitare, dar schematice, a zarea unei serii lntregi ce at~ stab1ht mai mta1
insu~irilor concrete ~i caracteristice ale de imagini; 4) este in- verbal c~re vor fi acestea.
obiectelor ~i fenomenelor In absenta actiunii strument de transfor- Compat1t-le.
directe a acestora asupra analizatorilor. mare a imaginilor;

Reprezentarea are ca surse infonnationale


fundamentale senzatiile ~ i perceptiile. In
5) intregreaza pro-
dusele reprezentarii in
gandire ~i imaginatie.
\,_____/
desia.~urarea ei, se constata o implicare latenta Procesul reprezentarii se sprijina mult pe
a analizatorilor. Astfel, propunandu-se unor memorie, dar cele douii procese nu se iden-
persoane sii-$i reprezinte anumite mi$ciiri $i tifica. Memoria conservii informatia perceputa,
aplicandu-se senzori in diferite zone ~ i apoi o pune la dispozitia reprezentarii.
musculare, s-au inregistrat micromi$cari la Rezultatele procesului constructiv al repre-
nivelul mu$chilor implicati in sarcina data. zentarii sunt conservate de memorie. Dar
Calitatea reprezentiirilor este conditionatii memoria nu construie$te ea insii~i imagini.
de cea a perceptiilor cor~spunziitoare $i de · Calitatea ei cea mai importantii este fidelitatea
frecventa contactului direct cu obiectele. Dar $i nu transformarea imaginilor $i ideilor.
reprezentarea nu este o simpla sumii a Reprezentarea ca proces este constructivii ~i
perceptiilor. J. Piaget a adus douii argumente reconstmctiva pentru .cii poate face sii aparii in
hotiiratoare: a) avem cu mult mai multe plan intern mintal, pornind de la diverse
perceptii decat reprezentiiri; b) perceptiile elemente semnalizate de perceptie, o imagine
apar mai devreme, in copiliirie (la 2-3 luni) unitara $i apoi o poate modifica a$a cum o cere
fatii de reprezentiiri (aces tea apar dupii desia.$urarea activitatii mentale ~i practice.
implinirea primului an de viatii). Procesul Aparitia reprezentarilor ~i manifestarea lor la
reprezentiirii este mult mai complex in niveluri calitative din ce in ce mai inalte
comparatie cu eel perceptiv. presupun stranse interactiuni cu nivelul mintal
In procesul de elaborare a imaginii general, cu inteligenta ~i operativitatea gandirii ~
reprezentiirii, un rol foarte mare il are relatia ~ i de aceea se atinge un . ·
activii cu obiectele corespunziitoare acesteia grad avansat de gene- Ganditi-vii la silueta
care sunt implicate intr-o activitate importantii ralitale, a$a cum sunt umana $i faceti mai
pentru om. Scopurile activitiitii $i insii$i schemele figurative ale multe desene pornind de
desia.$urarea ei vor contribui la reliefarea unor dispozitive teh- la unul detaliat ciitre altele
specialii a unor insu$iri ~i le vor da semnificatii nice sau a$a numitele din ce In ce mai gene-
deosebite. Acestea vor intra obligatoriu in concepte figurale din ralizate ~i schematizate.
continutul imaginii reprezentarii. geometric. Comcntati rezultatclc. I

36
r
Procesarea info rmafiilor II
·-~~~------~----~------------
Procesarea informationala reahzata in im portante sunt ma1 accentuate in
procesul reprezentarii implica atat analizc $i reprezentare. De exemplu, reprezentarea un ui
sinteze senzoriale ca ccle ale percep}iei, cat $i arbore este mai $tearsa decii.t perceptia lui,
altele mai complexe, cum ar fi selectii, sche- dar cuprinde in mod accentuat toate
rnatizari, accentuari, cstompari, condensari, componentele semnificative: radacina,
simplificari, eliminari, dar $i generalizari $i tulpina, coroana. Striins legat de aceasta
regrupari ce se apropie de gandire. Rezultand particularitate este faptul ca reprezentarea
dintr-un proces complex de reconstructie este o imagine panoramica, adica ea
mintala, lnse$i imaginile dobandesc un reconstituie 1n plan mintal ~ i apoi reda
caracter operant specific In sensul ca se pot integral ~ i simultan toate informatiile despre
integra cu U$urinta In diverse des:fa$uri:iri obiect, In timp ce pcrceptia cuprinde numai
cognitive, jucand astfel un rol mult mai mare acele lnsu$iri care pot fi percepute din pozitia
In activitatea mintala a omului. Zonele pe care o avem fata de ace! obiect (numai
cerebrate, unde au loc toate aceste prelucrari ceea ce se poate vedea). Reprezentarea unui
au fost puse in evidenta prin !nregistrari EEG, motor cu ardere interna contine toate ele-
tehnica potentialelor evocate, variatia locala a mentele structurale $i toate corelatiile functio-
debitului sanguin etc. nale. Daca acela$i motor ar fi perceput, nimic
~ :::::::;;::=:;
.., ~------, din structura lui interna nu ar putea fi surprins.
~ Priviti figura alaturata 5i Daca aceea$i informatie ar fi transmisa prin
apoi constrniti o repre- cuvinte, ar trebui sa ~
,. zentare exprirnata intr-un relatam succesiv despre Faceti o siluefa ~
desen. Cornentati diferentele fiecare componenta $i umana care sa redea
dintre desenul ce exprima re- fiecare legatura. Fara ceca ce percepeti $i o alta
prezentarea $i fotografia care imaginea panoramica care sa redea ceea c:e vii
este similara perceptiei. data de reprezentare, ar puteti reprezenta.
0..:..----'----=-"
fi greu sa intelegem - Comentati rezultatele.
Prin urmare, daca reprezentarile se functionarea acestuia.
aseamana sub raportul continutului cu Ca $i perceptiile, reprezentarile in cea tnai
perceptiile, din punctul de vedere a procesului mare parte sunt figurative, adica simbolizeaza
de producere, ele se apropie de gandire. In insu$iri concrete intuitive de forma, marime, ~
procesul reprezentarii, se !mpletesc analiza $i culoare. Numai ca re- ~---.- - - - -
sinteza senzoriala care urmeaza coordonatele prezentarea nu cuptin- ~riviti o carte. Apo~
actiunii directe cu obiectele, cu operatiile de detaliile, ci insu$irile ?ati deopa~e cartea ~ 1
intelectuale $i cu functia reglatoare a intuitive, caracteristice mcercati s~ ? des~~ati.
cuvantului. Reprezentarea are astfel o dubla pentru un obiect sau Re~e,~ati 1IlSU$mle ca-
t d ractenstice pe care le
natura: una intuitiv-figur ativa $i alta pbe? rut un grup e cuprinde desenul vostru.
operational-intelectiva $i de aceea face 0 ICC e.
trecerea la procesele cognitive superioare. Atunci cand percepem un obiect, recep-
tionam $i ceea ce constituie campul
perceptiv, adica tot ceea ce 11 inconjoara intr-un
3.2. Insu~irile reprezentarilor
anumit moment $i loc. In reprezentare,
Au fost autori care au considerat repre- imaginea este desprinsa de contextul spatio-
zentarea doar ca o simpla urma a perceptiei $i temporal in care obiectul a fost perceput.
au caracterizat-o ca fiind slaba, fragmentara, Aceasta deta$are de camp poate fi totala $i
instabila. Psihologia contemporana considera reprezentarea poate fi transpusa mintal in
reprezentarea ca pe o veriga impo1tanta in alte contexte :fara ca acest lucru sa perturbe
procesul unitar $i ascendent al cunoa$terii cunoa$terea. Aceste schimbari sunt insotite
umane $i de aceea ii subliniaza calitatile de con$tiinta absentei obiectului $i de
superioare fata de perceptie. De$i apare In reflectarea trecutului ca trecut.
absenta obiectelor $i are o intensitate mai De asemenea, daca in perccptie un obiect
sfaba in c ompara~ie cu perceptia, insu$irile este reflectat cu toate nuantele sale cro-

37
II Procesarea informatiilor )

matice, In reprezentare acestea se reduc la De cele mai multe ori, reprezentarilc vizuale
culorile fundamentale $i acest fapt exprima sunt bidimensionale. Cele tridimensionale
un nivel mai ridicat de generalizare intuitiva. (ale corpurilor) sunt mai greu de realizat $i
Dar daca activitatea des:fa$urata cum este necesita o dotare mai speciala $i exercitiu
cea a pictorului cere sa fie evocate variantele lndelungat. Elc sunt cerute In foa1te multe
cromatice, acest lucru poate fi realizat prin activitati umane. M
procesul reconstructiv al reprezentarii.
Care credeti ca sunt disciplinele $COlare care ~
Reprezentarile generale au o mai mare cer mai multe reprezentari vizuale?
libertate fata de schema structurala a Care sunt profesiile care cer capacitati foarte
obiectului individual, putand-o modifica In bune de reprezentare vizuala?
functie de cerintele cunoa$terii $i practicii.
De exemplu, reprezentarea unei cladiri, cand • Reprezentarile auditive reproduc atat
ea este doar un reper rutier, poate fi foarte zgomote, cat $i sunete muzicale $i verbale $i
structu1i melodice $i verbale. 0 melodie este re-
schematica, un simplu paralelipiped, dar daca
prezentata nu in detaliu, ci sub aspectul rit-
. se cere sa fie redata funqionalitatea ei, atunci
mului, al vaiiatiei de intonatie, al varfulilor de
apar insu$iri structurale caracteristice.
inaltime. Reprezentalile verbale redau ritmuri,
De fapt, toate calitatile imaginii repre- intensitati, particulaiitati fonetice. In general,
zentarii pun in evidenta nivelul mai lnalt de reprezentarile auditive tind sa reduca succe-
generalizare pe care ea 11 atinge. Este vorba sivitatea specifica perceperii sunetelor la simul-
despre o generalizare intuitiva (schematizare), taneitate. Reprezentfuile verbale sunt deosebit
dar superioara celei perceptive pentru ca este de utile in procesul insu$ll:ii limbilor straine. ~
sustinuta de operativitatea gandirii $i de Modelul pronuntiei, al . .
semnificantii verbali implicati in desfa$urarea tr t Reprezentat1 un mic
accentuai·n pas a e m d'
v .. v
. b
A

b A

· acestui proces psihic. Retinand cu deosebire v 1scurs ver a1m 11m a


reprezentare regleaza . .v • . b .t
A

1 $1 m 11m ad 1a-
inSU$irile configurative caracteristice pentru o vor·b·rreamcurs de des- mag11ara
A
. v • • v

fa C d' 1iana $1 comparat1- 1e upa


grupa de obiecte pe care le poate inlocui in a$urare. e1e me1~ :- ritm, variatia intonatiei,
. plan mintal, reprezentarea este un simbol ce au un rol asemana- varfurile de inaltime sau
generalizat. Ea pregate$te astfel, generalizarea tor in munca dirijolilor accent.
conceptuala pe care o va realiza gandirea, dar $i compozitorilor.
\ .
nu se confunda cu aceasta. • Reprezentarile chinestez!ce sunt imagini
mentale ale propriilor mi$cari. In timpul desfa-
$urarii lor, se produc micro-mi$cari 1n gru-
3.3. Clasificarea reprezentarilor ptuile de mu$chi corespunzatoare. Acestea
sunt actele ideomotorii care pregatesc
Omul dispune de o mare vaiietate de repre-
desfa$urarea viitoarei mi$cari. Pe baza lor se
. zentari pe care le-a clasificat dupa mai multe
poate face chiar un antrenament in repre-
criterii, dar mai ales dupa: a) analizatorul
zentare, inaintea celui efectiv. S-au constatat
dominant in producerea lor; b) gradul de rezultate pozitive la cei ce au folosit $i un
generalizare; c) nivelul operativitatii mentale antrenament ideomotor.
implicate in generarea lor. Dupa gradul de generalitate s-au stabilit
Dupa analizatorul dominant, exista urmatoarele categorii de reprezentari:
tumatoarele feluri de reprezentari: • Reprezentarile individuate sunt cele ale
• Reprezentari vizuale care sunt cele mai obiectelor, fiintelor, fenomenelor reale $i care
numeroase in experienta fiecaruia $i prezinta au o anumita semnificatie pentru persoana.
· cele mai multe dintre caracteristicile analizate Astfel, fiecare pastreaza in minte repre-
zentarea casei parinte~ti, a $Colii, a parintiior
deta$ate de fond $i proiectate pe un ecran ~i profcsorilor, prietenilor $i rudelor etc.
mintal uniform, degajate de detalii cromatice. Reprezentarile de acest fel cuprind multe

38
--.,----------·--~-------------------:__
detalii, iar insusirile caractenst1ce nu se
Procesarea informatiilor
_____
II

3.4. Rolul reprczentarilor in activitatea


deta$aza U$Or $i evident, de$i $i ele au un mentala
'j/J oarecare grad de generalizare.
~ Reprezentati-va casa in care locuiti $i scrieti tot
ceea ce apare in imaginea mentala a acesteia;
reprezentati-va $i o casa in general si
'>
scrieti' ce
anume vii apare in minte.
Comparati apoi, numarul $i calitatile insu$irilor
notate.

• Reprezentarile generate cuprind in


structura lor insu$irile comune $i caracteristice
pentru o i'ntreaga clasa de obiecte $i de aceea
orice nou exemplar cu care ne-am intalnit este
recunoscut ca apartinand aceluia$i grup. Cele
mai generale reprezentari sunt cele geometrice
care au fost chiar numite concepte figurale.
Aceste categmii de reprezentari au cea mai
mare importanta pentru formarea conceptelor.
Dupa nivelul operativitafii, reprezentarile
sunt reproductive $i anticipative. Savantul
elvetian Jean Piaget $i colaboratorii sai le-au
cercetat in legatura cu parcurgerea stadiilor
de dezvoltare a inteligentei.
Imaginile reproductive evoca obiecte sau
fenomene percepute anterior. Ele insa pot fi:
mai simple, a$a cum sunt cele care au fost
numite statice (reflecta obiectele in
nemi$care); mai complexe, presupunand o
anumita dezvoltare a gandirii, sunt: cinetice
(~e exemplu, reflecta rostogolirea unei bile)
$1 de transformare (de exemplu, reflecta
fazele prin care se trece de la un arc de cerc
la linia dreapta). Acestea mai complexe apar
dupa 7-8 ani.
Imaginile anticipative se refera la mi$ciiri
sau transformari care nu au fost niciodata 0
percepute. Ele sunt rezultatul procesului
constructiv al reprezentarii la care participa
obligatoriu operatiile gandirii $i procedeele
imaginatiei. Ele apar tot dupa 7-8 ani. Sunt
foarte importante in insu$irea unor cuno$tinte
complexe. Aparitia lor poate fi ajutata de
M folosirea unor modele,
~ Dati exemple de 2-3 cum ar fi eel al trans-
teme de i'nvatare in care miterii influxului ner-
sunt cerute imaginile vos reprezentat printr-
anticipative de mi$care un spot luminos sau
$i transformare. modelul mi$ciirii placi-
.___ _ _ _ _ _ _---J lor tectonice etc.

39
II Procesarea informatiilor

4. ln muite acliv1tal1 ale ga11dJri1, repre- 6. Keprezentari le pot fi cornponente


zentarile constttu1e un punct de p1ecare ~ i importante ale procesului de irnaginatie atat
suport intuitiv pentru desra$urarea $irului de in forma ei reproductiva, cat $i creatoare.
rationamente in vederea rezol varii unor Actele imaginative constau in combinarea $i
prnhleme. Astfel , se $tie ca pentru mu!te recombinarea imaginilor din experienta
problerne de geometrie, construirea figurii anterioara. De aceea nivelul de dezvoltare a
cerute insearnna aproape j umatate din reprezentarilor, bogatia $i varietatea lor sunt
rezolvarea ei. Gandirea tehnica este o conditie fundarnenta la pentru imaginatie $i
rnentinuta $i favorizata de capacitatea de a pentru activitatea mentala In general.
avea reprezentari dinamice $i este tinuta pe 7. Ca $i alte procese psihice, reprezentarea
loc de imagini statice. contribuie la reglarea mi$carilor $i ac\iunilor
5. De rnulte ori prin activ itatea gandirii se omului . De exemplu, un conducator auto care
ajunge la uncle generalizari, iar verificarea 5i-a format reprezentarea unui traseu va
logica a acestora poate fi anticipata prin manevra cu siguranta ma$ina anticipand
aplicarea la situatii reprezentate. directiile acelei rute.

. ' • ' . . ":°'.~, •. ;· ~

.· · . . APLICATll · ·:.'. : .. ~·~;~ ··~


• . . . . . .. • • . • .. . "•t -.-:, !

1. Comparati procesul perceptiei cu eel al reprez(~;~:Jarii.


2. Confruntati imaginea perceptiva cu cea a repitL:,entarii.
3. Aratati in ce fel $i in cazul caror reprezentari m::i.i generale se pastreaza configurativitatea.
4. Precizati ce avantaje reprezinta pentru cunoa~te:; e: caracterul panoramic al reprezentarii.
5. Profesorul va desena pe tabla, 1n trei exemph·r <:;, unele sub altele urmatorul desen:

11 11 11
11
Va cere elevilor sa-1reproduca la fel pe caietele lor. \i~ propune apoi adaugarea de noi elemente
pentru a satisface urmatoarele cerinte formulate verbal. Le va comunica pe rand fiecare cerinta
elevilor $i va a$tepta pana cand toti vor !ndeplini sarcina $i vor trece la urmatoarea:
a) adaugati noi elemente ca sa se obtina o sectiune intr-un tunel de cale ferata;
b) porniti de la ce este dat $i desenati o palarie;
c) adaugati noi elemente ca sa se obtina o fata i:;rnana;
d) modificati elementele date, astfel \'neat sa obtineti desena un arbore.
Pe baza a doua, trei raspunsuri ale elevilor, se analizeaza relaria dintre informatia
perceptiva oferita de desenul initial $i implicarea comenzilor verbale in transformarea
acestuia. Se pot releva $i aspecte personale, particulare in rezolvarea sarcinilor.
6. lnterpretati urmatorul experiment. Studentilor din doua grnpuri Ii s-a cerut sa perceapa
$i apoi sa deseneze un compas mai complex cu dispozitive reglabile. Prima grupa I-a primit
asamblat $i doar 1-a perceput. A doua grupa 1-a primit dezasamblat $i i s-a cerut sa-1
reconstituie. Apoi, compasul a fost dat la o parte $i tuturor li s-a cerut sa-1 deseneze.
Performantele au fost remarcabile la grupa a II-a. De ce?
7. Pornind de la imaginile de rnai jos, faceti cat mai multe combinatii cu sens.

I
,____ _ _ _ _ ..J
-====== I
40
Procesarea informatiilor II
·-----~ -fiJ- -~-· ------------- - - --
[)acii un zar arc 6 fe\c,
ctil cfi.ntiircsc doua
4. GandireH za ru ri'!~

C1111oa 1'iterea lumii este un proces complex 1'ii Gandirea inglobeaza datele
laborios pe care omul if realizeaza folosindu-se cunoa$terii perceptive, imaginile
de o serie de instrumente psihice cum sunt: din reprezentare, le valorifica, dar
senzafiile, percep{iile, reprezentarile, gdndirea,
in desfii$urarea ei se poate '-------'
memoria sau imagina/ia.
dispensa de raporturile perceptive
directe. Sugestiv este modul in care descriem
4. L Gandirea '~a proces cognitiv superior comportamentul cognitiv. In mod obi$nuit,
reu$im sa ne dam seama daca un om este
In procesele senzoriale de.cunoa$tere, luam vesel, trist, daca este atent, daca-i este frig
act de aspectele concrete, intuitive, accesibile
sau cald, daca este dezgustat sau incantat. In
simµJri lor. Sunt insu$iri ce privesc forma,
schimb, ne este destul de dificil sa spunem
marimea, culoarea, gustul, mirosul, volumul,
daca cineva se gande$te $i mai ales la ce se
distantele $.a.m.d. Aceste insu$iri sunt
gande$te. Se intampla adesea sa fim intrigati
constatate $i prelucrate ,,pe loc" in timp real,
aici $i acum, $i ne ofera o imagine asupra de o anumita postura, atitudine a celor din
modului cum apar obiectele, fenomenele din jurul nostru $i sa-i intrebam ,,ce faci?" pentru
jurul nostru. Sunt fnsu#ri aparente, de a ni se raspunde ,,ma gandeam la ... ",
suprafata. Sa luam, de exemplu, un mar: el denumind astfel obiectul reflexiei; ,,ma
poate fi mai mare, mai mic, f0$U, verde, galben, gandesc sa ,..", denumind 0 intentie, 0 ac-
apoi poate avea un miez mai duke sau acri$or, tiune ce urmeaza s-o intr~prinda; sau ,,gan-
zemos sau :fainos; toate acestea sunt inSU$iri desc ca ... ", avansand o ipoteza, o evaluare.
obiective, dar aparente. In schimb, ceea ce este Gandirea este procesul psihic care se
constant, comun, general valabil pentru oricare desfii~oara lntr-un plan mintal, intern,
mar este samburele, el este ,,esenta". Pentru a subiecti.v, uzand de judecati, rationamente,
ajunge la esenfa trebuie sa dam la o parte ceea operatii cognitive cu ajutorul carom rea-
ce este aparent, conjunctural, contextual. lizeaza o procesare profunda a realitatii.
A$adar, fnsu,"lirile esenfiale sunt ,, ascunse ", ,
invizibile, impalpabile, nu sunt accesibile direct • Caracterul procesual al gandirii
simfurilor noastre. Spre exemplu, nu pot sa Demersurile gandirii se desfii$oara -
percep fotosinteza oricat m-a$ uita la plante conform psihologiei cognitive - cu grade
pentru ca este o trasatura esentiala, comuna mari de libertate pe verticala cunoa$terii $i pe
tuturor plantelor $i am acces la aceste insu$iii axa timpului. Pe verticala cunoa$terii, gandi-
esentiale prin cunoa$tere abstracta, adica prin rea evolueaza in sens ascendent $i in sens
insu$irea unor cuno$tinte in procesul de descendent. Acest demers vizeaza modul $i
invatare, modelare socio-culturala. nivelul de procesare a informatiei.

• este dirijata de datele observatiei, de experientele • este dirijata de legi, reguli, norme, principii;
individului inclusiv cele perceptive, de imaginile • este un demers de tip deductiv: din anumite legi se
mintale acumulate In timp; deduc atribute ale unor fenomene, categorii de
• este un demers de tip inductiv, de la particular la obiecte;
general, de la fapte ~i date concrete spre • este o evolufie a gandirii realizata prin lnvatare,
generalizari tot mai cuprinzatoare; instructie $COlara, educatie;
0 este modul natural de evolutie a gandirii umane; • are un caracter imperativ, sc impune gandirii
• este o cunoa$tere bazata pe informatiile obfinute prin noastre $i deriva din nivelul cunoa5terii umane la
procesele scnzorial-perceptive ~i prin reprezentari. un moment dat.

41
r r
II Procesarea informatiilor
~------------------------------------------------------------------~~~-- __.,

~ 1. Ariitati cum, pornind de la o vatietatc de


fenomene naturale, se ajunge pe cale ascendenta 1
l denta limbajul natural, cotidian este mijlocul
eel mai des folosit. Experientele, imaginile
de l~ cele patru anotimpuri la conceptul general de !' sunt vehiculate in terrnenii limbajului
anotimp. cotidian.
2. Aratati cum, pornind rle la conceptul In schimb, in procesarea descendenta,
integrator de ,,proces psihic", ajungem la
ordonarea proceselor psihice In functie de indirecta, dirijata de reguli, norme, legi,
caracteristicile lor comune. caracterul mijlocit al gandirii este asigurat
prin cuno$tintele acumulate la un moment
dat, prin informatiile acumulate In lucrarile
Cele doua demersuri ale gandirii pe
$tiintifice. Limbajul este instrumentul funda-
verticala cunoa~terii sunt complementare
mental care permite vehicularea, coordo-
~i stau la baza constituirii ~i achizifionarii
narea acestor informatii. Este un limbaj
conceptelor, a nofiunilor.
riguros al definitiilor, al legilor, sunt formu-
lari precise, clare, care nu lasa loc de dubii.
Procesualitatea, caracterul discursiv al
gandirii rezulta $i din desfii$urarea ei Se folosesc intens limbajele de specialitate
temporala ceea ce sugereaza gradele mari de proprii variatelor domenii ale cunoa$terii: al
libertate de care se bucura acest proces. Pe ·matematicii, al $tiintelor naturii, al $tiintelor
.axa timpului gandirea se desfa1rnara fntre socio-umane, al informaticii $.a.m.d .
trecut, prezent $i viitor. Daca perceptia se • Caracterul abstract-formal al gandirii
desfa$oara In prezent, aici $i acum, gandirea Daca luam drept exemplu fraza: ,,Sa
investigheaza trecutul, experienta $i facem abstractie de ceea ce se lntampla In
cuno$tintele stocate de memorie sau jurul nostru $i sa ne concentram asupra
reprezentari, le prelucreaza $i le combina in problemei", rezulta faptul ca gandirea se
raport cu cerintele prezentului $i exploreaza desfli$oara intr-un plan mintal, intern,
viitorul pentru a emite predictii $i previziuni subiectiv. Ea ,,lasa de o parte", ,,face
(Paul Popescu-Neveanu). Rezulta ca cea mai abstractie" de restul $i se focalizeaza asupra
mare parte din continuturile, datele cu care unui proces mintal. Dar aceasta este doar o
opereaza gandirea sunt extrase din memorie. fateta a caracterului abstract al gandirii.
Cealalta fateta rezulta din faptul ca gandirea
Din acest motiv, psihologii cognitivi~ti extrage 1~i utilizeaza fnsu1~iri esenfiale tot mai
definesc gandirea ca o organizare ~i ,, sarace" fn confinut, dar cu un grad tot mai
manipulare a reprezentarilor interne sau a ridicat de generalizare. Selectivitatea
informafiilor ~i cuno~tinfelor stocate in constituie o trasatura fundamentala a
memorie, in vederea infelegerii unei proceselor de cunoa ~tere.
1
situafii ~i a crearii unor noi informafii.
in gandire, selectivitatea opereaza in
• Caracterul mijlocit al gandirii baza operafiei de abstractizare ceea ce
Dupa cum rezulta din analiza modului in permite surprinderea unor insu~iri esen-
care gandirea prelucreaza informatiile din fiale, necesare, a unor invarianfi cognitivi.
realitate, procesarea este mijlocita, mediata $i Aceste trasaturi pot fl generalizate Ia o
nu directa. In procesarea directa, dirijata de intreaga categorie de obiecte, fenomene,
date empirice, gandirea este mijlocita prin situatii sau evenimente.
experienfa perceptiva, prin imaginile din
reprezentare, iar toate aceste date sunt Caracterul abstract este legat de eel formal.
stocate fn memorie $i vehiculate cu ajutorul Savantul elvetian J. Piaget denume$te ultima
limbajului. De obicei, in procesarea ascen- etapa de dezvoltare a inteligentei ca stadiu al

42
r Procesarea informatiilor II

inteligentei fonnale. Limbajul cotidian ne ajuta


foarte bine sa intelegem acest termen. Astfel,
cand spunem despre cineva ca se poatia formal
sau ca este formal sau ca se fonnalizeaza, Ce face un pendul sa se
mi$te mai repede sau mai
atunci inseamna ca acea persoana se ghideaza
incet?
dupa reguli, norme stricte, ca nu-$i ingaduie sa a. greutatea;
se abatii de la ele $i pretinde acest lucru $i celor b. lungimea sforii de
din jurul sau. Intr-adevar, gandirea se ghideaza care este agatat;
dupa reguli ~i norme ale logicii, este o gandire c. rapiditatea balansarii.
propozifionala care utilizeaza ,,propozifii ",
adica judecafi ipotetico-deductive, avanseaza
ipoteze pe care fncearca sa le verijice. Este o
Pornind de la cele de mai sus, oferim o
gandire probabilista care ia decizii 1n baza
definitie completa a gandirii.
evaluarii altemativelor echiprobabile. 0 alta
acceptiune a termenului de formal tine de Gandirea este procesul cognitiv supe-
aparenta, de acea particularitate a gandirii de a rior de procesare a insu~irilor esentiale,
se desfii$ura !ntr-un plan mintal, ascuns, necesare ~i legice cu ajutorul unor operatii
invizibil $i inaccesibil. Formal (dupa reguli), abstract-formate in vederea intelegerii,
sunt 1n clasa $i ,,privesc atent" profesorul care explicarii ~i predicfiei unor relatii cauzale
explica. In realitate, ,,gandul zboara", ma din realitate ~i a elaborarii unor concepte,
gandesc la altceva sau - prin asociatie - la ceva notiuni, teorii, sisteme cognitive, ca mode-
le mintale ale realitafii. ·
sugerat de explicatiile profesorului.
Toate aceste trasaturi sugereaza 4.2. Gandirea ca sistem de operatii
profunzimea procesarii cognitive, gradul Gandirea este procesul psihic care
ridicat de autonomie mintaia, de Iibertate dispune de eel mai vast sistem de operatii. ·
a gandirii in plan temporal, nivelul Superioritatea $i pozitia unui proces psihic in
maximal de selectivitate in raport cu ansamblul vietii psihice a omului este data de
insu~irile lumii ~i vietii. Este un demers sistemele operatorii de care dispune.
abstract, formal, multiplu mijlocit. Psihologia studiaza operatiile gandirii ca
instrumente psihice dobandite $i pe1fectionate
• Caracterul finalist al gandirii. prin dezvoltarea intelectuala, prin invatare $i
Dar care este scopul, finalitatea gandirii ca exercitiu. Operatiile gandirii actioneaza in
proces de cunoa$tere? Este oare suficient sa cupluri operat01ii ce se completeaza reciproc:
spunem ca gandirea are drept finalitate cunoa- analiza $i sinteza, abstractizarea $i genera-
lizarea, inductia $i deductia.
$terea lumii? Ar fi un raspuns mult prea general.
• Analiza ~i sinteza rationala 1$i au
Afinnand ca scopul gandirii este smprinderea
originile $i sunt precedate de analiza $i
insu$irilor esentiale suna cam abstract. Pana la
sinteza perceptiva care se desfa.$oara intr-un
mma: de ce gandim? in mod sigur pentru ca plan concret-intuitiv, asupra unor obiecte $i
trebuie sa gasim solutii la problemele cu care situatii concrete. In schimb, analiza $i sinteza
ne confruntam. Cu alte cuvinte, demersmile de tip logic, rational se desfa.$oara intr-un
noastre au finalitate, un scop bine definit: plan mintal, dupa un model, $i sunt mediate
elaborarea unui model mintal, a unor explicatii prin cuvant $i alte sistcme de semne $i
$i a unor raspunsuri cu privire la implicatiile, simboluri. Prin analiza insu$irilor esentiale
consecintele situatiilor problematice. ale unui obiect sau ale unei clase de obiccte
'
43
v(

II Procesarea info rmatiilor


i'!1..-------------------------------------------------------------------~------
acestea sun t separate, ordonate - in minte - tipului de info rmatii vehicul ate. Sunt
·I dupa anumite cnteri i, du pa un anurnn rnoGei
I cuno$tinte, inSU$iri, experiente, cu un grad

lj
l
$i sunt sintetizate, refacme 1a tel sau in mot1
diferit, in funqie de cerintele activ1tap1
intelectuaie. Orice anali7.8 este precedata de
ma1 redus de generalitate care se preteaza eel
mai bine unor operatii analitico-sintetice ~ i
de comparatie.
lj un demers anticipativ, de un a11umit prniect, • Abstractizarea ~i generalizarea consti-
schema de lucru, deci nu se des:fa$oara la tuie operatiile cele mai complexe ale gandirii
!
voia lntamplarii. In sensul invers, al sintczei,
si au un caracter formal, se desfa$oara
)
se mentine acela$i proiect sau se elaboreaza
exclusiv In plan mintal, sunt tipice pentru
unul nou ca urmare a rezultatelor analizei.
procesarea de tip ascendent. In plan
Sinteza se define$te ca fiind recompunerea
ontogenetic, sunt precedate $i anticipate de
mintala a obiectului din inSU$irile lui initiale.
schematizarea $i generalizarea concret-
Finalitatea operatiilor de analiza ~i intuitiva de la nivelul reprezentarii. In
sinteza este elaborarea unui model mintal reprezentare sunt selectate, conservate $i
al obiectului supus analizei; este un model redate 1nsu$iri din ce In ce mai putine, mai
informational, o replica interna proprie schematice, dar comune pentru o grupare tot
subiectului cunoscator.
mai larga de obiecte-fenomene. ln gandire
Comparafia presupune raportarea la unul selectivitatea este maximala prin abstrac-
sau mai multe criterii. Si aceasta operatie 1$i tizare, iar generalizarea se re/era la clase,
are originea in comparatia dupa criterii per- categorii foarte largi de obiecte-fenomene.
ceptive de culoare, forma, marime, contrast Abstractizarea este operatia de extragere
etc. Comparafia implica evidenfierea asenu'i- a 1rnor fnsu9iri esenfiale, a· unor invarianfi
narilor ~i deosebirilor esenfiale dintre mini- cognitivi, 1nsu$iri comune pentru o !ntreaga
mum doua obiecte, persoane, evenimente, clasa, categorie. Operatia de abstractizare
situatii, fenomene dupa minimum un criteriu exprima simultan doua sensuri: pe de o parte
comun. Comparatia poate interveni $i intre se extrage ceva esential, iar pe de alta parte se
minimum doua ipostaze ale aceluia$i obiect,
renunta la tot ceea ce este nerelevant,
persoana etc., dupa minimum un criteriu
accidental, contextual sau conjunctural.
comun. Daca 1n plan perceptiv, comparatia se
Abstractizarea avanseaza 1n profunzime a$a
impune deseori de la sine prin pregnanta unor
cum cautatorul de diamante sapa $i da la o
1nsu$iri sau a unor contraste, fn plan rafional
parte pamantul pana ajunge la diamant
comparafia se desfa~oara dupa un plan $i are
o anumita finalitate. Finalitatea nu este doar (esenta). Mai mult decat atat, limbajul (omui
constatativa, eel mai adesea este subordonata care gande$te) $lefuie$te diamantul brut $i
necesitatii evidentierii unor raporturi de ajunge la fonnele pure ale esentei.
superioritate-inferioritate, unor pozitii ierar- Generalizarea este operatia prin care
hice intr-un sistem de referinta. Comparatia 1nsu$irile extrase cu ajutorul abstractiza1ii sunt
se folose$te de argumentatia de tipul ,,daca ... extinse la o lntreaga clasa de obiecte-
M . . atunci ... " menita sa puna fenomene. Abstractizarea $i generalizarea
'1 Comparati pictura 1n eviden~a o anumita opereaza simultan astfel 1ncat, pe masura ce
cu fotografia,
. ca forme cal't1 at e, o anum1·tva po- sunt relevate lnSU$irile esentiale, acestea sunt
de a1te v1zua 1e.
L - - - - - - - - - ' zitie $.a.m.d. extinse la categorii din ce In ce mai largi.
Operatiile de analiza, sinteza $i compa- Abstractizarea $i generalizarea prezinta grade
ratie constituie instrumente mintale impor- variate de profunzirne ~i expansiune in functie
tante mai ales in procesarea ascendenta, de evolutia cunoa$terii umane. Rezultatele
dirijata de date. Acest lucru se datoreaza abstractizarii $i generaliza1ii sunt cupririse in

44
Procesarea informatiilor II

lcgi care pun in ev1denra relat11 cauzale cu o ipoteze. Daca premisele sunt adecvate,
sfera cat rnai larga de cuprindere. Astfel, se atunci concluziile trebuie sa fie adevarate.
ajunge la teorii ~i modele explicative asupra Expresia logica a rationamentului
unor aspecte ale realitatii. 0 teorie buna deductiv este silogismul !n care, pornind de
contine un numar redus de afinnatii ~i acopera la dona premise, se extrage o concluzie.
un numar mare de situatii. Spre exemplu, legea Concluziile extrase dintr-un set de reguli pot
gravitatiei universal e este foaite concisa $i se fi juste numai daca premisele sunt valide ~i
refera la toate obiectele precis formulate. In manualele de logica, sunt
atrase de pamant. Sau, in analizate $i exemplificate erorile de
psihologie, legea ejectului, rationament. Din punct de vedere psihologic,
descoperita de savantul inductia $i deductia constituie demersurile
american Thorndike (vezi operationale care stau la baza formarii
figura alaturata), spune ca conceptelor empirice $i $tiintifice.
o actiune urmata de succes
tinde sa se consolideze, iar 4.3. Gandirea ca sistem de nofiuni
daca este urmata de e$ec
'----'""'------' tinde sa fie abandonata. Daca gandirea extrage $i prelucreaza
• lnducfia ~i deducfia sunt operatiile care invarianti cognitivi cu ajutorul unui sistem .
descriu eel mai bine evolutia gandirii pe complex de operatii, ace$ti invarianti sunt
verticala cunoa$terii. J. Piaget arata ca sistematizati in cadrul unor clase, categorii
inducfia organizeaza datele observatiei sau de obiecte, fenomene, a unor concepte,
experientei $i le claseaza sub forma de notiuni vehiculate cu ajutorul judecatilor $i
concepte. Inductia este suportul logic al rationamentelor.
procesarii ascendente care porne$te de la • Categorizare ~i prototipuri
baza de date, experiente concret-intuitive $i Demersul eel mai simplu pe care gandirea
imagini mintale. Inductia are un caracter umana 11 poate face in fata unei avalan$e de in-
profund intuitiv, se extrag relatii simple ce formatii este acela de a le ordona, clasifica sau
grupeaza o clasa de obiecte dupa criterii categoriza, respectiv de a le grupa pe categorii
observabile empiric. dupa anumite criterii. Tendinta este sa marim
Rafionamentul inductiv surprinde regula- numarul de trasaturi similare, asemanatoare in
ritatea $i faciliteaza extragerea ,'ii formularea inteiiorul unei categorii $i sa miqoram numa-
unei concluzii generale dintr-o multitudine rul acestor trasaturi intre categorii diferite. Ca-
de cazuri particulare. Limita acestui tip de litatea cea mai impmtanta a acestor categorii
rationament consta in faptul ca nu sunt este ca ele contin maximum de informatie
utilizate cat mai multe cazuri specifice $i cat intr-un minimum ~e format. Cercetatoarea E. ~
mai variate. Astfel, concluzia ramane Rosch a demonstrat IA t .d . v
.. d n repnn et1 urmatoru1
valabila pana cand vom intalni o exceptie, cum categom1e e experiment:
v
· rugat1· co1egn..
deoarece in rationamentul inductiv intervine baza sunt reprezen- dintr-o clasa inferioara sa no-
hazardul, el are un caracter probabilist. tate printr-un singur teze pe o foaie de hfotie toate
Deducfia descrie demersul descendent al cuvant in limbajul cuvintele care denumesc
gandirii pe verticala cunoa$terii. Rafiona- natural $i aceste cu- fructe $i care le vin in minte
mentul deductiv porne,'ite de la general, prin vinte au cea mai in acel moment. Analizati ri'is-
inferenfe $i implicafii ,'i i ajunge la cazuri mare frecventa In punsurile primite $i stabiliti
particulare. Deductia debuteaza prin limbajul vorbit, ele frecventele de aparitie a unor
ipoleze sau premise demonstrate ca fiind fiind numite pro- denumiri de fructe.
adevarate $i apoi dcriva implicatiilc acestor totipuri. Ce ati constatat?

45
II Procesarea informatiilor

Protot1'pl1l 111trune'$te
' 'mtr-un mo d relativ comun de reprezentare a unor
empiric, in baza experientei proprii $i in baza cuno9tinte la un anumit mo ment dat intr-o
experientei unei anumite culturi $i civilizatii, populatie, totu9i poarta pccetea subiectulu i
la un anumit moment dat, trasaturile comune cunoscator $i dezvolta un anumit ata9ament
cele mai evidente ale unei categorii. De afectiv. Tinem la conceptele noastre
exemplu, la !ntrebarea ,,ce evodi cuvaHtul cmpirice pcntru ca sunt dovada vie a
arbore?" imediat dupa eel de al II-lea razboi resurselor noastre personale de intelegere a
mondial, raspunsul eel mai frecvent era un lumii . Ele tind sa se transforme in
arbore distrus; 20 de ani mai tarziu arborii convingeri pseudo9tiintifice pe care le
verzi, pentru ca in prezent eel mai frecvent aparam 9i le promovam. in mod obi9nuit,
raspuns sa fie arborii uscati (de ploile acide ). conceptele empirice uzeaza de limbajul
"j// A$a cum ati verificat prototipul categoriei cotidian 9i de aceea sunt mai putin
~ ,,fructe", puteti veri- riguroase, iar in comunicarea lor sunt
Stabiliti pe baza unei fica $i alte prototipuri personalizate prin expresii 9i exemplificari
microcercetari cele mai pentru urmatoarele ca- proprii limbajului natural.
frecvente cuvinte-prototip tegorii: Conceptele ~tiintific e se achizitioneaza
(in ordinea descrescatoare in mod obi9nuit prin invatare, educatie,
,,pasare -7 ,,vrab'1e" ,
v "

a frecventei) pentru cate- asimilare de cuno9tinte 9tiintifice sistema-


,,vehicul" ---7 ,,ma$ina"
goriile ,,legume" $i ,,obiec- tizate in cunoa9terea umana la un moment
(autoturism);
te de imbracaminte". <lat. Prin demersul descendent, se porne9te
._________. . . . ,,mobila" -7 ,,scaun".
• Concepte empirice, concepte ~tiintifice de la legi, norme, reguli, principii , definitii
Categorizarea $i prototipurile fac parte care au un caracter imperati v. Conceptele
din activitatea de conceptualizare a gandirii. sau nofiunile $fiinfifice integreaza $i
Prin conceptualizare, gandirea elaboreaza condenseaza fnsu$iri esenfiale valabile
modele mintale ale realitatii. Sunt modele universal pentru o categorie de fenomene.
informationale care condenseaza, conserva, Notiunile 9tiintifice inglobeaza trasaturi
sistematizeaza trasaturile comune, general esentiale, dar nu sunt reductibile la o
valabile pentru o intreaga categorie de anumita insu9ire. De exemplu, atunci cand
obiecte-fenomene. ne indulcim ceaiul cu o lingurita de zahar,
Conceptele empirice, dupa cum arata nu ne gandim 9i nu ,,vedem" in fata ochilor
M. Zlate, integreaza trasaturi concrete, sfecla de zahar. In urma unor procese
particulare, inSU$iri locale restrictive, repetate de rafinare, condensare $i crista-
dependente accidentale 9i neesentiale. Ele se lizare, zaharul este esenta sfeclei rara a fi
constituie in copilarie 9i pe parcursul sfecla insa9i. Sfecla este doar o sursa pentru
9colaritatii prin acumularea 9i sistematizarea ca zaharul se poate obtine dintr-o varietate
unei experiente concret intuitive, intr-o de plante.
maniera ascendenta, . de jos in sus, de la Conceptele se organizeaza in structuri
aspecte particulare, de la obiecte 9i situatii piramidale care au la baza inSU$1rl
concrete, care se organizeaza in reprezentari conjuncturale, uneori chiar false, care se
cu un grad din ce in ce mai mare de imbogatesc prin alte insu9iri supraordonate,
generalizare, dar cu un grad scazut de pentrn ca in varful piramidei sa troneze
esentializare. De aceea conceptele empirice conceptul $1iintific. Observam ca fn
sau semiconceptele sunt instabile, se construcfia conceptelor $liinfifice se fmbina
restructureaza fn timp, sunt supuse cele doua demersuri ale cunoa$terii,
hazardului, sunt probabiliste. De~i ele rnncevtele emvirice cnn."tit11io n hn'7n 1111
.._.. ........ .L .J. - · ~ "'"°'"'V"'ll,._... '-' '-"""""""~' V"'"
reflecta prin categorii ~i prototipuri un mod suport pentru cele .$tiinfificc, care la randul

46
r Procesarea infonnatiilor II

Lor introduc o ordine riguroasa in structura rezultatul impunerii unor modele explicative
piramidei. ale realitafii prin invafare, instruire, educafie.
Conceptele ~tiintifice uzeaza de limbaje De asta data, fnfelegerea se manifesta prin
specializate proprii diferitelor domenii ale expansiune, ca $i cum ar lua in posesie o serie
cunoa$terii, cum ar fi limbajul matematicii, de date, situatii, fenomene care i se sub-
informaticii, gramaticii, fizicii, chimiei, ordoneaza. Dadi fn procesarea ascendenta,
psihologiei $.a.m.d. Este un limbaj riguros, fnfelegerea este o consecinfa, fn cea descen-
structurat in definitii, legi, principii, trasaturi denta este o premisa. Rezulta ca a gandi este in
definitorii $i nu admite abateri. mod definitoriu sinonim cu a intelege.
Spre deosebire de conceptele empirice, Conceptele, notiunile au o existenta psiho-
cele $tiintifice nu sunt personalizate, nu logica, adica functioneaza in mintea noastra In
exercita un ata$ament afectiv pentru ca sunt masura in care $1im ce lnseamna, In masura in
neutre, aparj:in cunoa$terii universale, nu pot care·intelegem continutu1ile lor, adica suntem
fi contrazise, puse la indoiala. Ele exercita un in posesia semnificafiei lor. intelegerea ne
efect de autoritate $i trebuie sa fie acceptate conduce la o explicatie, iar explicatia ne
a$a cum sunt date. permite elaborarea unui model functional al
realitatii reflectate.
Mecanismul intelegerii are la baza In
4.4. Gandirea ca proces de intelegere ~i
primul rand un cuplaj informational. in ra-
rezolvare de probleme porturile noastre cognitive cu lumea, venim
cu un set intreg de cuno~tinte anterioare, con-
Intelegerea $i rezolvarea de probleme sunt
cepte, modele explicative ~i a$teptari, antici-
doua procese inseparabile ale gandirii; ele nu
pari. Suntem a$adar ,,agenti" activi ai cu-
pot fi desprinse una de alta ~i nici nu se noa~terii. in cea mai mare parte a existentei
des:fa$oara una in afara celeilalte. Iar din noastre cotidiene, ne confruntam cu situatii
punctul de vedere a ordinii, a succesiunii, obi~nuite, comune, habituale care ne solicita
este greu de stabilit o ierarhie. Practic, deprinderile, obi~nuintele, rutinele. Situatiile
intelegerea este indispensabila demararii care se cer a fi intelese sunt - in mod obi~nuit
unui proces rezolutiv, iar procesul rezolutiv - situatii problematice, adica acele situatii
se incheie printr-o noua intelegere. fata de care repertoriul nostru de raspunsuri
nu este suficient pentru a le depii$i. Avem de
intelegem rezolvand situatiile proble-
invatat la diverse materii la ~coala, de rezol-
matice cu care ne confruntam ~i rezolvam vat probleme de matematica, fizica, chimie,
aceste situajii pornind de la un anumit de elaborat eseuri la literatura sau filosofie,
nivel de intelegere. trebuie sa intelegem 0 .---------'---~
intelegerea exprima eel mai bine ·dimen- multitudine de situatii de
siunea procesuala a gandirii, care descrie viata, sa raspundem la pro-
bleme majore pe care ni
modul cum sunt prelucrate, procesate
le p:une viata sau la intre-
informatiile. In procesarea ascendenta,
bari pe care ni le punem
intelegerea este rezultatul unui demers mai rioi in~ine. Toate aceste
indelungat (uneori de ani de zile) de acumulare situatii-problema se com-
de informatii care sunt reunite in grupari porta ~i ele ca ,,agenti"
succesive. in acest caz, infelegerea este o activi pentru ca trezesc in
fnmanunchere, o integrare de fnsu~iri fntr-o noi · o anumita stare de
reprezentare genera/a, un concept empiric. in tensiune, 0 incordare, Tensiunea meditafiei expri-
mata de sculptura Gdnditorul,
procesarea descendenta, fnfelegerea este curiozitate, nerabdare sau de Auguste Rodin

47
II Procesarea informatii1or
----------------------------------~------------~----------~-------------
iritare, nervozitate. Pentru ca o situafie sa In al doilea rand, la baza mecanismului
devina problematica, ea trebuie sa vina fn lntelegerii se afla sistemde asociative.Acestea
fntampinarea unor necesitafi, cerin/e ale pun in relatic cuno$tintele, experientele stocate
subiectului. Cuplajul informational se reali- in rnemorie cu situatiile prezente $i avanseaza
zeaza ca un proces de tranzactie, de negociere
explicatii. In mod obi$nuit, o situatie prezcnta
intre subiect $i obiect. Ficcare parte a accstui
declan$eaza 1n minte un proces asociativ prin
proces se comporta activ $i, in functie de
cantitatea de informatie pe care o aduc, putem care noua situatie este asociata cu o situatie
vorbi de urmatoarele tipuri de cuplaj infor- anterioara, deja asimilata, inteleasa. Procedeul
mational-intelegere (vezi schema de maijos). este relativ simplu $i uzeaza de operatii de com-
paratie, clasificare, categ01izare. Principiul de
bazii a asocierii stipuleaza ca daca douii expe-
Rela/ia dintre completitudinea cuplajului
rien/e se produc fmpreuna 1~i concomitent,
informational# nivelul 'in/elegerii
atunci fiecare dintre ele, cand ajunge fn con,s·ti-
infa, are tendinfa de a o readuce ~i pe cealalta.
A. Cuplaj informational complet - intelegere deplina Cele trei forme de baza ale asocierii sunt:
• dupa asemiinare;
s atributul nr. 0 • dupa contrast;
u B • dupa coexistenfa spafialii ,~i succesiunea
B
1 temporalii (elementele care in trecut au
I atributul nr. 2 E
E aparut impreuna sau unul dupa altul sunt
c c
T atributul nr. 3 T reactualizate mai U$Or).
0 situatie problematica constituie un
atributul n+ 1 stimul declan$ator al unor asociatii, legaturi
care pot conduce la intelegerea acesteia. Se
pot constitui lanturi asociative care activeaza
B. Cuplaj informational incomplet - intelegere partiala
secvential cuno$tinte, procedee de lucrn,
s 0
scheme de actiune. Lantul asociativ poate fi
u atributul nr. 1
B liniar pentru secvente de lucru algoritmice sau
B
I ramificat pentru secvente de lucrn euristic.
I
E Al treilea mecanism al intelegerii este
E
c atributul nr. 2 c analogia. Cand oamenii pricep ceva anume
T
T prin analogie, ei inteleg un lucru in relatie cu
alt lucrn. Iata cateva exemple sugestive de
analogie:
• strnctura atomului - sistemul solar;
C. Cuplaj informational absent - neintelegere
• moleculele de gaz - bilele de biliard;
s 0 • memoria umana - biblioteca.
u B Prin analogie, putem intelege ceva
B ----------'- - - -~---------- I nefamiliar in termenii altui lucru inteles deja.
I E
E c Matematicianul Hadamard afirma ca arta
c T descoperirilor sta adesea in perceperea
T asemanarii a doua elemente din domenii
difcrite ale cunoa$terii. Putem sa rezoivam o
problema dificila mai u~or daca inaintea ei

48
r Procesarea informatiilor II

rezolvam o problema analoaga. Astfel, putern In cele doua exernple, regasirn moduri de
sa extragem principiul de baza din prima lucru prop1ii $i omului In procesul de rezolvare
problema $i sa-1aplicarn la a doua. de probleme. Dar la nivel uman, rezolvarea de
Rezolvarea de probleme este domeniul probleme este un proces mult mai complex
petformantial al gandirii. Tratand intelegerea, care uzeaza de strategii, se desfil$oara 1n etape
am abordat deja unele particularitati ale $i poate lua fo1ma rezolvarii creative.
rezolvarii de probleme. Cel mai adesea, Strategiile rezolutive sunt numeroase, dar
problema este definita ca obstacol cognitiv, ca o pot fi grupate in doua mari categorii in functie
bre~a fn cunoa;•;tere, ca o situafie fa/a de care de tipul de probleme $i de mijloacele utilizate
repertoriul de raspunsuri ale subiectului nu in rezolvarea lor. Vorbim astfel despre
este suficient pentru a o intelege. strategii algoritmice $i strategii euristice.
Pentru a intelege mai bine modul in care • Strategia algoritmica exprima o conver-
oamenii rezolva problemele, psihologii au genta deplina intre problema, mijloacele de
realizat variate experimente. Vom aminti aici rezolvare $i solutie. Problema este bine definita,
doua modele explicative care se pot bine structurata, cerintele sunt clar formulate,
subsuma celor doua tipuri de procesari iar in raport cu ele exista un set de mijloace,
amintite in lectia noastra. formule de lucru standardizate care - daca sunt
corect aplicate - conduc la un rezultat unic.
~ Primul model aparfine savantului ame- Sunt problemele $Colare tipice care ii ajuta pe
t...#fil rican Thorndike 9i consta in urmatoarele: elevi Sa dobandeasca deprinderi $i CUnO$tinte
intr-o cu1>ca era introdusa o pisica ce se va stradui sa stabile, verificabile. Este $i un mod de gandire,
evadeze printr-o serie de incerciiri 1"ii erori pana cand un stil de abordare reproductiv.
- intamplator - descopera ca daca trage de 0 sfoara,
• Strategia euristica exprima o divergenta,
cu1>ca se deschide. in zilele urmatoare, cercetatorul
constata ca timpul necesar evadarii se scurteaza in un conflict, o discordanta intre problema,
baza legii efectului: o acfiuiie urmata de succes se mijloace $i solutie. De obicei, problema este
consolideaza, iar daca este urmata de e1>ec, va fl slab definita, slab structurata, cerintele sunt
eliminata din comportament. Observam ca modelul vag formulate, au mai mult un caracter
incercare-eroare se subsumeaza procesiirii de tip ipotetic, probabilist, dupa formula ,,ce ar fi
ascende1tt, fl ind ghidata de date co1tcrete. daca ... ", mijloacele, formulele de lucru nu ne
Al doilea model aparfine
conduc automat la rezultat, trebuie sa
savantului german Kohler
(vezi figura alaturata) 1>i este exploram, sa inventariem mai multe cai $i
realizat pe maimufe. 0 mijloace, iar solutia se releva ca o descoperire.
maimufa irifometata inchisa Este modul de rezolvare a problemelor foarte
in cu1>ca are la vedere sus un complexe, prin explorare, descoperire, este un
ciorchine de banane la care mod de rezolvare productiv sau creativ.
nu poate ajunge decat daca Etapele procesului rezolutiv pot fi
se va sui pe o cutie aflata
grupate in doua momente majore:
intamplator in cu1>ca. Dupa
•~1•~ mai multe salturi, maimufa • punerea problemei;
'----------~ se retrage intr-un coif 1>i pare • rczolvarea acesteia.
ca a abandonat, dar dupa un timp, va folosi cutia pentru Aceasta schema simpla ne atrage atentia
a ajunge la banane. Problema a Jost rezolvata prin asupra primului moment, al punerii problemei
illtuifie, maimufa a avut un moment de ,, iluminare" sau pentru ca ,,o problema bine fommlata este pe
,,aha". Acest 1~wdel de rezolvare de probleme se jumatate rezolvata". Elementul esential al
subswneaza procesiirii de tip descendent, dirijata de
acestui prim moment este elaborarea unei
scheme miutale.
reprezentiiri mintale interne a problemei.

49
II Procesarea informatiilor

Aceasta se realizeaza in baza definirii datelor Factorii care intluenteaza rezolvarea de


problemei, a explorarii bazei de cuno~tinte probleme sunt:
proprii cu privire la tipul de problema cu care • presiunea timpului: in general lucram
ne confruntam, la mijloacele adecvate de prost in criza de timp, dar pe unii criza
lucru ~i prin avansarea unor ipoteze asupra de timp ii stimuleaza;
solutiilor posibile. Dupa cum vedem, este o • noutatea problemei: poate constitui
deosebire mare fata de modul de lucru al pentru unii un factor inhibitor, dar
pisicii in cutia lui Thorndike sau al maimutei pentru altii un factor stimulator;
in cu~ca lui Kohler. Timpul eel mai • dificultatea problemei poate induce o
indelungat ~i resursele intelectuale cele mai stare de stres, de incordare, dar poate
vaste sunt solicitate in aceasta prima etapa. constitui ~i un factor stimulator al nevoii
Rezolvarea propriu-zisa face apel la strategii de competifie;
. de tip algoritmic, euristic sau combinate, apoi • modul de formulare a problemei: pro-
rezultatul este supus verificarii ~i procesul blemele clar formulate, concise, :fara
poate fi incheiat daca s-a ajuns la solutia exces de date inutile sunt mai u~or
corecta sau reluat daca rezolvarea este rezolvate decat cele ,,ingropate" In detalii;
incompleta sau incorecta. • ambianta: o ambianta cu disconfort, cu
zgomot, cu multe persoane poate afecta
Modelul schematic al rewlvarii de probleme . productivitatea rezolutiva;
(dupa Newell# Simon) • tensiunea emotionala prea puternica;
• lipsa de motivatie sau motivarea excesiva
Punerea problemei
prin teama de e~ec, teama.de sanctiuni sau
anticiparea unor recompense foarte mari;
• oboseala intelectuala care afecteaza
Reprezentarea interna a capacitatea de concentrare, coerenta
problemei in memoria de logica a actiunilor.
lucru .---I-n-tr- e--
f:a-c-to_n_·i-c-a-re-in_fl_u_e_n-te_a_z_a_r_e-zo_l_v-ar_e_a ~
problemelor unii sunt obiectivi, altii subiectivi.
ldentificarea mijloacelor, Identificati ~i grupati ace~ti factori.
strategiilor de iucru in
memoria de lunga durata ln incheiere, VOID trece in revista cateva
sfaturi utile in activitatea de rezolvare de
probleme, sistematizate de catre M. Zlate, dupa
Aplicarea strategiilor de psihologii americani Ellis ~i Schumacher:
rezolvare • inainte de a rezolva o problema trebuie
sa fiti siguri ca 0 intelegeti cu adevarat;
• reverificati datele din memorie pentru a
va asigura ca veti progresa catre
incorect
obiectivul principal;
• incercati mai intai ipoteza cea mai
simpla, iar daca aceasta e~ueaza, treceti
corect
la ipoteze mai complexe;
• invatati sa rezistati dificultatilor, e~e-
,.... , ... ~ 1/"'\ .,. ... ~ +......... ,.,+ .... x ..; 1 _ • • • " 1
Solutie vUlHVl 9111u1H1a1uur Ce mi:ervm m cursu1
rezolvarii problemelor;

50
Procesarea informatiilor II

• ramaneti deschi$i pentru optiuni • explicati problema unei alte persoane,


alternative $1 abordari no1, nu aceasta va va ajuta In gasirea unei
manifestati fixitate, rigiditate In desco- perspective optime de abordare;
• nu va preocupati un timp de problema,
perirea solutiilor;
lasati-o deoparte, dar nu transformati
• daca ati ales o cale de actiune, o ipoteza aceasta perioada de a$teptare (sau de
finala, mai aruncati o privire lnainte de a incubatie) intr-o maniera sistematica de
trece la fapte; evitare a problemelor.

' . . )

. ' . . .
At:'LICAJll . :
1. Rezolvati urmatoarea problema:
Trei misionari 1~i trei canibali trebuie sa treaca de pe malul stang al unui rau pe malul
drept. Barca pe care o au la dispozifie poate transporta numai doua persoane de-a data.
Barca poate Ji folosita atat de misionari, cat ~i de canibali, dar numarul canibalilor nu
poate Ji mai mare decal eel al misionarilor pe nici unul dintre cele doua maluri pentru ca
var Ji mancafi.
Care este numarul minim de traversari necesare?
Care este strategia rezolutiva pe care o folositi in rezolvarea acestei probleme?

2. Rezolvati urmatoarea problema:


Sunt doua stafii de cale ferata A ~i B aflate la o distanfa de 100 Ian una fa/a de cealalta.
intr-o zi de vineri, ora 17:00, din cele doua stafii pornesc simultan unul spre celalalt doua
trenuri. Trenul A merge cu 60 km/h, iar trenul B cu 40 km/h. Exact in momentul cand cele
doua trenuri au pornit, in fa/a trenului A apare o pasare care zboara inainte pana intalne~te
eel de-al doilea tren, moment in care, Jara a pierde din viteza, se fntoarce ~i zboara inapoi
pana la trenul A. Va continua sa zboare fnainte ~i inapoi cu o viteza de 80 km/h.
intrebare: cafi km va zbura pasarea inainte ca trenurile sa se intalneasca?
Ce factor influenteaza negativ $i lntarzie rezolvarea acestei probleme?

3. Rezolvati urmatoarea problema:


De tavanul unei camere atarna doua bucafi de sfoara care sunt distanfate una de alta
astfel fncat 0 persoana nu le poate prinde pe amandoua simultan, fntinzand cele doua maini.
Pe podea se afla o cutie de chibrituri, o ~urubelnifa ~i vata.
intrebare: cum trebuie sii procedafi pentru a prinde cele doua sfori ~i a le lega?
Ce anume credeti ca ingreuneaza rezolvarea $i ce calitati ar trebui sa prezinte o persoana
pentru a rezolva cu U$Urinta aceasta problema?

51
II Procesarea informatiilor

Cum a~ putea si\-mi


bag ca11ea in cap?I
5. l\ilemoria

Prin procesele senzoriale de cunoa 1~­ Memoria este procesui psihic de intipa-
tere, omul are posibilitatea sa rire, stocare (depozitare) ~i reactualizare a
traiasca mai ales fn prezent, sa informatiilor.
reacfioneze la acele insu$iri ale obiectelor care
acfioneaza nemijlocit ,, aici" 1~i ,, acum" asupra
Ea nu se reduce insa numai la atat. Daca
organelor de simf. Impresiile, imaginile, prezentam unor subiecti silabe flira sens, In
grindurile, emofiile, mi1~carile prezente, actuale, reamintirea lor, ei vor apela la gruparea
nu se pierd fnsa, nu se volatilizeaza Jara a !asa silabelor. Daca le pre- ,----------~
nici o urma fn creier, dimpotriva, ele ,, dispar" in zentam cuvinte, ei le vor
trecut, se sedimenteaza, se cristalizeaza, pentru regrupa dupa o serie de
ca mai apoi sa .fie scoase la lumina 1~i refolosite, criterii. A~adar, memoria
contribuind fn felul acesta la amplificarea nu este un simplu meca-
confinutului vie/ii psihice, la desfa1rnrarea nism psihic de intiparire,
norma!a 1~i mai ales eficienta a activitafii umane. stocare ~i reactualizare, ci
Omul, pe lii.ngii. multe alte capacitii.fi de care un mecanism psihic struc-
dispune (de a simfi, grindi, vorbi, imagina, dori, turant, constructiv, chiar
voi), o posedii. 1~ipe aceea de a refine, conserva 1~i Procesul de memorare
creativ.
reutiliza propria sa experienfii.. Acest lucru este
Memoria este o proprietate a tuturor
realizat cu ajutorul memoriei.
sistemelor biologice, vii. in evolutia sa
istorica ~i filogenetica, aceasta proprietate
5.1. Definire ~i caracterizare generaBi s-a diferentiat, organizat ~i ierarhizat,
constituindu-se in forme ~i structuri
M Care este mai productiva1
• Simpla citire a unui text, chiar ~i repetata,
specifice. La om, putem vorbi de un apogeu
al dezvoltarii functiei mnezice ~i de cea mai
sau alcatuirea planului textului, fractionarea lui complexa organizare ~i ierarhizare a ei. Daca
in paqi, extragerea ideilor principale? la animal, ea este legata de semnificatia
• Frazele ~i expresiile dintr-o limba straina se biologica a stimulilor, la om semnificatia
insu~esc mai repede prin practica retrover- sociala a obiectelor devine esentiala.
siunilor sau prin cea a traducerilor? Memoria capata tot mai pregnant un caracter
• Cand se retine mai bine o demonstratie mijlocit. Daca la inceput rolul de mijlocitor 11
matematica: atunci cand este reconstruita de elev joaca un obiect concret (putem tine minte sau
sau atunci cand este parcursa prin citire? ne putem reaminti ceva flicandu-ne un semn
• Cand invata mai bine elevul gramatica, pe un obiect), mai tarziu cuvantul, gandul,
deci actiunea psihica interna, subiectiva,
atunci cand construie~te singur diferite structuri
devine mijlocitoare. La om, memoria capata
gramaticale sau cand acestea ii sunt furnizate
un caracter logic, ea presupunand intelegerea
de-a gata?
celor memorate ~i reactualizate. Prin
Nu este deloc greu sa optam pentru varianta
caracterul sau mijlocit, logic/rational ~i
optima de raspuns. Mai greu este sa argumentam
con,(jfient, ea devine un proces psihic specific
din punct de vedere psihologic optiunile Ia.cute.
uman, diferentiat aproape total de memoria
Incercati sa faceti acest lucru acum, 1nainte de a
animalelor, fapt care justifica incadrarea ei in
parcurge lectia · despre memorie. Reluati acest
categoria proccsclor logice.
exercitiu dupa ce ati 1nvatat 1ntreaga lectie D Aln 1 mA~Ar~o.~ ~Y\ 1 1 1

I I
• •• •
~'-~'v"'~. "'~·~ivuv• 111 ansam01U1 Vletll ~l
despre memorie. activ1tat11 ps1h1ce umane este enorm. Pentru a

52
r Procesarea informatiilor II

!ntelege $i rnai bine acest rol, sa ne irnaginarn Memoria se afla in stransa interacfiune 1s·i
pentru o clipa ce s-ar intampla fara mernorie. interdependenfa cu toare celelalte procese,
Omul ar trai lntr-un continuu prezent numai insu~iri 1'li capacitiifi psihice, fiind influentata
sub influenta datelor nemijlocite de de ele $i influentandu-le totodata.
cunoa$tere, comportamentul sau fiind haotic, Mare parte din materialul care se
spontan, fara stabilitate $i finalitate, rara stocheaza $i se pastreaza in memorie este, de
durabilitate in timp; toate obiectele care ar fapt, materialul provenit prin contactul
actiona din nou asupra lui i s-ar parea absolut organelor de simt cu realitatea inconjuratoare
noi, necunoscute; el n-ar avea posibilitatea de (fapt care ne demonstreaza legatura
a utiliza rezultatele cunoa$terii, dimpotriva memoriei cu procesele psihice senzoriale );
aceasta ar trebui luata de fiecare data de la memoria nu inseamna numai acumularea de
inceput; gandurile $i actiunile lui n-ar putea fi informatii, ci $i organizarea $i chiar struc-
turarea lor, prin aceasta ea raportandu-se la
legate unele de altele; n-ar putea intelege $i
gandire, la operatiile ei care faciliteaza o ase-
invata, n-ar putea rezolva problemele ivite in
menea interpretare; nu retinem $i nu reactua-
calea lui, n-ar avea ce framanta in minte
lizam orice, ci ceea ce ne place, ceea ce cores-
pentru a fi creator $i ,,sclipitor". Viata psihica
punde unor dorinte, aspiratii, fapt care releva
a omului fara memorie - scria medicul $i legatura memoriei cu procesele afectiv-mo-
fiziologul danez Lange - este doar un ghem tivationale; memoria implica $i prezenta unui M
de impresii senzitive, adica un prezent fara efort voluntar, realizandu- p d. ~
trecut, dar $i fara viitor. se astfel legatura ei cu ro~esarea 111
v

• t ~ "t t VVtun"l memona umana este:


~ $tifi din propri~ e:p~rienfa ca daca i~vafaf~ vomta; m s1ar$1 , rasa e .
A
v

"'6' pentru o anumzta zz, pentru o anumzta ora


. • actlva
temperamentale $1 caracte- v .'
· . • se1ectlva,
1si nu suntefi ascultafi in acea zi $i la acea ora, peste 1 1$1 vor spune cuvantu1
A • A

nae . . v

cateva zile uitafi totul \si trebuie sa luafi procesul ill ceea ce memoram sau • sltuatwna1a,
fnvafarii de la fnceput. De ce? Pentru ca a intrat fn • relativ fidela,
actualizam (anumite aspec-
· funcfiune o lege a memoriei care arata ca memorarea • mijlocita,
te ale realitatii vor fi reti-
pentru o anumita data condifioneaza uitarea dupa nute din lectura unui ro- • inteligibila.
trecerea acelei date. Explicati aceste ca-
man de catre un optimist $i racteristici.
Caracterul necesar al memoriei decurge din altele de catre un pesimist) . ..___ _ _ _ _ ___.
faptul ca ea este implicata · 1n marile
compmtamente ale vietii omului: cunoa$tere $i 5.2. Procesele ~i formele memoriei
mvatare, mtelegere $i rezolvare de probleme,
inteligenta $i creativitate. A$adar, memoria este Caracterul procesual al memoriei rezida in
cea care sudeaza elementele anterioare de cele faptul ca ea se realizeaza in faze, in etape, cu
ajutorul unor actiuni psihice, cum ar fi: memo-
care vor mma (un gand rostit de un altul care
rarea, pastrarea $i actualizarea celor memorate.
urmeaza abia sa fie rostit), cea care da
Memorarea este ace! proces al memoriei
posibilitatea reanalizarii unor date anterioare ale
prin care are loc fntiparirea, flxarea experi-
cunoa$terii, care impinge cunoa$terea mai
enfei, engramarea ei. Dupa prezenta sau ab-
departe. Rolul ei este atat de mare !neat
senta intentiei de a memora, a efortului volun-
fiziologul rus I. M. Secenov a denumit-o «piatra
tar, memorarea se imparte in neintenfionata
unghiulara a vietii psihice», «conditie
(sau involuntara) $i intenfionata (sau voluntara).
fundamentala a vietii psihice». Prin faptul ca
In functie de prezenta sau absenta gandirii, a
reda trecutul (ca trecut), tinand msa cont de
intelegerii, a unor asociatii logice, desprindem
conditiile schimbate $i actuale ale prezentului, ea memorarea mecanica (efectuata in lipsa intele-
adauga 0 noua dimensiune vietii psihice, gerii) $i memorarea logica (bazata pe intelege-
contribuind, in felul accsta, la asigurarea rea $i descifrarea sensurilor, implicatiilor,
continuitafii ei. semnificatiilor materialului memorat).

53
II Procesarea informatiilor
r
~------------------------------------------------------------------------------

I
Memorarea neintenjionatii se
realizeaza fara sa vrem, rara sa ne
Memorarea intenfionatli pres.upune prez:U)a
atat a scopului cat ~i a efortulm voluntar. Este
l
propunem dinainte acest lucru, fara sa organizata, sistematid., productiva In functie de
facem vreun efoti deosebit in acest sens, natura materialului (cu sens sau fara sens), face
Iara Sa utilizam mijloace Speciale apel la o serie de procedee ~i tehnici de memorare.
mnemotehnice. Aceasta forma are un Pentm realizarea ei In bune conditiuni, nu este
caracter nesistematic, fiind In functie fie suficienta doar propunerea scopului mnezic, ci
de paiiicularitatile stimulului (de obicei propunerea unor scopuri clare, diferentiate,
retinem stimulii mai deosebiti ca precise ~i mai ales inobilizatoare. Dependenta ei
noutate, intensitate, semnificatie), fie de de particularitatile activitatii este ~i mai mare. Ea
cele ale subiectului (starea de mai mare este necesara mai ales In activitatile grele, dificile,
sau de mai redusa receptivitate psihica). monotone, neinteresante.
De regula, ea dureaza putin trecand
foarte repede in forma intentionata a
memorarii. De~i nu presupune un scop
anterior, ea este legata de activitatea
subiectului, In sensul ca se retin mai
· bine, chiar rara sa vrem, acele informatii
14
care se leaga, corespund nevoilor,
necesitatilor, activitatii sau profesiunii
13
12
-- -·} ... -............

noastre. 11
'

ID
9
8
M Mozart, numai dupa doua auditii a
unui Miserere 1n Capela Sixtina, a reu~it
7
6
5
sa-1 transcrie acasa integral din memorie. 4
Cum explicati aceasta performanta? 3
2
1
0

M Un cercetiltor a cerut unui grup de su-


biecti sa descopere regula dupa care
4-5ani 6-lani 7-!bni !0-!4;;ni 14-/o;;n/
- - Memorareo 11emi;loc1!/ (firi spr(Jin);; unor cuv1n/e firi sms
Sludenti

= Memororefl nem1;!ocili (firi Sflfi;in}a unor cwinle cvsens


este compusa o serie de numere, iar unui - - - Memororea m(/locili (cu sprf;in pe slim11/i e.deriori: cflrlon;se
· cu irrMgini) a unor cwinle cv sens ·
alt grup sa ordoneze numerele trei cate trei.
Dupa un timp, subiectii au fost solicitati sa
reproduca numerele cu care au lucrat.
• Ce tip de memorare a fost implicat? Dependenfa memorarii intenfionate de natura materialului
(cu sens sau Jara sens) 1~i de utilizarea sau neutilizarea
• La care grup credeti ca perfommntele au
unor procedee de memorare
fost mai bune? Argumentati-va optiunea. I
1

54
r Procesarea informatiilor II

Memorarea mecanica implicii simpla repetare a Memorarea logica bazata pe


materialului, folosirea asociajiilor de contiguitate lnjelegere, pe dezvoltarea gandirii ~i
(coincidenja) 1n timp ~i spajiu. Ea duce la !nvajarea a operajiilor ei care devin premise
f01mala (adicii doar a formelor verbale, dar nu ~i a absolut necesare, asigura rcalizarea
conjinutului logic), este aparent sau momentan unei !nvajari autentice, utilizabila in
eficientii, In esenta fiind lnsa ineficientii. Situational, practica, cu man posibilitati
conjunctmal, ease soldeaza uneo1i cu succes (cine nu a operajionale ~i de transfer in cele
objinut uneori nota 10 rarii sa fi injeles nimic din ceea ma1 diverse situatii. Ea lnlatura
ce a memorat!); daca pnv1m lnsa lucrurile In invajarea formalii corespunzand
perspectiva, vom constata ca efectele ei sunt de rationalitatii omului:'Este superioara
suprafata, inautentice, rara durabilitate In timp. Din memorarii mecanice prin:
acest punct de vedere, memorarea mecanicii trebuie • autenticitate (reune~te lntr-un
combiituta. Nu trebuie sa neglijam !nsa faptul ca In tot organic continutul logic ~i
anumite situatii (mai ales atunci cand materialul de forma verbala);
memorat nu dispune prm el lnsu~i de diverse • economicitate (In cazul e1,
semnificatii, de o stmctura logica, sau atunci cand numiirul repetitiilor este mult
gandirea, operajiile e1 sunt insuficient formate) ma1 m1c decat In eel al
memorarea mecanica este necesara. Se ~tie ca numerele memorarii mecanice);
de telefon, numele de persoane, datele istorice, • productivitate (frazele se rejin
denumirile geografice, formulele, denumirile latine~ti cu o productivitate de 25 de ori
ale plantelor etc. sunt retinute de cele mai multe ori pe ma1 mare decat cuvintele
baza memorarii mecanice. Chiar ~i 1n aceste situatii izolate - de aici necesitatea ca
!nsa, individul «introduce» singur In material o serie de In invajarea limbilor straine
semnificatii, 11 leaga de experienta sa, folose~te tot felul cuvintele sa fie 1nvatate in
de procedee de memorare pentm a u~ura retinerea. fraze, nu izolat).

Pastrarea informafiilor sau conservarea, in care a fost memorat. Aceasta !nseamna ca


stocarea !or este ace! proces al memoriei aproape rara sa ne dam seama, In timpul
care presupune refinerea pentru un timp mai pastrarii, materialul a ,,dospit", a crescut pe
scurf sau mai fndelungat a celor memorate. nesimtite, a capatat noi valenje.
Este prin excelenta un proces activ, in functie de durata, desprindem doua
dinamic, deoarece implica organizarea ~i tipuri de pastrari: pastrarea de scurta durata
reorganizarea informajiilor memorate, (pana la 8-10 minute) ~i pastrarea de lunga
includerea lor in sisteme de noi legaturi, ca
durata (lncepand cu 8-10 minute, saptamani,
urmare, objinerea unor efecte relativ
!uni ~i terminand cu ani).
deosebite. Caracteml activ ~i dinamic al
La fel de diferenjiata este ~i forma
pastrarii este pus In evidenta de faptul ca
unele informajii, care pareau a fi uitate, sunt pastrarii. Astfel, uneori materialul se pastreaza
readuse cu u~urinta la lumina atunci cand exact in forma In care a fost memorat, alteori
este necesar. De asemenea, el apare in el este supus fie unui proces de diminuare
evidenta in situatiile 1n care reactualizarea (pana la trecerea lui sub pragul con~tiinjei),
materialului sc realizeaza !ntr-un alt fel, intr-o destramare ~i disparijie, fie unuia de ampli-
alta forma, structura, ordine etc., decat aceea ficare, inchegare ~i intarire.

55
II Procesarea informatiilor
r
M_ __ _______, Reactualizarea informafiilor consta fn
~ Organizati urmatoml experiment: scrieti pe scoaterea la iveala a celor memorate 1\'i
o foaie de hartie un $ir de litere (D, N, T, W, P, E) pastrate In vederea utilizarii, valorificarii
$i rugati o persoana sa le memoreze. Ascundeti fol'. Ea se realizeaza prin recunoa 1~teri $i
foaia ~i solicitati persoanei sa numere !napoi reproduceri. Difercnta dintre ele consla in
(verbal sau in scris) din trei in Lrei, de la un faptul ca recunoa$terea se realizeaza in
anumit numar ales arbitrar (de exemplu: 495, prezenta obiectului, iar reproducerea in
492, 489, 486 ... ). Dupa 20 de secunde intrempeti absenta lui. Prima este relativ mai simpla,
numaratul $i rugati persoana sa va spuna literele
presupunand indeosebi procese de perceptie,
prezentate initial. Repetati experimentul cu mai
multe persoane. Analizati constatarile racute. cealalta este mai complexa impliciind, in
principal, interventia unor procese de
Durata $i fonna pastrarii sunt in stransa giindire. Recunoa$terea presupune suprapu-
dependenta de conditiile in care a avut loc nerea modelului actual peste eel aflat in
memorarea, de particularitatile materialului de mintea subiectului, pe cand reproducerea,
memorat. Cercetarile experimentale au aratat confruntarea $i compararea mintala a
ca materialul cu sens (inteligibil) este pastrat modelelor in vederea extragerii celui optim.
mai bine $i mai mult timp decat eel rarii sens. Ele se ascamana prin aceea ca dispun de
forme involuntare $i voluntare. Uneori
100 - -~ recunoa$tem pe cineva dintr-o data, :fara
·- - ---·- efort, alteori trebuie sa ,,scormonim" in
80 ·-· mintea noastra pentru a ne reaminti cine
• A este, unde l-am cunoscut, cu ce ocazie, cum
' il cheama etc. De asemenea, uneori
;;!. 60 'v
I '
I\ Material cu sens
.--
·- '\
c reproducem rara efort o poezie numai
auzindu-i titlul sau autorul, alteori este
' - -- ----- ---
I

l sens
- -- Material fan~
nevoie sa facem apel $i la alte informatii
pentru a ne-o reaminti. Atat recunoa$terea cat
20 ··---· - - - -· - $i reproducerea dispun de grade diferite de
precizie. Astfel, ele pot fi foarte precise,
-
riguroase, dar $i vagi, imprecise sau chiar
80 160 2t.0 .320 t.00 eronate, dependent de tipul materialului
Numorut zi telor dup6 mernorare reprodus sau de tipul reproducerii ca atare.
Dependenfa pastrarii de natura materialului intre procesele memoriei exista o stransa
interactiune $i interdependenta. Conditiile
memone1 $1 continutul reactualizarii sunt
~ Un cercetator a aratat ca sensChiai· materialul cu
se pastreaza diferit
strans legate.
dupa 6 luni tezele princi-
pale sunt retinute in propor- in functie de felul in 5.3. Factorii ~i legile memoriei
care a avut loc memora-
tie de 60%, unitatile logice
rea: textuala sau pe Procesele memoriei se realizeaza mai U$Or
in propoqie de 30%, iar
baza ideilor principale. . sau mai greu, mai repede sau mai meet, au o
fonna textuali'i a materialu-
Volumul pastrarii textu- eficienti'i crescuta sau sci'izuta in functie de o serie
lui in propoqie de 21,5%.
ale a materialului scade de factori, cum ar fi : natura materialului
Cum se explica aceste
rezultate? cu timpul, pe cata vre- (intuitiv-obiectual sau abstract, descriptiv sau
Ce concluzie potrivita m~ pastrarea id~ilor explicativ-rational, sernnificativ sau lipsit de sens
am putea fonnula? I pnn.c1pale: a conjmu- iogic ~i pragmatic pentru subiect); 0115anizarea
I
L
. -_ _ _ _ _ __ _ _ _ , _ tulm esential cre$te. materialului (stmcturat logic $i neorganizat,

56
r
I Procesarea informatiilor II

nestructurat); volumul materialului (mare, Factorii care influenfeaza memorarea, ~


moderat, mic); gradul de famifiaritate (foarte pustrarea si reactua/izarea nu acfioneazcl
separat, independent unii de alfii, ci concomitent unii
familiar, mediu familiar, nefamiliar); modul de
cu affii. Aceasta duce la devierea, re/ativizarea sau
prezentare a materialului (simultan sau secven- chiar la inversarea efectelor !01: De exemplu, suntem
tial, serial); timpul de prezentare a materialului tentafi Sa credem Ca Ull material CU Ull volum mai mic
(numiirul de prezentari ale unuia $i aceluia$i va .fi mai bine refinut decat wz a/tu! cu un volum mai
material, intervalele dintre prezentiiri), situafia mare. Daca materialul extins ca volum dispune insa de
wz grad mai mare de structurare, .familiaritate )~i
de prezentare (de perceptie $i receptie pasivii sau
semni(icafie pentru subiect, va.fi refinut mult mai u,wr
activii a subiectului); locul ocupat de material fn decal wz material redus ca volum, dar neorganizat ,~i
structura activitafii subiectului (de scop, de nestructurat, nefamiliw; lipsit de semnificafie.
conditie, de mijloc pentrn atingerea scopului); Important este ca in existenfa sa, omul sa-~i asigure
ambianfa fn care se prezinta materialul (stimula- singur coincidenfa factorilor cu eel mai inalt grad de
toare, inhibitoare sau indiferenta). La acestea, eficienfa, adica sa optimizeze materialul din punct de
vedere a volwnului, a omogenitafii, a gradului Lui de
trebuie sa adaugiim $i o serie de factori care tin structurare )~i semnificafie.
de subiect, de experienta sa anterioarii, de moti-
vatiile sale, de starea lui generalii functionalii
(odihnii, oboseala, boala, siinatate), de paiticu-
laritatile tipului de activitate nervoasii superioarii 5.4. Diferentele individuate ~i calitafile
(labilitatea, inertia, forta sistemului nervos). memoriei
Cercetarile efectuate asupra influentei
acestor factori au pus In evidenta existenta Nu toti oamenii memoreaza, pastreaza $i
unor legi ale memoriei. Astfel, s-a aratat ca se reactualizeaza experienta anterioara la fel.
retine mai bine: Dimpotriva, in cursul vietti $i existentei lor
• materialul cu care subiectul opereaza ac- memoria se organizeaza $i se specializeaza,
tiv, decat acela$i material care actioneaza ceea ce face ca la un moment <lat oamenii sa se
pasiv asupra analizatorilor; diferentieze intre ei, sa aparii deci 0 serie de
• materialul care constituie continutul sau diferente individuale.
scopul principal al activitatii, decat eel Specializarea poate fi intalnita la c:::G:"'-\
care face parte din conditiile realizarii urmatoarele niveluri: la nivelul proceselor ,.,,
scopului; memoriei (unii intiparesc mai u)w1; afJii mai greu; unii
pastreaza informafiile un timp mai indelungat, a!Jii un
• materialul ce este mai apropiat de expe- timp mai scurt; la unii reactualizarea se produce
rienta anterioara a subiectului; aproape imediat, la a!Jii cu mari d{ficultii.Ji); la nivelul
• materialul ce corespunde intereselor organelor de simJ ([apt care ne permite sa vorbim despre
omului; o memorie senzoriala, vizuala, auditiva, gustativa,
• materialele agreabile decat cele deza- olfactiva etc.); la nivelul confinutului activitafii psihice
(unii dispun de o memorie predominant verbal-logica -
greabile, iar cele dezagreabile mai bine
rejin idei, 1wfiuni, ganduri, alfii de una imaginativa -
decat cele indiferente. re/in imagini; la unii ea este afectiva deoarece re/in mai
~--------. ales trairile afective, la al/ii, motorie deoarece rejin cu
~ Pornind de la factorii de mai sus, lncercati usurinfa m(~carile) . Unii re/in il?forma/iile pentru
perioade mai scurte de timp, al/ii pentru perioade mai
$i formulati $i alte legi ale memoriei. De indelungate - despre primii spunem ell au o memorie de
exemplu, cercetarile au aratat ca retinem 10 % scurta durata, despre ceilalJi ca au o memorie de lunga
din ceea ce citim, 20% din ce auzim, 30% din ce durata; unii refin cuno1~tinJele, al/ii procedurile de
vedem, 50% din ce vedem $i auzim In acela$i operare cu ele - memorie declarativa, memorie
procedurala; unii re/in cuvintele, simboluri/e verbale,
ti mp.
fnfelesurile for - memorie semantica, alfii fntiparesc
Ce legitate a memoriei puteti extrage din experienfa concreta de via/a, evenimentele personale -
aceste date? memorie episodica etc.

57
II Procesarea informatiilor
r
Asemenea diferentieri se datoreaza • promptitudinea reactualizarii, adica
existentei unor predispozitii innascute ale realizarea rapida, prompta a recunoa$terii $i
organelor de simt, ale cliferitelor paiiicularitati reproducerii, imediat dupa stimulare.
de personalitate (lndeosebi ale celor tempera- Important este de $tiut ca toate aceste
mentale ~i caracteriale), dar $i experientei de calitati pot fi educate, modelate, ridicate la noi
viati1 concrete a individului, activitatii, niveluri functionale. Cunoscand care este acea
profesiunii lui. Ideal ar fi ca un om sa dispuna calitate a memoriei care lipse$te sau care este
in egala masura $i la un nivel !nalt de insuficient dezvoltata, omul poate lua masurile
dezvoltare de toate aceste forme ale memoriei. corespunzatoare In vederea formarii ei.
Cum un asemenea lucm nu este posibil, este
bine ca fiecare safoloseasca exact ace! tip de 5.5. Memorie ~i uitare
memorie care il avantajeaza eel mai mult sau
sa-$i formeze 1~i dezvolte ace! tip de memorie Multe dintre datele experientei anterioare
M pe care fl solicita profesiunea sa~ Num~i se diminueaza, se dezagrega, dispar din
'1 p f.
e iecare mtre fu . d
d. folosirea adecvata a lor, m
v • •
mintea noastra. Intervine a$a numitul fenomen
al uitarii, fenomen natural, normal $i mai ales
A •

. t. d . nct1e e unpreJuran $1
vo1, ce ip e memone v •.. Id
v t . v? so 11c1tan, se va so a cu relativ necesar. ,,Uitarea este inscrisa In legile
va avan aJeaza.
~--------' succes. omene$ti." - se spune In popor, subliniind
in procesul functionalitatii sale concrete, astfel necesitatea ei. A$a cum un depozit de
memoria 1$i formeaza $i o serie de calitati materiale s-ar umple, In conditiile
care o valorizeaza In eel mai i'nalt grad. supraincarcarii lui nedand posibilitatea de a se
Acestea vizeaza· atat memoria, In ansamblul depozita $i alte materiale, tot a$a $i
ei, cat $i diversele ei procese. ,,depozitul" memoriei s-ar putea supralncarca,
Cele mai importante dintre calitatile n-ar da posibilitatea individului sa acumuleze
memoriei sunt: $i sa pastreze noi $i noi cuno$tinte ca urmare a
• volumul memoriei, cantitatea de material experientelor curente $i recente de viata.
· cu care putem opera (pe care 11 retinem,
pastram, reactualizam). Unii oameni ne . in raport cu memoria care tinde, dupa ~
cum am vazut, spre jixarea )~i pastrarea
uimesc prin cantitatea mare de informatii de iriformaJii/01; uitarea este un fenomen negativ. in
care dispun, <land impresia unor adevarate schimb, fn raport cu necesitafile practice, cu solicitarile
,,enciclopedii ambulante"; cotidiene, ea este un fenomen pozitiv 1~i aceasta
• elasticitatea, mobilitatea sau suplefea deoarece uitarea treptata, graduala a anumitor
memonez, capacitatea de a acumula iiiformafii contribuie la echilibrarea sistemului cognitiv
al individului, acorda acestuia un caracter sup!u,
cuno$tinte mereu noi, de a le organiza $i
dinamic, pasibil a se autonii1~ca fiirii a fl stanjenit de
reorganiza pe cele vechi, de a le depi:i$i sau ceea ce arji ,,prea mult" sau ,,de prisos".
uita pe cele necorespunzatoare;
• rapiditatea intiparirii exprima faptul ca Uitarea intervine, a$adar, ca o supapa care
engramarea se realizeaza repede, cu mare lasa sa se scurga, sa se elimine ceea ce nu mai
economie de efort $i de repetitii; corespunde noilor solicitari. Uitarea este un
• trainicia pastrarii exprima faptul ca cele fenomen natural, pozitiv $i necesar numai i'n
memorate sunt conservate corect, i'ntr-o anumite conditii; cand acestea nu sunt
forma acceptabila, pentru o perioada respectate, ea devine o piedica, o povara
lndelungata de timp; pentru memorie, care este nevoita si:i-$i reia
• exactitatea sau fidelitatea reactualizarii de la inceput procesele. Intre memorie ~i
t:elor memorate indica gradul de precizie, de uitare exista deci relatii dinamice, fiecare
,_,~orect . _. _n_P,_, si
, _ _ _ .1.'t.1.v_11 , ar." lJ-··f!-jtpJ·A
n r~nn~ n - -~ - u ;;;1
-•vt" a 11..A,uuva;;;u;1. • :: - .: actionand asupra celeilalle, faciiitandu-se sau
reproducerii; lmpiedicandu-se reciproc.

58
r Evidentierea problematic ii uitarii se poate
Procesarea informatiilor II

lui de memorat, ca $i pe cele de varsta $i


face raspunzand la caleva intrebari. psihoindividuale, atunci vom constata ca
• Care suntformele uitarii? In literatura de uitarea are ritmuri In functie de acestea.
specialitate, sunt descrise trei forme ale uitarii:
uitarea totala ($tergerea, disparitia, suprimarea
~
integrala a datelor memorate $i pastrate ); 100
recunoa$terile $i reproducerile pa11iale, mai
putin adecvate sau chiar eronate; lapsusul
(uitarea momentana, exact pentru acea
perioada cand ar trebui sa ne amintim).
• Ce uitam? Unele informatii care i$i pierd
actualitatea, care se devalorizeaza, care nu mai
au semnificatie, nu mai raspund unor necesitati,
informatiile neesentiale, amanuntele, detaliile, r---r----,--~-----..,~ .....
ceea ce reprezinta un balast, dar din pacate $i f 9 Z~ ~5 f44 Ofl
informatiile care ne sunt necesare, care au mare
semnificatie pentm ,,reu$ita" noastra. Curba uitarii unor silabe Jara sens
• De ce uitam? Cauzele uitarii sunt (dupii H. Ebbinghau~)
numeroase (stari de oboseala, surmenaj,
anxietate, imbolnavirea creiemlui), cea care • Cum combatem uitarea? Prin eliminarea
primeaza insa este insuficienta sau proasta cauzelor care due la instalarea ei $i, mai ales,
organizare a invatarii. 0 invatare nerationala, prin manipularea factorilor prezentati in
care ia forma subinvatarii (cu mai putine repetitii paragraful 5.3. Ce! mai sigur mijloc de
decat este necesar) sau forma suprainvafarii (cu combatere a uitarii 11 reprezinta insa repetarea
mai multe repetitii decat numaml optim) este la materialului memorat. ,,Repetitio est mater
fel de pe1iculoasa pentru memorie ca $i lipsa ei. studiorum" (repetitia este mama invatarii)
• Care este ritmul uitarii? Psihologul spune pe buna dreptate o veche cugetare. Nu
german H. Ebbinghaus, utilizand silabe rara orice repetitie asigura insa combaterea uitarii,
sens, a aratat ca uitarea este destul de mare, ci doar cea optima din punct de vedere a
masiva chiar, imediat dupa invatare $i apoi din numarului ei (cercetarile au demonstrat ca
ce in ce mai lenta, aproape stagnanta (vezi repetitiile suplimentare nu trebuie sa
curba uitarii in figura alaturata). Daca luam in depa$easca 50% din numarul initial de
considerare $i alte particularitati ale materialu- repetitii necesare insu$irii materialului).

. APLICATll .
1. Rugati un coleg sa intocmeasca o lista cu serii de 1, 2, 3, 4... 20 de cifre sau cuvinte.
Apoi, imediat ce vi se cite$te o serie, incercati de a o reproduce cat mai exact. Care este seria
cea mai lunga pe care ati reprodus-o corect? Comparati-va rezultatele cu cele ale altor colegi.
2. Rugati un coleg sa elaboreze o lista cu 30-40 de cuvinte (uzuale $i mai putin uzuale;
intuitive $i abstracte). Dupa ce v-au fost citite toate cuvintele (sau aratate unul dupa altul),
reproduceti-le pe cele care va vin in minte. Cate ati retinut? Ce tip de cuvinte ati retinut
(uzuale sau neuzuale, intuitive sau abstracte)? Cate cuvinte ati introdus sau transfo1mat?
Cand ati fost mai productivi: in varianta memorarii vizuale sau in cea a memorarii auditive?
3. Sa se stabileasca perechi de cuvinte (casa-padure; ceas-tractor; om-abstract etc.) care
sa va fie citite impreuna. Apoi, se cite$te primul cuvant din pereche (casa) $i voi trebuie sa
vi-I amintiti pe eel de-al doilea cu care a fost asociat (padure). Analizati rezultatele atat din
punct de vedere cantitativ, cat $i calitativ.
4. Alegeti o poezie $i invatati-o pe dinafara. Cate repetari ati racut? Cat timp v-a trebuit?
Ati invatat-o mecanic sau logic? Comparati-va rezultatele cu cele ale altor colegi.

59
II Procesarea informatiilor
imi imaginez
un plan...
6. Imaginatia

Jn contextul eforturilor indelungate ale


psihice $i mai ales cu memoria, gandirea $i
omului de a se adapta la mediu, acesta a dobdndit limbajul. Procesul imaginativ include aceste
un nou proces psihic, eel imaginativ. Prin interactiuni in mod obligatoriu, insa in acela$i
intermediul imaginafiei, campul cunoa~terii umane timp el se deosebe$te de respectivele procese
se large)~te.foarte mult. psihice $i dispune $i de mecanisme specifice
de procesare a datelor experientei anterioare.
6.J. Caracterizarea procesului ~i pro- Memoria este cea care ofera material de
dusului imaginativ combinare pentru imaginatie cum ar fi: re-
prezentari, idei, trairi afective etc. $i, totodata, M
Omul este capabil de o perf01manta unica, conserva produsele '7
aceea a realizarii unitatii dintre trecut, prezent sale finale. Dar ima- Comparati $i comen-
$i viitor, imaginatia fiind legata mai ales de ce ginatia se deose- tati urmatoarele douii situatii
va fi. Deta$andu-se de prezentul imediat, de be$te clar de me- relevand relatia dintre ima-
aici $i acum, omul 1$i organizeaza $i morie. Aceasta are ginatie $i memorie.
proiecteaza actiunile, anticipand atat dmmul caracter reproduc- Elevul A a vizitat un
care va fi parcurs, cat $i rezultatele care vor fi tiv, adica este cu atat muzeu de istorie $i a doua zi
obtinute. Daca omul nu ar avea imaginatie, ar mai eficienta cu cat la lectie a reu$it sii faca o
reactiona, orientandu-se numai pas cu pas dupa este mai fidela fata foarte buna descriere a ar-
melor de lupta din vremea lui
indicatorii perceptivi din contextul real 1n care . de cele 1nvatate, iar
imaginatia este cu Mihai Viteazul.
I$i desfa$oara activitatea $i deci nu ar avea o
atat mai valoroasii Elevul B a reu$it ca pe
directie precisa, ar !nviita fragmentar, sacadat,
cu cat rezultatele baza celor comunicate de co-
cu stagnari $i erori pana la un rezultat oarecare.
sale se deosebesc de legul lui sa identifice corect
Dispunand de imaginatie, poate sa-$i elaboreze ceea ce exista 1n 1ntre mai multe imagini pe
mintal scopul $i planul desfa$urarii acvitatii, pe experienta subiec- cele ce au reprezentat armele
baza caruia sii se conduca, sa-$i regleze tului $i mai ales fata cu care erau dotati O$tenii lui
pe1manent actiunile, sa evite erorile $i sa aiba de ceea ce a doban- Mihai Viteazul.
mai mare eficienta. Mai mult chiar, omul poate , . dit societatea.
interveni activ, transf01mativ, creativ 1n Prin urmare, imaginatia trece dincolo de ex·
ambianta, poate obtine mereu ceva nou ceea ce perienta pe care o are fiecare, transformand-o,
1-a $i facut ~a fie creator de culturii. recombinand-o $i ajungand la noi rezultate.
Imaginatia este un proces cognitiv 0 legaturii foaite puternica exista fntre
complex de elaborare a unor imagini ~i gandire ~i imaginafie. Cele doua procese se
proiecte noi, pe baza combinarii ~i $i aseamana, se $i deosebesc $i, totodata, se
transformarii experientei. aflii in interactiuni reciproce. Prin gandire,
Acest proces cognitiv complex este omul cunoa$te $i intelege ceea ce este esen-
specific numai omului, apare pe o anumitii tial, necesar, general din realitatea existentii
treapta a dezvoltarii sale psihice, adica dupii ce sau ceea ce este ipotetic, posibil, dar funda-
au aparnt alte procese $i functii psihice care-i mentat logic. Imaginatia exploreazii cu pre-
pregatesc desfa$urarea: dezvoltarea reprezen- cadere necunoscutul, posibilul, viitorul.
tiirilor, achizitia limbajului, evolutia inteli- Tuturor ne sunt cunoscute cii11ile Jui Jules
gentei, 1mbogatirea experientei de viata etc. Vernes $i $tim ca el a anticipat prin imagina-
..,.; ..... .C,..r.4-4-- ·- _ _ ,'" 1 ~--- ••• 1 • 1
De fapt, imaginatia odata aparuta p1;; wa.Hc rnuue oe:sl.;upenn 1enmce aie seco-
interactioneaza permanent cu toate procesele lului al XX-lea. Prin imaginatie, el a facut

60
r Procesarea informatiilor II

pa$i in necunoscut $i de$i eveniment. Cercetarile au ariitat ca nivelul


Amintiti-va cum $i-a plasmuirile mintii sale crescut al afectivitatii, chiar cand are o
imaginat Jules Vernes tonalitatc negativa, este mai favorabil
nu aveau o confirmare
ca latoria de la ,,Pamant combinarilor imaginative decat trairile
la T,ima" $i diferenti atifa ptica $i $tiintifica, ele
ceea ce i-a fost oferit au contribuit la orien- afective pozitive, dar slabe.
de $tiinta vremii $i tarea cercetarilor de mai '
La fel ca $i trairile afective ' motivele .
ceea ce a fost produsul tarziu, au sustinut intere- tntrefin o receptivitate crescuta pentru anumite
mintii sale. sul $i eforturile creatori- elemente ale realului, permit aducerea acestora
~---------l lor din domeniul tehnic.
in prim-plan, reliefarea !or dupa alte criterii
Prin urmare, gandirea, inteligenta ofera idei decat cele ale gandirii, generarea unor noi
$i date asupra realului $i, totodata, ghideaza legaturi $i restrncturari. Dorin/a puternica de a
intr-o anumita masura transformarile imagi- dispune de un telefon mobil de ultima gene-
native. Imaginatia la randul ei paiiicipa la ratre ne face repede sa ne proiectam imaginativ ~
elaborarea ipotezelor, la gasirea unor strategii in grupul prietenilor r---- - -- -- -
$i sii starnim admira- Formulati o idee refe-
$i procedee practice de rezolvare a problemelor.
tia !or. Aspirafia de a ritoare la viitor $i scrieti
lmaginafia implica mecanismele verbale
urma medicina dupa timp de trei minute ce va
in toate formele ei de manifestare. Cuvantul,
terminarea Jiceului vine in minte. Actualizati o
ca instrnment al activitatii mintale, permite
face ca eel in cauza dorinta puternica $i scrieti
evocarea selectiva a ideilor $i reprezentarilor,
sa se viseze adesea in timp de trei minute ce va
vehicularea $i punerea !or in cele mai variate
spatiul specific insti- vine in minte. Comparati
relatii, in raport cu ideea directoare formulata
tutiilor medicale. cele doua produse.
tot verbal.
. Imaginatia este legata intr-un fel specific
Porniti de la figura de mai jos $i faceti un chrar cu intreaga personalitate. Experienta
desen mai complex, urmand sugestiile verbale proprie de viata, orientarile dominante
de la punctul a) $i apoi pe cele de la punctul b). dinamica temperamentala, configurati~
Comparati rezultatele. caracteriala ghideaza combinarile imaginative
a) in departare se poate zari o silueta $~ le finalizeaza in produse specifice pentru
feminina. fiecare. Procesul $i produsul imaginativ M
b) Vizitand muzeul de arheologie am exprima personalitatea, ~ v. " • '1
) ·ramas cu imaginea gratioasa a amforelor originalitatea acesteia $i ~ Incercat1 sa ~ratat1.
grece$ti. sunt ele insele noi $i m c~ fel o poez1e ~ 1~1 M:
originale atat fata de Em~nesc~ ~xpnma $1 ·
v

experienta individuala pa~1~~~an!at1 ale perso-


Dar spre deosebire de celelalte procese
cat $i fata de cea sociala. 'nahtatu
- - - -lm.
------1
cognitive, imaginatia are o interacfiune
speciala cu afectivitatea. Tensiunea emo- Ca proces cognitiv, imaginatia realizeaza
tionala pe care o traie$te omul la un moment o procesare speciala a datelor initiale
<lat stimuleaza evocarea elementelor expe- provenite din experienta, datorita nu numai
rientei anterioare $i apoi combinarea variata interactiunilor complexe pe care le-am
$i nea$teptata a acestora. Emotiile $i senti- unnarit, ci $i unor procedee proprii $i unei
mentele sunt conditii activatoare $i energi- combinatorici care-i sunt caracteristice.
zante ale imaginatiei $i totodata directionari Spre deosebire de gandire care dispune de
inedite $i personale ale combinarilor $i operatii, imaginatia pune in lucrn procedee
recombinarilor imaginative. numeroase $i variate.
Se $tie ca momentele de intense trairi Un procedeu imaginativ este un mod de
afective sunt urmate de un maximum al operare mintala presupunand o succesiune
productivitatii imaginative. Vestea despre mai mull sau mai pufin riguroasa de
obtinerea unui premiu la olimpiada ne compuneri, descompuneri ~i recompuneri
proiecteaza repede, imaginati v, intr-un de .mtegrari ~i dezintegrari, care due Ia'
posibil cadru fes tiv prilcjuit de acest rezultate variabile cantitativ ~i calitativ.

61
II Procesarea informatiilor
r
Originalitatea combinarilor imaginative Diviziunea ~i rearanjarea; prirnul procedeu
se explica atat prin varietatea procedeelor, cat consta din gasirea w1or noi criterii de diferentiere a
$i prin libertatea de organizare ~i des1a$urare componentelor unor obiecte existente, selectarea
a acestora. Combinatorica imaginativa este unora dintre ele $i transformarea lor in produse no1.
atat de noua, inedita, originala, !neat este AstfeL pomindu-se de la funcpile organismului
uman, s-a realizat in tehnica bratul rrromic. Re- ~
considerata ca aflandu-se lnlr-o continua
aranjarea presupune pastrarea ~------ ~
na~tere, intr-o nelimitata generare de noi yi
elementelor unei structuri Dati exemple
noi procedee $i organizari ale acestora. In cunoscute, dar dispunerea lor de bunuri de larg
cele ce urmeaza, ne vom referi la procedeele intr-o alta.pozipe. De exemplu, consum realizate prin
cele mai cunoscute $i mai des folosite. constmirea unor autotwisme rearanJare.
Aglutinarea consta dintr-o noua organizare cu motor in fata sau in spate.
a unor paqi U$or de identificat $i care au Substituirea consta in inlocuirea intr-o
apartinut unor lucruri, fiinte, fenomene. Acest stmctura existenta a unui element sau a unei ~
procedeu a fost mult folosit functii cu ~ceva :iou. D.e Dati exemple de ~
Dati exemple de in mitologie, creandu-se exemplu, m arta subst1- substituiri din domeniul
produse tehnice In
imaginea sirenei, centauru- tuirea de personaje da tehnic.
care s-a materializat
lui etc. Astazi se folose$te in efecte deosebite. l-----------'
acest procedeu. tehn.lCa.v Modificarea presupune pastrarea
Amplificarea sau diminuarea se refera la neschimbata a unor componente ~i functii ale ~
modificarea dimensiunilor unei structuri obie~telor cunoscute $i Dati alte exemple ~
initiale, obtinandu-se efecte noi. A fost foarte mod1ficarea alt~ra:. De din tehnica prin care se
mult folosita in crearea pove$tilor pentru copii exemplu, botam$tll au ilustreaza folosirea aces-
. $i a personajelor cum ar fi
Dat1 exemp 1e S . v Flv ~ 'lv U . l . modificat culoarea $i au tui procedeu.
c1· t h · v · · d et11a, amanz1 a, na$U $1 obtinut laleaua neagra.
d
~n .e mca pt?vm Piticul. A fost $i este folosita In
1mmuarea $1 am- .
.fi 1lteratura
.. .fi ~ ·v
~tnnt1 lC0-1antastica,
Schematizarea este un p'rocedeu folosit
mult in proiectarea tehnica, in grafica, in
pl1 icarea. cl . ~ t hn. v
ar ~1 m e ica. arhitectura. El consta in selectia numai a unor
Multiplicarea sau omisiunea se refera la insu$iri $i omiterea cu buna $tiinta a altora
modificarea numarului elementelor, pastran- pentru a servi mai bine activitatii omului. M
. - - - - - - - - - - - , du-se identitatea lor. Schita unui traseu in~1~ '7
Faceti desenul sche-
Efectul nou rezulta un i:nare Ora$. ofenta matic al unui arbore $i
din inmultirea unor de cme~a ~~m $Ofer a aratati care sunt avantajele
componente sau eli- fost al.catulta pe b~za 1n predarea unei lectii
) I

..f.: minarea unora. In acestui procedeu $l a des re acea categorie de


; '. creatia artistica, aces- fost debarasata de pla:te.
te procedee sunt me- amanuntele inutile. .__________,
reu utilizate. Coloana Analogia a stat la baza multor inovatii $i
infinitului (vezi figura inventii in tehnica $i a unor descoperiri in
alaturata) ~i Masa ta- $tiinta. Acest procedeu presupune, mai intai,
cerii, creatii celebre relevarea insu$irilor comune a doua obiecte
ale lui C Brancu$i, sau fenomene $i a celor cunoscute numai la
~ ilustreaza multipli- unul din obiecte. Apoi, pe baza insu$irilor
carea. Ciclopul din comune, se pot trage concluzii referitoare $i la
mitologie ilustreaza prezenta celorlalte insu$iri ale celui de-al doi-
Coloana irifinitului, de C. Brdncu9i om1smnea. lea obiect, care nu pot fi cunoscute direct. Pe
baza unui astfel de procedeu, s-a elaborat prin M
~ Da\i exemp!e din tehnicii ii din literatura analogie cu cosmosul mo-
delul atomului, care a per- Aratati cat de
~

~tiin!ifico-f~ntast!~.a 1~e pro~use. i~aginative noi, mis cunoa~terea multor mult s-a folosit analogia I
1rezmtate prm munip1tl:are $1 om1smne. J aspecte relationale intre ' in aparitia computerelor.
paiticulele sale elementa.re.

62
r Procesarea informatiilor II

Empatia este aplicatii 1n arta, tehnicii, tarile persoanei care In stare de veghe nu sunt
educatie. Este o transpunere imaginarii ]n plan satisfacute si sunt chiar inhibate constient
) '
si
'
perceptiv, intelectiv, afecti v ]n altceva, acest voluntar. In stare de somn cand reglajele
altceva putand fi o altii persoanii, un obiect, un sliibesc, dorintele $i temerile apar in prim-plan
fenomen etc., faci litand descoperirea de noi $i actualizeaza acele imagini legate de ele.
aspecte $i intelesuri. Manifestand empatie fatii Unele dorinte pot fi respinse in stare de veghe.
de elevi, profesorul Efectul reprimarii se poate pastra insa $i de
Transpuneti-va empa- reu$e$te sa-i inteleagii aceea dorintele se pot asocia cu imagini ce re-
tic in locul parintilor mai bine, sa descopere prezinta un fel de satisfacere deghizata a !or
VO$tri $i identificati a$tep- greutatile pe care le-ar (Freud). De aceea visele au $i un caracter sim- M
tarile lor fata de com- putea avea $i sii bolic $i trebuie descifrate. ~
Amintiti-va un
portamentele $i realizarile giiseascii modalitiiti de Pentru aceasta este nece-
vis recent $i incercati
voastre. predare care i-ar ajuta sara descoperirea legatu- sa gasiti legatura lui cu
....____________. sii le depa$eascii. rii lor cu actiunile, relati- evenimentele din starea
Produsul procesului imaginativ exprima ile, preocuparile persoa-
de veghe.
particularitatile desfa$uriirii acestuia $i, prin nei in stare de veghe.
urmare, este un proiect mintal, adicii o fmbinare In vis, se petrec $i fenomene de reordo-
caracteristica de imagini 1~i idei caracterizata nare $i sistematizare a inf01matiilor. De
prin noutate, originalitate )~i specificitate aceea, combinarile din timpul visului fie le
persona/a (reflectand personalitatea). vor sprijini pe cele din starea de veghe, fie
vor fi chiar rezolvari ale problemelor
6.2. Formele principale ale imaginatiei teoretice $i practice care 11 framanta pe om.
Reveria se desfa.$oara in timpul starilor
Fiind un proces foarte complex, imaginatia de veghe $i de relaxare, cand parca eel in
se desfa$oara in forme variate. Ele au fost cauza i$i lasa gandurile sa vagabondeze.
clasificate dupa mai multe crite1ii, dar cele mai Pomind de la ceea ce vede sau de la o idee
des folosite au fost prezenta intentionalitatii $i care i-a ramas in minte, incep sa apara $iruri
implicarea activa in actele imaginative: de imagini $i idei propulsate de dorinte $i
• formele involuntare: visul din timpul a$teptari. Acestea evolueaza intr-o directie
somnului $i reveria; . fantezista, iar persoana le urmare$te pasiv $i
• formele voluntare: reproductiva, crea- din cand in cand poate interveni CU 0 U$Oara
toare, visul de perspectiva. dirijare in directia dorintelor.
Visul din timpul somnului consta dintr-o Reveria este un fel de expe1iment mintal
inlantuire de imagini, emotii $i reflectii care privind indeplinirea fictiva a d01intelor $i
apar in starea de somn paradoxal $i fata de reducand astfel tensiunea psihica intema
care subiectul este mai mult spectator, generata de ele. Totodata, reveria poate
neputandu-1 dirija $i intelege imediat $i astfel ocaziona combinatii noi $i originale care pot fi
ii · apar haotice $i valorificate in formele superioare ale
absurde. in unele vise, imaginatiei. De aceea, unii auto1i recomanda
imaginile se desfa$oara reveria de scurta durata ca pe o cale a stimuliirii
cu o anumita coerenta, creativitatii. Dar reveria prelungita poate fi
ca scenele unei piese de defavorabila dezvoltarii personalitatii pentrn
teatru, de aceea se spune ca satisfacerea fictiva a dmintelor poate anula
ca au caracter scenic. activitatile reale, practice, eficiente.
Aceasta caracteristica Imaginatia reproductiva este o forma
este explicatii de unii activa, con$tiehta $i voluntara constand in
autori printr-o energie construirea mintala a imaginii unor realitati
potentiala a imaginilor existente in prezent sau in trecut, dar care nu pot
izvorata din asocierea fi percepute direct. Aceasta forma a imaginatiei
lor cu trairile afective, se deosebe$te de memoiia imaginilor pentru ca
Caracterul scenic al unui vis cu dorintele $i a$tep- produsele ei nu au corespondent in experienta

63
II Procesarea informatiilor r
nou trebuinta de au- I. ------·- ·-· .----· -- · ... ·· · WJ
Care dmtre ace$tl fac- ~
anterioara proprie $i sunt, In acela$i timp, re-
.' . . - .
zultatul unui proces activ, In plina desfa$urare. t01 eahzar e, mer ede-1 . d . v .
·b'l 'tvt·l ton ere et1 ca au unpu
.
1s1onat I
Ea este cu atat mai valoroasa cu cat produsele rca m post r r a r e .
A

. . .J
ei se apropie mai rnult de real.
Combinarea de idei $i irnagini se realizeaza
proprn,
.. · ·t t
. t cunoz1
d I" .
11nagmat1a creatoare a 1u1 u1es
. ,, De
a ea, verne $1 1-au faacut sav scne
ten dmfa ea exp 1ora l n u x ;; , I n r ,,~X"'l
sub mfluenta unor indicati i concrete, a unor h \
neClll10SCllLLl . 11a affial1L a LUlla .
i _J
schite sau, eel mai frecvent, a indicatiilor $i Ea este implicata in toate activitatile
descrierilor verbale. Imaginatia reproductiva omului favorizand aparitia ipotezelor, inven-
large$te foatie mult campul mintal. Ea U$U- tarea de cai $i mijloace de actiune, ducand la
reaza, totodata, lntelegerea unor realitati mai noi rezultate.
abstracte (la fizica, matematica, chimie) sau a Visul de perspectiva consta In proiectarea
evenimentelor istorice, fenomenelor geogra- con$tienta $i voluntara a drumului propriu de
fice, a vietii $i sortii personajelor din literatura dezvoltare in acord cu posibilitatile personale
etc. Imaginatia reproductiva intretine interesul $i cu conditiile $i cerintele sociale. Acesta
$i starea optima de atentie in lectura unei carti. contribuie la formarea idealului de viata $i
lmaginatia creatoare este cea mai activa, prin el la motivarea activitatilor curente, a
mai complexa $i voluntara forma a ima- optiunilor profesionale, a actiunilor de auto-
ginatiei. Ease deosebe$te de cea reproductiva formare $i autoeducare.
pentru ca este orientata spre ceea ce este • •-r - •• •
1
... -.r-..'I'"•
• •
.,
-

posibil, ce fine de viitor $i este nou. Formele principale ale imaginatiei ·. ·


• ,-
. y •
-· •
'.
..
.
involuntare ~i pasive ; voluntare ~i active
• • ' • • ~ ._ , • I

• visul din somn • imaginatia reproductiva


• revena • imaginatia creatoare
• visul de perspectiva

6.3. Imaginatia ca proces predilect al


creativitatii
Multi oameni de $tiinta au sustinut ca pentru
creatia din orice domeniu nu sunt suficiente
numai constructiile logice. Acestea din urma se
caracterizeaza prin rigoare, printr-o desfa$urare
ce presupune respectarea stricta a unor reguli $i
in cadrele circumscrise rationalului, realului,
existentului. Ori prin specificul sau, imaginatia
exploreaza necunoscutul, inexistentul, chiar in-
PICTOR DE ANIMAL t:
credibilul, largind considerabil campul cunoa-
$terii umane, inovand, inventand, generand
Transfigurare imaginativii noul. In actul creatiei, imaginatia interactio-
neaza cu gandirea convergenta, dar mai ales cu
Combinatorica sa este complexa, desfa- cea divergenta, productiva, dar pe care le
$Unita in mai multe faze $i caracterizata prin: completeaza $i le depii$e$te.
bogatia procedeelor, ineditul utilizarii lor, Disponibilitatea pentru creatie a imaginatiei
valorificarea combinatiilor incon$tiente, impli- se explica prin urmatoarele trasaturi centrale
carea tuturor disponibilitatilor personalitatii, ale ei:
sustinerea afectiv-motivationala valoroasa. • prelucreaza un material cogilitiv divers:
Produsul imaginatiei creatoare este un imagini, idei $i mai ales imagini concep-
proiect mintal caracterizat prin: noutate, . tualizatc $i semnificative. Acestea din
originalitate, ingeniozitate, personalizare. urma presupun 0 unitate a intuitivului cu
Printre cei mai puternici stimuli ai generalul, fiind mai bogate informational
imaginatiei creatoare sunt: interesul pentru $i avand un mare potential de asociere;

64
r , valorifica toate combinatiile care apar In
Procesarea informatiilor II

· este legata de toate procesele $i


sfera subcon$tientului $i incon$tientului, capacitatile psihice $i mai ales de
amplificandu-$i potentialul creator; personalitatea pe care o exprima $i Ii
• dispune de procedee specifice de proce- ofera noi directii de autorealizare.
Locul sau central In manifestarea persona- 'Si}
sare a datelor experientei anterioare $i de
o mare libertate in organizarea $i desfii- litatii poate fi lndeplinit intr-un astfel de ~
nu?1ai 1n co~ditiil~ ~nei produs imaginativ, cum
$Urarea !or; stranse legatun cu gand1rea este proiectul locuinte-
• este sustinuta de procese afectiv motivatio- care-i sustine, ve1ifica $i !or extraterestre, aratati
nale care pun in centml transformarilor evalueaza rezultatele $i o care este implicarea
imaginative Eul $i dau astfel o perspectiva fere$te de gre$eli $i alune- gandirii $i care a ima-
umana tuturor dimensiunilor sale; cari In fantezii inutile. ginatiei.

i ((
1. 2. 3.

~ ~ !_
4. 5. 6.

--0 ) /V\
7. 8. 9.
2. Se vor alege trei cuvinte cum ar fi: noapte, barca, viitor. Elevii vor face cat mai multe
propozitii sau fraze cu inteles $i In fiecare sa fie incluse, in mod obligatoriu, cele trei cuvinte
alaturi de altele alese de ei.
Se vor acorda doua minute pentru scrierea propozitiilor $i frazelor. Se vor numara
propozitiile $i frazele scrise de fiecare elev $i apoi se va analiza implicarea experientei
anterioare $i a motivatiei in rezolvarea sarcinilor date. Se vor releva atat aspectele generale
cat $i cele particulare, personale.
3. Alegeti doua cuvinte, unul sa fie pentru durnneavoastra relativ neutru, iar altul sa aiba
o puternica incarcatura afectiva. Construiti doua desene $i comparati-le constatand apoi rolul
trairilor afective evocate de acel cuvant.
4. Comparati visul din timpul sornnului cu reveria $i stabiliti asemanari $i deosebiri.
5. Rugati un coleg sa va descrie un elev dintr-o alta clasa pe care el 11 cunoa$te foarte bine,
dar dumneavoastra nu, $i apoi mergeti impreuna cu el ca sa-1recunoa$teti. Va masurati astfel
calitatile imaginatiei reproductive.
6. Daca ti-ai construit deja unideal de viata, arata in ce fel a contribuit visul de perspectiva
la aparitia lui.

65
III Stimularea ~i energizarea comportamentului

Ce rnorcov frurnos'
II vreau' ...
f
1. Motivatia

Procesele sau mecanismele psihice o stmctura psihica activatoare $i predispozanta,


parcurse panii acum sunt absolut cu roluri de autodeterminare prin stimulatii
necesare, dar nu $i suji.ciente. Este de ajuns, ne interne.
putem intreba, ca scopul unei activitafi sa fie clar,
Functiile motivatiei sunt urmatoarele:
corect ~i riguros formulat pentru ca activitatea
respectiva sa conduca la eficienfii? Este suficient • Funcfia de activare interna difuza 1'1i de
ca omul sa dispuna de o buna percepfie $i semnalizare a unui dezechilibru fiziologic sau
memorie, de o gandire flexibilii 1~i de o imaginafie psihologic. In aceasta faza, starea de
bogata pentru afl $i performant? Fara indoiala ca necesitate apare, dar nu declan$eaza 1nca
nu. Atata vreme cat el nu este impins, determinat, actiunea. De obicei, aceasta functie este
stimulat pentru a face ceva sau a fnvafa, a munci, specificii trebuintelor care au o dinamicii
a crea, nu va obfine performanfele dorite. 0 noua deosebita: debuteaza cu o alerta interna,
serie de intrebii.ri apare: de ce reacfioneaza
continua cu o agitatie crescanda, ajungand
oamenii? De ce unul 1~i acela$i om reacfioneaza
diferit fn momente diferite? Raspunsul este chiar la stari de mare lncordare interna, pentru
!impede: deoarece intra in funcfiune 0 noua a se finaliza prin satisfacerea lor.
categorie de mecanisme psihice cu rol de stimulare • Funcfia de declan 1rnre a acfiunilor
$i activare, de sensibilizare selectivii $i imbold, ejective asigura pregatirea $i punerea in
incadrate fn categoria genera/ii de motivafii. disponibilitate a verigilor motorii, activatorii,
in vederea satisfacerii starii de necesitate.
1.1. Definire, functii ~i roluri • Funcfia de direcfionare consta in
orientarea $i centrarea atentiei pe scop, pe
Motivatia este ansamblul stimulilor obiectiv; lipsa ei face ca motivatia sa ramana
interni care determina comportamentul. dezordonata, haotica, sa se consume in gol. ~
• Funcfia de susfinere ~i
Atenfie! Pana acum, ciind utilizam notiunea energizare presupune men- Ganditi-va la o
de stimul, ne refeream la obiectele exteme. De tinerea in activitate a com- stare de necesitate a
data aceasta, avem in vedere ·stimuli care din portamentului declan$at organismului traita
interior 11 determina pe om sa lntreprinda de voi 1n$iva. Anali-
pana la consumarea adec-
actiuni de cautare ~i apropiere sau de evitare $i zati ,,functiile" ei.
vata a starii de necesitate.
respingere.a unor obiecte sau persoane. Esential pentru motivatie este faptul ca ea
Motivatia este ansamblul starilor de instiga, impulsioneaza, declan~eaza acfiunea,
necesitate ale organismului care orienteaza iar actiunea prin intermediul conexiunii
~i dirijeaza comportamentul pe directia
inverse influenteaza insa$i baza motivationala
· satisfacerii lor. $i dinamica ei.
Motivatia este o parghie importanta In
Ea apare atunci ciind in organism se procesul autoreglarii individului, o for/a
produce un dezechilibni ce se cere imperios motrica a intregii sale dezvoltari psihice $i
refacut. Diminuarea sau lipsa substantelor umane. Aceasta inseamna ca selectarea $i
nutritive din organism declan~eaza trebuin- asimilarea, ca $i sedimentarea influentelor
tele organice (de foame, sete). externe se vor produce dependent de
Motivatia este mecanismul psihic dotat cu structurile motivationale ale persoanei.
capacitatea de a permite actiunea independent Motivatia sensibilizcaza diferit persoana la
de factorii exteriori. Ea este o ,,cauza interna", influentele exteme, facand-o mai mult sau

66
r Stimularea ~i energizarea comportamentului III

mai putin permeabila la ea. Acum, intelegem intr-o ,,piramida a trebuintelor" (vezi figura de
mai bine de ce una $i aceea$i influenta mai jos). La acestea, a mai adaugat alte trei
externa produce efecte diferite la persoane categorii de trebuinte (cognitive, estetice, de
diferite sau la aceea$i persoana in momente concordanta). Precizari :facute de el: o trebuinta
diferite ale existentei sale. Motivatia prin este cu atat mai improbabila cu cat este mai
caracterul ei propulsator $i tensional reisco-
continuu satis:facuta (ceea ce inseamna ca tre-
le9te 9i rea9aza, sedimenteza 9i ampl~fica
buinta care motiveaza comportamentul este cea
materialul construcfiei psihice a individului.
nesatisfacuta); o trebuinta nu apare ca motivatie
decat daca cea anterioara ei a fost satisfacuta
1.2. Tipuri de motivatie
(ceea ce sugereaza existenta unei ordini, a unei
Motivatia este o notiune ,,umbrela" cu o succesiuni in satisfacerea lor); aparitia unei
sfera extrem de extinsa in interiorul ei t:rebuinte noi dupa satisfacerea alteia anterioare
incadrandu-se diferite tipuri, cele mai nu se face brnsc, ci treptat; cu cat o trebuinta se
cunoscute fiind: trebuinfele, motivele, afla mai spre varful piramidei, cu atat ea este
interesele, convingerile, idealurile, concepfia mai specific umana (acestea sunt mai putin
despre fume 1~i via/a. urgente din punct de .vedere subiectiv, insa
satisfacerea lor produce fericire, cre$te eficienta
Trebuintele sunt structuri motivafio-
biologica a organismului). Pe baza
nale bazale ~i fundamentale ale perso-
acestei piramide, putem explica
nalitafii, fortele ei motrice cele mai
puternice reflectand, eel mai pregnant, inlantuirea trebuintelor, trecerea de la
echilibrul biopsihosocial al omului in unele la altele, inlocuirea unora cu
condifiile solicitarilor mediului extern. altele, rell$ind sa intelegem niai bine
insa$i conduita individului.
Ele semnalizeaza cerintele de reechilibrare
in forma unor stari $i imbolduri specifice.

~ In functie de geneza ~i continutul lor, ~ Trebuinte de


pot fi clasificate in: trebuinje primare ~ autorealizare
(innascute, cu rol de asigurare a integritatii fizice a
organismului) ~i trebuitije secundare (formate in
decursul vietii ~i cu rol de asigurare a integritatii Trebuinte de stima
psihice ~i sociale a individului). In categoria primelor, $i statut
se incadreaza: trebuintele biologice sau organ ice (de
foame, sete, sexuale) ~i trebuintele jiziologice sau
f uncjionale (de mi~care, relaxare-descarcare ). Ele sunt {~1. _
~ Trebuinte de afiliere
comune pentru om ~i animal, dar la om sunt modelate
~i instrnmentate sociocultural. Cea de a doua categorie
cuprinde: trebuinte materiale (de locuinta, confort, de
unelte ~i instrumente); trebuinte spirituale (de
cunoa~tere, estetice, etice, de rcalizare a propriei
Trebuinte de securitate
personalitati); trebuinte sociale (de comunicare,
anturaj ~i integrare sociala, de cooperare etc.).
~.
0 clasificare interesanta a trebuintelor este
1f2>,~ Trebuinte biologice

facuta de psihologul american A. H. Maslow. El


stabile$te cinci categorii de trnbuinte funda- Pirumida trebuinfelor
mentale, pe care le organizeaza $i strnctureaza

67
III Stimularea ~i energizarea comportamentului

Satisfacerea fireasci:i a trebuintelor se aso- bile ale individului centrate pe un obiect fizic,
r
ciaza cu reducerea tensiunilor, nesatisfacerea o persoana sau o activitate, fara a viza foloase
!or duce fie la dilatarea ~i exacerbarea materiale sau avantaje. Un autor le-a definit ca
acestora, fie la stingerea lor prin saturatie ~i fond ,,tendinta de a ne ocupa de anumite obiec-
reactie de api:irare, !nsotita de perturbari te, de a ne piacea anumite activitati''. lnteresele
caracteriale. Nesatisfacerea !or o perioada sunt formatiuni motivationale mai complexe
mai indelungata de timp pune In pericol decat trebuintele $i motivele deoarece implica
existenta fizica $i psihica a individului. organizare, constanta $i eficienta. In structura
lor psihica intra elemente cognitive, afective $i
Motivele constituie reactualizari ~i trans-
volitive. Orientarea spre o activitate presupune
puneri in plan subiectiv ale starilor de
prezenta unor cuno$tinte, intrarea in functiune
necesitate. a activismului mintal, trairea ei ca stare agrea-
Cand individul i$i da seama de deficitul de bila care produce placere, dar care, totodata, ~
substante nutritive din organism $i se impinge spre actiune, spre
control, spre punerea in dis- Arata cum o
orienteaza spre rnlaturarea lui, trebuinta s-a trebuinta se trans-
transformat deja in motiv. Nu toate motivele ponibilitate a unor calitati forma in motiv, apoi
sunt 1nsa con$tiente. Exista unele motive ale vointei (hotararea, per- in interes.
incon$tiente al caror substrat nu este clar severenta etc.).
delimitat, dar care indeplinesc un rol impor- Convingerile sunt idei adanc irnplan-
tant in activitate. Spre deosebire de trebuinta, tate in structura personalitapi, puternic
care nu intotdeauna reu$e$te sa dedan$eze o traite afectiv, care imping, impulsioneaza
actiune, motivul asigura efectuarea compor- spre actiune.
tamentelor corespunzatoare de satisfacere.
A$adar, motivul poate fi definit ca fiind Nu orice idee este convingere, ci doar cea
mobilul care declan~eaza, susfine energetic ~i care reprezinta pentru individ o valoare, o
orienteza acfiunea. De aici decurg $i cele ce1titudine subiectiva, care 11 ajuta sa stabi-
leasca ceea ce este valabil, optim, necesar, sa
doua segmente ale motivului: unul energizant
distinga intre bine $i rau, frumos $i urat, adevar
$i dinamogen, altul orientativ ~i directional.
$i minciuna. A$adar, sunt convingeri numai
Intre aceste doua segmente exista o foarte
ideile-valoare care se contopesc cu trebuintele
stransa interactiune, a$a incat problema care
$i dorintele individului, cu aspiratiile $i nazu-
se pune nu este aceea de a opta pentru unul
intele lui, cu trasaturile lui de personalitate. Ele
sau altul dintre ele ca fiind mai important, ci i$i au radacinile adanc infipte in afectivitatea
tocmai sustinerea lor reciproca. 0 orientare insului, in emotiile, sentimentele $i pasiunile
slab energizata este la fel de daunatoare ca $i ·sale. Mai mult decat atat, ele se impun in com-
o energizare insuficient directionata. portament, 11 orienteza pem1anent de aceea
Interesele reprezinta orientari selective, sunt nu doar constant promovate, ci $i viiulent
relativ stabile ~i active spre anumite aparate mai ales cand sunt contrazise $i atacate.
dornenii de activitate. in aceste imprejurari, ele devin adevarate idei-
forfa. Convingerile intra in functiune in
Orientarile globale, nediferentiate, situative imprejura1i de alegere sau conflict valoric.
$i fluctuante, oscilante, facultative nu pot fi Daca sunt foarte putemice, de
considerate ca fiind interese ci eel mult un nezdruncinat, ele pot actiona chiar
inceput de cristalizare a acestora. Daca un indi- $i impotriva instinctului de conser-
vid se apuca de multe activitati $i nu finalizea- vare. Multi oameni celeb1i, cum ar
za corespunzator nici una dintre ele, lnseamna fi fi.losofii Giordano Bruno (vezi
ca el nu $i-a format inca interesele. Ele sunt figura alaturata), Thomas Morus, ..
Giordano Bruno,
tendinte, preferinte spirituale, atractii irezisti- au murit pentru convingerile lor. 1548- 1600

68
r Idealurile rcprezintii proiecpi ale
Stimularea ~i energizarea cornportarnentului

cognitivul cu valoricul $i se 1mpline$te 1n


III

individului In sisteme ck imagini ~i idci actiune. Existand conceptii ~tiintifice sau


care Ii ghideaza lntreaga cxistcnpi. ne$tiintifice, realiste sau utopice (fanteziste),
Ele reflecta ~ i transfigureaza atat experienta materialiste sau idealiste, progresiste sau
proprie, cat $i experienta semenilor devenind, retrogradate, ea presupune intotdeauna optiu-
in cele din urma, anticipari, generalizari $i
nea valorica. De aceea, WJ
intre convingeri, idea- Ganditi-va la pro-~
optimizari ale proiectului existential. ldealul
luri $i conceptia despre priile voastre resorturi
nu reprezinta o simpla formula cognitiva de
lume ~i viata exista o motivationale.
viata, preluata necritic din afara prin imitatie, ci
este plamadit de individ in functie de foarte stransa inter- Puteti identifica prin-
paiticularitatile lui proprii. Numai in felul dependenta, impreuna tre ele convingeri, idea-
acesta, el se integreaza valorilor personalitatii, constituind un complex luri $i conceptii despre
iar cu timpul devine o valoare personala, motivational de prim viata, lume, societate?
ordin al personalitatii.
reu~ind sa motiveze comportamentul.
Cercetarile romane~ti de psihologie au aratat ca
In procesul functionalitatii concrete a
acestor tipuri de motivatii, apar o multitudine
in strnctura psihologica a idealului se includ
de efecte. Astfel, daca un tip de motivatie este
trei elemente fundamentale: sensul ~i
impiedicat, barat, privat de satisfacerea legiti-
semnificafia vie/ii (directia spre care se
ma apare efectulfrustrarii. Daca la un moment
orienteaza o persoana, definita In functie de
dat sunt activate concomitent doua sau mai
modul de existenta sociala, cultura spirituala,
multe tipuri de motive contradictorii, apare
valoare morala); scopul viefii (ca obiectiv al
conjlictul motivafional. Satisfacerea deplina,
vietii, ca valoare personala suprema ce
chiar in exces a unor tipuri de motivatii,
prefigureaza destine, ca o componenta intelec-
genereaza efectul de saturafie. Cand un scop
tual-voluntara, dar $i axiologica a idealului);
sau un obiect al motivatiei este inlocuit cu un
modelul de via/a (ghidul propus a fi urmat $i
altul asistam la aparitia efectului de substitufie.
atins, un fel de Eu ideal care calauze~te viata).
Idealul (moral, filosofic, estetic, polititc,
existential etc.), ca ceva ce nu exista, dar ar 1.3. Structuri motivafionale
putea fi, ca motiv central al existentei, ca
Tipurile motivatiei se inlantuie unele cu
optiune valorica $i programatica de viata, ca altele, se intersecteaza $i se interactioneaza
,,Stea calauzitoare" reprezinta 0 adevarata forfa reciproc. Ca urmare a acestui proces, apar o
spiritu_ala , decisiva pentrn individ. . serie de structuri motivafionale complexe.
Conceppa despre lume ~i viata constituie • Motivapa pozitiva ~i motivapa negativa
o formatiune motivationala cognitiv-valo- Prima este produsa de stimularile premiale
rica de maxima generalitate, ce cuprinde (lauda, incurajarea) $i se soldeaza cu efecte
ansamblul parerilor, ideilor, teoriilor despre benefice asupra activitatii sau relatiilor
om, natura, societate. interumane, cum ar fi apropierea activitatilor,
angajarea in ele, preferarea persoanelor etc.
Ideile $i teoriile din cadml ei nu au doar o Cea de a doua este produsa de folosirea unor
valoare de fapt de cunoa$tere, ci $i de stimuli aversivi (amenintarea, blamarea,
convingeri. Ea . reprezinta o structura pedepsirea) $i se asociaza cu efecte de abtinere,
motivationala globala cu rol strategic in evitare, refuz.
raport cu orientarea comportamentului. Interesant din acest punct de vedere este
Formata sub incidenta conditiilor de viata, un experiment organizat de psihologul
dar $i a culturii $i educatiei, fiind rezultanta american E. B. Hurlock. El a impartit o clasa
experientelor personale traite pe drumul de elevi in trei grnpe care aveau sarcina de a
sinuos $i singular al vietii, ea reunqte rezolva timp de 5 zile probleme simple de

69
III Stimularea ~i energizarea comportamentului r
aritmetica. Inainte de inceperea activitatii, atras de aceasta actiune, invata din nevoia de
primului grup de copii i se aduceau elogii a- ~i tine treaza trebuinta de orientare ~ i inves-
pentru modul de indeplinire a activitatilor din tigatie, atunci spunem ca este animat de o
ziua precedenta, celui de al doilea grup i se motivatie intrinseca. Daca sursa generatoare a
raceau observatii, iar ultimul grup nu era nici
laudat, nici dojenit. S-a conslalal ca cea mai sugerata acestuia sau chiar impusa de o alta
eficace a fost lauda deoarece s-a asociat cu persoana, daca ea nu izvora~te din specific~!
instalarea unor stari afective pozitive, activitatii desra~urate, atunci avem de a face
tonifiante; utilitatea dojenelilor scade pe cu o motivatie indirecta sau extrinseca. Un
masura ce se utilizeaza continuu dat fiind
copil care invata pentru nota sau pentru ca i s-a
faptul ca produce stari afective neplacute; cea
promis un cadou, un tanar care opteaza pentru
mai neeficienta este ignorarea deoarece in
o profesiune datorita salariului mare garantat
cazul ei lipsesc trairile afective (vezi figura
pentru practicarea ei, sunt impulsionati de
de mai jos).
motivatii extrinseci.
• Motivatia cognitiva ~ i motivatia
afectiva
Prima i~i are originea in activitatea explo-
25- -------- Uiudat ratorie, in nevoia de a ~ti, de a cunoa~te, de a
-·-·-·- Dl~jenit fi stimulat senzorial, forma ei tipica fiind
................... !gnorat
curiozitatea pentru nou, complex, pentru
20 - ...... ... ~ schimbare. Se rtume~te cognitiva deoarece
, ,., . ,,.---- .......... _ .,., ... actioneaza dinlauntrul proceselor cognitive
,,. .,.
(dinlauntrul perceptiei, gandirii, memoriei,
/""'
15 - ./~·
.'.1.... ...'·--....
imaginatiei), stimuland activitatea intelec-
./}..·· .
..... .'· ..............___, .,_,,,. _ ... . . tuala din aproape in aproape. Astfel, de la

-': · ' ' II• t •

. ...... .
to t t t f t • t t •

explorare se trece la reproducere, de aici la


I I I intelegere, apoi la interes ~tiintific, pentru ca
J~ a zi II-zi llI-zi IV-zi V-zi in final sa se ajunga la inclinatia creativa. Ea
i~i gase~te satisfactia 1n nevoia de a intelege,
explica, rezolva ca un scop in sine. Motivatia
Efectul laudei, dojanei ~i ignorarii asupra performanfei afectiva este determinata de nevoia omului
de a obtine aprobarea din partea altor
• Motivatia intrinseca ~i motivatia persoane, de a se simti bine in compania
extrinseca altora. Cand copiii invata pentru a-~i satis-
Aceasta clasificare are in vedere . face parintii sau pentru a nu pierde aprobarea,
rap01iarea motivatiei la sursa ei producatoare. dragostea lor, spunem ca sunt animati de o
Daca sursa generatoare se afla in subiect, in motivatie afectiva.
nevoile ~i trebuintele lui personale, daca ea
este solidara cu activitatea desra~urata de 1. Cum pot fi apreciate aceste structuri ~
subiect, atunci vorbim de existenta unei motivationale din perspectiva productivitatii lor?
motivatii directe sau intrinseci. Specificul Ele sunt inegal sau egal productive?
acestei forme de motivatie consta in Argumentati.
satisfacerea ei prin insa~i indeplinirea actiunii 2. Prin ce mijloace ~i modalitati putem cre~te
adecvate ei. Cand cineva se plimba pentru gradul de eficienta a diferitelor structuri motiva-
...,,l Xn a ... aa rl~ a nl1rnhn ,..,.; +. ..... tionale?
I.
C P. n 4-,... ......... ... - .4. ..... -,-,--- '--- ..
.1-'lavvl v UV ._. " '"' }'' vuc;:;;Lc; V l,;(1llc; pc;Hll U
HHVa,
Enumerati cateva dintre ele .
ca 11 intercseaza, joaca tenis pentru ca este
70
r
I

1. 4. Motivatie ~i performanta.
Stimularea ~i energizarea comportamentului

Eficienta activitatii depinde insa nu numai


III

Optimum motivational de relatia dintre intensitatea motivatiei $i


complexitatea sarcinii (care poate fi sarcina
Motivatia nu trebuie considerata ~i
de invatare, de munca sau de creatie), ci $i de
interpretata in sine, ca un scop in sine, ci pusa
relatia dintre intensitatea motivatiei ~i gradul
in slujba obtinerii unor performante inalte.
de dificultate a sarcinii cu care se confrunta
Performanfa este un nivel superior de
individul. Cu cat intre marimea intensitatii
fndeplinire a scopului. Din perspectiva
motivatiei $i gradul de dificultate a sarcinii
diferitelor forme ale activitatii umane Qoc,
exista o mai mare corespondenta. ~i adecvare,
invatare, munca, creatie) ceea ce intereseaza
cu atat eficinta activitatii va fi asigurata. in
este valoarea motivatiei · ~i eficienta ei
acest context, in psihologie a aparut ideea
propulsiva. in acest context, problema rela-
optimumului motivational, adica a unei
tiei dintre motivatie ~i performanta are nu
intensitati optime a motivatiei care sa permita
doar o impo1ianta teoretica, ci ~i una practica.
obtinerea unor performante in~lte sau eel
Relatia dintre motivatie, mai corect spus
putin a celor scontate.
dintre intensitatea motivatiei • ·~i nivelul
De optimum motivational, putem vorbi in
performantei este dependenta de complexi-
doua situatii:
tatea activitatii (sarcinii) pe care subiectul o are
• cand dificultatea sarcinii este perceputa
de indeplinit. Cercetarile psihologice au aratat
(apreciata) corect de catre subiect.
ca 1n sarcinile simple (repetitive, rutiniere, cu
In acest caz, optimum motivational
componente automatizate, cu putine alternative
inseamna relatia de corespondenta, chiar de
de solutionare) pe masura ce cre~te intensitat~a
echivalenta intre marimile celor doua variabile.
motivatiei, cre~te ~i nivelul performantei. In
Daca dificultatea sarcinii este mare, inseamna
sarcinile complexe insa (creative, bogate ill
ca este nevoie de o intensitate mare a
continut ~i in alternative de rezolvare ), cre$terea
motivatiei pentru indeplinirea ei. . Daca
intensitatii motivatiei se asociaza pana la un
dificultatea sarcinii este medie, o motivatie de
punct cu cre$terea performantei, dupa. ~are
intensitate medie este suficienta pentru
aceasta din Urm.a scade (vezi figura de ma1Jos).
solutionarea ei etc;
• cand dificultatea sarcinii este perceputa
(apreciata) incorect de catre subiect.
In acest caz, ne confruntam cu doua
situatii tipice: fie cu subaprecierea semni-
ficatiei sau dificultatii sarcinii, fie cu
supraaprecierea ei. Ca urmare, subiectul nu va
fi capabil sa-$i mobilizeze energiile $i ef~rtu­
rile corespunzatoare ind~plinirii sarcinii. Intr-
un caz, el va fi submotivat, va activa in condi-
tiile unui deficit energetic, ceea ~e va duce in
final la nerealizarea sarcinii. In eel de al
Sarcini '
doilea caz, subiectul este supramotivat, actI-
'

veaza in conditiile unui surplus energetic care


1-ar putea dezorganiza, stresa, i-ar putea
cheltui resursele energetice, chiar inainte de a
Jntensitatea motivatiei se confrunta cu sarcina. Cand un elev trateaza
cu U$Urinta sau supraestimeaza importanta
Relafia dintre performanfa )~i intensitatea motivajiei unei teze sau a unui examen va ajunge la
acela$i efect: e$ecul. In aceste conditii pentru

71
III Stimularea ~i encrgizarea comportamentului r
a obtine un optimum motivational este personalitatii, ci o autodepa~ i re a posibi li-
necesara o u,rnara dezechilibrare lntre tatilor ei.
intensitatea motivatiei $i dificultatea sarcinii.
Stimulul motivational care 1mpinge spre
De exemplu, daca dificultatea sarcinii este
realizarea nnor progresc ~i autodepa~iri
medie, dar este apreciata (incorect) ca fiind
evidcntc poarta drnumirea dc nivel de
mare, atunci o intensitate medie a motivatiei
aspiratie.
este suficienta pentrn realizarea ei (deci o
U$Oara submotivare). Optimumul motiva- Acesta trebuie raportat la posibilitatile $i
tional se obtine prin actiunea asupra celor aptitudinile subiectului (un 7 va fi un nivel de
doua variabile care intra in joc: obi~nuirea aspiratie crescut pentru un elev slab, accep-
indivizilor de a percepe cat mai corect tabil pentru unul mediocru, dar o deceptie
dificultatea sarcinii (prin atragerea atentiei pentru unul bun). Pentru elevii slabi $i
asupra importantei ei, prin sublinierea mediocri, nivelurile de aspiratie relativ
momentelor ei mai grele etc.) sau prin scazute reprezinta succes, in timp ce pentru
manipularea intensitatii motivatiei in sensul cei cu aptitudini, un regres, ei vor regresa
cre~terii sau scaderii ei (introducerea unor chiar ~i sub raportul valorificarii capacitatilor
emotii puternice de anxietate sau frica ar de care dispun. De aceea, este bine ca nivelul
putea cre~te intensitatea motivatiei, anuntarea de aspiratie - pentru a avea un efect pozitiv -
elevilor sau a subordonatilor ca in curand va sa fie cu pu/in peste posibilita/ile de moment.
avea loc o inspectie se soldeaza cu acela~i Nu trebuie uitat niciodata ca discrepanta prea
efect). mare dintre capacitati ~i aspiratii este
in cadrul activitatii, trebuie sa ne periculoasa. La Fontaine spunea, intr-o
multumim nu cu orice fel de performanta, ci fabula a sa, ca atunci cand 0 broasca i$i
cu performante cat mai bune, cat mai inalte, propune sa se umfle pentru a ajunge elefant,
care sa insernne nu doar o simpla realizare a sfar$e$te prin a plesni.

-

- -.
• - ·,;·y
_, .... ' .. ,
~ -.~' •
~
•1 •
.
~ ' , I,,-,
- ..
>

. APLICATll ".. :.
1. Aplicati pe o clasa de elevi un chestionar scurt cu doua \'ntrebari: ,,Cand \'nvat, de ce
invat?"; ,,Cand nu invat, de ce nu invat?" (eventual puteti preciza un anumit obiect de
invatamant).
Cereti sa se enumere eel putin cinci raspunsuri la fiecare intrebare. Analizati raspunsurile
recoltate $i constatati ce forme sau tipuri de motivatie predomina.

2. Cautati, la psihologie sau la orice alt obiect de invatamant, cat mai multe exemple noi,
neobi$nuite, frapante, contradictii, paradoxmi de idei etc., care sa va creasca motivatia
invatarii.

3. Faceti urmatornl experiment. Sarcina: trasarea tiri.1p de 15 secunde a cat mai multor
liniute verticale unele dupa altele. inainte de a \'ncepe activitatea, ganditi-va cate liniute
credeti ca veti putea trasa in cele 15 secunde. Scrieti numarnl in dreapta paginii sus. incepeti
~i trasati liniutele. Cate ati obtinut? Scrieti numarnl alaturi de eel dinainte.
Repetati activitatea, dar nu inainte de a nota numarul de liniute pe care credeti ca-1 veti
realiza de data aceasta. Procedati in acest fel de mai multe ori. Analizati rezultatele obtinute
I ~i explicati-ie cu ajutorui dornnului profesor. J
72
r Stimularea ~i cnergizarea comportamentului
Vai, draga, ce cmotii
" .
III

11111 provoc1.·1 ...

2. Afectivitatea

Omul nu se raporteaza indiferent la realitate, Procesele psihice care reflec-


dimpotriva, obiectele, fenomenele, evenimentele ta relatiile dintre subiect ~i obiect sub
care acfioneaza asupra lui au un ecou, o fo r ma de trairi, uneori atitudinale, poarta
rezonanfa fn con1~tiinfa sa, trezesc la via/a anumite denumirea de procese afective.
trebuinfe, corespund sau nu nevoilor lui, fi satisfac
sau nu interesele, aspirafiile, idealurile. lntre Intre procesele afective ~i cele cognitive,
stimulii interni (pe care i-am reunit sub denumirea exista o serie de diferentieri.
de motivafie) ~i realitatea fnconjuratoare au Zoe Procese cognitive: ~
confruntari 1~i ciocniri ale caror efecte sunt tocmai • fn ele, omul opereaza cu instrumente
procesele afective. in timp ce aprobarea sau
specializate (gandirea cu opera/ii, memoria cu procese,
satisfacerea cerinfelor interne genereaza placere,
imaginafia cu procedee);
mulfumire, entuziasm, bucurie, contrazicerea sau
nesatisfacerea for duce la neplii.cere, nemulfumire, • subiectul se subordoneaza obiectului pe care fn-
indignare, tristefe etc. cearca sa-l epuizeze cognitiv;
• ceea ce conteaza la ele sunt potenfele ~i organi-
zarea cognitiva a indivizilor.
2.1. Specificul afectivitatii ~i relafia ei
Procese afective:
cu alte fenomene psihice
• omul reacfioneaza cu fntreaga lui fiinfii., afecti-
In cadrul proceselor afective pe prim plan vitatea este o vibrafie, concomitent organica, psihica 1~i
se afla nu atat obiectul, cat valoarea ~i sem- comportamentala, ea este te1isiunea fntregului 01ganism
nificatia pe care acesta o are pentru subiect. cu efecte de atracfie 1~i respingere, cautare ~i evitare;
Nu obiectul in sine este imp01iant, ci relatia • subiectul se subordoneaza relafiei, fntr-un fel sie1~i,
- - - - - - - - - - . dintre el ~i subiect pentru ca el este eel care introduce o anumita valoare
Dati exemple de situatii in pentrn ca numai in- sau semnificafie emofiona!a in obiectul rejlectat;
care unul $i acela~i obiect pro- tr-o asemenea rela- • conteazii. 01ganizarea motivafionala a indivizilor,
duce stari afective variate unor raportul obiectului (perceput, gandit sau imaginat) cu
tie obiectul capata .
persoane diferite sau la una ~i necesitafile, cu gradul !or de satisfacere.
semnificatii in
aceea~i persoana in momen-
functie de gradul ~i
te/situatii diferite. Explicati de Diferente exista ~i intre afectiv ~i
durata satisfacerii
ce se intampla a~a. motivational, in cazul primului contand
'-----------~ trebuintelor. efectul de camp (in care deplasarea unui punct
Relationarea uni ca sau · repetata a indivi- determina o variatie dinamica intr-un alt
dului cu diverse obiecte, fenomene, persoane, punct, nascandu-se astfel un curent de
evenimente se echilibrare preferentiala care dispare o data cu
soldeaza cu con- lichidarea tensiunii), in timp ce in cazul celui
struirea treptata, de-al doilea, esential este caracterul vectorial. 'jfJ
in plan subiectiv,
a unor atitudini, 1. Cand conflictul afectiv produs de ciocnirea ~
dintre emotii, sentimente, pasiuni este solidar cu
a unor pozitii
conflictul cognitiv, cu ciocnirea ideilor, modalitati-
fata de acestea, lor de rezolvare etc. randamentul activitatii intelec-
atitudini care pot tuale cre~te sau scade?
fi oricand rede- 2. Cand tensiunea afectiva scade ajungandu-se
clan~ate (vezi pana la starea de indiferenta, capacitatea individu-
figura alaturata). lui de a solutiona probleme noi cre~te sau scade?
Relafionarea afectiva ·

73
III Stimularea ~i energizarea comportamentului

Aceste diferente nu trebuie sa ne duca la A. Procesele afective primare au un


r
considerarea afectivitatii ca fiind rupta de caracter elementar, spontan, sunt slab
cognitiv $i motivational, dimpotriva intre ele organizate, mai aproape de biologic
exista o foarte stransa interinfluentare, ba (instinctiv) ~i mai putin elaborate cultural,
~~-c_h_
ia_r_o_c_o_n_ve_rt_i_re~a_u_n_o_
ra_i_n_a_.lt_e_le_._ _ _ cle tind sa scape controlului c on~Hent,
'Cl Explicati urmatoarele formulari: rational.
a. Procesele afective sunt motive active aflate
in plina desfa$urare, iar motivele sunt procese In categoria lor includem:
afective condensate, cristalizale, ,,soliJificate". a. Tonul afectiv al proceselor cognitive,
b. Starile afective nu sunt simple umbre, pro- care se refera la reactiile emotionale ce
iectii in con$tiinta ale unor stari organice, dublete 1nsotesc $i coloreaza afectiv orice act de
gratuite ale unor dezechilibre fiziologice.
cunoa$tere; o senzatie, o reprezentare, o
Practic, nu exista fenomen psihic cu care amintire, un gand etc. trezesc in noi stari
procesele afective sa nu se afle in relatii de afective de care adeseori nici nu ne dam
interactiune $i interdependenta. Afectivitatea seama; culorile, sunetele, mirosurile
este prezenta incepand cu pulsatiile incon$tien- percepute genereaza nu doar acte cognitive,
tului $i terminand cu realizarile ultimative ale ci $i afective (de placere, neplacere, etc.).
con$tiintei. Tocmai de aceea ea este considerata b. Trairile afective de provenienta
ca fiind componenta bazala, infrastructurala a organica sunt cauzate de buna sau proasta
psihicului, dar $i nota lui definitorie, deoarece functionare a organelor interne; ele sunt
prin afectivitate omul se diferentiaza profund datorate, mai ales, ,,ciocnirilor" dintre
de roboti $i calculatoare, de a$a zisa inteligenta organele interne in stare de boala; in
artificiala. Daca ratiunea omului poate fi cardiopatii apar stari de alarma afectiva, in
reprodusa de calculator, starile $i trairile bolile gastro-intestinale apar stari de
afective vor ramane apanajul lui specific. mohoreala, in hepatita predominanta este
euforia, pentru ca in maladiile pulmonare sa
2.2. Clasificarea trairilor afective fie mult mai frecvente starile de iritare.
c. Afectele sunt procese afective simple,
Si notiunea de afectivitate, la fel ca $i cea de primitive $i impulsive, puternice, foarte
motivatie, este de tip ,,umbrela", adica un intense $i violente, de scurta durata, cu
concept cuprinzator incorporand in sine o aparitie brusca $i desfa$urare impetuoasa.
multitudine de stari $i trairi afective. Groaza, mania, frica, spaima, accesele de
In clasificarea acestora se utilizeaza plans zgomotos, rasul in hohote etc. sunt
mai multe criterii, cum ar fi : intensitatea, astfel de afecte care, de$i reorganizate
durata, complexitatea, gradul lor de con- cultural, se afla foarte aproape de instincte. ~
$tientizare etc. Inspirati de studiile asupra Ele sunt insotite de o . .
afectivitatii ale psihologului roman Vasile expresivitate bogata, se Putet1 descn~ u~.
Pavelcu (vezi figura alaturata), manifesta direct, uneori afect pe c.ar~ 1.-ati trait?
vom utiliza criteriul corelatiei necontrolat, ducand chiar (caract.er/s)tlci, cauze;
. consecmte
dintre activitatea scoartei cere- la acte necugetate. De$1
brale (centri nervo$i superiori) se supun mai greu controlului con$tient,
$i ai subscoartei cerebrale acesta nu este total exclus $i tocmai de aceea
(centri nervo$i inferiori). In omul nu este considerat a fi iresponsabil de
functie de acest criteriu, vom actiunile efectuate sub impulsul afcctelor.
stabili trei mari categorii de Angajarea 1ntr-o alta activitate, efectuarea
Vasile Pavelcu procese afective: primare, unor mi$cari preventive ar putea contribui la
1 . - - _1
_9_oo_
-_i 9_9 i_ __. complexe, superioare. stapanirea lor.

74
r
I
Stimularea ~i energizarea comportamentului III

B. Procesete afective complexe bene- obicei creeaza un fond pesimist) sau retinuta $i
ficiaza de un grad mai mare de am pl ificata (daca este vorba de o dispozitie
con~tie ntizare $i intelectualizare. pozitiva care creeaza un fond optimist). Daca
dispozitiile se repeta, se pot transforma In tra-
Cuprind:
a. Emofiile curente sunt forme afective
saturi de caracter. Firile inchise, tacitume,
de scmia durata, active, intense, provocate de anxioase, mohorate, blazate, ca $i cele deschi-
insu$irile separate ale obiectelor, au caracter se, bine dispuse, vesele, entuziaste se formeaza
situativ, deSia$Urare tumultuoasa sau calma, tocmai prin repetarea $i prelungirea in timp in
orientare bine determinata (spre un obiect sau personalitatea individului a dispozitiilor afec-
o persoana anumita). Printre acestea tive traite de acesta in existenta sa personala.
enumeram: bucuria, tristetea, simpatia, C. Procesele afective superioare se
antipatia, entuziasmul, admiratia, dispretul, caracterizeaza printr-o mare restructurare
speranta, deznadejdea, placerea, dezgustul ~i raportare valorica, situata nu la nivel de
etc. Ele sunt mult mai variate $i diferentiate obiect (ca cele primare), de activitate (ca
decat afectele, manifes- cele cornplexe), ci la nivel de personalitate,
Analizati-va
~
din tandu-se intr-un compor-
depa~ind prin confinutul ~i structura lor
punct de vedere psi- .
tament mai nuantat $1 starile ernofionale disparate ~i tranzitorii.
hologic 0 mare bu- rafinat, in principal, dupa
curie pe care ati trait-o a. Sentirnentele sunt trairi afective inten-
candva. tipare $i conveniente
.__________ socio-culturale. se, de lunga durata, relativ stabile, specific
umane, conditionate social-istoric. Prin gra-
b. Emofiile superioare sunt legate nu atat
dul lor de stabilitate $i generalitate iau forma
de obiecte, cat de o activitate pe care o desra-
unor atitudini afective care se pastreaza
$Oara individul. Ele pot sa apara 1n activitatile
multa vreme, uneori toata viata, chiar $i
intelectuale, in reflectarea frumosului din rea-
atunci cand situatia provoaca noi sentimente.
litate, in realizarea comportamentului moral.
Datorita stabilitatii lor putem anticipa
De obicei presupun evaluari, acordari de
conduita afectiva a individului. Sentimente ~
semnificatii valorice activitatilor desfa$urate. ca dragostea, ura,
Cand intre ele $i situatiile de viata exista coinci- invidia, . gelozia, Pe baza observatiei
dente, asistam la acumularea $i sedimentarea admiratia, indoiala, sau autoobservatiei invocati
lor treptata, fapt care genereaza stari emotionale recuno$tinta includ $i identificati/descrieti cele
concordante.. Conflictul dintre a$teptarile $i elemente de ordin trei faze ale formarii $i
obi$nuintele emotionale pe de o parte $i carac- intelectual, motiva- dinamicii sentimentelor:
terul inedit al situatiilor cu care ne confruntam • faza de cristalizare,
tional, voluntar $i
pe de alta parte produce $OCU1 emotional. Spre • faza de maturizare,
caracterizeaza omul
deosebire de afecte, ele se supun in mai mare • faza de decristalizare.
ca personalitate.
masura invatarii, existand chiar 0 forma de Ca generalizari ale emotiilor, sentimentele
invatare numita invatare afectiva. pot fi: intelectuale (curiozitatea, mirarea,
c. Dispozifiile afective sunt stari difuze, cu indoiala, dragostea de adevar), care apar in
intensitate variabila $i durabilitate relativa. procesul cunoa$terii $i reflecta relatia fata de
Spre deosebire de emotii care au o orientare ideile proprii sau ale altora; estetice (admi-
precisa, ele sunt mai vagi. Aceasta nu ratia, extazul) aparute in procesul reflectarii
inseamna ca nu au o cauza sau chiar mai multe, frumosului din viata, natura, societate; morale
insa individul, eel putin momentan, nu-$i da (patriotismul, datoria) ce reflecta atittidinea
seama de existenta acesteia. Un elev poate fi fata de bine sau rau, fata de conduitele per-
bine sau prost dispus rara sa-$i dea seama de ce sonale sau ale semenilor. Pe fondul sau in
anume. In urma unei analize atente, cauza stransa legatura cu ele, se formeaza senti-
dispozitiei poate fi depistata $i inlaturata (daca mentele Eu-lui (amorul propriu, sentimentele
este vorba de o dispozitie negativa care de

75
III Stimularea ~i energizarea comportamentului

de inferioritate sau de superioritate). Situatia la care pasiunile fac ravagii in personalitatea


individului de ,,a fi in lume" sau ,,de a fi in lor. Punandu-$i in fonctie pasiunile nobile cu
timp" genereaza atitudini distincte fata de orientare sociala pentru adevar, dreptate,
ambiguitatea destinului, angoasa $i speranta progres, omul se revitalizeaza, 1$i consuma

~
- - -- -- ----. ca sentimente extrem de energia creatoare, biruie rnulte greutati . rn
Un psiholog francez,
complexe, dar decisive acela$i timp, el trebuie sa lupte cu pasiunile
Theodule Ribot, a
pentru viata individului. negative, a$a numitele patimi sau vicii, dirijate
scris o caiie intitulata
La fel de importante sunt de scopuri egoiste, daunatoare, ce pun
,,Logica sentimentelor".
in ce sens credeti ca se $i sentimentele sociale 1~i stapanire pe personalitate $i o domina,
.d · psihosociale ale omului devitalizeaza $i deviaza comportamental.
poate vorb1 e o 1og1ca a
y

sentimentelor? (vanitatea, demnitatea, ..------ ~


~----------' sociabilitatea).
b. Pasiunile sunt sentimente cu o orientare,
intensitate, grad de stabilitate $i generalitate in figura alaturata este
foaiie mare, antrenand intreaga personalitate. redata o celebra sculptura a lui
~ Comentati urmatoarele afirmatii: ,,omul nu e C. Brancu$i.
Ce traire afectiva identificati?
decat o forta latenta" (Amie!); ,,emotiile
actioneaza ca o apa ce rupe digurile, pasiunile
actioneaza ca un torent care-$i scobe$te din ce in
ce mai profund albia".

Daca emotia este pasagera, simpla, 2.3. Proprietatile trairilor afective


dezordonata, pasiunea este durabila, complexa,
organizata. De altfel in toate tipologiile Cand vorbim de proprietatile trairilor
personalitatii, emotiyul $i pasionatul forrrieaza afective avem in vedere nu notele lor distinc-
tipuri distincte, p1imul fiind exploziv, un foe de tive $i definitorii care le individualizeaza In
artificii, celalalt constant, un fel de bee ce raport cu alte fenomene psihice, ci capa-
ilumineaza tot timpul. Totu$i pasionatul nu citafile sau disponibilitafile pe care le poseda.
poate trai fara proliferarea emotiilor pe care $i a. Trairile afective dispun de capacitatea de
le provoaca sau le suporta. El are nevoie de a se exterioriza, de a putea fi ,,vazute",
noutati, de surprize, de obstacole, dore$te ,,citite", ,,simtite", proprietate pe care o numim
absolutul, respinge satisfactiile !imitate ofe1ite expresivitate emofiona/a; Exteriorizarea se
de realitate. Ca urmare, el cauta, gase$te sau realizeaza p1in inte1mediul unor sernne exte-
produce tot timpul motive de nelini$te, prilejuri rioare care poarta denumirea de expresii
de a fi activ. Psihologia clasifica pasiunile in emotionale. Acestea sunt: mimica $i pantomi-
doua mari categorii: pasiuni lucide sau nobile mica (ris, pliins, zambet, dans etc); modificfai
$i pasiuni oarbe. Acestea din urma sunt fondate de natura vegetativa (amplificarea sau dimi-
pe trei centre de interes fundamentale: Eu! nuarea ritmului respiratiei, vasoconstrictia $i
(pasiunile posesive: avaritia, cupiditatea, vasodilatatia, cre$terea conductibilitatii elec-
fanatismul); Altul (gelozia, ambitia); Lumea trice a parului, hiper sau hipotonusul muscular,
(pasiunea pentru jocurile de noroc sau pentru modificarea compozitiei chimice a sangelui ~
alte jocuri intelectuale). Accentuarea lor duce sau a hormonilor etc.);
la adevarate psihoze pasionale (delirurile mod1.fi1carea vocn.. (a mten-
· Zambetul este o
revendicative, erotomania, gelozia morbida). s1'tYt" ·t ·
a~11, n mu1m vor m1,
b' ·· expresie emotionala
Cine nu-$i aminte$te de unele personaje timbrului vocii etc.). specific umana. Enu-
merati cateva dintre
celebre ca Othelo, marchizul de Sade Phedra Expresiile emotionale nu
'
Gobseck, Harpagun, Bagi Tudose etc ... etc .. .,
' I
sunt izolate unele de altele, varietatile lui. I
76
r ci se coreleaza $i se subordoneaza starilor
Stimularea ~i energizarea comportamentului

sele; comporiarnentul invers ar fi un excmplu


III

afective dand na$tere la ceea ce se nume$te tipic de dezadaptarc exprcsiv-emotionala).


conduita emofiona!-expresiva. De exemplu, • Roi de contagiune (de a se transmite $i de
conduita expresiva a tristctii (bratele atarnate, a trezi reactii similare $i la alte persoane, de a
capul aplecat, pleoapele $i coltul buzelor lasate da na$tere la stiiri afective colective - pozitive
in jos, mi$cari fara vigoare, ochi ,,stin$i", fata sau negative - prin aceasta intiirindu-se forta de
,,piimantie") se deosebe$te de conduita coeziune sau de dezbinare a membrilor
expresiva a bucuriei (tinuta dreapta, zvelta, grupurilor).
ochii deschi$i, stralucitori, mobilitatea bratelor, • Roi de accentuare sau de diminuare a
in gcnere a mu$chilor etc.). fnsii.~i trairii afective (plangand ne putem
,,descarca", elibera sau dimpotriva ,,incarca"
afectiv).
In viata sociala, uncle expresii $i conduite
emotionale se convenfionalizeaza, sunt
intarite $i valorificate, altele inhibate $i
respinse, avand loc parca un fel de ,,dresaj
-~EK-G-. .JwliL afectiv". In cultura occidentala de exemplu,
plansul este rezervat femeilor $i refuzat
barbatilor, in timp ce in alte culturi, el este
incurajat tocmai la biirbati. Apoi, uncle
expresii emotionale se standardizeaza, se
Modificiiri biofiziologice ce indicii prezenfa unor triiiri generalizeaza $i se asociaza cu o serie de
emofionale (EEG - electroencefalogramii, semne afectogene <land na$tere astfel unui
EDG - electrodermogramii, EMG - electromiogramii, EKG ,,limbaj afectiv". Tristetea produsa de
- electrocardiogramii) pierderea unei persoane dragi este simbolizata
prin doliu - negru, la anumite popoare; alb, la
Expresiile emotionale indeplinesc roluri altele. Sarutul s-a standardizat sub diferite
importante in comportamentul omului, dintre specii: parintesc, amical, fratern, colegial,
· care mai semnificative sunt: oficial, erotic etc. Rezulta ca expresiile emo-
• Ro! de comunicare (se face cunoscuta in tionale au nu doar o sernnificatie individuala,
exterior starea afectiva traita de o persoana sau ci $i una sociala.

de ~
cea pe care ea dore$te ca ceilalti s-o perceapa;
citind expresiile emotionale exprimate pe Fenomenele de conventionalizare ii
chipul elevilor sai, profesorul i$i poate da standardizare a expresiilor emotionale au o dubla
seama dacii ace$tia au inteles sau nu; prin semnificatie: pe de o parte, ele evidentiaza
propriile sale expresii emotionale, profesorul valentele adaptative ale expresiilor emotionale;
poate intari forta de sugestie a cuno$tintelor). pe de alta parte, arata ca nu !ntotdeauna intre
• Ro! de influenfare a conduitei altora fn starea/trairea afectiva $i expresia ei exterioara
vederea savar,~irii unor acte (0 persoana exista o coincidenta. Marca problema este aceea
poate plange pentru a impresiona, a obtine a identificarii unor mijloace $i modalitati prin
mangaierea, acordul sau ceea ce $i-a propus; care sa se poatii $ti care este adevarul. Intuiti
o alta manifesta temeri pentru a se asigura de vreun asemenea mijloc?
ajutorul cuiva; in acest sens, vorbim de
utilizarea sociala a expresiilor emotionale cu b. Trairile afective au proprietatea de a se
scop, pentru a obtine ceva). converti unele in altele, adica de a se trans-
• Roi de autoreglare fn vederea adaptarii forma din pozitive in negative sau invers. Un
mai bune La situafiile cu care ne confruntam sentiment puternic de dragoste poate trece In
(plangem in situatiile triste, radem in cele ve- opusul sau, in eel de ura. Daca aceasta

77
III Stimularea ~i energizarea comportamentului

coversiune nu depa$e$te o anumita frecventa neobi$nuite pentru care organismul nu $i-a


I
'

relativa, daca ea este profund motivata $i pas- elaborat inca modalitatile comp01iamentale
treaza nealterat echilibrul intern al perso- adecvate. Starile de groaza, de furie, de depre-
nalitatii, atunci vorbim de mobilitatea trairilor sie, de ura, prin intensitatea lor crescuta, para-
afcctive. Daca lnsa convcrtirilc unor stari ln lizeaza, anihileaza, 11 fac pe individ agresiv sau
neputincios, devenind astfel o piedica ln calea
altele sunt extrem de
realizarii eficiente a activitatii. Daca lnsa trai-
frecvente $i de nimic
rile afective au o intensitate normala (medie ), ~
~.

9'>~ motivate, atunci


daca ele apar in situa-
· avem de-a face cu ..
v

t' · t Gand1t1-va la o stare afec-


~u pen ru care orga-
: fluctuatia trairilor .
v • v .
I . 1 . b t t1va pe care at1 tra1t-o
msmu $1-a e1a ora
afective care este un ~ v • •

) deJa · d·.11en
c. ·te mo da11-. candva.. Aratat1 efectele e1
- semn de natura
Convertirea triiirilor afective patologica. tati compmiamentale, orgamzatoare sau dezorga-
c. Trairile afective au capacitatea de a se atunci ele organizea- nizatoare asupra propriei
pastra chiar ~i in lipsa stimulului care le-au za conduita. conduite.
'--~~~~~~~~---'

generat.Aceasta proprietate are o foarte mare Functia esentiata a proceselor afective ca $i


importanta, deoarece actionand asupra sem- a expresiilor lor este aceea de a pune
nificatiei afectogene a stimulului putem organismul in acord cu situatia, deci de a adap-
cre$1e, amplifica sau dimpotriva diminua ta, de a regla conduita umana din punct de
trairea afectiva. vedere energetic $i directional. Chiar dezor-
Expresivitatea, conversia ~"ii persistenfa ganizarea initiala care apare uneori va duce, in
trairilor afective sunt proprietati care au o final, la o organizare superioara, in sensul ca
mare aplicabilitate practica. Chiar din cele de individul va $ti in alta situatie cum sa
mai sus s-a dedus ca ele actioneaza nu doar in reactioneze. Procesele afective indeplinesc un
relatiile cotidiene, ci $i in diferite domenii ale rol major in sustinerea energetica a activitatii
vietii sociale, cum ar fi eel al artei scenice, al (daca procesele cognitive furnizeaza imagini,
psihologiei medicale $i patologiei etc. concepte, idei, cele afective furnizeaza energia
necesara formarii $i operarii cu aceste produse
2.4. Rolul proceselor afective psihice). Ele potenteaza $i conditioneaza
actiunea, ,,regizeaza" schimburile cu ambianta
Problema rolului proceselor afective a permitand stapanirea ei. Chiar situatiile
fost extrem de controversata in psihologie. stresante sau frustrante, daca au o intensitate
Emofiile prin starea de agitafie difuza, moderata, il ajuta pe individ sa se adapteze mai
prin intensitatea ~i desfa~urarea lor bine ambiantei $i solicitarilor ei. Frustrarea se
tumultuoasa dezorganizeaza conduita asociaza nu doar cu conduite agresive, repre-
umana. (Pierre Jan et) sive sau autopunitive, ci $i cu conduite mien-
tate spre creatie, performanta, autorealizare.
Emofiile prin. mobilizarea int.regulqi . Afectivitateaindepline$te functii importan-
organism, prin punerea lui in acord cu te nu doar in raport cu activitatea, ci $i cu
situafia organizeaza conduita umana. procesul cunoa$terii interpersonale. ,,Cheia
(W. B. Cannon) intelegerii altora - sc1ia Vasile Pavelcu - se
In aceasta maniera tran$anta, nici una dintre afla in propriile noastre vibratii afective". Mai
conceptiile de mai sus nu poate fi acceptata. mult decat atat, afectivitatea, prin una dintre
Procesele afective luate in ansamblul lor formele ei specializate - simpatia, are un mare
indeplinesc ambele categorii de roluri, dar in rol chiar in apmitia $i mentinerea societatii.
conditii diferite. Astfel, ele dezorganizeaza Psihologul francez Theodule Ribot afirma,
conduita atunci cand sunt foaite intense sau inca din 1897' ca ,,simpatia este baza intregii
cand individul se confrunta cu situatii noi, existente sociale".

78
r Stimularea ~i energizarea comportamentului III

~~''. {•':' 7~r'"''.~"''"':f~o:~--:·'<"'Y'°':' i'.,...-.";'4" AP~ICATll ·:. ~ . .~;;"~"~~j'Y~::•,~·c - .... --~- - ·' ~

......... . . , ..
. ·;'. ·"(;,··-. ",,'"":. ,.· '· ., ,, '· '.. . .

1. Urmariti-va (prin autoobservare) propriul compo1iament in situatii care implicii trairi


afective ~i stabiliti pa1iicularitatile lor (Sunt adecvate situatiei? Va organizeaza sau vii
dezorganizeaza conduita? Sunt intense? Sunt durabile? Sunt stabile sau fluctuante? Le
dominati sau sunteti dominat de ele? etc.)

2. Imaginati-va cat mai multe situatii in care sa intervina diverse stari afective (manie,
frica, spaima, furie, dezgust, curiozitate, afirmare, supunere, tristete, bucurie, mahnire etc.).
Incercati apoi sa aratati cum v-ati comporta voi daca ati trece prin asemenea situatii.
Caracterizati-va comportamentul afectiv, fo losind parametrii din lectie.

3. Rugati un coleg sa intocmeasca o lista cu mai multe cuvinte, dintre care unele neutre
din punct de vedere afectiv, iar unele ,,afectogene" (generatoare de emotii), pe care sa v-o
citeasca rar. La fiecare cuvant rostit de coleg, raspundeti cu primul cuvant venit in minte.
Rugati colegul sa noteze atat cuvantul stimul, cat ~i cuvantul raspuns, ca ~i timpul vostm de
reactie.
Comparati-va rezultatele i'ntre voi. Ce constatari puteti face?

4. Mai jos figureaza ~ase expresii emotionale.


Organizati o microcercetare in doua variante.

Varianta 1:
Rugati colegii din alte clase sa
spuna ce expresii emotionale reda
fiecare chip din figura.

Varianta 2:
Spuneti-le colegilor investigati
a) b) c) ca in figurile prezentate sunt
redate ma1 multe expresn
emotionale. Numiti-le: dezgust, .,
frica, fericire, tristete, surpriza,
~ ~~·
manie.
j
I t

Cereti-le apoi, sa identifice


fiecare dintre expresiile denumite.
(in care imagine se reda fericirea?
d) e) f) Dar surpriza? etc.)

Sarcina: Comparati ~i explicati rezultatele obtinute in cele doua variante.

PPJ Ct '.isn~zgp (d '. ~zpclms (p '.gfgis~ll (:') '. g~Ul]W (q '.gJ~:)~JgJ (u :a1cuOJJOW;} nsaJdX]

79
r
i

IV Reglarea psihica a comportamentului

Ce limbaj dm
au uni i' ...
1. Comunicarea ~i limbajul

'-'-------' Sane imaginam urmatoarea situafie: in dificultati de intelegere a mesajului). Recep-


curtea ,~co lii doi elevi, Andrei ,~i Corne! se torul va proceda la o descifrare a mesajului $i
indreapta unul spre ceialalt, se saluta, i$i strang va inchide comunicatia sau o va continua emi-
mainile $i discuta foarte relaxat, amical. Ce
tand - la randul lui - un mesaj de raspuns, un
anume ne comunica aceste gesturi? Evident o
relafie colegiala apropiata, poate chiar prietenia.
nou mesaj, solicitare de explicatii suplimen-
Andrei ii comunica Lui Corne! ca i-a adus un CD tare, aprobare, dezaprobare (feed-back-mi).
cu muzica preferata, iar Corne! fi ofera ,~i el un Comunicarea este conditionata de utilizarea
CD cu un film nou aparut. Din discufia !or mai unui repertmiu comun de coduri, sisteme de
rezulta ca urmeaza sa piece intr-o fara straina sa semne, simbolmi. Re - ·repertoriul emitatorului
locuiasca in vacan/a la o familie, iar anul - prezinta 0 zona comuna cu Rr - repertoriul
urmator familia lor sa gazduiasca tineri din acea receptorului - dupa formula Re n Rr.
Jara. Sa analizam situafia: avem descrise aici , Pentru a ne explica procesul comunicarii,
cele trei forme fundamentale de schimburi
trebuie sa raspundem la urmatoarele intrebari:
proprii societiifii umane: schimbul de bunuri,
•Cine este eel care comunica?
schimbul de persoane §i schimbul de informafii.
• Cu cine comunica? Cui ii este destinat
mesajul?
1.1. Comunicare ~i comportament •Ce anume se comunica? Care este
Comunicarea este un schimb de infor- mesajul?
mafii. • Cum, in ce mod se comuni ca? Prin ce
canal?
Se realizeaza conform urmatoarei scheme: • Cand $i unde se comunica? In care
moment $i in. care loc?
Zgomot •In ·ce scop? Care este finalitatea
Codare (perturbare) Decodare comunicarii?

Emifator
• Receptor ·
Termenul de comunicare acopera un
numar foarte mare de situatii din viata reala.
Practic prin tot ceea ce facem, modul cum
t...... . . . . . . . . .. . ........ . . . . . .~:~-~~:-~~-~~-~-~~. . . . . . . . . . .. .... ... . . .. . .. . ..~ actionam, prin gesturile, mimica, atitudinile
corporale, prin tinuta, vestimentatie, prin
parfumuri $i machiaj, prin ceea ce scriem,
desenam, prin imagini $i, in primul rand prin
limbaj, noi comunicam ceva. Nu facem acest
Ren Rr lucru intotdeauna intentionat, voluntar, dar
Emitatorul transmite un mesaj adresat implicit comunicam ceva.
receptorului in wma unui proces de codificare,
de transpunere !ntr-un cod (sistem de semne, 2.2: Comunicarea nonverbala
simbolmi, limbaje). Continutul comunicatii
este mesajul $i acesta este transmis pe un canal Psihologia moderna acorda o atentie
de comunicare (vizual fata in fata, prin telefon sporita comunicarii nonverbal'e pentru ca ne
sau alte mijloace tehnice). Transmisia poate fi ofera informatii pretioase asupra compmia-
,,bruiata" de ,,zgomote" (surse perturbatoare, mentului. De exemplu, la angajare, specia-

80
Reglarea psihica a comportamentului IV

listul in recrutare va fi in avantaj daca ,,cite~te" dorim sa initiem o conversatie cu cineva


candidatul dincolo de discursul lui verbal prin cautam sa-i captam privirea, apoi in timpul
gesturi, mimica, pantomimica, tinuta. La conversatiei schimburil e de priviri regleaza
randul lui, candidatul se va pregati ~ i el ~i va alternanta comunicarii. In al doi lea rand,
oferi conduite ciit mai credibile, mai convinga- contactul vizual este o sursa permanenta de
toare. Oamenii a~teapta unii de la ceilalti feed-back,· ofera indicii cu privire la modul
comportamente precise, iar comunicarea cum este urmarit mesajul, atentia sau
nonverbala permite o evaluare obiectiva, interesul acordat, plictiseala, iritarea $.a.m.d.
lntruciit limbajul verbal adesea este folosit (vezi figura de mai jos).
pentru a ascunde ceva, pentru a crea o imagine
dorita. Uneori dorinta de a ne face lntelqi
poate duce la comportamente distorsionate.
Turistul lntr-o tara straina tinde sa vorbeasca
foarte tare, sa radii zgomotos, sa adopte gesturi
amicale sau sa dea intens $i repetat din cap in
semn de aprobare. Pentru localnici compor-
tamentul lui este nepotrivit, artificial. Dar
dincolo de mice diferente culturale, se pot
A B c
identifica elemente ale unui comportament
nonverbal valabil fn toata lumea: Orientarea contactului vizual ~i efectele sale
• o persoana indragostita cauta intot-
A. Privirea ,, de jos ", atitudine supusa
deauna apropierea corporala; ca de la subord.onat la 1~ef
• salutul de 1ntampinare $i despartirile sunt B. Privirea directa, atitudine deschisa,
insotite de ritualuri corespunzatoare; prietenoasa, de la egal la egal
C. Privirea ,, de sus ", atitudine aroganta,
• diferentele de pozitie sociala sunt concre- ca de la ~ef la subordonat
tizate prin vestimentatie, bijute1ii, compor-
tament de supunere sau de dominare.
S-a ajuns la concluzia ca prin comunicarea
nonverbala se exercita un puternic efect
Realizati urmatorul experiment: alegeti ~
doi colegi $i puneti-le ochelari de soare
asupra celor din jur. Cercetatorul american
intunecati, astfel incat sa nu poata stabili contact
Mehrabian a demonstrat ca interlocutorii sunt
vizual $i apoi ii solicitati sa converseze intre ei.
impresionati de cuvintele folosite in proportie Ce modificari observati in modul de
de 7%, de intonatie de 38% $i de comunicarea · des:fa.$urare a conversatiei? in final, le veti
nonverbala in propo11ie de 55%. Inseamna ca solicita sa descrie $i ei ce au simtit $i comparati
multi conducatori $i politicieni i$i datoreaza cu ceea ce ati observat singuri.
carierea, nu 1n cele din urma, aspectului $i
expresivitatii mi$carilor.
De fapt omul printr-o multime de semne, de De ce profesorul in clasa solicita atentia
indicii, comunica ceva; oamenii emit in elevilor cerandu-le sa se uite la el? De ce ne
permanenta mesaje nonverbale care ii ,,de- cere acela$i lucru tata sau mama atunci cand
masca" inainte de a spune vreun cuvant. Daca doresc sa ne comunice ceva imp01iant sau
$1im sa decodificam corect aceste mesaje, ciind ne fac ,,mora!a"? Pentru ca au nevoie de
avem un ascendent asupra interlocutorului. feed-back, de 0 confirmare ca sunt urmariti $i
Ce! mai semnificativ indicator al ca mesajul $i-a atins scopul.
compo1iamentului nonverbal este contactul In al treilea rand, contactul vizual permite
vizual. In primul rand , contactul vtzual exprimarea emofiei fntr-o maniera involun-
regleaza dinamica dialogului,· atunci cand tarc'i. prin dilatarea pupilei.

81
IV Reglarea psihica a comportamentului

Ceea ce ne atrage, ne place, provoaca o Limbajul este activitatea de comunicare


dilatare a pupilelor. interumana prin intermecliul limbii.
Aspectul psihologic al limbajului este
lntr-un experiment s-au prezentat vorbirea. Limbajul, vorbirea se achizitio-
subiecfilor (barbafi) fotografii ale chipului neaza pornind de la un suport neuro-
unor femei . Fiecare poza avea o copie fn care era fiziologic innascut, de la un potential
exact acela,si chip, dar cu retu,wrea pupilelor as(fel neuronal dat prin zonele specializate ale
incdt sa para dilatate. Femeile cu pupila dilatata au creierului in intelegerea $i cxprimarea
fast considerate mai atractive, dar subiecfii n-au ,>tiut limbajului. Procesul vorbirii este coordonat
sa explice de ce. Unii au spus ca Ii s-a parut ca de regulile gramaticale care se asimileaza
zdmbesc maifrumos. Femeile din Italia Evului Mediu odata cu insu$irea limbii. Limbajul este
~tiau foarte bine acest lucru pentru dt i,si puneau in
forma cea mai evoluata, mai rafinata ~i mai
ochi picaturi extrase din planta Atropa Belladonna ca
bogata de comunicare. Comunicarea
sa obfina o dilatare a pupile!or ce le facea mai
verbala se realizeaza cu ajutorul limbii, este
atractive (belladonna = ,,femeie fiwnoasa ", in Zimba
o comunicare simbolica l'ntrucat cuvintele
italiana).
simbolizeaza obiecte, imagini, persoane,
situatii. Cuvantul este un instrument mintal
Merita sa mai amintim un indicator impor- remarcabil de puternic: daca imaginea se
tant al comunicarii nonverbale $i anume spa- poate substitui obiectului, cuvantul se poate
. fiul personal. In spatiul european $i nord- substitui atat obiectului cat ~i imaginii
. american, distanta optima pentru conversatie acestuia. Cuvantul se instituie Inca de la
este de cca. 1,5 m, dar la arabi aceasta distanta insu~irea limbajului de catre copil intr-un
. este mult mai mica. Relatiile de prietenie intre instrument al gandirii sale. Prin cuvant,
parteneri influenteaza $i ele spatiul personal: dobandim capacitatea de a manipula in plan
M prietenii intimi stau cam la 0,5 m, prietenii mintal · obiectele ~i imaginea acestora,
~ - - -- - -- ----. ocazionali de la 1 putem sa clasificam, sa ordonam
Mergeti la o biblio- pana la 1,5 m, cei experientele noastre, sa grupam 1n categorii
teca publica $i a$ezati-va care se !ntalnesc !n- cuno~tintele dobandite, sa acordam etichete
foarte aproape (la cca. 30 tamplator intre 1,5 $i verbale unor categorii (vezi prototipul). Dar
cm) de un cititor. 4 m, iar la intalnirile mai ales prin cuvant reflectam, meditam,
Observati cum reactio-
publice oamenii pre- dialogam cu noi in~ine intr-un plan al
neaza ~i incercati sa va
fera un spatiu per- limbajului intern. Oricat ar suna de ciudat,
explicati de ce?
...___ _______ _.. sonal de cca. 4 m. se pare ca cea mai mare parte din timp
In co~cluzie, ceea ce fncerciim sii ascun- dialogam cu noi in~ine, ne ,,povestim" .
dem prin cuvinte ne triideazii prin gesturi. intamplarile zilnice, le analizam, le
judecam, ne ,,plangem de mila" sau ne
1.3. Limba ~i limbaj admiram rezultatele.

Limba este un sistem complex de Limbajul este instrumentul eel mai


1

semne, simboluri ~i reguli gramaticale. important al gandirii ~i al con~tiinfei


Limba este instrumentul de baza a
Frecvenfa de utilizare a cuvintelor !ntr-o
comunicarii interumane.
limba este un indicator important pentrn
Comunicarea cu ajutorul limbii naturale
(limba materna a fiecaruia dintre noi) se
. .
diferite domenii de anlicatie.' cum ar fi
telecomunicatiile. Un studiu mai amplu al
des:fa~oara in cadrul limbajului. lingvi~tilor a pus in evidenta urmatoarele

82
T cuvinte cu frecventa cea mai mare in lirnba
Reglarea psihica a comportamentului

cuvinte, mai intai invatam sa vorbim fiind


IV

franceza: a fi, a avea, de, eu, ei (el), $i . recompensati pentru ca apoi prin repetitii
Legea efortului minim a fost fo rmulata consecutive sa se ajunga la vorbirea
de lingvistul gerrnan G. Zipf $i stabilqte adultului. Aceasta teorie a curentului
existenta unei relatii inverse intre frecventa psihologic american numit behaviorism
$i lungimea cuvintelor. Astfel, cuvintele considera vorbirea ca o forma de compor-
monosi labice au o frecventa de aproape tament (Skinner), dar nu explica rapiditatea
50%, apoi cele cu doua silabe aproximativ cu care copilul invata sa vorbeasca $i nici de
30% $i cele cu trei silabe 13%. Rezulta ca in ce structurile gramaticale de baza sunt
comunicare primeaza ,,legea efortului prezente 1n majoritatea limbilor vorbite.
minim". A$a cum glumele scurte sunt cele Psiholingvistul american N. Chomsky
mai bune, cuvintele cele mai frecvente sunt considera ca exista o ,,o gramatica univer-
cele mai scurte. Legea efortului minim se sala" ce se afla
evidentiaza in limbajul cotidian. Cuvintele la baza tuturor
sunt prescmiate, de exemplu, ,,mate" in loc limbilor $i copiii
de matematica, ,,profu" in loc de profesor, fnvafa sa vor-
,,psiho" in loc de ,,psihologie". Aceasta beasca auzin-
tendinta este $i mai evidenta in utilizarea du-i pe al/ii fn
comunicarii prin e-mail, prin chat $i mai ales baza unor meca-
prin SMS-uri pe telefonul mobil. Unii autori nisme fnnascute. ~~=:..1-=!;.:!lll._.....IJ!!~:at111111t1.__..:::!:!:i
vorbesc despre un ,,nou limbaj" al SMS-
Rezulta ca limbajul este specific doar
urilor care risca sa afecteze vorbirea
omului. Alti autori vin in intiimpinarea
tinerilor.
acestui punct de vedere $i sustin ca limbajul ·
este o capacitate fnnascuta a fiinfei umane ~i
1.4. Geneza limbajului poatefl fnsu 1'ijit fntr-o perioada optima situata
Este foarte greu sa se raspunda la fnainte de pubertate. Mai tiirziu zonele
intrebarea: ,,de ce folose$te omul limbajul?" creierului specializate in functia limbajului
sau mai simplu: ,,de ce vorbim?" Probabil devin prea rigide pentru invatarea unui nou
pentru ca celelalte mijloace de comunicare limbaj.
nu sunt suficiente, in conditiile in care
existenta umana prezinta un nivel foarte Nim eni nu contesta faptul ca exista ~
ridicat de problematizare. Am putea sa un potenfial fnnascut al limbajului, dar
raspundem $i mai direct: ,, oamenii vorbesc trebuie sa finem seama $i de alfi factori 'in geneza
pentru ca gandesc ". S-ar putea sa ni se limbajului: solicitari tot mai complexe ale mediului
raspunda ca $i in lumea animala exista 0 ambiant, solicitarile gandirii confruntate cu
comunicare destul de diversificata. Psiho- situafii tot mai complexe, dar $i raporturile sociale
logii au reU$it Sa invcte unii cimpanzei Sa tot mai extinse.
comunice $i sa dobiindeasca abilitati
lingvistice apropiate unui copil de doi ani. insu$irea $i utilizarea limbajului nu pot fi
Punctul de vedere conform caruia separate de activitatile copilului, de relatia
limbajul este fnvafat ca o deprindere se cu parintii, dialogul permanent cu ace$tia.
bazeaza pe principiul conditionarii. Copilul Conditionarea social-istorica $i culturala a
care pronunta ,,mama" este recompensat de limbajului este la fel de necontestat. Analiza
fiecare data $i astfel II va insu$i. Cu alte unei limbi spune mult despre cultura careia

83
IV Reglarea psihica a comportamentuJ11i

ii apartine. Eschimo$ii fo losesc, spre


r
exemplu, 20 de termeni pentru cuvantul
Se poate vorbi despre trei rnari categorii
,,ziipadii" $i explicatia este ca acest cuvant
de functii ale limbajului care integreaza $i
este mult mai rel evant pentru cultura lor
alte functii subsumate sau corclatc:fUncJia de
decat pentru alte populatii (care poate nici comunicare, fimcfia cognitivii $i cea
nu ~tiu ce este ziipada). reglatorie.
Geneza limbajului trebuie siifie ciiutatii ~i a) FrnH: ti~1 de comunica re este functia
fn nevoia oamenilor de a comunica. specificii ~i cea mai impmiantii a limbajului.

Domina re

Apropiere DisLan\are

Supunere

Stiluri de comunicare
A. Apropiere - dominare
B. Distanfare - criticii
C. Apropiere - cooperare
D. Distanfare -· politeje

84
r Prin corn unicare se transmite un mesaj care
are un anumit confinut. Continuturile
• " •:,: \l '.j ilw: ,. , 1~om1JOrtarnentului

Din analiza acestor functii rezulta locul $i


ro iul foarte important p~ care 11 detine
IV

limbajului sunt foarte variate: limbajul in viata psihica a omului. Dupa cum
• confinut informafional: imagini, descri- aprecia Paul Popescu-Neveanu, Iimbajul este
eri, concepte, teorii, idei; un ax al sistemului psihic uman care face
• confinut emofional: transmiterea unor posibil fenomenul de con$tiinta. Raporturile
trairi afective prin exprimarea emotiilor con$tiente, voluntare ale omului cu lumea,
$i impulsurilor. Este o modalitate de dezvoltarea con$tiintei de sine sunt posibile
.descarcare a unor tensiuni, frustrari, datorita limbajului. Prin limbaj dialogam cu
i'ntr-o maniera mai slab controlata uneori. noi in$ine $i cu lumea, realizand astfel
b) Funqia coguitiva; de cunoa$tere a sentimentul prezentei i'n actualitate. Savantul
limbajului exprima legatura limbajului cu francez H. Ey afirma ca a fi COn$tient
gandirea. Limbajul este instrumentul de inseamna sa fii capabil sa-ti ,,poveste$ti"
lucru al gandirii: operatiile gandirii se propria existenta, ceea ce, evident, se poate
realizeaza prin mijloace verbale, structura realiza numai prin intermediul limbajului.
logica a gandirii rationamentele,
judecatile, au un caracter propozitional, 1.6. Formele limbajului
i'ntelegerea $i rezolvarea de probleme
dobandesc forma discursiva de la propozitia p0 Dupa criteriul orientarii extern-intern a
(punerea problemei) pana la propozitia Pn+i comunicarii, putem vorbi despre limbajul
(solutia). Relatia dintre gandire $i limbaj extern # limbajul intern.
este controversata 1n psihologie: sunt autori Limbajul extern se adreseaza celor din
care deriva gandirea din limbaj, altii invers. jur fie pe cale orala, fie in scris.
Limbajul $i gandirea sunt inseparabile $i se • Limbajul oral sau vorbirea propriu-zisa
dezvolta i'mpreuna, se sustin $i se !nte- este adresativ $i contextual, implica prezenta
meiaza reciproc. a eel putin unei persoane careia i se adreseaza
c) Functia reglatorie se poate realiza mesajul. Canalul de comunicare este auditiv
,,din interior" prin mijloacele limbajului $i se poate realiza fata in fata sau prin
intern ca expresie a autoreglajului con$tient mijloacele audio-video. Comunicarea
$i voluntar sau se poate exercita asupra altora verbala are un grad ridicat de libertate, nu
prin comenzi de dirijare, conducere, este supusa unor constrangeri, norme $i
comanda. 0 forma aparte de exercitare a reguli foarte riguroase. Ceea ce conteaza este
functiei reglatorii este persuasiunea prin care ca mesajul sa ajunga la destinatar.
se urmare$te modificarea conduitei altuia, a) rnalogul este forma cea mai frecventa
inducerea unor stari afective, a unor de realizare a limbajului oral. Dialogul
convingeri, idei ce vor fi adoptate $i ia forma schimbului de replici in care
1mpartii$ite de catre subiect ca apa11inandu-i. fiecare interlocutor a$teapta ca celalalt
Persuasiunea poate apela la tehnica sa-$i 1ncheie mesajul. Conversatia se
argumentarii, dar $i la tehnici mai discrete intretine prin:
·cum ar fi amenintarea voalata (ce s-ar putea - continutul ei;
sa pate$ti) sau promisiunea unor avantaje - va1iate mijloace de expresivitate cum
deosebite. Persuasiunea este intens folosita i'n ar fi: intonatia, accentul, timbrul;
tehnicile de manipulare a opiniei publice sau - mijloace de expresivitate nonver-
in tehnicile de psihoterapie. bala: mimica, gestica, pantomimica.

85
IV Reglarea psihica a comportamentului

b) Monologul sau discursul verbal public


este o forma de comunicare verbala
nici macar ale monologului, iar mij loaccle de
expresivitate sunt riguros stabilite ~ i nu se
I
unidirectionata, dar care valorifica poate face abuz de ele. Scrisul este centrat pe
feed-back-ul auditoriului. Monologul mesaj , comunica informatii, idei, cuno~tinte,
este mai riguros, trebuie sa tina seama trairi supuse in prealabil M
de unele conventii ale adresarii in unui proces mintal de Analizati relatia ~
public, iar mijloacele de expresivitate selectie, ordonare, semni- dintre scris ca deprin-
trebuie sa fie corect utilizate ~i ficare. Scrisul este cooi·- dere ~i limbajul sc1is
subordonate continutului comunicarii. donat din interior prin ca forma de comuni-
Discursul se supune unor reguli de mijloacele limbajului care.
concizie, claritate, curs1v1tate ~i intern ~i ale gandirii.
expresivitate care se invata ~i se • Limbajul intern este forma cea mai
perfectioneaza in cariera didactica a evoluata a limbajului care se dobande~te prin
profesorului, 1n cariera juridica a interiorizarea limbajului oral.
avocatului, in cariera publica a - Se des:fa~oara intr-un plan intern ca
politicianului ~.a.m.d. vorbire cu sine ~i ca mijloc de elaborare
• Limbajul scris este inseparabil legat de a ideilor, judecatilor, rationamentelor,
citit. Scris-cititul constituie deprinderi inte- ca modalitate de anticipare, conducere
lectuale complexe care se insu~esc ~i se per- ~i coordonare a actiunilor voluntare.
fectioneaza la inceputul ~colaritatii. - Daca limbajul oral are un caracter
des:fa~urat in care succesiunea cuvin-
telor, propozitiilor, frazelor asigura
cursivitatea ~i intelegerea, in limbajul
intern viteza de derulare este foarte ra-
pida, este un limbaj comprimat,
condensat ~i focalizat pe actiuni, pe idei,
pe intelesuri.
- Limbajul intern *
constltme instru-
mentul de lucru al
gandirii; structura
interna a gandirii ~ ·
are un caracter
propozitional, sunt
constructii logice,
fnviifarea limbajului scris
la fnceputul ~colaritiifii rationale, succe-
siuni de judecati ~i
Utilizarea limbajului scris impune reguli rationamente reali- ltlll~llm&lll
mult mai stricte decat limbajul oral. Aici re- zate prin inter- Limbajul intern,
gulile ~i normele gramaticale sunt impe- mediul cuvantului. instrument al gfmdirii
rative, utilizarea lor incorecta putand altera
sensul ~i semnificatia mesajului scris. In scris
nu ne putem permite libertatile dialogului,
Analiza\i rela\ia dintre gOndire ii limbaj. ~

86
r
'
Reglarea psihica a comportamentului IV

~,. . . ··.· . .. · . J\f>iicAfii . -. . -.. .


1. Unul dintre mijloacele nonverbale de comunicare este imbracamintea.
incercati sa analizati prin ce anume $i ce comunica 1mbracamintea in functie de urmatorii
factori: varsta, statut social $i ierarhie socio-profesionala.

2. Realizati urmatorul experiment: a$ezati un coleg in fata unui cuier tip ,,porn" $i
rugati-1 sa se adreseze cuierului in doua situatii: ca $i cum s-ar adresa unei persoane cu statut
superior (de exemplu, directorul $Colii), iar in a doua situatie ca $i cum s-ar adresa unei
persoane cu statut inferior (de exemplu, femeia de serviciu). Este bine sa experimentati pe
mai multi ,,subiecti".
Observati cu atentie orientarea privirii lor in cele doua situatii $i explicati aceste
diferente.

3. Atingerea este un indicator


relevant al comuniciirii nonverbale.
incercati sa analizati cum
folosim atingerea in comunicare.
Exista oare diferente de varsta,
de statut social in folosirea acestui
mijloc de comunicare?

4. Cum credeti ca influenteaza afectivitatea limbajul oral?


incercati sa exemplificati cu situatii din experienta personala.

87
IV Reglarea psihica a comportamentului

Sa vedern desprc cc
e vorba ...
T
2. Atentia
I
I
Un elev se adreseaza unui coleg, • Tanarul nu mai poate reintra in casa
cu rugamintea de a face un ca/cul in gand pe deoarece, din neatenfie, a uitat cheile
masura ce ii va prezenta ni,~te date, de genul: intr- lnauntru, U$a inchizandu-se automat.
un tramvai in care sunt 18 catatori, la Putem acurn impreuna sa deducem care
urmatoarea sta/ie coboara 5 1l'i urea 3, la sunt cele mai importante caracteristici ale
urmatoarea coboara 4 ,~i urea fl, la urmatoarea atentiei?
coboara 9 ~i urea 10. La urmatoarea coboara 7 ,~i • A fi atent, inseamna a fi oriental catre
urea 13, la urmatoarea coboara 8 ,~i urea .4. ceva anume.
lntrebare fina!a: ,, cate sta/ii au Jost? " Colegul • A fi atent inseamna a fi atras de ceva
spune: ,, Nu 1~tiu, pentru ca nu am Jost atent la anume.
as ta! " • A fi atent inseamna a ignora cat mai
mult din tot ceea ce exista $i se intampla
2.1. Definirea ~i caracterizarea atentiei in jurul a ceva anume de care ne
ocupam.
Ce este, de fapt, atenfia? Cuvantul ne este • A fi atent inseamna a fi concentrat
foarte cunoscut, desigur. Nu odata am fost asupra a ceva anume.
indemnati sau am adresat noi altora
Atenfia este orientarea, selectivitatea ~i
indemnul: ,,Fii atent!". Dar am reu$it oare
concentrarea con~tiinfei noastre asupra
intotdeauna sa raspundem pozitiv la 0
unor stimuli aflati in afara noastra sau in
asemenea solicitare? Bineinteles ca nu
interiorul nostru
deoarece ,,a fi atent" este strans legat de
,,ceva" asupra caruia sa-ti indrepti atentia $i A$adar, orientarea, selectivitatea $i
de lntrebarea ,,de ce trebuie sa acordam concentrarea sunt cele trei note definitorii ale
atentie la ceva anume". atentiei. Selectivitatea atentiei se produce
In viata noastra, destul de frecvent diferit in functie de punctele de reper. De
explicam anumite nereu$ite pl'in faptul ca ,,nu exemplu, in figura de mai jos veti vedea
am fost atenti" $i foarte rar ne punem cercuri sau un cub.
problema ,,de ce nu am fost atenti". Pot fi
date U$or foarte multe exemple.
• Elevul nu reu$e$te sa rezolve o sarcina
$COlara pentru ca nu a fost atent la
explicatiile profesorului.
• ~oferul prime$te o amenda pentru ca nu
a fost atent la ceea ce indica anumite
semne de circulatie.
• Persoana aluneca pe podeaua uda
deoarece nu a acordat atenfie
avertismentelor de la intrare.
• Cineva se a$eaza pe o bancii $i-$i
murdare~te hainele pentru ca nu a fost
atent la afi$ul: ,,Vopsit proaspat!".

88
Reglarea psihica a comportamentului IV

Ea este legata strans de starea de veghc a Dt aici deducem faptul ca rneca111smul


persoanei, ceea ce lnseamna ca persoana nu atentiei indeplrne$te doua hmqii: a) de
poatc fi atenta In timpul somn ului (chiar jiltrare-selectare: b) de activare focalizatii.
daca viseaza ca este sau i se cere sa fie Atenfia este foarte strans legata de
atenta la ceva) sau In oricare alta situatie in mo ti vatie $i mai ales de interese. in cazul 1n
care con$tiinta este afectata: stare de coma, care persoana este preocupata $i atrasii de
stare de ebrietate, febra mare, consum de anumite categorii de stimuli, orice semn al
droguri etc, prezentei acestora ii va capta imediat atentia.
Atentia nu face parte nici din categoria Ore in $ir un colectionar va fi absorbit In
proceselor de cunoa$tere deoarece nu are un totalitate de un nou catalog de timbre in timp
continut informational-reflectoriu propriu, ce o altii persoana, care nu are asemenea
nici din categoria activitatifor psihice. Ea interese, nu-i va acorda nici o atentie.
apare mai mult in calitate de condi{ie
.facilitatoare pentru acestea. Percepem $i
2. 2. Formele atenfiei
observam mult mai bine $i mai corect daca
suntem atenti. Rezolvam mult mai U$Or $i A. in .funcfie de prezen{a sau absen{a
mult mai bine problerne cu cat le acordam efortului depus ~i a gradului de con~·tientizare
mai multa atentie. in mod cert intelegem $i diferen{iem:
invatam mai bine daca ne concentram atentia 1. Atentia involuntara. Sunt anumite
asupra sarcinilor $COlare. situatii, contexte, in care, de~i riu ne
Nu inseamna ca atentia are ea insil$i pu- propunem, atentia noastra este captata de
terea sau capacitatea de a rezolva sarcina sau ceva anume. Este un fel de solicitare dinspre
de a atinge un obiectiv. Cu alte cuvinte, nu anumite aspecte sau anumiti stimuli de a
avem siguranta ca vom reu$i sa facem mai
!ntrerupe o aqiune in desfa$ urare ~i de
bine ceva doar daca suntem foarte atenti.
orientare a atentie1 catre ace~ti stimuli. Fiind
Atentia este o conditie necesara $i obligatorie
foarte cufundat in lecturarea unui roman,
pentru reu$ita activitatii noastre, dar nu este
daca e$ti strigat pe nume de o persoana, ·
$i suficienta. Cineva poate sa se concentreze
intrerupi brusc activitatea $Hi indrepti
maximal asupra unei situatii problematice
atentia catre noua sursa de stimulare.
dar daca nu are $i capacitati de rezolvare,
n-ate cum sa reu$easca. Deci atentia este Aceasta formii a atentiei se confunda
factor faci litator, optimizator, asigurand pe aproape cu reflexul de orientare. Orice
de o parte o mai mare claritate a obiectivului zgomot brusc $i nea$teptat determina
asupra caruia actionam $i pe de alta parte orientarea reflexa catre sursa respectiva. Deci ·
stoparea $i inlaturarea aspectelor $i fac- atentia involuntarii este legatii de stimularea
torilor ce se afla in jurul obiectivului $i care externa $i ea poate fi provocatii de o serie de
pot actiona perturbator. Deci la comanda, aspecte ale acesteia, cum ar fi:
interna sau externa, ,,Fii atent la figura • aparitia $i oprirea brusca a unor stimuli
- - - - - - - - - , 5", aceasta aflandu-se (dacii cineva urmiire$te o emisiune la
incercati $i voi sa fiti intr-un context in care televiziune ~i se opre$te brusc lumina,
atenti la unul dintre sunt 15 figuri, ea devine atentia ei va fi reorientata catre
tablourile din camera
dintr-o data parca eel problemele legate de sursa de luminii);
(sala) ln care va a:t1ati.
Cum se vede acesta mai intens luminata, iar • caracterul inedit al u1101 stimuli (oricat
fata de tot ce este in jur? celelalte parca intra in de absorb iti ar fi oamenii de problemele
'---------~ intuneric. lor cind merg spre strada, dad ar aparea

89
IV Reglarea psihica a comportamentului

cineva cu o !naltime de peste 2,5 m, in


mod sigur atentia lor se va !ndrepta catre .-.
aceasta aparitie neobi ~nuita) ; . '. '
i • H

• intensitati mari ale unor stimuli (vizuali,


auditivi, olfactivi); cine ar mai fi la fel
de atent la ce cite~te in ziare intr-un
avion ce zboara la peste 10.000 m in
.t
care incepe sa miroasa foaite tare a /

I
benzina? .. , ...
• contrastul dintre stimuli (un cuplu ce
·l j

··~
,

~
I
cuprinde o persoana excesiv de grasa ~i ""'.1-
l
o alta excesiv de slabii capteaza imediat
atentia privitorilor);
• mi~carea stimulilor (intr-un context
static mi~carea oricarni stimul ar capta
atentia).
d
Ce-ar fi sa va verificati putin?
Atentia involuntara joaca un rol deosebit
incercati sa priviti de la o fereastra de unde se
in viata noastra deoarece ne mentine
vad trecatorii de pe strada.
contactul cu schimbarile ~i modificarile din
Consemnati cati biirbati, cate femei ~i cati
mediu ~i totodata ne asigura protectia fata de
copii tree timp de 0 ora.
eventuale actiuni periculoase dinspre mediu.
Dar 1n doua ore? Dar in trei ore?
Daca a~ezat pe un pat de frunze
Cat timp puteti face asta?
1ntr-o padure ~i citind o carte captivanta nu
am reactiona (adica nu am acorda atentie)
fo~netului suspect, am putea sa cadem la formarea unor deprinderi ~i totodata la
victima mu~caturii unui ~arpe veninos. dezvoltarea unor atitudini pozitive fata de
2. Atenjia voluntara. Este forma ce se aceastea in sensul ca ele devin preferate. De
implica in majoritatea actiunilor ~i activitatilor aceea reluarea unor asemenea activitati nu va
noastre. Ea presupune mobilizarea ~i mai necesita efortul voluntar. Forma de
concentrarea din interior sub forma ,,Trebuie atentie solicitata este cea postvoluntara
sa fiu mai atent" sau sub forma ,,Trebuie sa ma deoarece ea se bazeaza pe deprinderea de a fi
concentrez mai mult". Desigur nu poate fi atent. Un copil care a l'nvajat cum se
ignorata nici varianta in care persoana este procedeaza cu jocurile lui preferate la
sustinuta ~i dirijata din afara cu indemnuri sau calculator, va relua oricand cu placere ~i fara
comenzi de genul: ,,Fii mai atent" sau efort activitatea de joc.
,,Concentreaza-te mai mult!" B. in funcfie de direcfia principala de
Atentia voluntara presupune depunerea orientare pot fi diferenfiate doua form e ale
unui efort pentru a atinge un anumit obiectiv, atenfiei:
pentru a finaliza o anumita sarcina ~i acest 1. Atenjia interna este orientata catre
efort va fi resimtit cu atat mai mult cu cat diferite aspecte ale psihologiei proprii:
ceea ce trebuie sa faca persoana nu intra in ganduri, imagini, sentimente etc. Ea intervine
categoria activitatilor ce-1 atrag motivational in cad.ml comunicarii cu sine (introspectie,
sau celor pe care le prefera. rcflcctic interioara), iar rezultatele unui
3. Atentia postvoluntara. Sunt multe asemenea gen de comunicare pot sau nu sa
activitati care in urma desfa~urarii lor conduc fie transmise ~i altor persoane.

90
Reglarea psihica a comportamentului IV

2. Atentia externa este orientata catre b) Concentrarea atentiei este abordarea


lumea exterioara (obiecte, persoane, feno- racordarii atentiei la un stimul din
rnene ). Ea intervine practic in toate tipurile de perspectiva intensitatii. Cineva poate fi mai
activitate umana: munca, joc, invatare, creatie. mult sau mai putin concentrat asupra unui
Desigur intre cele doua forme poate sa obiectiv $i cu cat este mai concentrat, cu atat
existe un anumit echilibru la nivel indi- mai mult ii sporesc $ansele de reu$ita. Cel
vidual sau dimpotriva sa nu existe un care este maximal concentrat manifesta o
asemenea echilibru in sensul ca poate sa mare rezistenta fata de orice factori
- - - - - - - - - . predomine fie 'aten- perturbatori.
Tu ce fel de persoana tia interna, fie aten- Gradul de concentrare a atentiei depinde
e$ti: introverta sau extra- tia extema. in ca- atat de anumite particularitati psiho-
ve1ta? drul tipologiei uma- fiziologice ale individului, cat $i de 0 serie de
Daca e$ti introve1ta, este ne la persoanele in-
· factori, precum: motivatia pentru sarcina;
adevarat ca predomina troverte, predomina
nivelul de importanta $i de utilitate al
atentia interna sau daca e$ti atentia interna, ia~ sarcinii; experienta privind confruntarea cu
extraverta, este adevarat ca la persoanele extra- factori perturbatori.
predomina atentia externa? vertite, predomina c) Stabilitatea este capacitatea de a
....___ _ _ _ _ _ _ _____, atentia externa.
mentine racordata atentia la un stimul o ·
Mai putem diferentia $i atenfia
perioada mai mare de timp. Desigur $i aceasta
expectativa sau de a$teptare, atunci cand
suntem in a$teptarea initierii sau finalizarii 1nsu$ire este influentata de particularitatile
unor actiuni. Astfel, de exemplu, suntem individuale $i de caracteristicile campului
foarte concentrati inainte de inceperea unui perceptiv $i actional. Pe de alta parte, ea se
examen important, inainte de inceperea unui dezvolta odata cu varsta, cercetarile
concurs sau inainte de afi$area unor liste care experimentale evidentiind faptul ca dacii la
sa comunice rezultatele la un examen de copilul mic media privind durata stabilitatii
selectie (admiterea in facultate sau obtinerea este de 10-15 minute, la adulti aceasta medie
unei slujbe). cre$te piina la 45-60 de minute.
d) Distributivitatea se refera la capa-
citatea persoanei de a-$i concentra simultan
2.3. Insu~irile atenfiei ~i educarea lor
atentia asupra a doi sau mai multi stimuli. De ·
a) Volumul se refera la aspectul exemplu, cineva poate in acela$i timp sa faca
cantitativ, adica la numarul de elemente ni~te calci.ile matematice, sa comunice
(stimuli) pe care le putem include continutul unei scrisori ~i sa asculte ~i ~tirile
concomitent in sfera de cuprindere a atentiei. de la un post de radio. Bineinteles ca exista ~i
Cercetarile de psihologie experimentala au persoane care nu sunt in posesia unei
aratat ca, in medie la omul normal, acest asemenea insu~ire a atentiei, ceea ce
numar este intre 5 $i 9 (7 ± 2). Desigur sunt !nseamna ca ele ar intiimpina serioase difi- ~
activitati care solicita un volum mai mare al cultati daca ar ~In v. • d ..c: . •
atentiei (sa ne gandim la pilotul unui avion • • v cercat1 sa m entl11cat1 tre1
supersonic, de exemplu), in timp ce alte fl obligate s.a dintre colegii VO$tri la care aceas-
activitati sunt, dimpotriva, mai putin desfa$oare actl- ta calitate a atentiei este foarte
vitati suprasoli- dezvoltata. Acum, incercati sa
pretentioase (de exemplu, muncitorul care
citante, adica identificati alti trei dintre colegii
face, repetitiv, aceea$i operatie de munca);
sa faca mai VO$tri la care aceasta calitate este
0 modalitate cu ajutorul careia putem sa
multe lucruri foarte slab dezvoltata.
extindem volumul atentiei o constituie Din ce categorie faceti paite?
exercitiul, antrenamentul. deo data.

91
IV Reglarea psihica a comportamentului

e) Mobilitatea este U$urinta comutarn cuncordan\ei dintre cerin\ele unei pro fes 1u111
atentiei de la un stimul la altul, de la o $1 psihologia celor care vor s-o practice. Sunt
activitate la alta. Opusul e1 ar hfixiwteo sau profosii foarte preten!ioase in ceca ce prive$te
rigiditatea in sensul ca persoana nu-$i poate lnsu$irile atentiei, cum este cazul deoseb1t de
deplasa U$or atentia, iar daca este obligata s-o cunoscut al $Oforuiui. /\ten\ia acestuia trebuie
faca, poate comite numeroase erori odata cu sa se caracterizeze prin concentrare, sta-
instalarea la nivel interior a unor stari bilitate, distributivitate, mobilitate. De aceea
tensionale. In cadml examenului psihologic sunt iolosite
f) Distragerea este incapacitatea de a fi teste cu ajutorul carora se scoate in evidenra
atent, adica persoanele sunt ,,distrase" de daca solicitantul corespunde sau nu cerintelor
orice modificare a mediului extern sau intern. $i solicitarilor profesionale privind atentia.
Toate aceste insu$iri sunt avute in vedere Sunt teste special construite pentru masurarea
atunci cand se pune problema evaluarii fiecareia dintre calitatile atentiei.

APLICAT_ll . . _ . _. -··- -· ___ - ~


1. Incercati sa observati comportamentul colegilor VO$tri la clasa $i sa stabiliti care sunt
cei mai frecventi factori perturbatori ai atentiei din timpul leqiilor?

2. Enumerati primii trei colegi din clasa care au cea rnai mare capacitate de concentrare
a atentiei.

3. Enumerati trei colegi din clasa care sunt foarte U$Or distra$i de la lectie.

4. incercati sa inventariati profesiile care solicita foarte mult calitati ale atentiei, precum
concentrarea $i stabilitatea.

5. Ce credeti ca ar trebui sa fa.ca un parinte care se plange de fiul sau ca nu poate fi mai
atent cand i se cere?

6. Faceti un grup de 4-5 colegi $i, timp de 15 minute, barati pe mai multe copii ale unor
pagini dintr-o carte litera ,,d", urmata de vocala ,,a'' $i !item ,,b", ce are inainte vocala ,,o".
Corectati impreuna reu$itele $i gre$elile $i apoi facep clasamentul.

7. Fixati-va privirea pe desenul din figura alaturata. Timp de


60 de secunde trageti dite o liniuta mica pe o foaie ori de cate
ori veri vedea altceva (o ca ta sau un iepure).
Cate linii ati tras? Comparati· va rezultatele obtinute cu cele
ale altor colegi.
Ce 1nsu$ire a atenpe1 demonstreaza acest experiment?

92
Reglarea psihica a comportamentului IV

Sii vrei . ~ i sii nu vrea1


3. Vointa
'

Voin{a este o manifestare complexa $i greu de


definit, dar mai ales greu de evaluat, de
aleg: Ii raspund cu aceea$i mo-
neda, ba chiar i-a$ arde una sau ma
P/
~
,, masurat ". Psihologia 1~tiinfifica i1~'i propune sa abtin $i II ignor? La ore ma bag in ~-----l
evalueze, sa cuantifice manifestarile vie{ii psihice
fata, caut sa ma fac remarcat cu orice pret de
1~i sii emita anticipiiri, predic/ii cu privire la
evolufia f enomenului studiat. catre profesori sau aleg sa stau in banca mea $i
sa raspund ctoar daca sunt intrebat? In pauza
dau curs invitatiei unor colegi sa fumez o tigara
3.1. Comportamentul ~i activitatea
$i sa ma dau ,,barbat" sau aleg sa nu fumez
voluntara
pentru ca $liu cat este de nociv fumatul?
Un halterofil care ridica o greutate este un J. Piaget aprecia ca putem vorbi despre vo-
om cu vointa puternica? Dar o femeie pirpirie inta in urmatoarele doua conditii: a) cand
care conduce o tara (Margaret Tatcher, fost exista un conflict intre doua tendinte; b) cand
prim-ministru al Marii Britanii, poreclita cele doua tendinte dispun de forte inegale, una
,,Doamna de fier")? Dar un om pa$nic, total cedand celeilalte.
nonagresiv cum a fost Mahatma Ghandi (vezi Vointa este o forma de autoreglare a
figura alaturata) care conduitei. Este o autoreglare con~tienta
a eliberat India de sub pentru ca in urma deliberarilor alegem in
dominatia coloniala cuno~tinta de cauza varianta de actiune.
britanica? Ce face un
antrenor cand i$i for- Sa ne intoarcem la viata de zi cu zi. Am de
teaza sportivii la an- rezolvat temele pentru acasa, am de facut un
trenament pana la eseu dificil la literatura $i am ales sa renunt la
limita suportabilului? alte distractii pana rezolv toate aceste sarcini.
Ce face un profesor Daca le-am rezolvat bine $i sunt multumit de
care i$i pune la mine inseamna ca am o vointa puternica? Oare
munca sute $i sute de ce este mai bine? Sa te angajezi In activitati
Mahatma Ghandi, 1869-1948 ore lotul olimpic de numeroase, unele foarte dificile $i sa nu duci
matematica? Ce facea E. Hemingway cand nimic la bun s:far$it sau sate angajezi In ceea ce
lucra in fiecare dimineata intre orele 5 $i 10 in $tii ca poti face $i sa duci la bun s:far$it?
picioare la pupitrul de scris la romanele lui? In inseamna ca voinfa este expresia personali-
toate aceste situatii, vorbim despre vointa $i ta{ii, a caracterului ~i educafiei noastre. Masu- 'i!J
antrenarea ei in activitate. ra voinfei este masura ~
Ce este voinfa, cand dam dovada de fn care o activitate este A~ci}eti Y~ ~Afoaie ~eA
• v • hart1e impart1ta 111 doua: 111
finahzata. Aprec1em stAanga ac t.IVha.~1 ·f~t'l
vointa? Sa luam drept exemplu o zi obi$nuita: v .. • e, 1ucmn.1e
ma SCO l dimineata, de fapt ma treZe$tC mama ca .o:menu _di~pun de pe care le-ati dus la bun
sau tata; a$ mai dormi, ma las furat de somn. v~111t: atunc1 cand ma- sta.r$it !n ultima perioada
Iata un prim act de vointa: trebuie sa aleg, mai mfesta un bun auto- (6 luni, 1 an), iadn dreapta
dorm $i 1ntarzii la $Coala sau ma ridic din pat? control, cand 1$i orga- ceea ce ati lnceput $i nu ati ·... '
La micul dejun trebuie sa aleg: mananc tot ce nizeaza astfel actiunile reu~it sa finalizati.
poftesc sau ma gandesc la silueta? La $COala !neat sa duca la bun Comparati cele doua
ma !ntalnesc cu vechiul meu coleg antipatic ce sfar~it ceea ce $I-au coloane $i veti afla cum
face glume proaste pe seama mca, tn-:h11ir "8 propus. stati cu vointa.

93
IV Reglarea psihica a comportamentului

Dar suntem confrnntati in permanenta cu noastre ~i conditiile atingerii scopului. A~a se


activitati care sa ne solicite alegeri, depa~irea explica relativitatea obstacolului: nivelul lui
obstacolelor, efort voluntar? Din fericire nu de dificultate este perceput diferit de catre
pentru ca altfel ne-am epuiza rapid resursele persoane diferite in momente diferite, de
energetice. Foarte multe dintre activitatilc catre persoanc difcrite chiar In acela$i
cotidiene nu cer un control voluntar moment sau de catre aceea~i persoana In
permanent, cu atat mai putin un efort deosebit. momente diferite.
Sunt acte involuntare, de genul reflexelor
lnnascute (trebuinte, nevoi, reactii de aparare . ra .mtr-un concurs
A nal'1zat1. ce se •mtamp ~
instinctive la stimuli nocivi) sau al reflexelor atletic de saritwi la 1naltime. Obstacolul, $tacheta
dobandite, cum ar fi deprinderile igienico- este un obiect fizic, dar are o incarcatura
alimentare sau al deprinderilor automatizate psihologica variabila pentrn atleti sau pentrn
acela~i atlet.
de lucrn, cum ar fi mersul, scrisul, cititul,
Analizati dinamica evalua1ii obstacolului.
folosirea unor instrnmente, ma$inarii etc.
Activitatea voluntara se caracterizeaza
prin urmatoarele: Rezulta rapmturi foarte variate intre
• este orientata spre atingerea unor persoana ~i obstacol treciind de la
supraevaluare a dificultatii la subevaluare. In
scopuri con$tient stabilite;
acest proces, intervin factori ce tin de
• este precedata de un plan mintal;
experienta confruntarii cu obstacolul respectiv,
• are la baza intentia, decizia de a efectua
de experienta succesului sau a e$ecului, de
acea activitate;
teama de e~ec, de trasaturi de personalitate
• implica invingerea obstacolelor aflate in
cum ar fi increderea in fortele proprii, siguranta
calea atingetii scopurilor con$tient pro-
de sine. Un rol imp01tant 11 vor avea cele doua
puse; forme de relationare optima: optimumul
• este sustinuta de motivatii specifice $i motivational ~i eel afectiv. Optimumul volitiv
energizata afectiv; descrie situatia in care avem de a face cu o
• asigura autoreglarea vietii psihice. evaluare adecvata a obstacolului $i o dozare
corespunzatoare a efortului voluntar.
3.2. Componentele activitatii voluntare Efortul voluntar este aspectul psihologic
eel mai specific al vointei. Este produsul,
Scopul reprezinta proiectia mintala a finalitatea psihologica a acesteia. Daca ne
•finalitatii actiunii, este ,,tinta" ce urmeaza sa fie punem fntrebarea cum este traita voinfa fn
atinsa. La elaborarea scopului paiticipa repre- plan psihologic? atunci raspunsul eel mai
. zentarea $i imaginatia care servesc la proiec- adecvat este efortul voluntar. A avea vointa
. tarea lui mintala, limbajul la integrarea, denu- inseamna a fi capabil sa investe~ti un efort
. mirea $i con$tienhzarea lui, giindirea la antici- con$tient dirijat prin mijloacele Verba.le.
parea mijloacdor de atingere, iar afectivitatea . Efortul voluntar reprezinta o focalizare, o
· la sustinerea lui energetica. Astfel elaborat, concentrare a energiei psihonervoase, o
scopul va fi preluat de catre vointa care va organizare, coordonare $i dirijare sustinuta
· intreprinde demersurile necesare atinge1ii lui. pe directia depa$irii obstacolelor. Capacitatea
de efort voluntar este conditionata de
Vointa va trebui sa identifice obstacolele
resursele fizice $i psihice de care dispunem, .
care stau in calea atingerii scopurilor
de experienta pe care o avem in sustinerea
con~tient propuse ~i sa investcasca efortul
acestui efort. Resursele nu sunt nelimitate $i
necesar depa~irii acestor obstacole.
se impune o buna organizare a lor. Aici
Obstacolul esle de natura psihologica, atentia are un rol deosebit pentrn ca ea
rezulta din confruntarea dintre resursele trebuie sa tina In frn;;arul ei reprezentarea

94
Reglarea psihica a comportamentului IV

obstacolului $i a scopului urmarit. Ef01iul urmatoarele cinci etape care descriu modul
voluntar se adapteaza obstacolului, se modu- de des:fa$urare a actelor voluntare intr-o
leaza in raport cu dificultatea $i cu specificul acti vitate concreta:
acestuia. Astfel dobandim abilitati $i Prima etapa este cea a actualizarii unor
capacitati de mobilizare eficienta a efmiului motive prin aparitia impulsului, a tendintei
.. . . voluntar in raport cu sau a intentiei. Initierea actiunii voluntare se
. E~emph~1c~t1 $1 ana- activitatile noastre poate realiza pornind de la o trebuinta interna
hzat1 spec1ahzarea efor- curente cu specificul sau o solicitare externa, o cerinta, o comanda,
tului voluntar in raport cu '
muncn pe care o un indemn, un imbold. Sunt nevoi, tendinte,
diverse activitati. realizam.
impulsuri, dorinte care se cer a fi satis:facute.
Din exemplele prezentate mai sus, rezulta Pentru a nu ramane doar la acest stadiu al
orientarea efortului voluntar ~i a voinfei. dorintei, este nevoie sa proiectam scopul ca
Vointa $i efortul pot fi orientate spre inifierea finalitate a actiunii prin care motivul va fi
unei acfiuni: o activitate fizicii sau una inte- satis:facut. Apoi va trebui sa analizam
lectuala (vezi figurile de mai jos), sustinerea oportunitatea realizarii scopului, modalitatile
ei pana la atingerea scopului. Dar poate vari- concrete de realizare a actiunii, elaborarea
..,,,,,.,,.,..,.,.-===-___,-.,.....,,=,.., anta cea mai dificila unui plan mintal anticipativ al actiunii.
1":.:.t....../..... pentru individ este in- A doua etapa este lupta motivelor care ia
1

hibarea unei acfiuni, forma deliberarii in vederea selectarii


...".-...111oprirea pana nu este motivului eel mai bine plasat in raport cu
prea tarziu daca sun- situatia concreta. Conflictele motivationale se
tem sub imperiul unui traduc in alegerea dintre doua motive.
impuls nestapanit, re-
Cercetarile lui E.N. Miller au evidential ~
Activitate fizica nuntarea la o activitate trei tipuri de conduita consecutive alegerii
.-------, nociva, cum ar fi fu- dintre doua motive:
matul sau drogurile, • daca ambele motive au fncarcatura, valoare
amanarea, suspendarea negativa, se constata fie ,,fuga din camp", fie o solutie
actiunii pana cand con- de compromis;
• daca un motiv prezintii. o valoare pozitiva, iar
ditiile sunt mai favora-
bile. M. Ralea desem-
o
celiilalt una negativa, dupa perioada de ezitare, se
impune eel cu valoare pozitiva;
na prin conduita ama- • la alegerea dintre doua motive cu valoare
narii un comportament pozitiva nu se creeaza niciodata un echilibru stabil;
~ inteligent $i autocon- foarte repede unul dintre motive ajunge sa se impuna.
.____ A_ct_iv_it_at_e_in_te_le_c_tu_al_a.__ trolat.
Aspectul eel mai interesant al acestei etape
este modul in care se impune un motiv in
Vointa este mecanismul psihic superior
dauna altora. Regula dupa care functioneaza
de autoreglare 'a conduitei prin mijloace
selectia motivului care va orienta activitatea
verbale, de mobilizare a efortului voluntar
este ,,ca$tigatorul ia totul". Daca in urma
in vederea depa~irii obstacolelor aflate in
deliberarii este selectat un motiv, atunci toate
calea atingerii scopurilor con~tient stabilite.
celelalte i se subordoneaza sau sunt inhibate
pentru a crea conditiile unui comportament
3.3. Etapele actelor voluntare coerent. Omul nehotarat va fi in continuare
Mecanismele vointei pun in actiune o macinat de alegeri, de reveniri.
serie de etape sau faze care sugereaza A treia etapa, adoptarea hotararii ca
aspectul discursiv, evolutiv al vointei. Din urmare a deciziei este cea mai complexa,
punct de vedere procesual, vo inta prezinta fiind influentata de urmatoriifactori:

95
IV Reglarea psihica a comportamentului

a) informatia, experi cn\a cu pnvire la inhibate, actiunea capata cu adevarat


uti!itate, la prohabilitatea succesului sau a atributul de voluntara pentru ca subiectul a
e$ecului; astfcl vor fi puse In balanta ales··O In cuno$tinta de cauza, i-a anti cipat
capacitati le proprii $i difi cultatea sarcinii. consecintele $i a apreciat ca finalizarea ei Ii
Unii oameni tind sa aieaga sarcini dificile 1n va aduce succesul scontat.
speranta obtincrii satisfaqiei succesului, iar A pa tr a eta pa este realizarea efectiva sau
daca. pierd, e$ecul este atenuat. Una este sa executarea hotararii. Unii autori considera
pici la un examen cu o concurenta de 10 pe ca este cea mai impmtanta etapa a actului
loc $i alta la o concurenta de l pe Joe. Totu$i, voluntar, fara de care nu am putea vorbi de
cei mai multi oameni se gandesc $i la vointa. Intr-adevar, finalizarea actiunii volun-
probabilitatea realizarii scopului $i vor tinde tare impune mentinerea resurselor, organi-
sa aleaga scopurile care ofera o anumita $ansa zarea acestora, antrenarea cuno$tintelor,
de succes. Decizia este un moment important deprinde1ilor, experientei In vederea atingerii
al actiuni lor voluntare $i implica mecanisme scopului. Este foarte important ca vointa sa
cognitive, evaluari, analize complicate. S-a manifeste rigoare $i coerenta, sa nu ne lasam
constatat ca persoancle cu structuri concep- influentati de tendinte opuse, sa nu renuntam
tuale complexe tind sa utilizeze o cantitate la greu. Vointa se manifesta ca modalitate
. mai mare de informatie $i sa aloce un timp superioara de organizare a conduitei, activi-
mai indelungat procesului adoptarii deciziei; tatilor omului pe directia scopului.
_In schimb, persoanele cu structuri con- .
ceptuale simple, mai rudimentare tind sa Psihologia a identiflcat urmiitorii jactori ~
adopte decizii mai rapid; care.favorizeazii. executarea optima a acfiunii:
b) trasaturile de personalitate, nivelul • confruntarea permanentii. cu planul ini/ial;
• confiwitarea cu problemele curente care se ivesc ,1·i
de aspiratii, dorinta de succes, tendinta de a care fndeplinesc rolul de feed-back;
evita C$ecul, interesele, valorile subiectului. • eliminarea sau piistrarea sub control a unor.factori
· Decizi ile noastre nu sunt intotdeauna perturbatori cum arfi apari{ia unor motive concurente,
lntemeiate pe ratiune. Sunt situatii cand a unor stari afective prea puternice;
ratiunea este pusa sa justifice o alegere pe • utilizarea adecvatii. a sistemului de cuno1~ti11(e .,1·i
deprinderi. Deprinderile sunt componente automatizate
. - - - - - - - - - - - . criterii afective. Cei
ale activitafii, care se desfii1wara ~ficient 1~ifara control
Descrieti, din experienta mai multi dintre voluntar;
propne sau a unor persoane oameni sunt con- • calitafile voinfei, factorii de personalitate,
cunoscute, intamplari la vin$i ca aleg ceea ce trasaturile moral-volitive de caracte1; cum ar fl: puterea
" ....
' care ati fost pu$i In situatia voinfei, perseverenfa, curajul, independen{a fn acfiun e,
prefera, cu toate ca
de a prefera ceea ce ati ales calmul fn situafii de incertitudine.
deja, de$i ati crezut ca ati ulterior sunt pu$i in
ales pentrn ca ati preferat. situatia de a prefera A cincea etapa este verificarea $i ea
.___________. . . ceea ce au ales;
incheie ciclul sau poate impune revenirea la o
c) experienja succesului ~i a e~ecului; etapa anterioara a~nci cand rezultatul final nu 'ii/
astfel s-a constat ca dupa succes nivelul de
c?respun~e sc~p~~1lor Comparati etapele ~
aspiratii tinde sa creasca, iar dupa e$eC tinde $I planunlor imtiale. actului voluntar cu cele
sa scada. Aceasta etapa implica ale rezolvarii de probleme
In urma acestei etape, prin luarea hotararii evaluari, operatii com- (de la gandire ).
este aleasa varianta optima de actiune pe care plexe de ordin cogni- Cum explicati asema-
subiectul o va urma. Aceasta varianta este tiv $i pragmatic. Subi- narile frapante dintre aces-
investita, valorizata, i se aloca resursele ectivismul, implicarea te etape?
necesare $i este sustinuta, argumentata daca
Ce demonstreaza aces-
se impune acest lucru . Din acest moment corectitudinca verifi- te asemanari?
sunt abandonate alte variante sau sunt carii.

96
Reglarea psihica a comportamentului IV

Cele cinci etape ale actului voluntar pot fi ter, ambitia in urmarirea scopmilor propuse.
comprimate !n trei rnari etape: Puterea vointei se vade$te in mobilizarea ~i
• pregatirea; mentinerea capacitatilor de efort voluntar atat
• executia; in initierea unei activitati, cat $i in inhibarea
• verificarea. unor porniri sau reactii inadecvate. Tindem sa
apreciem mai mult puterea vointei unui om care
~i-a invins un obicei prost, un viciu, care a
3.4. CalitatHe voin tei luptat cu o suferinta puternica decat puterea
Vointa este un mecanism psihic dobandit vointei celui care initiaza o activitate.
care se dezvolta $i se pe1fectioneaza !n conditi- Perseverenta denota rabdare, tenacitate,
ile confruntarii cu probleme $i activitati speci- rezistenta la e$ec, puterea de a reveni dupa e$ec,
urmarirea minutioasa a planului de actiune.
fice !nvatarii, muncii $i creatiei. Experienta
Curajul implica infruntarea riscurilor
unor activitati voluntare tot mai dificile, modele
intr-o maniera lucida $i asumata. Curajul este
de conduita oferite de pa1inti, profesmi, colegi,
sustinut de experienta confruntarii cu situatii
eroi din caqi, din filme sau din viata reala, dar dificile, de increderea in fortele proprii.
mai ales o educatie exigenta a lucrului temeinic lndependenta implica evaluarea autonoma
Ia.cut conduc la formarea $i educarea unor cali- a planurilor de actiune, asumarea deciziilor, a
tafi ale vointei. Aceste calitati fiind confirmate riscurilor, dar $i a posibilelor e$ecuri.
in activitate $i incurajate de catre mediul social Calmul in situafii de incertitudine este
se vor stabiliza in conduita, se vor cristaliza $i expresia capacitatii de autocontrol, de evaluare
vor deveni trasaturi moral-volitive de caracter. lucida a variantelor de actiune $i adoptarea
Puterea vointei este expresia energiei fizice celei care permite obtinerea de ,,beneficii"
$i nervoase investite, fermitatea, taria de carac- maxime cu ,,costuri" minime.

1. Cum caracterizati un om cu vointa putemica?

2. Dar un om cu o vointa slaba?

3. Cum caracterizati un om nehotarat?

4. Alegeti exemple din experienta proprie cand deciziile au fost


influentate de afectivitate.

5. Realizati urmatorul experiment: rugati un coleg, prieten sa


ramana inchis 1ntr-o camera Ia.ra sa-i spuneti cat ramane acolo.
Nu trebuie sa aiba ceas $i nici obiecte care sa-i ofere preocupari
(ziare, carti). Observati comportamentul $i dupa doua ore 11
lasati sa paraseasca incaperea $i apoi 11 rugati sa va relateze
experienta traita.
Ce observatii puteti extrage cu privire la autocontrolul sau?

6. Identificati $i descrieti calitatile vointei a$a cum va sunt


ele sugerate de imaginile alaturate.
V Personalitatea - ca mecanism psihic integrator

Ce om cu
personalitatcl11
1. Conceptul de personalitate

i._--==---=::...-......11Multe nofiuni ale psihologiei se 3. este o notiune aplicabila tuturor organis-


regasesc 1~i in limbajul cotidian, avand chiar o mare melor, fara conotatii descriptive sau
frecven/Q de utilizare. De la aceasta regula nu face evaluative.
excepfie nici nofiunea de personalitate. Spunem
despre cineva ca are 0 ,,personalitate puternica", • Conceptul de individualitate
iar despre altcineva ca,, n-are personalitate ". Cuiva in decursul existentei individului, are loc
ii acordam atributul de ,,personalitate matura", alt- un proces de diferentiere ~i diversificare a
cuiva pe eel de ,,personalitate infantila". Ne ajuta organizarii lui structural-functionale. Insu-
psihologia cotidiana, de bun simf, sa infeleff.em ce ~irile biologice se specializeaza, se ierarhi-
este personalitatea? Uneori da, alteori nu. In mod
sigur insa, ne ajuta psihologia 1~tiinfifica. zeaza, se integreaza capatiind unele note
distinctive, originale. Individualitatea este
deci individul cu organizarea lui specifica,
1.2. Delimitari conceptuale
diferentiata, irepetibila ~i ireductibila. Noti-
Mai demult, un giinditor spunea ca unea se folose~te pentru a desemna organi-
definirea personalitatii este o ,,problema de zarile complexe.
delimitare". De ce? Deoarece atiit ill limbajul ° Conceptul de persoana
cotidian, ciit ~i in eel ~tiintific, i'ntiilnim folosite Prin conceptul de perso.ana desemnam
uneori o serie de notiuni i'ntr-o maniera ansamblul insu~irilor psihice care asigura
nediscriminativa, unele in locul altora, rara a se
adaptarea la mediul social-istoric. Persoana
opera diferentierile de rigoare. De cate ori
este individul luat in acceptiunea lui psiho-
n-am folosit notiunile de individ, indivi-
dualitate, persoana, personalitate, personaj logica, deci cu viata sa psihica constituita,
rara sa ne giindim ca ele acopera aceea~i superioara, con~tienta. Caracteristicile persoa-
realitate?! Iata de ce, in demersul destelenirii nei sunt:
drumului spre definirea personalitatii este 1. ea este un produs determinat socio-isto-
necesar sa creionam mai intiii continutul ric, desemniind omul in contextul rela-
notiunilor respective pentru a evita confuziile. tiilor sociale sau ca membru al societatii;
• Conceptul de individ 2. notiunea de persoana este aplicabila
doar omului, dar nu in general, ci doar
Individul se define~te ca fiind totalitatea
celui normal dezvoltat din punct de
insu~irilor biologice (innascute sau dobiin-
vedere psihic (copiilor la na~tere ~i bol-
dite) care asigura adaptarea la mediul natural. navilor psihici nu li se poate acorda
El desemneaza entitatea vie care nu poate fi atributul de persoana).
dezmembrata rara a-~i pierde identitatea, • Conceptul de personalitate
altfel spus, individual desemneaza caracterul A~a cum organizarea structural-functionala
indivizibil al organismului. Din aceste a individului se diferentiaza ~i se speciaiizeaza
definitii, rezulta urmatoarele caracteristici ale in timp, tot a~a ~i organizarea psihica a
individului: persoanei suporta de-a lungul timpului un
1. el este un produs i'n intregime determinat proces de diferentiere ~i specializare,
biologic; valo1iziindu-se ~i devenind unica. Am putea
2. este un reprezentant al speciei in general, spune ca personalitatea este persoana plus 0
indiferent daca. acea:;ta este vegetala, nota de vaioare, ea este organizarea superioara
animala sau umana; a persoanei. De altfel, Goethe scria in Faust:

98
Personalitatea - ca mecanism psihic integrator V

0 spun :ji regii


0 spun ~·i magii Biologic Social
Ca din toate cate pe fume avem
Personalitatea este binele suprem. 4
individ
~
-;.. persoana
Pentru Goethe, personalitatea este o
valoare morala suprema. Ne putem i'ntreba . d'iv1./ua l'itate
m
.i
personalitate
insa daca ea este doar o valoare morala, nu
cumva $i una sociala, culturala, istorica etc.?
4.
personaJ
Din spusele lui Goethe, ar trebui sa retinem
nu ca personalitatea este o valoare morala, ci
ca ea este, inainte de toate, o valoare.
• Conceptul de personaj Din aceasta schema, rezulta urmatoarele:
Prin conceptul de personaj desemnam • Notiunile de individ $i individualitate se
manifestarile personalitatii in afara, i'n com- dispun in plan biologic, pe cand cele de
portament. Personajul este ,,persoana i'n persoana, personalitate $i personaj in
rol", altfel spus omul interpretat ca rol plan social.
social, $i cum fiecare poate juca mai multe • Persoana este corespondentul in plan
roluri, i'nseamna ca else manifesta prin mai social al individului din plan biologic, iar
multe personaje, i'$i releva fata de altii personalitatea, a notiunii de individua-
diverse ,,fatete" ale personalitatii sale. Dat litate din plan biologic.
fiind faptul ca sub fiecare personaj se afla o • Corespunzator procesului de individua-
personalitate i'nseamna ca personajul este lizare a individului din plan biologic,
ve:jmantul social al personalitatii, uneori i'ntalnim particularizarea persoanei, in
chiar fnveli:jul ei protector, mecanismul de plan social ~i convertirea ei i'n perso-
aparare. Personajul se prezinta ca o ,,fateta", nalitate.
ca o imagine fragmentata a personalitatii, ca • Aceste notiuni acopera realitati diferite
o masca i'n spatele careia se afla personali- intre ele presupunand totodata o aso-
tatea. Personajul dezva- ciere $i corespondenta logica, fapt care
luie sau ascunde, releva impune utilizarea lor diferentialii.
sau tradeaza personali- • Cand ne referim la omul normal
tatea. Intre persona- dezvoltat din punct de vedere psihic este
;.a., litate $i personaj pot mai bine sa recurgem la notiunile de
exista relatii de echi- persoana ~i personalitate decat la cea de
libru, de coexistenta $i individ. Numirea unui om cu termenul
armonie, dar ~i relatii de individ ascunde intentia de
de disonanta $i'dezechi- desconsiderare $i de reducere a acestuia
libru (i'n acest ultim caz la atributul de fiinta biologica, de simplu
.
\ putem asista la aparitia
"").
,,tub digestiv" .
\,.
unui fenomen ·de deper-
sonalizare, dedublare,
1.2. Definirea personalitatii
care perturba functio-
narea normala a perso- Din multitudinea definitiilor fommlate cu
·on_a_li_ta_te_-_P_e_rs_·on_a_iJ __. nal itatii).
.___P_e,_s_ privire la personalitate, vom prezenta doar
Cele cinci notiuni $i relatiile dintre ele pot ciiteva selectate de la autori din perioade
fi dispuse ca i'n schema urmatoare: istorice ~ i zone geografice diferite.

99
V Personalitatea - ca mecanism psihic integrator

,,Personalitatea este organi- 1 Structurile personalitatii se pot restructura,


zarea dinamica in cadrul indivi- i modifica $i perfectiona in grade diferite in
dului a acelor sisteme psihofi - j functie de cerintele relationarii cu arnbianta.
zice care determina gandirea $i 11 • Finalitate adaptativa .
comportamentul sau carac- Personalitatea nu este inactiva, inerta; ea
teristic." (Gordon W. Allport, este ceva $i face ceva: filtreaza, motiveaza $i
1897-1967) directioneaza, selecteaza $i programeaza, ii
determina pe om sa gandeasca asupra mediului
,,Personalitatea este organizarea $i sa se adapteze la acesta prin compor-
mai mult sau mai putin durabila a tamentele sale, asigurand atat supravietuirea
caracterului, temperamentului, in- l..:.M!R'{.PI: cat ~i cre$terea ~i dezvoltarea personala.
teligentei $i fizicului unei persoane. • Unicitatea
Aceasta organizare determina Personalltatea realizeaza sinteza dintre
adaptarea sa unica la mediu." trasaturile/insu$irile generale, particulare ~i
(Hans J. Eysenck, 1916-1997) individuale ale omului, capatand in virtutea
acestui fapt un caracter propriu, specific, unic.
,,Personalitatea este un Personalitatea nu este i'nnascuta. Omul nu
macrosistem al invariantilor se na~te cu personalitate, ci devine
informationali $i operationali ce personalitate. La na$tere copilul nu este o
se exprima constant \'n conduita personalitate, ci un candidat la dobandirea
$i sunt definitorii sau carac- acestui atribut. Personalitatea, chiar daca are
teristici pentrn subiect." (Paul unele l'nsu~iri biologic-ereditare, se obtine
Popescu-Neveanu, 1926-1994) de-a lungul vietii ca urmare a. confnmtarilor
cu cerintele mediului exterior, a retinerii $i
Din aceste definitii, rezulta principalele respingerii unora dintre ele, a valorizarii ~i
caracteristici ale personalitatii: generalizarii unora $i a devalorizarii $i
• Caracterul sistemic, chiar macro- excluderii altora. Despre personalitate se
sistemic spune ca este produsul imprejurarilor, ceea
Personalitatea este compusa dintr-o serie ce inseamna ca natura ~i calitatea acestora ar
de elemente legate intre ele, corelate $i con- determina calitatea personalitatii. Aceasta ne
sistente unele cu altele, nu independente sau atrage atentia asupra necesitatii crearii unor
simplu juxtapuse. medii sociale educogene, saturate $i impreg-
• Durabilitatea, stabilitatea, persistenfa nate cu influente pozitive, valorizate social-
in timp cultural.
Personalitatea este relativ stabila, relativ De aici nu trebuie sa intelegem ca persona-
identica cu sine insa$i, neputand fi radical litatea este inactiva, dimpotriva ea poate
modificata de situatiile tranzitorii sau influenta, restructura imprejurarile, chiar crea
accidentale. altele noi. Trebuie racuta distinctia dintre
• Esenfialitatea planul dezvoltarii ontogenetice a personali-
insu~irile care compun personalitatea sunt tatii (cand aceasta este mai degraba produsul ~
esentiale, definitorii pentrn om, ele vizand imprejurarilor) $i pla- .
aspectele cele mai importante ale manifestarii nul functional al perso- Aratati prin anahza
omului privind orientarea sa, optiunile $i nalitatii (cand aceasta unui ,,caz" cele doua
raspunsurile sale fundamentale. este in linii mari dez- expresii ale persona-
• Structuralitate ~i dinamism voltata ~i i$i impune ~ita!i~: produs al i~pre­
Personalitatea presupune orgamzare, cerintele asunra oro- JUranlor, producatoare
ierarhizare, dar $i dezintegrare progresiva. priei ~ale evol~;tii). ' I de imprejurari.
100
Personalitatea - ca mccanism psihic integrator V

1.3. Laturile persorrnlitatii personalitatea in evolutia sa. Clasificarea lor


se face dependent de o multitudine de criterii.
Din ce se compune personalitatea? Psiho- Daca luam in considerare gradul de diferen-
logia traditionala vorbea despre componenta !iere ~i specializare interna a personalitatii, ca
tripartita a personalitatii, aceasta fiind inter- ~i relatia dintre structura interna a perso-
pretata ca fiind compusa din trei laturi : nalitatii ~i factorii externi (de mediu), atunci
temperament, aptitudini, caracter. Tempera- putem desprinde urmatoarele tipuri de per-
mentul furnizeaza informatii despre felul cum sonalitati:
este ~i cum reactioneaza un om, iute sau lent, • Personalitati imature caracterizate p1in:
accelerat sau domol, mobil sau rigid, uniform simplitatea structurilor psihice compo-
sau neuniform, cu un surplus sau deficit de nente; lipsa corelatiei logice dintre ele;
- - - - - - - - - , energie etc.). Aptitudi- funqionalitate neeficienta, situationala,
inainte de a invat~ nile spun despre om ce imprevizibila, inegala; scazute posibilitati
despre tempr.ament ~I poate sa faca sau cat de
adaptative (atat la situatiile comune, cat
caracter, putet1 enumera dotat este. In fine
cateva trasaturi tempe- ' mai ales la cele noi).
caracterul arata cum se • Personalitati mature caracterizate prin:
ramentale ~i caracte-
riale care va apartin? comporta omul in pla- complexitate structural-functionala cu
L---------~ nul relatiilor sociale. componente intim corelate intre ele,
Psihologia contemporana prefera sa vor- organizare, ierarhizare; adaptare supla,
beasca despre componenta personalitatii in flexibila; mare eficienta.
cinci laturi, la cele trei dinainte adaugand inte- • Personalitati accentuate cu caracte-
ligenta ~i creativitatea. Multa vreme inteligenta ristici care ies din comun, mai acute fata
a fost integrata ~i ,,topita" in aptitudini, iar de media populatiei, ·cu tendinta de a
creativitatea neintegrata i'n personalitate aluneca in patologic :fara a fi i'nsa pato-
deoarece a fost descoperita tarziu, ptin jurul logice; predispuse spre manifestari pato-
anilor '50 ai secolului trecut. Dat fiind insa logice mai ales in conditii defavorabile
faptul ca inteligenta ~i creativitatea sunt dis- de viata; ingreuneaza adaptarea la mediu.
tincte i'ntre ele ~i distincte $i in raport cu cele- • Personalitati anormale/destructurate
lalte trei, ele merita a fi considerate latu1i de care se deosebesc total fata de media
sine statatoare ale personalitatii. populatiei $i sunt incapabile de a se adapta.
A$adar, consideram ca personalitatea are Maturitatea sau imaturitatea personalitatii
urmatoarele laturi: poate fi psihica $i sociala. In acest din urma
1. temperamentul - latura dinamico- caz, avem in vedere gradul de socializare a
energetica; individului, de asimilare a modelelor socio-
2. aptitudinile - latura instrumental-ope- comportamentale definitorii pentru om;
rationala; bogatia $i calitatea actiunilor $i interactiunilor
3. caracterul - latura relational-valorica; sociale; 3.daptarea (deplina sau precara) la
4. inteligenfa - latura rezolutiv ··productiva; conditiile vietii sociale, implinirea vocationala.
5. creativitatea - latura transformational- Intre maturitatea/imaturitatea psihica $i cea so-
constructi va. ciala exista o stransa interactiune. De obicei
Imbinarea, sudarea $i interactiunea acestor maturitatea psihica este o premisa, o conditie
laturi genereaza structuri distincte de perso- pentru cea sociala. La randul ei, maturitatea 'j/J
nalitate care ii acorda acesteia unicitate. sociala poate impulsiona v '1
$i facilita matwitatea psi- Considerati ca
hica, ajutand-o pe aceasta sunteti o personalitate
1.4. Tipuri de personalitate matura $i psihologic $i
sa ajunga la fo1me
social? Argumentati-va
Acestea se diferentiaza in functie de calitaliv superioare de optiunea.
nivelurile calitativ-distincte la care ajunge dezvoltare. '---------~

101
V Personalitatea - ca mecanism psihic integrator

1.5. Centralitatea personalitatii omului. Numai cunoscandu-i laturile, structura,


In psihologie finalitatea, tipurile vom putea selecta $i utiliza
cele mai potrivite mijloace, metode, procedee
Personalitatea !n dubla ei ipostaza, de reali- de influentare educativa.
tate $i de concept, o upa un !oc central sau, dupil Raportata la celelaltc procese $i mecanisme
cum se exprima un cercetator, un loc proemi- psihice, personalitatea este mecanismul psihic
nent in psihologie. Aceasta pe de o parte din ra- superior 9i integrato1~
tiuni teoretice, pe de alta parte din ratiuni prac-
tice. Din punct de vedere teoretic, persona-
litatea este cadrul de referinta fundamental Personalitatea:
pentru definirea sensului $i valorii explicative a • le controleaza pe celelalte;
•le integreza 1~i subordoneaza scopurilorpersonale;
tuturor celorlalte notiuni psihologice. Notiunile • da via/a celorlalte procese 1~i mecanisme psihice,
de senzatie, perceptie, motivatie, afectivitate, le orienteaza 1~i le direcfioneaza;
vointa etc. n-ar avea aproape nici o semnificatie • le ,,forfeaza" sa interacfioneze activ intre ele, sa
daca ar fi interpretate in sine, deci nerapmtate la se diferenfieze ,~i stabilizeze;
personalitate. Personalitatea face ca senzatiile, • faciliteza selecfia diferitelor mijloace pentru
punerea fn funcfiune a mecanismelor psihice particulare;
perceptiile, gandurile unui om sa dispuna de o
• asigurafolosirea personalizata a mecanismelorpsi-
anumita finalitate, sa se des:fa$oare intr-un anu- hice, maniera diferita de jimcfionare a acestora de la un
mit ritm, sa conduca sau nu la anumite rezultate individ la altul (materiale identice sunt memorate diferit;
favorabile, cu alte cuvinte sa se personalizeze, una 1~i aceea~i problema este rezolvata pe cai diferite);
sa devina diferite de cele ale altor persoane. • influenfeaza pozitiv sau negativ funcfionarea
Din punct de vedere practic, personalitatea particulara a mecanismelor psihice;
• valorifica diferenfiat 1~i maximal celelalte
• este centrala pentru psihologie deoarece ea este mecanisme psihice ,~i chiar propriile ei laturi (vefi vedea
· prima, cea mai complexa $i adeseori cea mai fn lecfiile urmatoare ca daca temperamentul este
dramatica realitate umana cu care luam contact controlat de structurile caracteriale, va avea o alta
. $i pe care urmeaza sa o influentam, s-o ame- funcfionalitate # finalitate decdt atunci ciind structurile
lioram sau s-o schimbiim. Ea, personalitatea, caracteriale sunt insuficient formate sau sunt cu o
fncarcatura negativa).
reprezinta primul ghid in modelarea concreta a

APLICATll
1. In continuare sunt notate cateva trasaturi de personalitate:
a) sfera larga de interese; f) acuzatoare cu sine $i cu altii;
b) capacitate de stabilire a g) autoobiectivitate, umor;
relatiilor cu altii; h) lipsa de intUitie;
c) egocentrism; i) actiune fluctuanta (dependent
d) toleranta; de situatii);
e) acceptare de sine; j) disimuleaza, pozeaza. .
Care dintre aceste insu$iri $i comportamente caracterizeaza personalitatea matura $i care pe
cea imatura?

2. Psihiatrul $i neurologul german Karl Leonhard a publicat o carte (tradusa


$i in limba romana) intitulata ,,Personalitati accentuate in viata $i literatura".
Daca veti consulta aceasta lucrare, veti gasi multe exemple despre persona-
litatiile accentuate: demonstrative, hiperexacte, labile, exaltate, anx10ase,
ncstapanite etc.

102
Personalitatea _ ca mecanism psihic integrator V

li am de cand Barza
111-a adus!
2. Temperamentul J~

Suntem la 1vcoala; intr-o pauza stafi undeva mai


deoparte 1S'i privifi cu atenfie la colegii de liceu.
Dinco/a de agitafia specifica pauzei, vefi constata
lucruri interesante. Astfel, un elev dupa ce are o
disputa aprinsa cu a/Ji colegi, pare ca se enerveaza
foarte tare, chiar va sari la bataie, apoi se
sistemul nervos, de reactivitate

'
resurse energetice. Dar el nu s~ ...___-!.!:z.__....1
manifesta In acela~i mod pe tot parcursul vietii,
incepand de la na$tere. Temperamentul
evolueaza in raport cu intregul organism $i
fndeparteaza suparat; altul pare sa fie foarte vesel, sistemul nervos, astfel incat trasaturile de
vorbaref, spune glume, este antrenant in grupul Lui; temperament se maturizeaza, sunt deplin
altul este foarte calm, explica ceva cu grija, cu voce reliefate la sfar$itul adolescentei, se mentin
masurata; altul sta undeva separat, fngandurat, relativ constante pana spre batranete, cand
pare ca sufera "din dragoste ". cunosc un proces de aplatizare datorita pier-
derii vitalitatii, vigorii, vivacitatii, vioiciunii. in
schimb, unele trasaturi devin mai accentuate,
2.1. Temperamentul ca latura expresiva
se rigidizeaza (iritabilitatea la un coleric,
~i dinamico-energetica a persona-
depresia la un melancolic, inchistarea la un
litapi flegmatic etc.).
Putem Sa spunem despre aCe$ti colegi de Trasaturile de temperament nu au un
liceu (nu sunt din clasa noastra $i nu ii continut psihologic in sine, ele tin de aspectul
cunoa$tem) cat de inteligenti sunt, daca sunt expresiv, dinamico-energe.tic al conduitei.
sinceri sau mincino$i, daca au o memorie buna Temperamentele nu sunt bone sau rele, de
sau nu? Nu, nu putem, dar in schimb putem sa dorit sau indezirabile. Cu aceste trasaturi ne
spunem ceva despre temperamentul lor. Primul na$tem $i ele se constituie in fundamentul
coleg este probabil un coleric, al doilea un personalitatii. Pe ele se greveaza celelalte
sangvinic, al treilea un flegmatic $i al patrulea trasaturi, carora le imprima o anumita
un melancolic. Reu$im acest lucru pentru ca nuantare, expresivitate, dinamism, vivacitate
temperamentul este latura expresiva a sau dimpofriva inhibitie, retragere.
personalitajii. Sa ne amintim $i alte trasaturi
ale celor patru colegi de mai sus: colericul pare Temperamentele, tipurile de temperament
sa aiba o constitutie atletica, trasaturi mai pe care le vom prezenta in continuare nu
colturoase; sangvinicul pare sa aiba trasaturi trebuie sa fie luate ca atare, nu exista
mai armonioase, fata lui este destinsa; temperamente pure. Chiar etimologia latina
flegmaticul arata cam dolofan, se mi$ca mai a cuvantului sugereaza ca ,,tempera-
greoi, figura este mai putin expresiva; temperare" inseamna a amesteca. in mod
melancolicul are privirea pierduta, pare rigid, potential, ele coexista in fiecare persoana, dar
incordat, tensionat, fata lui exprima un aer trist, se manifesta mai pregnant unele sau altele.
ingandurat. Corpul, configuratia somatica, A$adar, temperamentul real al omului este o
figura, expresia fetei, mi$carile spun $i ele combinatie originala, aparte care 11
multe despre temperamentul omului. De individualizeaza. Totu$i temperamentul
asemenea, energia, activismul, vitalitatea, foqa, este o particularitate foarte generala a
viteza mi~carilor, mobilitatea lor sunt indicatori personalitajii, in interiorul unei tipologii sau
ai temperamentului. al unui tip intra un numar foarte mare de
oameni. Aceasta a $i Ia.cut ca tipologiile
Temperamentul desemneaza latura temperamentale - de$i sunt destul de nume-
dinamico-energetica a personalitapi. roase in fapt - sa prezinte multe puncte
Temperamentul este innascut; particula- comune. Acest lucru este normal pentru ca
ritatile sale tin de structura somatica? de specia umana este unitara in diversitatea ei.
103
V Personalitatea - ca mecanism psihic integrator

In timp, oamenii de ~tiinta au identificat ~i psihologia moderna, aceasta clasificare este


alte aspecte care definesc temperamentul ~i au naiva, dar cele patru tipuri temperamentale au
elaborat variate tipologii temperamentale. 0 ramas - cu numele - in psihologie. Corespon-
tipologie cuprinde un ansamblu de caracteristici denta propusa era urmatoarea: sange - sangvi-
temperamentale comune unui numar mare de nic; bila galbena - coleric; limfa - flegmatic $i
indivizi. Tipul intrune$te atributele cele mai bila neagra - melancolic.
caracteristice, este prototipul unei tipologii Mult mai tarziu pe la sfar$itul sec. al
(categorii) temperamentale. Cand spunem XIX-lea $i inceputul sec. XX, s-a impus in
,,tipul coleric", ,,sangvinic", ,,flegmatic" sau medicina $i psihologia vremii o orientare care
,,melancolic" ne referim la tipologia clasica a pune in legaturii aspectul somatic (constitutia
temperamentelor. Dar mai exista $i alte corporalii) $i unele manifestiiri temperamen-
tipologii $i vom realiza o trecere in revista a tale. Astfel, psihiatrul german E. Kretschmer
principalelor tipologii temperamentale.
pe baza observatiilor clinice ajunge la
con.cluzia ca o anumitii constitutie corporalii se
2.2. Tipologii ~i portrete temperamentale asociazii cu anumite manifestiiri in plan
psihologic, afectiv $i psihopatologic. Picnicul
Trasaturile temperamentale au atras
este scund, bondoc, indesat, extravert, vioi,
atentia savantilor preocupati sa inteleaga
manifestarile psihice ale oamenilor. Dar $i dinamic - este un ciclotim, oscileazii intre
pentru oameni obi$nuiti manifestarile tristete $i veselie. Astenicul este filiform,
temperamentale ies eel mai U$Or in evidenta, longilin, este un om interiorizat, osciland intre
sunt eel mai U$or de evaluat pentru ca instabilitate $i calm - este un schizotim, cu
prezinta o expresivitate deosebita. triiiri afective foaiie interiorizate. Atleticul
Prima tipologie cunoscuta este cea realizata prezintii o alurii sportivii, armonios dezvoltatii,
de catre medicii antichitatii Hipocrate $i este un tip direct $i deschis in manifestiiri, cu o
Galenus. Ei au pus la baza temperamentului mare nevoie de mi$care. Displasticul prezinta
combinarea - temperarea - a patru umori sau malformatii corporale cu efecte variabile in
substante primare ale corpului omenesc. plan temperamental. Istoria psihologiei a
Predominarea unei umori conduce la reliefarea retinut primele doua tipuri temperamentale
unui tip temperamental. Pentru medicina $i care au fost descrise mai amplu de ciitre autor.

endomo~l mezom01f ectomo1f tipuri intermediare

104
Personalitatea - ca mecanism psihic integrator V

I·'\ li,Jili H!l' l I, /

visceroton soma totem cerebrotun

~ lvlerga11d pe aceea1~i linie a biotipologiei se superioare (ANS) urmarind trei indicatori:


constituJiouale, medicul 9i psihologul forta, echilibrul $i mobilitatea proceselor
america11 W. Sheldon a pornit de la cele trei foife nervoase fundamentale excitatia $i inhibitia.
embrio11are care stau la baza dezvoltarii diferitelor Forta este criteriul principal de carac-
structuri somatice (vezifigurile de mai sus).
Astfel, pornind de la eudoderm, din care se var terizare a tipului de ANS $i desemneaza
dezvolta viscerele digestive, rezultii. endommjitl ca amplitudinea modificarilor electro-chimice de
biotip 1>i viscerotonul ca tip temperamental, care se la nivelul neuronului. Se exprima prin
caracterizeaza prin nevoia de odihnii 1>i relaxare, nevoia rezistenta la oboseala nervoasa, rezistenta la ,
de confort, placerea digestiei, depende11fa de aprobarea
solicitari intense, la factori majori de stres .
socialii a celorlalfi, nevoia de a fl co11solat de seme11i la .
necaz. Cea de a douii foifa germinativa embrionarii (activitate sub presiunea timpului, responsa- ·
mezoderma, din care se va dezvolta sistemul musculm; bilitati majore). in raport cu forta, Pavlov • , · · ~,.,. ·:
conduce la biotipul mezom01f, greoi, masiv, puternic 1>i stabile$te doua tipuri: puternic ~i slab. : .
la tipul temperamental somatotoit, activ, energic, direct Mobilitatea .proceselor nervoase funda- ;1.t ' " • /~
i11 manifestiiri, tipul aventurierului 1>i al soldatului. Din J. • .,

Joi/a embrionarii. ectoderma, din care se var dezvolta


mentale, excitatia $i inhibitia exprima :, · · . , '.~z .
sistemul osos, rezultii biotipul ectom01j; slab, cu mu~chii dinamica raporturilor dintre acestea, U$Urinta · · ·.,.r;.r,""- :
t:,i

nedezvoltafi, osos, longilin, iar in plan temperamental cu care se trece dintr-o stare 1n alta, .. · ; . ,
tipul cerebroton, interiorizat, rezervat 1>i izolat, prefera rapiditatea cu care se instaleaza unul sau altul " '
singuratatea, este inhibat 1>i refi11ut in manifestii.ri. dintre cele doua procese. Mobilitatea se

~ Comparati tipologia lui Kretschmer cu cea a


manifesta mai ales in viteza trecerii de la o
activitate la alta, rapiditatea $i flexibilitatea
lui Sheldon. adaptarii la situatii noi. in rap01t cu acest
lncercati sa va caracterizati temperamentul criteriu, sunt stabilite tipurile mobil $i inert.
orientandu-va dupa cele doua tipologii. Echilibrul exprima raporturile de forta
1ntre excitatie $i inhibitie. Daca domina forta
Biotipologiile constitutionale sunt suges-
tive, dar nu li se poate acorda credit deplin. excitatorie, atunci vorbim despre impulsi- .
Exista variate tipuri intermediare ~i influente vitate, daca dominii forta iuhibitorie atunci ·
de ordin socio-cultural care pot modifica vorbim despre inhibifie, iar daca forta celor
manifestarile descrise mai sus. De aceea s-a doua procese este aproximativ egala, vorbim
impus luarea in considerare $i a altor factori despre echilibru. Porniud de la accst criteriu
care detennina temperameutul. s-au stab ilit doua tipuri: echilibrat ~i
Tot pe la lnceputul sec. al XX-lea in Rusia, neechilibrat, care la randul lui se subdivide
fiziologul J.P. Pavlov a !ntreprins cercetari in neechilibrat excitabil $i neechilibrat
minutioase asupra dinamicii activitaiii nervoa- inhibat.
V Personalitatea - ca mecanism psihic integrator

Prin combinarea tipurilor care rezulta din clasica intrucat a considerat ca exista o
manifestarile de forta, echilibru ~i mobilitate, corespondenta acceptabila (vezi tabelul de
LP. Pavlov stabile~te patru tipuri de ANS mai jos).
carora le-a ata~at denumirile din tipologia

Caracteristicile excitafiei -·
.- -
--=.~'°~~~';"ii:~·:::~'f;i~:·• ;"'·' r.1
~i inhibifiei
t

Tipuri de ANS . Temperamente ·~


Forta Echilibrul Mobilitatea . .. - . ~;. !,,..;.;L
. .
echilibrat mobil I
sangvm1c
Putemic echilibrat inert flegmatic
neechilibrat-excitabil - coleric
Slab - - melancolic
Tipologia lui Pavlov a constituit un progres este impulsiv, ii place schimbarea, este un
fata de cele anterioare, dar i se poate repro~a optimist, ii plac distractiile, Sa fie in mi~care, sa
excesul de fiziologizare precum ~i lipsa de actioneze, este superficial in sentimentele sale.
nuantare din punct de vedere psihologic. Introvertul este lini~tit, introspectiv, izolat,
In psihologia moderna, s-a impus con- i;ezervat, distant, prudent, prefera o viata orga-
tributia lui C. G. Jung ~i a lui H. J. Eysenck nizata; i~i controleaza ~i cenzureaza putemic
care au introdus criterii psihologice fn sentimentele, este rareori agresiv, inclinat sa fie
evaluarea 1~i descrierea temperamentelor. pesimist, foarte stabil in sentim~ntele sale.
Savantul elvetian C. G. Jung propune Cele dou~ tipuri generale se asociaza cu alte
abordarea temperamentului in functie de patru tipuri functionale prin raportarea la
orientarea subiectului spre lume ~i spre gandire, sentiment, senzatie ~i intuitie. Senzatia
propria persoana. Cele doua tipuri majore este functia realului, gandirea este functia ra-
sunt extravertul ~i introvertlJ,!. tiunii, sentimentul este functia simtamantului,
Extravertul este orientat spre exterior, este iar intuitia este functia intelegerii spontane.
sociabil, cauta emotiile putemice, i~i asuma Din combinarea tipurilor majore cu cele
riscuri, actioneaza sub imboldul momentului, functionale rezulta opt tipuri temperamentale.

Tipuri funcfionale
Tipuri majore
Gan dire Sentiment Senzafie Intuifie
' E- gandlfor E - sentimental E- senzitiv E - intuitiv
Extravert • adaptabil • prietenos • abil • inovator
• bun organizator • depinde de ceilalti • descurcaret • explorator
I - ganditor I - sentimental I - senzitiv I - intuitiv
..
Introvert • speculativ • pasiuni violente • centrat pe sine • v1z10nar
• metodic • aparenta lini~tita • ezitant • idealist

Psihologul englez H.J. Eysenck ~i-a de- unea stabilitatii-instabilitatii neuropsihice,


dicat 1ntreaga viata elaborarii unei teorii numita nevrozism.
coerente ~i a unor instmmente (teste) de Nevrozismul prezinta la un pol note ridicate
investigare a temperamentului. Pomind de la de stabilitate emotionala, rezistenta la ~ocuri ~i
teoria lui Jung, Eysenck a adaugat la dimen- lovituri morale, calm, echilibrn, buna rezistenta
smnea extraversiune-introversiune dimensi- la stres. La celalalt pol, vorbim de labilitate
106
Personalitatea - ca mecanism psihic integrator V

emotionala, sensibilitate excesiva, rezistenta • rezistenta la incercari majore ale vietii :


scazuta la $OCuri emotionale $i la stres. Autornl accidente, lovituri morale, pericole;
ne atrage atentia ca cele doua dimensiuni • viteza de reactie $i capacitatea de a
trebuie sa fie privite ca un continuum pe o reactiona simultan la mai multi stimuli;
scala de intensitate de la introversiune la • rabdarea, rezistenta la monotonie;
extraversiune $i de la stabilitate la instabi- • autocontrolul;
litate cu trepte intermediare proprii ambi-
• echilibrul emotional;
vertului $i stabilitatii relative.
• tempoul, ritmul mi$ciirilor $i al vorbirii;
Pomind de la cele doua axe, Eysenck a
• viteza de adaptare la imprejurari noi;
elaborat o clasificare categoriala a tempera-
• viteza de comutare de la o activitate la
mentelor cu ajutorul careia descrie cele patru
tipuri fundamentale de temperament (vezi alta $.a.m.d.
tabelul de mai jos). Avand in vedere aceste criterii $i
tipologiile descrise in lectie, vom prezenta ·
portretele temperamentale ale celor patru
intristat Reactiv tipuri fundamentale.
Anxios Neastiimparat
Rigid Agresiv
Colericul este predominant extravert, in-
Sobru Excitabil stabil, excitabil, reactiv, impulsiv $i foarte
Pcsimist Schimb!\tor
lmpulsiv
activ. Consuma o mare cantitate de energie
Rezervat
Nesociabil Optimist nervoasa, se implica in activitate cu mult
Limitat Activ entuziasm, dar acest consum nervos excesiv
INTROVERTIT MELANCOLIC COLERIC EXTRAVERTIT
il conduce la epuizare, caderi nervoase sau .
Pasiv FLEGMATIC SANGVINlC Sociabil
Grijuliu
chiar depresii. Nu suporta activita.tile $i
Vorbaret
lngandurat SAritor ocupatiile monotone, statice, tinde sa ia
Pa~nic Hazliu initiativa, orientat spre schimbare, dornic sa
Controlat Vivace conduca $i sa se impuna.
.Demn de incredere Spirit de grup
Tempera!
Sangvinicul este predominant extravert,
Aptitudini de
Calm conducere stabil, dinamic, sociabil, prietenos, dependent
ST IL de grup, are nevoie de recunoa$terea grupului, •
de aprecierea celor din jur; $tie sa se faca
Clasificarea categorialii a temperamentelor placut, este preocupat sa lase 0 impresie buna;
dupii H.J. nysenck
leaga U$Or prietenii, dar tinde Sa fie superficial
$i inconstant in sentimente.
2.3. Caracterizarea temperamentelor Flegmaticul este predominant introvert,
stabil, constant, calm, echilibrat, ponderat $i
Pentru a caracteriza temperamentul unui
prudent; este mai rezervat, leaga mai greu
om $i a elabora po1tretul lui temperamental,
putem apela la tipologiile temperamentale prietenii, dar este constant in sentimente; este
descrise in lectie, dar trebuie sa avem in rabdator, perseverent, rareori izbucne$te, dar
vedere $i o serie de criterii de diagnosticare. cand o face are manifestari explozive.
Paul-Popescu Neveanu, in urma studierii Melancolicul este predominant introvert,
aprofundate a temperamentului, a identificat instabil, inclinat spre autoanaliza excesiva,
o serie de criterii, dintre care amintim: neincrezator 111 sine $i in ceilalti, temator, ne-
• rezistenta la oboseala $i U$urinta sigur, inclinat spre visare, cu un slab spirit
recuperarii dupa efort; practic.

107
V Personalitatea - ca mecanism psihic integrator

2.4. Temperamentul ~i raporturile lui Caracterul nu suporta intluente din partea


cu celelalte laturi ale personalitatii temperamentului. Se poate vorbt eel rnult de
o anurnita nuantare sau ,,pata de culoare".
Temperamentul ca latura dinamico-energe- De~1 temperamentul nu este incarcat valoric,
tica $i expresiva a personalitatii interaqioneaza nu sunt temperamente bune sau rele, totu~1
cu aptitudinile $i caracterul, influentand $i fiind oamenii tind sa aprecieze in relatiile
influentat la randul lui. Fiind innascut, interpersonale mai mult oamenii cu un
temperamentul precede celelalte manifrstari temperament comunicativ, deschis, sociabil,
ale personalitatii care se vor dezvolta pe acest oamenii veseli, destin$i decat oarnenii
fundament. Rezulta ca temperamentul i'$i va 1ntristati, tri$ti, rezervati, prea exigenti.
pune amprenta specifica asupra aptitudinilor $i Deseori, cadem prada acestor erori de
caracterului; dar :fara a le determina in evaluare $i acest lucru se lntampla chiar $i
continutul lor psihologic, ci in fonna ~i celor care trebuie sa adopte decizii, cum ar fi
expresivitatea lor. Aptitudinile simple, derivate manageri sau chiar unii profesori.
din capacitatile inniiscute ale sistemului nervos Cunoa$terea temperamentului este impor-
$i analizatorilor, vor suporta o influenta din tanta pentm ca prin intermediul trasaturilor
moral-volitive de caracter putem 1ncerca sa in-
partea temperamentului. Timpul de reactie,
fluentam modul de manifestare a unor insu$iri
promptitudinea, coordonarea, precizia ~i
temperamentale. Temperamentul nu poate fi
finetea mi$ciirilor, aptitudinile fizico-sp01tive
modificat, dar - con$tientizand anumite
vor fi influentate de particularitatile dinamico-
trasaturi $i implicarea lor In activitate · omul
energetice ale temperamentului. In schimb, poate incerca sa exercite un anumit autocontrol
aptitudinile complexe, generale, cum ar fi, de al unor manifestari prea explozive sau sa
exemplu, inteligenta nu suportii influente din activeze, sa mobilizeze unele manifestari prea
partea tipului temperamental. In acela~i timp, pasive. In anumite limite, temperamentul poate
acele aptitudini simple ~i speciale care solicita $i trebuie sa fie luat 111 stapanire. Nimeni nu ne
dinamica energetica a activitatii nervoase tind va ierta daca ne manifestam agresiv, violent $i
sa accentueze unele trasaturi temperamentale, apoi ne vom scuza spunand ca avem un
fara a le putea modifica. ,,temperament vulcanic".

APLICATll
1. De$i temperamentul este 1nnascut, totu$i suporta unele influente externe; lncercati sa
evidentiati $i sa analizati aceste influente.

2. Alegeti o profesie pe care v-ar placea sa o urmati $i analizati trasaturile temperamentale proprii
raportate la cerintele acelei profesii pentru a va da seama in ce masura vi s-ar potrivi profesia
respectiva.

3. Daca ati raspuns la intrebarea m. 2, inseamna ca veti reU$i sa realizati portretul temperamental
propriu; incercati acest lucru.

4. Daca ati raspuns la intrebarea nr. 3, putem merge mai departe $i va propunem urmatorul
exercitiu: rugati unul, doi colegi mai apropiati sa va fad\ portretul temperamental $i consemnati cele
spuse de ei, apui comparAi cu porlretul propriu. Identificati punctele comune $i diferenteie. Evident
ca punctele comune ne ofera un grad mai ridicat de <.;ertitudine.

108
Personalitatea - ca mecanism psihic integrator V

Sunt bun ~ i eu
3. Aptitudinile la ceva, nu ?! .. .

Este cunoscut faptul ca oamenii se diferen{iaza


intre ei prin rezultate!e activitii.tii desfa;;;urate. Unii
sunt neintrecufi in ceea ce prive1s·te fortafizidi, altii
Ansamblu de ins111iri de ~
ordin instrumental-operational ~------'
care diferentiaza oamenii intre ei In ceea
in m!J.nuirea unor unelte, al/ii
in folosirea diferitelor instru- ce prive~te maniera de desfii~urare a
mente muzicale (de exemplu, diferitelor activitati ~i, mai ales, In ceea ce
compozitorul George Enescu, prive~te randamentul cantitativ ~i calitativ
considerat un virtuoz al viorii), al acestora.
alfii fn confecfionarea unor noi
produse etc. Aceste calitaf i Plecand de la aceasta definitie, reies in mod
atrag dupii. sine atribuirea direct sau indirect o serie de caracteristici ale
unor calificative celor care le aptitudinilor:
poseda, precum ,, inzestrare ", • Nu orice insu§ire psihica este aptitudine,
,, mii.iestrie ", ,, dibii.cie" etc.
ci numai aceea care favorizeaza desfa§U-
rarea unei activitati cu rezultate supra-
3.1. Definire ~i caracterizare generala medii.
Despre oamenii care reu§esc sa des:fa§oare • Aptitudinea diferentiaza indivizii intre
la un inalt nivel de eficienta anumite ei, elementul principal constituindu-1
activitati, spunem ca ,,sunt apti pentrn ... ", iar randamentul cantitativ §i calitativ.
pe cei care nu reu§esc sa obtina rezultate ii • Nivelul de dezvoltare §i functionalitate a
etichetam a fi ,,inapti pentm... ". In primul aptitudinilor poate fi analizat ~i evaluat
caz, vorbim de prezenta aptitudinilor care dupa urmatorii indicatori ai compor-
favorizeaza succesul in activitate. tamentului . actional: rapiditate, volum,
Aptitudinile raspund intotdeauna la precizie, originalitate, eficienta.
1ntrebarea ,,ce poate sa faca §i ce face" • Aptitudinea se deosebe§te de alte
persoana 1n mod real in contextul diferitelor componente psihice ale personalitatii,
sarcini §i solicitari impuse de existenta sa de§i §i acestea au un rol 1n realizarea
sociala. De aceea, in analiza lor teoretica §i in unor tipuri de activitate. De exemplu:
organizarea procesului lor de dezvoltare, se cuno§tinte, priceperi, deprinderi. Desi-
impune delimitarea a doua aspecte: a) unul gur, ele sunt integrate 1mpreuna cu
absolut, ce se refera la gradul de disponi- aptitudinile in latura instrnmental-opera-
bilitate a individului pentrn o activitate sau
tionala a personalitatii.
alta, pentrn o categorie sau alta de sarcini,
Aptitudinile se realizeaza prin procese
relevand in ce masura individul reu§e§te sa
psihice, ,,funcfionalitatea acestora constituind
faca fata situatiilor problematice in care este
pus §i cu cat efort fizic sau psihic; b) altul cea mai genera/a explicafie psihologica a for "
relativ (diferential), ce se refera la rangul pe (P. Popescu-Neveanu).
care individul dat il ocupa in multimea Unele aptitudini se realizeaza prin
persoanelor care indeplinesc o aceea§i acti- procese psihice mai numeroase §i mai .
vitate, raspunzand la 1ntrebarea: cat de mult variate, altele din contra printr-un numar
face )~ i cat de bine fa ce fn raport cu al/ii. redus de procese. Pe de alta paite, putem
Facand o sinteza a punctelor de vedere afirma ca un anumit proces psihic, privit din
exprimate de autori diferiti , putem defini perspectiva randamentului cantitativ §i
aptitudini le astfel: calitativ, ne apare ca ... aptitudine ! !!

109
V Personalitatea - ca mecanism psihic integrator

Astfel: care asigura creatia de


• eel care reproduce corect ~ i fidel foarte valori noi $i originale
multa informatie da dovada ca este In reprezinta talentul
posesia unor aptitudini mnezice; rama- (vezi figura alaturata).
M nem efocti v impresionati de unii dintre Nivelui cei mai
~ A • v. . . colegii no$tri care lnalt de dezvoltare a
Incerc~~1 sa i~entificat1 reu$esc sa retina can- aptitudinilor manifes-
pe colegn VO$tn care au t'tvt· I a i man
. ~
. de m1or- tate lntr-o activitate
asemenea aptitudini. .. ~ v ~ t · creatoare de impor-
v . v A mat11 iara e1or un
Ce legatura ex1sta mtre d b't . tanta istorica pentrn
eose i e $1 care 1e
acestea $i rezultatele lor d . d
A
viata societatii $i pro-
$Colare? repro uc oncan cu
~---------' lux de amanunte;
gresul cunoa$terii il
reprezinta geniul. Talent In patinajul artistic
• despre persoanele care reu$esc sa
Din punct de vedere statistic, dintre cei
identifice $i Sa diferentieze CU U$Urinta
dotati cu aptitudini, mult mai putini au $i
diferiti stimuli (vizuali, auditivi, olfactivi
talent $i extrem de putini devin geniali.
etc.), spunem ca sunt in posesia unor apti-
tudini senzorial-perceptive; de exemplu,
in planul discriminarii cromatice, cei care 3.2. Rolul ereditatii ~i mediului in for-
au aptitudini diferentiaza foarte multe marea ~i dezvoltarea aptitudinilor
nuante de culori; intrebarea daca aptitudinile sunt 1nnascute
• cei care rezolva U$Or $i lntr-o maniera sau dobandite a fost pusa mereu de-a lungul
originala anumite situatii problematice timpului, raspunsurile, insa, au fost destul de
. ./ detin aptitudini intelectuale. diferite. Ele pot fi, totu$i, grupate in jurul
Nu trebuie sa se traga concluzia ca apti- urmatoarelor pozitii:
. tudinile se identifica cu procesele psihice, 1. Aptitudinile sunt innascute. Printre
. acestea din urma avand un rol bine deter- autorii care au sustinut foarte mult acest
. minat in cadrul vietii noastre psihice. punct de vedere se remarca F. Galton, autorul
Uneori, atat in psihologie cat $i In limbajul lucrarii ,,Caracterul ereditar al geniului", in
· obi$nuit, se folose$te $i te1menul de cadrul careia contesta dependenta apti-
·• capacitate atunci cand se face referinta la tudinilor $i talentelor de conditiile obiective
· componentele instrumental-operationale ale de viata a indivizilor umani. Metoda folosita
era cea a· genealogiilor $i ea consta in
... . personalitatii. Desigur nu se poate pune un
stabilirea numarului personalitatilor de
· . semn de egalitate intre aptitudine $i capacitate,
seama din cadrul desecendentilor unor
· insa intre ele ca realitati psiholqgice exista o
persoane cu un inalt statut social Uudecatori,
foarte stransa interdependenta. Aptitudinile militari, muzicieni etc.).
reprezinta 1nsu$irile potentiale ce urmeaza a fi 2. Aptitudinile sunt dobandite, un rol
. puse In valoare atunci cand sunt asigurate deosebit avandu-1 activitatea de invatare .
. conditii optime, iar capacitatile sunt aptitudini Metoda folosita este cunoscuta sub numele
. implinite care s-au consolidat prin exercitiu $i de metoda gemenilor sau metoda gemelara .
'''"' •s-au imbogatit cu cuno$tinte adecvate. Este vorba de studiul gemenilor atat
,,Capacitatea este aptitudinea plus di§tigu1 ei univitelini cat $i bivitelini care au fost cres-
· fn calitate, venit prin exercifiu" (Fl. cuti in acelea$i conditii sau in conditii diferite
$tefanescu-Goanga). de mediu $i de educatie in vederea evi-
Forma superioara de dezvoltare a aptitu- dentierii mai ales a deosebirilor pe linie
dinilor, precum $i combinarea lor originala intelectuala $i de personalitate.
Personalitatea - ca mecanism psihic integrator V

3. Aptitudinile, de~i depind ~i de Astfel, G. Enescu canta la vioara la 4 ani ~


ereditate, sunt influentate In mai mare 1~i, la 7 ani, intra la Conservatorul din Viena,
masura de factorii de mcdiu ~i de educatie. Mozart compunea menuete la 5 ani, Nicolae Grigorescu
i\~i ca9tiga existen/a cu iconife pictate de el pe la varsta
Astfel, pentru psihologul francez R. Zazzo,
de 7-8 ani, Goldoni scria o comedie la 9 ani, Voltaire
aptitudinile depind 111 prop011ie de 1/5 de ere- citea curent la 3 ani, Goethe realiza lucrari literare la 8
ditate ~i in propoqie de 4/5 de factorii de ani, Nicolae Labi~· infiinfa un cenaclu literar la 13 ani,
mediu. Deci raportul este de 4 la 1 In favoa- G. Sand compunea fungi pove1~ti fnca fnainte de varsta
rea mediului ! !! de 3 ani.
4. Punctul de vedere a psihologiei moder- Exista, totodata, ~i cazuri de mari
ne este eel ce ia 1n considerare interactiunea personalitati creatoare care au inceput sa
factorilor ereditari ~i a factorilor de me- ,,produca" mult mai tarziu.
diu. Factorii ereditari nu au un rol de deter-
minare, ci de condifionare a aptitudinilor ~i ei St. Aksakov realizeaza prima sa lucrare ~
se refera la ansamblul de dispozitii sau pre- literara la 56 de ani, primul volum de versuri
dispozitii, cum ar fi: al Lui T Arghezi apare la varsta de 47 de ani, M
• particularitatile morfo-functionale ale Cervantes termina de scris ,,Don Quijote" la varsta de
68 de ani, B. Show publica piesa ,, Casufa cu mere" la 73
organelor de simt;
de ani 9i alte scrieri la 92 de ani, G. Bell a rezolvat
• tipul de sistem nervos; problema stabilitafii echilibrului la avioane la 70 de ani,
• plasticitatea scoaqei cerebrale; V Tizian realizeaza celebra panza ,, Batalia de la
• capacitatea scoaqei cerebrale de a forma Lepanto " la 95 de ani.
reflexe conditionate;
• particularitati ale aparatului fonator; Aceste exemple deinonstreaza rolul
• particularitati ale sistemului osteomuscular. deosebit al activitatii sustinute; al angajarii
Dotarea ereditara poate ajuta sau dimpo- personalitatii pe linia activitatii creatoare.
triva poate ingreuna formarea aptitudinilor.
Astfel in caz de subdotare, invatarea este in
~i
Exista insa cazuri de mari personalitati ~
care, atunci cand erau ~colari, primeau
mai mare masura impiedicata iar 1n caz de calificative defavorabile, in sensul ca erau
supradotare invatarea este mult ajutata, considerati inapti pentru domeniile in rap01t cu
conducand la formarea aptitudinilor ~i la care, ulterior, s-au dovedit geniali. De exemplu,
obtinerea unor rezultate remarcabile. Newton, Napoleon, Humboldt, Moliere, Pasteur,
Desigur, dotarea ereditara nu prezinta o Verdi etc.
aceea~i importanta pentru orice tip de Cum poti explica asemenea cazuri?
activitate umana. Astfel, daca 1n domeniul
activitatii artistice este necesara o dotare
superioara, pentru alte activitati (tehnice,
~tiintifice, organizatorice etc.) este necesara o
dotare potential-ereditara normala.
Faptul ca existenta unor l'nsu~iri innascute
favorizeaza dezvoltarea unor aptitudini
specifice este susjinut de cazul unor mari
personalitati creatoare in domeniul artistic
care au devenit ,,productive" deosebit de
timpuriu in dezvoltarea ~i evolutia lor
individual a.

111
V Personalitatea - ca mecanism psihic integrato r

3.3. Clasificarea aptitudinilor


-----------P-r-o'D-e-so-,~;;!de ~
Aptitudinile se pot clasifica In functie de .· psihologie a dat o
urm atoarel e criterii: a) structura ~i gradul lor · {:~,, &. tema desprc lene.
,. de complexitate; b) specificul activitatii J /9, i~~/
~(fr;: ,._;:t
. l!n, ele,v .aduce
ca1ew1 go1, iar pe
soi icitante.
;'.."&1'. 'ff:iJJ.
! i?'''~
(\,~'i. , \ ultima paginal scne:
z;j;• I g· '"·"'-'t[' '-' \
a) Conform primului criteriu, deosebim · \~~~~~~"~.:;;=r>' Aceasta este .ene_a.
· doua categorii de aptitudini : simple ~i -: ,...__ . :::-!&,,,, ,J Ce credet1 ca ar
,' ' ,• '. r7
~t
complexe. Aptitudinile simple se refera la o fac~ un_ profi'esor cu
(
serie de lnsu~iri dezvoltate peste medie care
· permit desfa~urarea cu un randament sporit a
.
, J
\·.\1
J apt1tudm1 pedago~
gic~? ~a~· unul fara
\ . apt1tudm1 pedago-
unor activitati. De exemplu: sensibilitate 1· .· • ~.) gice?
\;t'• ,, ~-
. kinestezica, acuitate vizuala, distributia "~",;~ ' Argumentati ras-
atentiei, forta imaginatiei, discriminarea punsul.
culorilor etc. Aptitudinile complexe rezulta
Sub aspectul continutului $i functiona-
din imbinarea ~i urganizarea specifica a unor
litatii, aptitudinea pedagogica implica mai
. aptitudini simple ~i nu doar din insumarea
multe tipuri de competenta:
acestora. Pe masura ce individul uman
- competenta psiho-morala, care este
· desfa~oara un anumit tip de activitate (teh-
asigurata de ansamblul de componente ce
nica, matematica, pedagogica etc.) se reali-
confera o buna functionalitate conduitei
zeaza o perfectionare continua a aptitudinilor
etico-morale a cadrului didactic;
' ' simple, i'nsa lucrul eel mai important, acestea
- competenta profesional-~tiintifica, asi-
: sunt integrate in fonnatiuni psihologice mai gurata de ansamblul de componente
··· complexe, cu o organizare specifica in care necesare cunoa~terii unui anumit obiect
·~. regasim preluate,.interio-rizate ~i generalizate de invatamant;
.:· moduri de actiune ~i operatii specifice acelui - competenta psiho-pedagogica, asigurata
<· . tip de activitate. de ansamblul de componente necesare
b) Dupa eel de-al doilea criteriu, aptitudinile pentru ,,constructia" diferitelor subsis-
;,; se impait in: speciale ~i generate. Cele speciale teme ale personalitatii elevului;
-~ sunt necesare pentru desfa~urarea unei anumite - competenta psiho-sociala, asigurata de
"f- · forme de activitate cu o arhitectonica
~'<,.\1<t\il''>#LH·i'. ·
ansamblul de componente necesare
. ~:; operational-functionala specifica. Astfel, pot fi A o~timizarii relationarii interumane. ~
~- ,.. ,; diferentiate aptitudini tehnice, ~~tiinfifice, Intie aceste com- p. d b t
l'.!IN!r"· ·"itr.<W'ii!'~i; artistice, sportive, organizatorice, matematice,
nn ce se eose e~ e
ponente exista o
,~·: . literare etc. Aceste aptitudini prezinta o dupa opinia ta, un profesor
stransa interdepen- ,,bun" de un profesor ,,slab"?
: ,,istorie" strans, intim legata de ,,istoria" denta (N. Mitrofan).
,. . implicarii concrete a individului intr-o forma de .• Aptitudini sportive. Ele pot fi impa11ite
. activitate ~i a ,,preluarii" modelului stmctural- in doua subcategorii:
.operational al acesteia. a) aptitudini sportive generale, caracte-
In continuare, vor fi prezentate succint ristice oricarei activitati de educatie fizica ~i
cateva aptitudini Speciale. sport: simtul orientarii ~i echilibrului, rezis-
~ :•. • Aptitudinea pedagogica. Ea poate fi tenta la efort, dorinta de intrecere, perceptia
•. r · definita ca fiind tipul de aptitudine ce se mi~carilor etc.;
.. manifesta fn activitatea cadrului didactic b) aptitudini specifice practicarii unei
· (educatorului) 1~i care se refera la ansamblul anumite ramuri de spmt, cum ar fi de exeinplu:
~~'"'"'-'·"''·''' t ·. de calitafi necesare pentru exercitarea cu simtul plasamentului la jucatori, sesizarea
succes a acestei profesii. intentiilor adversamlui la scrima ~i la lupte,
Personalitatea - ca mecanism psihic integrator V

calm $i stapanire de sine la tir, viteza de reactie sau factorul verbal-educational (,,v:ed"),
la box $i atletism, sim1lJl ritmului, la gimnas- interesul, atitudinea fata de activitatea $Colara,
tica, mientare spatiala, la handbal $i baschet. perseverenta $i alti factori de personalitate (,,x")
Aptitudinea psihosomatica constituie una se prezinta la un nivel inalt de dezvoltare,
dintre conditiile esentiale privind eficienta in $ansele ca el sa obtina rezultate bune sunt foa1te
sport, insa ea nu este suficienta pentru mari. In cazul in care insa, mai ales in ceea ce
obtinerea unor performante inalte :fara prive$te inteligenta generala $i aptitudinea
sprijinul unor aptitudini intelectuale, cum ar verbala, ar exista anumite deficiente, elevul s-ar
fi: spirit de orientare dezvoltat, atentie buna, confrunta aproape sigur cu e$ecul ~colar.
capacitate de formare rapida a unor deprinderi Din cadrul aptitudinii $Colare mai fac parte
$i de a acumula cuno$tinte, inteligenta. $i alti factori, cum ar fi: factorul spatial-mecanic
Pentru activitatea sportiva de i'nalta (,,k:m"), factorul verbal (,,v") $i eel numeric
performanta, la toate acestea, se mai adauga (,,n"), aptitudinile tehnice, aptitudinile
in calitate de cerinte: psihomotorii etc., care pot condijiona obtinerea
- atitudini pozitive fata de activitatea succesului in activitatea $Colara, insa ele au o
sp01tiva; pondere mµlt mai mica decat a celorlalti factori.
- motivatie puternica pentru domeniu. Aptitudinile generale sunt cele care
• Aptitudini tehnice. Procedand la o participa $i ajuta la des:fa$urarea cu suces a
analiza structurala a aptitudinilor tehnice, A. mai multor forme de activitate (de exemplu:
Ro$ca $i B. Z6rg6 <listing trei componente inteligenta, spiritul de observatie etc.). Privite
fundamentale care sub aspect evolutiv se din perspectiva genetica, aceste aptitudini se
suprapun cu etajele, iar sub aspect functional perfectioneaza $i ele pe baza funtionarii $i
se i'ntrepatrund: dezvoltarii aptitudinilor speciale.
1. etajul functional inferior ce cuprinde Aptitudinile ca formatiuni psihice dinamice
anumite configuratii ale functiilor senzorio- se afla intr-o continua dezvoltare (desigur,
motorii; predominant in sens progresiv, dar, uneori, $i in
2. etajul al doilea, bazat pe primul, cuprinde sens regresiv), in continuu proces de interacti-
structura perceptiilor $i reprezentarilor spatio- une, sistematizare, integrandu-se intr-un sistem
temporale (reprezentarea
instrumental-aptitudinal in interiorul caruia
de figuri, mi$cari, an-
sambluri de mi$cari ma- exista in permanenta relatii de transpozitie,
$inale coordonate); compensare, complementaritate. Totodata se
3. etajul superior ca- poate sublinia faptul ca dezvoltarea aptitudi-
re se bazeaza pe prime- nilor se poate realiza atat spontan, cat $i dirijat,
le doua, dar mai ales pe cea mai mare contributie avand-o, bineinteles,
eel de-al doilea, repre- actiunile $i influentele organizate, siste-
zinta nivelul gandirii matizate, dirijate. Din acest punct de vedere, M
tehnice formale (actiuni $COlii ii revin sarcini .~
mintale formalizate) re- deosebite. De altfel, Imaginati-va ca ati
alizate cu ajutorul sim- nivelul de dezvol- fost invitati sa participati la
bolurilor verbale, cifri- o intalnire · cu conducerea
.___ _G_iin_d_ire_a_te_h_ni_ca_·_ _, ce, literale, figurale. tare $i functiona- $Colii din care faceti parte la
• Aptitudini ~cola re. Ph.E.Vernon litate a aptitudinilor care se vorbqte despre
considera in unna analizei structurale a elevilor constituie fumatul in $COala.
aptitudinilor $Colare ca nucleul lor central este unul dintre cei mai Acolo, ati fost rugati ca
format de inteligenta generala (,,g"), de factorul importanti indicatori timp de 10 minute sa va
verbal-educational (,,v:ed") $i de motivatie, ai caracterului for- spuneti parerea privind
atitudine, interes. Daca de exemplu, la un elev mativ al procesului aceasta problema.
inteligenta generala (,,g"), aptitudinea verbala de invatamant. Ce ati spune?

113
V Personalitatea - ca mecanism psihic integrator

3.4. Aptitudinea ~i succesul profesional unor inaptitudini $i ele vor constit-ui piedici
serioase pentru practicarea profesiei. Ele se
De$i nu in exclusivitate, aptitudinile constituie in contraindicatii $i pot fi de doua
favorizeaza obtinerea succesului profesional. feluri:
Ele se constituie i'n cerinte obligatorii pentru a) absoiuie - preL.enia lor lmpiedica
exercitarea unor profesii. De aceea, fundamental buna desfii$uare a activitatii;
speciali$tii efectueaza studiul psihologic al b) relative - prezenta lor nu impiedica in
unei activitati de munca, al unui post de mod fundamental nici cantitatea $i nici
munca, in baza caruia se alcatuie$te
calitatea prestatiilor.
psihograma. Este vorba despre un document
De exemplu, cineva nu poate fi profesor
care cuprinde aptitudinile pe care trebuie sa
daca este balbait $i nu se intelege mai nimic din
le detina eel ce vrea sa imbrati$eze o anumita
ceea ce spune (contraindicatie absoluta); pentru
profesie. De exemplu, pentru a fi un bun
$Ofer sunt necesare aptitudini, precum:
altcineva, prezenta unei deficiente locomotorii
~
M
• capacitatea de concentrare $i de distri-
nu 11 impiedica sa fie
un bun profesor (con- lt d
1 .v v •

ncearcat1 sa gas1t1
·v

butie a atentiei; . . . a e oua exemp1e.


tramd1cat1e relativa).
• capacitatea de discriminare a culorilor;
Psihograma este doar o parte a unui
• capacitatea de coordonare a mi$carilor;
document mult mai extins, ce prezinta o
• rapiditatea $i precizia in reactii;
• o buna reprezentare spatiala; anumita profesiune, numit profesiograma.
• perceptie corecta a obiectelor $i persoa- Ea este utilizata in activitati precum:
nelor 1n mi$care $i a vitezei de deplasare • orientarea $i consilierea $Colara;
a acestora. • orientarea $i consilierea vocationala;
in cazul in care nu sunt prezente • selectia profesionala;
. asemenea capacitati, vorbim de existenta • formarea profesionala

APLICATll
1. Care sunt $ansele dezvoltarii aptitudinilor in cele patru cazuri evidentiate:
a) E (- ); M (- ); c) E (-); M (+);
b) E (+); M (+); d) E (+); M (- );
E = ereditate; M = mediu.

2. Identificati care dintre colegii VO$tri se carectrizeaza prin:


a) factorul ,,g" dezvoltat;
b) factorul ,,v:ed" dezvoltat;
c) factonil ,,k:m" dezvoltat

3. Priviti figura alaturata $i incercati sa stabiliti ce


aptitudini trebuie sa posede eel ce vrea sa devina aviator.

4. Ce tipuri de aptitudini crezi ca aveti? Tinand cont


de ele, catre ce tipuri de profesii v-ati putea orienta? Voi,
de faot ce orofesie ati vrea sa lmbratisati? Care credeti
- .L "J -- .( J J j J J

ca sunt aptitudinile cerute de aceasta?

114
Personalitatea - ca mecanism psihic integrator V

/\sta da, atitudine!

4. Caracterul

Termenul de caracter i,~i are originea in vechea Caracterul este alcatuit din trasaturi
greaca .;i inseamna tipar, pecete. Caracterul se care se desfa~oara pe un continuum, de la
refera la acele trasaturi care descriu modul de a fl, pozitiv la negativ; tofi oamenii au caracter,
de a se comporta, atitudinile, convingerile, profilul
moral al unei persoane.
dar orientat valoric intr-o maniera diferita. !I/
Mai departe, putem spune ca primul coleg ~
4.1. Caracterul ca profil psihomoral are un ,,caracter puternic", iar al doilea un
al personalitatii ,,caracter slab"?

Sa luam drept exemplu doi elevi, colegi de Puterea caracterului este data de forfa
clasa. Ei par sa semene foarte mult din punctul convingerilor, de taria cu care le aparam ~i
de vedere a trasaturilor de temperament, sunt susfinem, de constanfa ~i persistenta lor in
amandoi calmi, meticulo~i, serio~i, rabdatori, timp ~i in imprejurari variate, ~i nu de
pa~nici, deci par sa fie flegmatici. $i din incarcatura lui valorica.
punctul de vedere a aptitudinilor seamana:
sunt cei mai buni din clasa la matematica ~i In cazul nostru, cei doi colegi au un
fizica, fac parte din lotul olimpic. Dar ceva i'i caracter puternic, bine reliefat.
deosebe~te: i'n timp ce unul dintre ei este
Dar oare aceste trasaturi caracteriale
generos, dispus sa i'~i ajute colegii cand au raman neschimbate? Nu, i'n timp pot suferi
nevoie,. chiar ofera un b~n cu imprumut sau modificiiri, uneori substantiale i'n functie de
anumiti factori de mediu: familie, prieteni,
face cinste cu o cola, celalalt este tocmai la
societate, dar ~i i'ntamplari personale care ne
polul opus: este individualist, egoist, nu-i
marcheaza profund.
place sa ofere ajutorul, este chiar zgarcit ~i i'i
trateaza cu ironie pe colegii care se descurca Caracterul nu este imuabil, ileschimba-
mai greu la i'nvatatura. tor, el se po ate modifica in timp sub influenta
A~adar, daca temperamentul este
unor factori de mediu, socio-culturali. M
neutral, nu implica orientari valorice, in Credeti ca manifestarile caracteriale ale ~
schimb caracterul este incarcat valoric, celor doi colegi s-ar putea inversa? in ce conditii,
'j/J descrie profilul psihomoral al omului. ce factori, ce intamplari va puteti imagina astfel
~ Dar oare cei doi colegi de clasa s-au nascut cu !neat sa se ajunga la un asemenea efect major?
aceste trasaturi de caracter?

Daca temperamentul este innascut, 4.2. Formarea caracterului


caracterul se dobande~te prin modelare Daca trasaturile caracteriale se dobandesc,
socio-culturala. oare cum se formeaza? Geneza caracterului
Putem spune atunci ca primul coleg ,,are debuteaza i'n copilarie imediat dupa na~tere in
caracter", iar al doilea ,,nu are caracter"? In procesul 1nvatarii sociale pe cai foarte variate.
termenii limbajului cotidian, putem spune a~a in primul rand familia, parintii vor incuraja
ceva, dar in termenii psihologiei nu. comportamentele dezirabile ~i le vor sanctiona

115
V Personalitatea - ca mecanism psihic integrator

pe cele indezirabile. Co- ,,ga~ca" (vezi figura de mai jos). Sunt


pilul invata repede ca un perioade - mai ales in copilarie ~ i
anumit comportament 1i adolcscenta -- i'n care suntem foarte
aduce recompensa, lauda, permeabili la un model; mai tarziu, odata cu
aprecierea celor din jur, iar maturizarea intel ectuala , morala ~i sociala,
alt comportament provoa- suntem mult mai selectivi ~i mai critici in
ca repro~ul, pierderea unor alegerea modelului.
beneficii sau chiar sanc-
tiuni mai aspre. Acesta
.____ _ _ __ _ ___. este mecanismul condi-
tionarii care are efect in fixarea unor compor-
tamente mai simple, in primii ani de copilarie.
Mecanismul autoritatii constituie o sursa
importanta a forrnarii caractemlui. Autoritatea
adultului se impune de la sine, el este pur-
tatoml ,,adevamlui suprem", ceea ce decide el
este litera de lege, iar nerespectarea se lasa cu
sanctiuni. Exercitarea autoritatii merge mana-n a) Adolescentii in mediul b) Aceea1~i adolescentii pe
mana cu mecanismul conditionarii. Pe masura familial stradii, ,, in ga~cii"
ce copilul cre~te, autoritatea trebuie exercitata

~
cu pmdenta pentm ca va cre~te nevoia de auto-
nomie a copilului, dar mai ales a adolescen- Experiment: rnergeti la o clasii rnai rnicii ii

~
tului. Autoritatea trebuie sa tre~ca spre copaiti- alegeti cinci baieti ~i cinci · fete. Yeti lucra cu
. c1pare, antrenare fiecare individual. Preparati din timp o lista pe
Amintiti-va atmosfera dm a ado1escentu1m·
• • v A • • • • • care scrieti urmatoarele cuvinte: mama, tata,
fam1ha voastra m anu mien
la viata familiei bunicul, bunica, fratele, sora, prietenul (prietena)
copilarii, cum se purtau parintii eel mai bun profesor (profesoara), om de ~tiinta,
sau a ~colii, la
~i · al ti membri ai familiei.
luarea deciziilor om politic, solist(a) de muzica u~oara, top model,
Incercati sa identificati unele spmiiv. Atenfie, nu scriefi nici un nume! Scrieti
prin consultare ~i
manifestari caracteriale proprii aceste cuvinte pe foaie de sus in jos ~i apoi rugati
nu la irnpunerea
cu originea in acei ani. colegul (colega) sa se gandeasca cu mare atentie
L __ _;,...._ _ _ _ _ _ ___. lor foqata.
Se adauga apoi mecanismul imitafiei ~i in ce masura fiecare dintre aceste persoane au
al modelului. Copilul va imita ~i va adopta influentat caracterul lor, felul lor de a fi astfel: va
modele de conduita din mediul lui familial, al pune in dreptul fiecarei persoane o cifra de la 1 la
10 cu semnul + pentru influente pozitive ~i o cifra
parintilor, bunicilor, fratilor sau surorilor. Se
cu semnul - pentru influente negative. Este
produce un proces de ,,imprimare", de
important sa dati acest test in mod anonim, astfel
intiparire, de asimilare a acestor modele ce i~i incat colegul (colega) sa .aiba certitudinea
pot prelungi efectul pe toata viata. confidentialitatii. Ii puteti da formularul ~i apoi sa
Modelul este o sursa puternica de formare ii cereti sa vi-I dea mai tarziu. In orice caz, nu va
a caractemlui. De ce oare? Tindem sa ne avea de pus decat ni~te cifre cu sernnul + sau -.
identificam cu un model, vrem sa semanam, Treceti media aritmetica a punctajelor pozitive
sa impmmutam din calitatile lui, fie ca sunt pentru fiecare cuvant ~i apoi a punctajelor
pozitive, fie ca sunt negative. Model poate fi negative. Impreuna cu alti colegi adunati
oricare persoana din anturajul nostm, din rezultatele ~i le veti pune in discutie cu doamna
familie, din ~coala, din viata sociala, sau domnul profesor de psihologie. Yeti putea
~tiintifica, artistica, a modei, de pe strada, constata puterea extraordinara a modelului in
dintre anumiti colegi dintr-un grup sau formarea caracterului.

116
Personalitatea -- ca mecanism psihic integrator V

In concluzie, geneza caracterului este nu fie rigide, fixiste $i, In consecinta, sa


legata - in primul rand - de lumea in care fie definitorii pentru om, ceea ce
intra copilul dupa na$tere: estc o lume plina sugereaza ca trasaturile de caracter sunt
de reguli, de norme gata date, proprii familiei adevarati invarianti de personalitate (P.
$i societatii din care face parte. Vrand- Popescu Neveanu) care permit predictia
nevrand, va trebui sa le asimileze $i sa le comportamentelor.
respecte, lnvatand ceea ce este bine sau rau, Trasaturile de caracter exprima ceea ce
de dorit sau nepotrivit pe baza de recompensa este constant, relativ invariabil, stabil ~i
$i pedeapsa $i pe baza exercitarii autoritatii definitoriu pentru personalitatea umana.
(familiale, $Colare). Apoi modelele vor
contribui $i ele la formarea caracterului, Conceptul de atitudine
pentru ca - la maturitate - omul sa fie capabil Atitudinea este un raport, o pozitie fata de
de autodeterminare, de alegeri in cuno$tinta ceva anume. Trasaturile caracteriale se
de cauza. exprima ca atitudini valori. Atitudinea este
un construct sintetic in structura careia
identificam urmatoarele componente:
4.3. Caracterul ca mecanism integrator
• componenta cognitiva care ofera atitudi-
al personalitatii
nii rationalitate, adoptare in cuno$tinta de
in structura caracterului, vom regas1 o cauza, anticiparea efectelor. Cand gre$im
varietate de componente, el putand fi considerat ceva ni se repro$eaza ca nu ne-am gandit la
mecanismul integrator-sintetic eel mai impor- urmari. Precumpanirea acestei com-
tant al personalitatii. Ce sunt onestitatea, bunul- ponente conduce la trasaturi caracterizate
simt, disciplina, respectarea cuvantului dat, prin raceala, rationalitate, reflexivitate,
punctualitatea, ambitia, perseverenta, colegiali- prudenta (uneori excesiva), luciditate;
tatea, loialitatea, toleranta, bunatatea sau rauta- • componenta motivafionala ne arata ca
tea, lenea, indisciplina, neseriozitatea, delasa- intotdeauna atitudinea are o anumita fina-
rea, lingu$eala, supu$enia, modestia, minciuna, litate, izvora$te dintr-o trebuinta, motiv,
capriciul, incapatanarea? Sunt trasaturi carac- ideal, aspiratie $i este orientata spre atin-.
te.riale, sunt atitudini-valori. gerea unui scop. Precumpanirea acestei
componente poate modula caracterul in
Caracterul este mecanismul integrator-
functie de dominarea unor trebuinte din
sintetic, orientativ ~i reglator ce reune~te
piramida lui Maslow. Astfel, vom putea
ansamblul de atitudini-valori definitorii
vorbi despre persoane orientate
pentru profilul psihomoral al personalitapi.
preponderent spre implinirea fiziologica,
Nu orice manifestare comportamentala materiala, sociala sau spirituala, despre
este o trasatura caracteriala. Trasaturile persoane egoiste sau altruiste;
caracteriale $i de personalitate trebuie sa • componenta afectiva confera sustinerea
dispuna de anumite atribute. In primul rand, energetica atitudinii, ne identificam cu
trebuie sa dispuna de: atitudinile noastre, le aparam $i le
• atributul generalitapi care se manifesta promovam in raporturile cu ceilalti.
in cele mai multe dintre situatiile cu care Precumpanirea acestei componente poate
este confruntat un individ; conferi caracterului o nota sentimentala,
• atributul constanfei, al stabiJitatii care afectuoasa, tandra, empatica;
se manifesta intr-o maniera constanta, • componenta voluntara este considerata,
stabila $i nu conjuncturala; din perspectiva psihologiei germane, dar $i
• atributul plasticitatii care permite a unor psihologi romani, cum ar fi Paul
adaptarea omului la variate situatii, sa Popescu-Neveanu, drept cea mai impor-

117
V Personalitatea - ca mecanism psihic integrator

tanta 111 configuratia caracterului. Intr- este forma, iar eel de-al doilea continut.
adevar pana aici, prin celelalte trei com- Caracterul ca sistem de atitudini valori prin
ponente avem de a face !n eel mai bun caz atitudine !ndepline$te functia formala de
cu o intentie, dar numai prin componenta mientare, directionare $i reglare a conduitei, iar
volitiva, atitudinea ~i trasaturile carac- prin valoare spune ~i de ce face acest lucru.
te1iale vor fi puse In ac~iune. Dadi p1imele
trei componente asigura latura orien- Valoarea confera continut atitudinii.
tativa a caracterului, directionandu-1,
componenta voluntara asigura latura Valoarea nu este un dat In sine, ea este
reglatorie a caracterului. In psihologia rezultatul unei relatii dintre subiect ~i
clasica germana, caracterul era definit ca obiect, al unei relatii concrete In cadrul
voinfa moralice~te organizata. Precum- careia raporturile se pot schimba In functie de
panirea acestei componente confera carac- experienta subiectului, exigentele sociale,
terului ambitie, perseverenta, fermitate, traditii, obiceiuri sau moda ~i este
tarie, tenacitate. Recunoa$tem aici calitap lntotdeauna traita pozitiv sau negativ.
ale voinfei, care prin cristalizare, In timp, oamenii i$i fixeaza un sistem de
sedimentare, prin educare $i antrenare valori sub influenta factorilor sociali, de
~ ajung trasaturi volitive de caracter. mediu, familiali ~i institutionali.
Analizand felul vostru de a fi $i de a va com- Acest sistem de valori ghideaza acfiunile ~
porta in mod obi$nuit in viata de zi cu zi, lncer- noastre, le confera consistenfa $i coerenfa. Sunt:
cati sa puneti 1n evidenta componenta determi- • sisteme de valori proprii familiei din care fa cem
nanta a caracterului vostru: rationala, afectiva, parte (de exemplu, o familie care promoveaza cinstea,
voluntara. Solicitati ~i opinia altor persoane (pa- corectitudinea, loialitatea);
rinti, surori, colegi, prieteni) $i comparati cu • sisteme de valori proprii unei $COii (valorile
propria evaluare. promovate de direcfia $CO!ii, de corpul profesoral);
• sisteme de valori proprii unei institufii (de
Atitudinea este mtotdeauna raportata la ceva exemplu, ale armatei: ordinea, disciplina, combati-
anume, are un obiect. Atitudinea prezinta o vitatea sau ale unei firme: punctualitatea, disciplina,
manifestare po Iara ce rezulta din compo- loialitatea, spiritul novator);
nentele ei motivationala ~i afectiva. Nu putem • sisteme de valori proprii 1mei societiifi democratice
vorbi despre ,,atitudine neutra", de fapt este o (pluripartitismul, libertatea presei, asigurarea drepturilor
. atitudine de ignorare care mascheaza in omului, institufii aflate fn serviciul cetafeanului) sau ale
. realitate refuzul sau necuno$tinta de cauza. unei societiifi totalitariste (partidul unic, presa obedienta
Polaritatea nu este msa absoluta. Oamenii nu puterii, fnciilcarea drepturilor ,~i libertafilor omului,
institufii care oprima cetafeanul);
sunt In totalitate numai buni sau rai, harnici sau
• sisteme de valori general umane care promoveaza
lene$i, cinstiti sau necinstiti. Trasaturile de pacea, libertatea, libera comunicare $i deplasare a oa-
personalitate se mscriu pe un continuum care menilor, toleranfa, bunatatea, iubirea aproapelui,
prezinta doua extremitati polare ca mtr-o scala spiritul de sacrificiu pentru apararea copiilor, a familiei
cu mai multe trepte de intensitate. Astfel, un om sau a unor valori fnalte.
poate fi mai putin hamic, dar foarte cinstit, co- Toate aceste sisteme de valori f,~i pun amprenta
rect, disciplinat; mai putin ambitios, dar foarte asupra individului ,~i caracterul se afla fn mi$care, adap-
independent in actiunile sale $.a.m.d. tare fn raport cu asumarea unui anumit sistem de valori.
Conceptul de valoare
Psihologul american R. Linton introduce Rezultatul este constituirea unui sistem de
termenul de atitudine-valoare prin care valori propriu care reflecra mtr-o maniera
desemneaza o st111ct11ra wmplexa de natura selectiva toate aceste sisteme de valori ~i da
socio-culturala in ca<lrul careia primul element continut atitudinilor caracteriale.

118
Personalitatea - ca mecanism psihic integrator y

'M _ _ _---, 4.4. Caracterul ca mecanism relational


~ Incercati sii analizati specificul ~i continutul
Caracterul pune omul in relatie cu lumea
sistemului de valori propriu familiei voastre,
propriu liceului In care studiati, dar ~i eel propriu prin intermediul sistemului de atitudini-va-
grupului din care faceti parte. lori. in timp, atitudinile se organizeaza, se
in ce masura credeti ca va influenteaza structureaza, se ierarhizeaza astfel !neat
propriul sistem de valori. Constatati valori caracterul capata o dimensiune sistemica ~i
comune? Care sunt acestea? o specificitate individuala, a$a cum reiese
din exemplul de mai jos. Marele personolog
Ceea ce aparam, susfinem ~i promovam american G. Allport a propus un model al
prin trasaturile noastre de caracter sunt trasaturilor de personalitate organizate sis-
tocmai sistemele de valori interiorizate, temic.
structurate ~i stabilizate.

Exemplu de profil de personalitate

119
V Personalitatea - ca mecanism psihic integrator

~
Astfel, la baza caracterului se afla mii de
dispozitii, trasaturi circumstantiale, conjuc- Analizati felul in care s-a constituit pe
turale, modalitati de a denumi multiple parcursul copilariei voastre trasatura de caracter I
manifestari ale personalitatii. Acestea sunt disciplina $i comparati prin discutii modul cum
trasaturile secundare. Tn cunml maturizarii s-a structurat aceasta trasatura la alti colegi.
intelectuale, afective, sociale, in conditiile Ce factori particulari au contribuit la
confruntarii cu variate situatii de viata se dezvoltarea acestei trasaturi $i In ce masura o
structureaza un set de trasaturi principale identificati ca pe o trasatura principala sau
In numar de 10-15 . Aceste trasaturi sunt deja cardinala de personalitate?
caracteristice, pot fi recunoscute cu U$urinta
la un individ. Confruntarea In continuare cu
situatii de viata mai complicate conduce la Relatiile dintre atitudini se structureaza $i
filtrarea, selectarea unui numar foarte In raport cu obiectul atitudinii: fata de ce
restrans de trasaturi, in numar de 2-3 care anume se exprima, se raporteaza. Fiecare om
sunt definitorii pentru o persoana: trasaturi este caracterizat de anumite atitudini fata de
cardinale. Acest model este sugestiv atat societate, fata de munca, fata de propria
pentru modul cum se dezvolta $i maturizeaza persoana. Vorbim · aici de principalele
trasaturile caracteriale, cat $i pentru modul categorii pentru ca altfel am putea vorbi
cum sunt ele dispuse in structura persona- despre zeci de atitudini:
litatii. in psihologia moderna, exista tendinte • atitudini fata de societate exprima
de a reduce numarul factorilor care descriu pozitia fata de societatea In care traim,
~~ personalitatea (la cinci fata de institutiile ei $i, mai ales, fata de
_Incercati sa verificati factori in modelul Big ceilalfi semeni. Putem vorbi despre
afirmatia de mai sus, Five sau la trei in mo- cinste, corectitudine, sinceritate, altru-
caracterizandu-va pe voi delul Even 3 Big). Acea- ism,, deschiderea spre altii, toleranta,
$i pe alti colegi; de sta tendinta o regasim ~i bunatatea, spiritul de intrajutorare $i de
asemenea, rugati alti
la oamenii obi$nuiti. sacrificiu, dar $i despre opusul (aspectul
colegi sa va caracterizeze Cand ni se cere sa carac-
~i observaji gradul de
negativ) acestor trasaturi;
terizam pe cineva, nu • atitudini fafa de propria persoana ex-
suprapunere intre ceea ce
vom emite un ,,listing" prima rap011area la propriul eu fizic,
credeti voi despre propria
persoana $i ceea ce cred de insu$iri, ci vom utiliza social $i spiritual $i se pot traduce prin
cei apropiati despre voi. una, doua, maximum trei admiratie faja de propriul eu, incredere
'----------~ inSU$iri. in sine, optimism, stapiinire de sine,
Chiar daca vom caracteriza oamenii modestie, dernnitate, spirit autocritic,
printr-un numar restrans de inSU$iri, aceasta dar $i opusul acestor trasaturi;
nu inseamna ca vor fi unii identici cu altii. • atitudini fafa de munca exprima
Spre exemplu: un om a carui trasatura raportarea la propria activitate, la
cardinala este disciplina nu este identic cu cerintele acesteia, la rezultatele a$teptate
toti oamenii care au aceasta trasatura pentru $i realizate $i se traduc prin harnicie,
ca ea intra in combinatii particulare cu alte con$tiinciozitate, exigenja, autoexi-
trasaturi (harnicia, modestia, corectitudinea genta, disciplina, punctualitate, respon-
etc.). in plus, modul cum se impune o sabilitate, asumarea erorilor, inijiativa,
trasatura, cum devine ea in istoria unui creativitate, dar $i opusul acestora.
individ estc propriu acestuia.

120
Personalitatea - ca mecanism psihic integrator y

1. Faceti o lista cu cat mai multe (minimum 10) triisaturi caracteriale, le scrieti pe o coala de
hartie de sus 1n jos. Apoi, ganditi-va bine la felul vostru de a fi ~i puneti un x daca indepline~te
atributul generalitatii, doi de x daca 1ntrune~te atributul stabilitatii ~i trei de x daca intrune~te
atributul plasticitatii. Yeti afla astfel care sunt triisiiturile definitorii ale personalitatii daca veti aduna
semnele X ale fiecarei triisaturi.

2. in graficul unnator, alocati puncte intre 0 ~i 10 fiecarei trasiituri de personalitate ~i apoi uni ti-
. le printr-o linie. Astfel, veti descrie profilul propriu al personalitatii. Rugati ~i alti colegi sa va
caracterizeze in acela~i mod. Punctele comune sunt cele care vii caracterizeaza mai bine.

: : : : : : : 1·
I I I I I I

l
I I I I I I
t I I I I l
I I I I I I I

Modest, conciliant, supus, umil .. ;... ;... ;..•...;... ···~···~···l··· Autoritar, incapatiinat
l I I ' I I I ' j.
Moderat prudent putin comunicativ .... :... ;... ;... . . .:. ...... ~ ... ~ ... :...• Entuziast vesel comunicativ
' t .. L..J.. . .)... ...L..[... l...Il Con.:tiin:ios
N:pasator, oportunist ! J. .. '{ ,
se~ios ' cu simh•( datorie
··+·· ...~ ...;···!··• Inclraznet, intreprinzator, sociabil
I I t 1 I I I tU

Timorat, timid .... ;•.. ~···~···


Realist, cu spirit practic, dur .... ;... ;... ~·-· ····~·-· ···~---~ ... ;...•l Delicat ) tandru ' tara simt practic
i I I • I I I I

increzator intelegator cooperant .... :... : ... ;... ..~... ···~··+·+·• Neincrezator, indaratnic, suspicios
' Practic, ;on~tiincios t .. L..i ... l.. .....;... ·--~---f
1 I I t
... ;.... Imaginativ; boem, visator
I I I l
Direct naiv sentimental ... ! ... ~ ... ;... . ..:... ... : ... ~ ... !.... Subtil abil perspicace

Incre~tor ;n sine, senin •...


l
i... j...:.....~ .. ···~---~---i ..•1 Nelini,~tit' ;ngrijorat
··+:·;...;....
I I . I I '

Omservator, respectuos .... !... L.; ... ··: ·· Deschis spre nou, critic
Dependent de grup t .. ).)...L. ...;... ... ...}...;..
I 1 ' I
~ I I I
,fJ. Independent, plin de resurse
Necontrolat .•• : .•. i ... ; ...... .:... ... ~ ... ~ ... : ..• Controlat formalist

Destins f:.:L..J...] ·· .. .L. ...L.. l... L. Tensiona;, incordat


Q,..Nff'l"'°l()\Ot'--000--Q
....

3. Faceti o lista de cuvinte care descriu obiecte, persoane, situatii, evenimente din viata voastra
~i insemnati 1n dreptul fiecareia semnul incarcaturii valorice (+ sau - ) pe care o are pentru voi.
Pentru o mai buna acuratete, puteti solicita unui coleg sa realizeze o lista ~i apoi sa lucrati pe ea.
Puteti face $i voi o lista pentru alti colegi ~i sa ii rugati sa fixeze valentele. Apoi, ierarhizati-le in
functie de importanta lor in viata voastra $i incercati sa surprindeti care dintre ele exprima trasaturi
caracteriale.

4. Incercati sa descrieti $i sa analizati $i alte tipuri de atitudini <lecat cele descrise in lectie.
Precizati obiectul atitudinii $i trasaturi specifice de manifestare.
V Personalitatea - ca mecanism psihic integrator

Maximum de efect, cu
minim de cuno~t in\e!
5. Inteligenfa

Ce avem in vedere, de fapt, atunci gice) In campul unor evenimente haotice sau
cand spunem despre cineva ca este aleatoare $i de a sesiza inadvertente, lacune sau
inteligent? Pot fl mai multe aspecte: volumul de
informafii, rapiditatea cu care raspunde la unele
absw-ditati In teste verbale sau nonverbale, in
intrebiiri sau cu care rezolva anumite sarcini $i situatii problematice date spre rezolvare;
probleme, solufiile pe care le propune in anumite • de a se raporta distinct $i specific la
situafii, modul in care ~~i adapteaza conduita in diferite latmi ale realitatii sau la una $i
funcfie de cerinfele unor imprejurari. aceea$i latura in contexte diferite.
De$i au fost formulate in jur de 400 de
5.1. Definire ~i caracterizare definitii, dupa cum ne spune psihologul
Inteligenta este o calitate specifica a american J. Guilford, trebuic sa facem efortul
organizarii mentale a omului, concretizata in de a gasi ceea ce este esential pentru
comportamentul inteligent.
capacitatile (M. Golu):
• de disociere-corelare-sistematizare- Inteligenfa este dimensiunea personali-
generalizare a proprietatilor semnificative ale tatii ce favorizeaza adaptarea conduitei inte-
obiectelor (fenomenelor) din lumea externa lectuale, practice sau sociale la situafii noi.
$i a relatiilor dintre acestea; 0 asemenea definitie pune accentul mai
• de a face fata diverselor situatii ales pe finalitatea inteligentei $1 anume
problematice noi, imprevizibile; adaptarea la situatii noi.
• de a adopta decizii optime in situatiile
alternative, prin aplicarea unor criterii $i teste
5.2. Teorii privitoare la inteligenta
de eficienta, adevar etc.;
• de a restructura $i adecva ,,din mers" Din multitudinea teoriilor fomiulate cu privire
desta~urarea comportamentului (respectiv, la inteligentiJ., ne vom refrri doar la cateva.
activitatii) la logica desra~urarii eveni- Teoria bifactoriala a inteligenj~i a fost
mentelor in plan obiectiv, extern; formulata de C. Spearman.' Ea diferentiaza
• de a organiza ~i transforma i'n plan subiec- factorul g (inteligenta generala) $i factorii s
tiv intern situatiile externe ~i de a elabora mode- (specifici) ai inteligentei, cum ar fi: factorul
le ideale pentru interventia practica in realitate; verbal, factorul numeric, factorul spatial. Cu
• de a crea $i alege mijloacele adecvate ajutorul factorului g oamenii obtin perfor-
scopului stabilit; mante in toate domeniile de activitate, iar cu
• de a anticipa rezultatele unor transformari ajutorul factorilor specifici ei obtin perfor-
(in plan intern-ideal sau in plan extern-practic); mante numai in anumite domenii.
•de a opera cu sis- Teoria multifactoriala a inteligentei, pro-
pusa de L. Thurstone, in cadrul careia inlo-
1! teme de semne, sim-
r.·· : cuie$te factorul g cu mai multi factori comuni,
/<~, boluri $i semnale in
numiti de el abilitaji mentale primare:
: . . ·. comunicarea cu cei
• comprehensiune verbala - capacitatea
\ .:, din jw- ~i in reglarea

' .
~ propriei conduite;
• de a realiza sue-
cesiuni logice (~i le-
de a intelege sensul cuvintelor;
• fluenfa verbala - capacitatea de a se
exprima rapid, de a combina cuvintele
pentru a exprima idei;

122
Personalitatea - ca mccanism psihic integrator y

• factorul numeric - capacitatea de a abilitatea de a utiliza diferite sisteme de


opera cu numere, de a face socoteli ; simboluri ce reperezinta obiectele $i
• factorul spatial - capacitatea de a evenimentele pe care le traie$te. Apar
sesiza relatiile dintre formele spatiale; notiunile empirice, sunt initiate operatiile de
• factoru l memorie - rapiditatea memo- seriere (ordonarea i'n sens crescator sau
riei, trainicia pastrarii $i corectitudinea descrescator a elementelor unei colectii) ~i de
reproducerii; clasificare, operatie mult mai complexa, i'n
• factorul percepfie - capacitatea de a care elementele unei multimi heterogene de
sesiza detaliile, de a observa asema- obiecte sunt grupate ca fiind asemanatoare
narile $i deosebirile; dupa diverse criterii (culoare, forma, marime,
• factorul rafionament - capacitatea de functii, utilitati etc.). De$i realizeaza mari
a gasi regula generala, de a formula o achizitii in planul limbajului, copilul pre$CO-
idee comuna etc. lar ramane, totU$i, i'n buna masura tributar ~
Teoria genetica este legata de numele lui ireversibilitatii per-
J. Piaget (vezi figura de mai jos) care insista ceptive (de exemplu, Copiii pre$colari sunt
mai ales asupra genezei inteligentei. In cadrul nu sesizeaza faptul expu$i i'n mult mai mare
teoriei sale, folose$te notiuni preluate din ca tumarea uneia $i masura decat alte categorii
biologie, dar care capata o alta sernnificatie. aceleia$i cantitati de de varsta la accidente,
Astfel, inteligenta este o apa i'n pahare de daca traverseaza strada in
locuri nemarcate.
adaptare a organismului la forme diferite (\'nalt,
Care ar fi explicatia
mediu. Adaptarea la randul ei \'ngust) nu schimba
dupa parerea voastra?
este o echilibrare i'ntre asi- cantitatea;
milare (integrarea noilor infor- 3. stadiul operafiilor concrete (7-12 ani);
matii 1n sistemul celor vechi) $i constructele logice \'mbraca forma unor
acomodare (restructurarea judecati $i rationamente ce-i permit copilului
schemelor de asimilare impusa ca dincolo de datele experientei senzoriale sa
J. Piaget, 1896-1980 de noile informatii). \'ntrevada anumite perrnanente, anumiti .
Conduita inteligenta se elaboreaza treptat, invarianti (de exemplu, cantitatea de materie, ·
parcurgand patru stadii: greutatea, volumul, timpul, viteza, spatiul). In
1. stadiul senzorio-motor (0-2 ani); ceea ce prive$te mai exact varsta, cercetarile
specifice acestui stadiu sunt reac/iile circu- experimentale au demonstrat ca la 7-8 ani
lare, prin intermediul carora se diferentiaza copiii admit conservarea materiei, la 9 ani
asimilarea de acomodare $i intervine focali- recunosc conservarea greuta/ii $i la 11-12 ani
zarea obiectelor, odata cu stocarea unor recunosc conservarea volumului. Clasificarea
reprezentari $i dobandirea unor sernne ce pot este operatia principala prin care micul $Colar
simboliza obiectele. Gandirea copiilor este face conceptualizari intensive, ramanand \'nsa
de tip ,,incercare $i eroare", ei cunoscand \'ntr-un context concret rara a atinge nivelele
obiectele numai in functie de actiunile directe superioare de abstractie. Deci la acest nivel,
asupra acestora. Ei sunt incapabili sa inteligenta este inductiv-logica $i concreta;
construiasca mental un simbol care sa 4. stadiul operafiilor formale (1 2- 17
reprezinte obiectul care nu ma1 este in ani) presupune capacitatea de a coordona
campul vizual; propozitiile 1n unitati mai mari. Se intra in
2. stadiul preoperafional (2-7 ani); in posesia rationamentului ipotetico-deductiv.
mod progresiv, copilul devine capabil de Prin aceasta se face trecerea de la operarea
formarea simbolurilor. El i$i formeaza asupra realului la operarea asupra

123
V Personalitatea - ca mecanism psihic integrator

posibilului. Inteligenta devine reflexiva, se - lingvisticii,


orienteazii pe ea lnsii~i , bazandu-se pe norme - muzicalii,
logice ~i matematice. - logico-matematicii,
Teoria triarhica a fost formulata de R. - spatialii,
-- kinestezica,
• subteoria contextuata, ce se referii la - intrapersonalii,
faptul ca inteligenta ~i comportamentul - interpersonalii.
inteligent sunt determinate de contextul Pornind de la ele, se poate stabili profilul
socio-cultural. Sarcinile cu care se confruntii intelectual al unei persoane pentru a-i arata
o persoana 1ntr-o anumita culturii nu sunt posibilitatile pe care le detine ~i pentru a
comparabile cu cele cu care se confruntii o stabili optiunile educative ce-i sunt adaptate.
alta persoana lntr-o altii cultura. in Teoria inteligenfei emofionale a fost
consecinta, testele care sunt constmite lntr-o elaboratii de D. Goleman, doctor 1n
cultura nu pot fi folosite rara a fi adaptate psihologie neurocognitiva la Universitatea
lntr-o alta cultura. De exemplu, la o intrebare Harvard, care i-a .dat o dimensiune inter-
Jti place fotbalul?" , raspunsul pozitiv la un nationala. Conform acestei teorii, exista cinci
subiect roman inseamna preferinta pentru competente emotionale ~i sociale de baza ~i
.jocuri nonagresive, In timp ce acela~i riispuns anume:
dat de un subiect american 1nseamnii 1. cunoa~terea de sine: o evaluare rea-
preferinta pentm jocuri agresive; lista a talentelor proprii ~i o lncredere
de sine 1ntemeiata;
• subteoria componenfiala, care vizeaza
mecanismele ce sunt implicate in conduita 2. auto-control: starile emotionale
trebuie conduse astfel !neat sa favo -
inteligenta, adica procesele executive,
rizeze indeplinirea obiectivelor ~i
strategiile ~i modalitatile de procesare ~i de
.• nicidecum sa le stanjeneasca sau sa le
utilizare a informatiei pentru rezolvarea
blocheze;
situatiilor problematice. Aceste mecanisme
3. motivarea: folosirea preferintelor per-
de~i · sunt universale, ele se prezinta in
sonale in directionarea catre atingerea
combinatii ~i cu ponderi diferite de la un
telurilor propuse, care sa ajute persoana
' mediu cultural la altul;
sa ia initiativa ~i sa persiste ln ciuda
• subteoria celor doua fatete - individul
adeversitatii;
se confmnta cu doua categorii de sarcini sau
4. empatia: identificarea starilor emo-
de solic.itari, unele familiare (cunoscute) ~i
tionale ale celorlalti, capacitatea de a
altele inedite (necunoscute ). Pentru cele
cultiva _relatii neconflictuale cu ceilalti;
familiare exista anumite automatisme
' 5. deprinderi sociale: capacitatea de ate
considerate a fi un fel de ,,sisteme locale" sau descurca bine In relatii din punct de
raspunsuri la conditiile repetitive 1ntr-un vedere emotional.
mcdiu familiar. In fata unor sarcini inedite
insa, nu are elaborate modalitiiti de raspuns,
5.3. Masurarea inteligenfei ~i implicafii
de aceea, comportamentul inteligent se
practice
manifesta mai ales 1n raport cu acest gen de
solicitari. Psihologia a racut progrese mari din mo-
Teoria inteligenfelor multiple, introdusii mentul 1n care s-au construit testele ca
de H. Gardner (1983), susrine ca exista ~apte mijioace principale de masurare a capa-
. forme ale inteligentei: citatilor ~i insu~irilor psihice. Foa1ie multa

124
Personalitatea - ca mecanism psihic integrator V

atentie s-a acordat testelor de inteligenta cu nivel de inteligenta foaite ridicat (varsta men-
ajutorul ca rora se masoara nivelul de tala mult mai dezvoltata decat cea corespun-
dezvoltare ~i de fu nq ionalitate cognitiva a zatoare varstei cronologice ).
individului. Ultima revizie a testului a fost :facuta in
Psihologul francez A. 1985 ~ i , de atunci ~i pana astazi, el a circulat
Binet (vezi figura alaturata) sub denumirea ,,Scala de inteligenta Stanford-
este eel care a construit, im- Binet - a patra edifie", fiind aplicata subi-
preuna cu Th. Simon (me- ectilor cu varsta de la 2 ani ~i pana la varsta
dic), prima ,.,scarii me tried a adulta. Din punctul de vedere al continutului,
inteligenfei" compusa din ea cuprinde 15 subteste.
30 de itemi (sarcini). Din 0 alta contributie majora in domeniul
aceasta cauza, el este con- psihodiagnozei inteligentei o aduce D.
siderat astazi ca fiind ,,pa- Wechsler, autor american de origine romana.
rintele psihometriei". In El constrnie~te in 193 9 un test de inteligenta
pentru adulti, care este cunoscut astazi dupa
'--------~ 1904, Ministerul Instmctiei
ultima revizie din 1997 sub numele de ,,Scala
Publice din Franta solicita infiintarea unei
Wechsler de inteligenfa pentru adulfi - 111" ~i
comisii care sa gaseasca in cadrul ~colilor o
ea se aplica subiectilor cu varsta lntre 16 ~i
metoda pentru diferentierea copiilor cu inte-
89 de ani. In 1949, construie~te un alt test,
lect normal de cei cu deficienta de intelect.
destinat copiilor cu varsta intre 6 ~i 17 ani,
Testul psihologic, construit de A. Binet ~i Th. cunoscut astazi dupa ultima revizie din 1991
Simon, a constituit un raspuns la o asemenea sub denumirea ,,Scala Wechsler de inteli-
cerinta practica ~i el a fost supus la doua revizii genfa pentru copii - 111". ·De asemenea, in
( 1908 ~i 1911, anul mm1ii lui A. Binet). 1967, a constrnit un nou test pentru copiii
In 1916, L. Terman s-a aratat a fi foarte mici cu varsta lntre 3 ~i 7 ani, care este
interesat de testul Binet-Simon, de aceea 1-a cunoscut astazi dupa revizia din 1989, sub
preluat in S.U.A. ~i 1-a supus unor imbunatatiri, denumirea ,,Scala Wechsler de inteligenfa
denumirea noua fiind de ,,Scala de inteligenfa pentru copiii pre~colari ~i pentru copiii
Stanford-Binet" (Stanford provine de la ~colari mici - R".
Universitatea Stanford). El nu a renuntat la Testele de inteligenfa pot fl clasificate ~
contributiile lui A. Binet, cum este cazul ~iele in mai multe categorii, fn funcfie de
conceptelor de ,,varsta mentala" (rezultatele obiectivul mai precis urmarit:
obtinute la teste) ~i ,,varsta cronologica" (anii • teste pentru inteligenfa genera/a;
transformati in luni), insa introduce ~i elemente • teste pentru inteligenfa concreta,·
noi, inclusiv formula propusa de catre • teste pentru inteligenfa abstractii;
psihologul german W. Stern cu ajutorul careia • teste pentru inteligenfii tehnica;
• teste pentru inteligenfii sociala;
se calcula coeficientul de inteligenta (QI):
• teste pentru inteligenfa emofiona!a;
Varsta mentala • teste pentru inteligenfa lingvistica;
• teste pentru inteligenfa artistica.
Varsta cronologica De as emenea, infuncfi e de modul fn care se aplica.
ele pot fl :
In acest fel, se puteau depista copiii ce pre-
• teste individuate, cele care se aplica unui singur
zentau o dezvoltare normala (varsta mentala
subiect, cum este cazul marilor baterii de
era corespunzatoare varstei cronologice) ~i , inteligenfa;
totodata, cei care fie prezentau un nivel de • teste de gi·up, cele care se aplidi unui numar mai
inteligenta redus (varsta mentala ramasa in mare de subiecfi.
urma varstei cronologice), fie prezentau un

125
V Personalitatea - ca mecanism psihic integrator

r::Jf!=' Prezentam mai jos cateva exemple de acestea trebuie sa lndeplineasca o serie de
itemi din unele teste de inteligenfa. cerinte, printre care cele mai importante sunt:
1. Care este numarul care lipse1~te din al a) fidelitatea, care lnseamna capacitatea
treilea cerc?
reaplicarii lui (un test de inteligenta de
exemplu, nu poate In momentul T 1 de
aplicare sa indice existenta unei valori 1nalte
a coeficientului de inteligenta, iar 111
momentul T2, sa presupunem dupa o luna de
zile, sa indice faptul ca acela$i subiect
2. Care este figura ce nu se potrive9te cu prezinta un intelect de limita;
celelalte patru? b) validitatea, care inseamna capacitatea
testului de a masura ceea ce-$i propune sa
masoare. Dovada validitatii o constituie
corelatia lnalta dintre rezultatele la test, 1n
baza carora se pot formula judeciifi
A B c D E prognostice, $i rezultatele la criteriu, adica la
tipul de activitate 1n raport cu care s-a
3. Dacii tofi oamenii au haine, atunci oamenii efectuat testarea. Daca in urma unei actiuni
mari au:
de selectie bazata pe teste, la o institutie de
a. haine mari;
lnvatamant superior, au fost retinuti cei mai
b. haine mai pufine;
c. liaine; dotati candidati pentru solicitarile specifice
d. haine pufine. activitatii universitare, ei trebuie sa ofere un
randament crescut in cadrul acestei activitati,
4. Pasiire este pentru Pe9te ceea ce este Avian daca testul este valid.
pentru: Dupa ce un test a fost construit, el este
a. barcii;. supus unui proces complex de standardizare,
b. balenii; in sensul ca el este aplicat pe un grup mare de
c. 1mlupii,· subiecti, selectati In baza unor mijloace
d. vapor; $tiintifice din populatia careia i se adreseaza
e. submarin. testul. ReZl:lltatele obtinute sunt, apoi, grupate
in clase ce alcatuiesc etalonul testului.
Cum nici testele de inteligenta nu au Iata spre exemplu, cum se prezinta etalonul
scapat de unele critici, autorii s-au straduit sa pentru Scala Wechsler de inteligenfii pentru
le asigure un caracter $tiintific, in sensul ca adulfi-IIL prezentat in tabelul de mai jos.

130 i este 2,1


120 - 129 Su erior 6,7 8,3
110 - 119 Peste medie 16,1 16,1
90 109 Medie 50 0 50,3
80 - 89 Sub medie 16 1 14,8
'
70 - 79 Borderline 6,7 6,5
69 ~i sub Extrem de scazut 2,2 1,9
~

' 126
Personalitatea - ca mecanism psihic integrator V

Dupa cum se poate observa din acest vocafionala, in sensul ca dupa ce cunoa$tem
tabel, la o extremitate avem subiecti (2, 1%) valoarea QI pentru un anumit tanar 11 putem
care sunt supradotati $i au un nivel de silitui sa se indrepte catre acele forme de
inteligenta exceptional $i, la cealalta $Colarizare $i catre acele profesiuni care
extremitate, sunt subiecti ( 1,9%) care au un
solicita un acela$i nivel de inteligenta.
nivel al coeficientului de inteligenta extrem
Pe de alta parte, testele sunt folosite $i In
de scazut, ceea ce inseamna ca ei se
caracterizeaza prin serioase disfunctii activitatea de selecfie profesionala, in sensul
intelectuale. ca sunt recrutati, in baza rezultatelor, acei
Testele de inteligenta sunt folosite in candidati care au un nivel al QI cerut de o
activitatile de consiliere ~colara ~i anumita profesie.

. . APLICATll .
1. Urmariti pe parcursul unei zile de $Coala care dintre raspunsurile colegilor VO$tri pot fi
considerate a fi inteligente.

2. Stabiliti eel putin cinci profesii care solicita un nivel inalt al coeficientului de inteligenta.

3. Cunoscand etalonul construit pentru Scala Wechsler de inteligenfa pentru adulfi-III, ce puteti
spune despre personalitatile care aveau urmatoarele valori ale coeficientului de inteligenta:
Kant- QI= 175; Voltaire - QI= 180; Leibniz - QI= 190; Goethe - QI= 200.

4. Rezolvati urmatorul test:


- Pe un rand sunt 5 case.
- Profesorul de matematica sta fn casa ro~ie.
- in casa din mijloc se bea lapte.
- in casa verde se bea cafea.
- Casa alba este fn dreapta casei verzi.
- Vecinul celui ce mananca mere are 0 vulpe.
- Profesorul de fizica are un caine.
- Profesorul de chimie bea ceai.
- Vecinul celui ce mananca struguri are un cal.
- Ce! ce mananca vi~'line bea sue de portocale.
- Vecinul profesorului de matematica mananca mere.
- Profesorul de romana Sta fn prima casa.
- Ce! ce mananca piersici cre~te melci.
- Profesorul de biologie mananca cire~e.
- Vecinul profesorului de romana sta fn casa albastra.
- in casa galbena se mananca struguri.
Tinand cont de informatiile fumizate de aceste propozitii, trebuie sa gasiti raspuns la urmatoarele
doua intrebari $i, totodata, sa vedeti cat timp a durat pana ati rezolvat testul:
a) Ce profesor bea apa?
b) Ce profesor cre$te zebre?

127
". ;

V Personalitatea - ca mecanism psihic integrator

Aha, am g~si t ccva


genial!
6. Creativitatea
~o:::
, '

L~ Evolufia societafii 1si progresele uria~·e in


planul cunoa1sterii 1si al tehnologiei ar .ft
greu de explicat daca oamenii nu ar avea capaci-
tatea de a depa1si prezentul ~i de a crea noul. De-a
2. flexibilitatea gandirii, adicii U$Urinta cu
care un individ face legiituri noi i'ntre elemente
independente, U$Urinta cu care el restructurea-
lungul timpului, s-au realizat mii 1si mii de invenfii 1si zii anumite seturi de scheme $i anumite cli$ee.
de inovafii 1si s-aufacut extrem de multe descoperiri Opusul flexibilitiitii 11 constiuie rigiditatea
(progrese in planul cwwa1sterii). Astazi, ne de- gandirii, evidentiatii foaite bine de fenomenul
plasam extrem de repede cu ajutorul m(jloacelor de .fixitafii funcfionale (de exemplu, individul
mare viteza, comunicam de la mare distanfa in orice este i'n imposibilitatea de a giisi noi utilitati
moment, avem acces la inJormafiile transmise din
unor obiecte cunoscute, familiare );
locuri Joa rte fndepartate, am scapat de boli care fa-
. ceau ravagii printre semenii no~tri. $i toate acestea 3. originalitatea, care are mai multi indi-
pentru ca omul nu s-a mulfumit cu ceea ce este, el catori, cum ar fi: caracterul neuzual al solu-
.fiind mereu marcat de nevoia de a crea ceva nou. tiilor, raritatea lor statistica, ingeniozitatea,
Deci individul uman, printre alte trasaturi ale perso- caracterul surprinzator al unor noi asociatii
nalitafii sale, se caracterizeaza 1si prin creativitate. dintre cuno$tintele utilizate etc.
In conceptia lui Guilford fluiditatea, flexibi-
6.1. Ce este creativitatea? litatea $i originalitatea constituie aspecte ale ca-
pacitatii de a realiza productii divergente (noi);
Dar ce este creativitatea? Raspunsul nu este
4. referitor la inteligenta studiile efec-
. ll$Or de dat, datorita caracterului Sau deosebit
tuate au aratat ca nu intotdeauna exista 0
de complex. De altfel prin problematica ei,
. creativitatea nu intra numai In sfera de interes corela!ie pozitiva intre nivelul de inteligenta
~. ·· :: a psihologiei, ci $i a altor $tiinte. (valoarea QI) $i creativitate. Astfel:
• sunt unii foarte creativi, dar cu un nivel
.:., . ~ in p~ihologie, co1~ceptul de creati;itate a de inteligenta relativ sciizut (mai ales In
'" ~. ""1!T Jost zntrodus de catre G. WAllport zn 1937. domeniul creatiei artistice );
Definifiile care au Jost.formulate de-a lungul timpului
• sunt altii cu un coeficient de inteligenta
~fii1'i:1I!.I. ..1 ( dupa I. Taylor ar fl peste I 00) au pus accent mai mult
r.:tv..;11.~r-,,· ', fie pe personalitatea celui care creeaza, fie pe procesul foaite ridicat; dar care nu sunt deloc
· de creafie, fie pe produsul realizat. Ori surprinderea creativi $i productivi.
.. creativitafii in integralitatea ei necesita abordarea din 5. imaginapa, mai ales sub forma imagina-
. perspectiva celor trei direcfii. fiei productive sau creatoare (procesele imagi-
Creativitatea este ansamblul unitar al natiei se desfa$oara !n directia producerii unor
· ·. factorilor subiectivi ~i obiectivi care due la imagini $i combinatii noi, originate). Creativi-
· realizarea de catre indivizi sau grupuri a tatea nici nu poate fi conceputii fara existenta
unui produs original ~i de valoare pentru acestui ,,laborator" de creare de imagini care
<..... ·' societate. ulterior pot gasi corespondent In realitate.
B. Factori non-intelectuali
. . . ,. Factorii psihologici implicati In procesul
· i; ·.; · · creatiei se pot Imparti In factori intelectuali ~i 1. factori aptitudinali; este vorba, mai ales,
non-intelectuali: de aptitudinile speciale cai·e favorizeaza desfa-
A. Factorii intelectuali $urarea unor tipuri de activitati cu rezultate su-
1. factorii de fluenfa (fluiditate), identi- pramedii (aptitudini aitistice, aptitudini tehnice,
ficati de catre J. Guilford sunt: 11uenia ver- aptitudini literare, aptitudini muzicale etc.);
bala.; fluentii asociationala; fluenta expre- 2. factori motivationali ~i atitudinali;
. sionala; fluenta ideationala. motivafia, mai ales prin forma motivafiei intrin-
Personalitatea - ca mecanism psihic integrator v

~ seci are o mare importanta stadii sau etape, sunt puncte de vedere diferite.
Cunoa$teti vreun co- pentru creativitate. Inte- Astfel, D. Harris vorbe$te de existenta a 6
leg, vreo cuno$tinta, resul cuiva pentru un anu- etape, iar A Osborn sustine existenta a 7 etape.
vreun piieten care are un mit domeniu de activitate Dar punctul de vedere ce s-a impus eel mai
interes deosebit pentru
un anumit domeniu? il mentine racordat mai tot mult apartine lui G. Wallas (1929). Acest autor
Daca da, aratati cum timpul la acesta. Toata distinge 4 etape esentiale ce pot fi intalnite atat
se manifesta aceasta pa- fiinta lui este orientata in creativitatea artistica, cat $i i'n cea $tiintifica:
siune prin conduita sa. catre ceea ce-1 preocupa, 1. Prepararea sau pregatirea, i'n cadrul
'---------~ catre ceea ce-1atrage. careia se pot diferentia mai multe subetape:
Pe de alta parte, atitudinile mai ales cele 0 sesizarea problemei,
creative joaca un rol extrem de important in • desprinderea ei din cadrul contexului i'n
creativitate. Atitudinile creative pot favoriza care este angrenata;
la randul lor dezvoltarea aptitudinilor; • informarea minutioasa asupra ,,isto-
3. factorii temperamentali; tempera- ricului" acestei probleme;
mentul persoanei creatoare 1$i pune amprenta • emiterea ipotezelor .
asupra stilului sau creator, la fel $i alti factori, 2. Incubafia este perioada dintre momentul
cum ar fi factorii sociali $i psihosociali. elaborarii ultimei ipoteze $i momentul cand este
Psihologul roman P. Popescu-Neveanu a definita solutia; numita $i perioada frustrafiei,
aratat ca i'n calitatea sa de dimensiune com- un rol deosebit jucandu-1asociatiile de la nive-
plexa a personalitatii creativitatea poate fi lul subcon$tientului $i incon$tientului. Ca i'ntin-
explicata prin modelul bifactorial, prin dere i'n timp, aceasta etapa poate fi mai scurta
intermediul caruia ea este definita ca inter- sau dimpotriva ea poate dura foarte mult :fara a
acfiune optima fntre aptitudini -$i atitudini, fi obligatoriu sa se ajunga la o sohltie. in unele
i'ntre vectori -$i opera/ii. cazuri, aceasta poate fi $i etapa renuntarii.
Vectorii pot fi: pozitivi (creativi), cu rol de 3. Iluminarea sau etapa iluminarii. Raspun-
energizare $i directionare a activitatii: trebu- sul cautat apare dintr-o data $i in mod miracu-
intele de cre$tere, motivatia intrinseca, intere- los. Sunt reactii de tipul: ,,Aha, asta era!", ,,Am
sele puternice, angajarea 1n profesie (activitate), gasit !", ,,Acum $tiu !" Acest
niveluri ridicate de aspiratie, atitudini creative moment al strafulgerarii ideii
(increderea in foqele proprii, curaj, perse- poate aparea dupa eforturi intens
verenta, curiozitate, receptivitate la nou, initi- depuse, alteori i'nsa el poate
ativa etc.); negativi, cu rol de franare a pro- aparea brusc rara legatura
cesului creatiei: trebuinte homeostazice, directa cu ceea ce :facea persoana
motivatia extrinseca, lipsa unor interese (citea o carte, :facea o plimbare,
adecvate, nivel scazut de aspiratii, atitudini asista la un spectacol etc.). De
noncreative (neincredere i'n foqele proprii, asemenea, el poate sa apara chiar "..../
,, Iluminarea "
confo1mismul intelectual, incapatanarea etc.). in timpul somnului.
Operatiile la randul lor pot fi $i ele 4. Verificarea este etapa i'n care solutia este
impartite astfel: opera/ii noncreative, adica testata logico-matematic sau experimental.
rutiniere, automatizate, bazate pe algoritmi Ideea din mintea persoanei trebuie sa fie
(predomina gandirea convergenta); opera/ii materializata i'ntr-o forma corespunzatoare $i
creative, deschise, de tip euristic (predomina confruntata cu realitatea materiala $i umana.
gandirea divergenta), bazata pe procedeele
imaginatiei, pe descoperire $i inventie. 6.3. Niveluri ale creativitafii

6.2. Procesul creativ I. Taylor considera ca exista cinci niveluri


ale creativitatii:
Majoritatea autorilor considera ca acesta se l. Creativitatea expresiva constituie
desfa$oara stadial. Referitor la numarul acestor forma fundamcntala, ea manifestanc!u-se in

129
V Personalitatea - ca mecanism psihic integrator

comportamentul spontan (mimica-gesticulatie, 1. Blocaje cognitive, datorate unor scheme


vorbire, desenele copiilor mici). Desigur, $i stereotipuri cognitive ce nu permit
persoana nu este preocupata de obtinerea unor individului realizarea unor restructurari, a unor
produse de valoare. asociatii noi, stabilirea unor noi utilitati a
2. Creativitatea productiva este orientati1. structurilor existente.
in primul rand spre obtinerea unor noi produse, 2. Blocaje de natura psihosociala,
ea decurgand din modalitatea originala de creatia fiind tinuta pe loc datorita confor-
combinare a unor factori psihici individuali, mismului. Odata ce preiau anumite norme
imprimand personalit~tii o notii distinct.ii. comportamentale de la nivelul gmpului $i
3. Creativitatea inventiva se valmifica comunitatii, oamenii devin atat de ,,disci- !IJ
prin inventii $i descoperiti, punand In evidenta plinati" !neat nu mai au A bl · ~
o mare flexibilitate in perceperea de relatii noi semenea ocaJe
puterea. de a vedea c~ sunt mai prezente la cei
$i neobi$nuite. este $1 ce poate fi mai tineri sau la cei mai
4. Creativitatea inovatoare presupune dincolo de spatiul cog- in varsta?
modificarea sernnificativa a fundamentelor sau nitiv $i actional in care De ce oare?
principiilor care stau la baza artei sau $tiintei, i$i traiesc viata.
fapt ce permite trecerea la transfo1mare (de 3. Blocaje afective: teama de a nu gre$i,
exemplu, cubismul in aita). de a nu se face de ras, de a nu se compromite.
. 5. Creativitatea emergenta se carac- Exista insa $i o serie de metode ce pot fi
terizeaza prin formularea la nivelul eel mai folosite pentrn stimularea creativitatii:
· profund $i. abstract a unui principiu sau a unei A) Brainstormingul, metoda fundamen-
ipoteze noi. Este eel mai malt nivel al tata de psihologul american A. Osborn, se
. creativitatii $i se manifesta la omul de geniu care aplica in grup. Acesta este format din 11-12
· revolutioneaza unul dintre domeniile activitatii subiecti ce lucreaza impreuna timp de 30-50
. umane ($tiintific, tehnic sau artistic). de minute, respectand o serie de reguli,
,'
precum:
6.4. Stimularea ~i dezvoltarea • dati frau liber imaginatiei $i propuneti
creativitafii cat mai multe idei, Iara sa va preocupe
neaparat calitatea lor;
Mult timp s-a considerat ca cei care sunt • aprecierile critice sunt interzise, deci ni-
; .... ' creativi sunt putini $i in cazul lor i$i spune cu- meni nu are voie sa faca observatii nega-
J. vantul aproape in totalitate ereditatea. ~i de aici,
tive, sa constate, sa se mire sau sa aiba in-
• atitudinea de rezerva in raport cu posibilitatile
doieli asupra valabilitatii ideilor propuse;
. de dezvoltai·e a ei pe parcursul vietii. In ultimul
• sunt incurajate asociatiile neobi$nuite de
• timp 1nsa, s-a schimbat total optica privind
idei; imaginatia trebuie sa fie lasata total
creativitatea in sensul ca ea existii sub formii
libera, iar ideile extravagante sa fie
latentii, virtualii, fn grade ~i proporfii diferite,
acceptate neconditionat.
· · la fiecare individ (N. Sillamy). In consecinta,
putem vorbi de stimularea, educarea ~·i ~ Aplicarea efectiva a acestei metode presu-
· antrenarea poten/ialului creativ. pune parcurgerea mai multor etape:
I C\ ~ 1 Ii D~zv~lta~·ca c1~cati~iAtat!~ 1. conducatorul grupului care este special instruit
I ~~- ,· i L~_ ~re~me sa presupuna ma~ mta1 1)i antrenat anunta problema de rezolvat;

I (~~~) 1 1. --~~ mlaturarea unor blocaJ ~ ce 2. se prezinta membrilor grupului regulile ce


!{L~ J 1 f''"''rc; sunt .datorate modul~1 de trebuie sa.fie respectate;
;L , . 1
aiv orgamzare a procesulm edu- 3. stimularea # fncurajarea producfiei de idei;
L/Rf /l ___ } )~ cat~o~a~ $i, mai .a.les, carac- 4. consemnarea de catre un secretar a ideilor pro-
·' ·~~ tenst1c1lor spec1f1ce mode- duse, Jara a se mentiona 1)i numele eelor ce le-au emis;
..,~-- lului socio-cultural. Aseme- 5. evaluarea fn final, de catre o comisie speciala, a
,,lnlaturarea" blocajului nea blocaje pot fi: ideilOJ; acestea fiind ierarlzizate dupa valoarea !OJ:

130
Personalitatea - ca mecanism psihic integrator V

Esenta acestei metode consta In separarea 1. fiecare dintre cei 6 membri ai grupului
intenfionata a actului imaginafiei de .faza imparte o coala de hfoiie in trei coloane;
gandirii critice, obiective, rafionale. Etimo- 2. conducatorul grupului enunta problema
logic, brainstorming provine din cuvintele in $i fiecare participant formuleaza trei idei in
limba engleza ,,brain" = creier $i ,,storm" = cele trei coloane;
furtuna, la care se adauga desinenta ing. Ar 3. fiecare participant transmite foaia sa
lnsemna in traducerea cuvant cu cvant, colegilor din dreapta $i prime$te foaia
,,furtuna in creier", insa denumirea consacrata colegului din stanga;
este cea a ,,asaltului de idei". 4. cele trei idei formulate de colegul de la
B) Sincctica, metoda fundamentata de W. care a primit foaia sunt completate, imbunata-
Gordon, eel ce a organizat in 1944 primul tite, modificate etc.;
grup sinectic. De$i se aseamana in multe 5. urmeaza noi deplasari ale foil or pana
privinte cu brainstormingul, aceasta metoda cand ideile initiale au trecut pe la toti ceilalti
se carecterizeaza prin urmatoarele: membri ai grupului;
• este prin excelenta o metoda de grup $i, 6. se aduna foile $i se poarta o discutie
totodata, o metoda calitativa; finalii.
• este o lncercare mai disciplinata $i mai
specifica de a folosi starile psihologice Dar creativitatea nu poafe fl dezvoltata ~
$i aspectele emofionale; numai prin metode spedale. Jn cadrul proce-
• grupul cuprinde 5-6 persoane cu sului de fnvafamant 9i, mai larg, fn cadrul procesului de
pregatire $i experienta diferita; socializare 9i culturalizare a personalitafii, trebuie sa se
• se folosesc doua operatii de baza: a) ,,sa produca o serie de schimbari privind modul fn care este
faci ca un lucru ciudat sa devina familiar"; considerat procesul creafiei 9i modul in care pot fifolosifi
b) ,,sa faci ca obi$nuitul sa devina ciudat". factorii care faciliteaza dezvoltarea creativitafii. Ast.fel:
Aplicarea presupune parcurgerea a 3 faze: • creafia nu aparfine ereditar doar unei minoritafi;
• relafia educafionala trebuie sa fie o relaf ie
1) convertirea ciudatului in familiar -
destinsa, democratica, favoriziind comunicarea Libera
intelegerea problemei; 9i eficienta dintre educator ,~i educat;
2) convertirea familiarului in straniu, • eliminarea blocajelor cu/turale 9i emofionale din
ciudat - indepa1iarea de problema; cadrul ciimpului educafional;
3) reconve1iirea ciudatului in familiar - • stimularea inifiativei fn a formula probleme, fn a
revenirea la problema. exprima opinii 9i fn a formula solufii;
Ce! care conduce grupul sugereaza din • utilizarea unor metode ~i procedee de fnviitare
cand in cand folosirea unor analogii, de aceea care sa permita nu atat preluarea produselor
metoda mai poartii $i denumirea de mctoda activitafii de creafie, ci, mai ales, deschiderea catre
anlogiilor. noi alternative ,~i formularea de noi fntrebari.
C) Mctoda ,,6-3-5", a carei denumire pro-
vine de la faptul ca grupul cuprinde 6 Este rnult rnai irnp01iant $i mai util pentru
persoane, iar prirnele 3 idei emise sunt un elev sa puna cat rnai rnulte intrebari $i
prelucrate de alte 5 persoane. Mai exact, apli- sa-$i exprirne cat rnai rnulte opinii, decat sa
carea acestei rnetode presupune parcurgerea reproduca cat rnai exact ceea ce spun
urrniitorilor pa$i: profesorii sau ceea ce este scris in ciiqi.

APLICATll
1. Un $Colar, prerniant la $COalii, este intrebat de ,,Niciuna". Care dintre cei doi are dreptate $i de ce?
un batran: ,,Daca intr-un porn sunt 24 de piisarele $i 2. Aveti la indernana un triunghi, un cerc $i
Un vanator tragand CU pU$Ca ornoara 6 dintre ele, un patrat. Faceti cat rnai rnulte cornbinatii cu
cate rnai rarnan In porn?" $colarul raspunde aceste elernente indiferent de nurnarul lor pentru
repede: ,,18 pasarele", iar batranul ii spune razand: a reda ceva, desigur, in forrna stilizata.

131
VI Personalitatea in contextul vietii sociale

1. Etape In dezvoltarea personalitatii


De unde am plecat... .... ~i unde am ajuns'

mod specific la fiecare fiinta. Deci, fiecare are


propriul sau genom.
Prin acest mecanism se transmit particulari-
tatile biologice stmcturale ~i functionale de
urrnatoarele tipuri:
Personalitatea, a1rn cum se manifesta ea la per-
soana matura, cu structura 1~i funcfionalitatea sa
• apai1inand oamenilor din toate timpw-ile;
complexa, este rezultatul unui fndelungat proces de • proprii unor gmpuri rasiale ~i de sex;
dezvoltare care fncepe fnca din copilaria timpurie. • caracteristice unui arbore genealogic;
Astfel, omul nu • comune cu ale parintilor directi;
se ria$te cu per- • altele sunt rezultate din combinarea alea-
sonalitate, ci torie a genelor primite de la parinti (de la
aceasta se for- fiecare se transmit cate 23 de cromozomi).
meaza treptat, Prin urmare, mecanismul ereditar asigura
parcurgand mai particularitati ale strncturarii ~i functionarii
multe etape 1~i corpului: tipul somatic, aspectele statuare ~i
atingiind ni-
ponderale, particularitati metabolice, compo-
veluri diferite
zitia sangelui, specificu1 functional a1 siste- M
Aceea1vi persoana de organizare $i
fn diferite etape de dezvoltare structurare. mului hormonal ~i al · . . . ~
altar organe, caracte- .Identlficati ce~ putt?
Acest proces este determinat 1~i condifionat de . . . .t . tre1 caractere b10log1ce
foarte mulfi factori care intervin $i interacfioneaza ns11c1 a1e sis emu1m v • •

. care va apartm ~1 care


variat, construind un drum de via/a propriu nervos ~1 a1e organe1or v v
• • • v • sunt asemanatoare cu ale
fiecaruia. Trei dintre ace$li factori au fast considerafi de .s1mt, ~articulantat1 parintilor.
fundamentali pentru ca lipsa oricaruia dintre ei sau fiz10nom1ce.
slaba !or manifestare face fie imposibila dezoltarea Caracteristicile corporale se reflecta in
personalitafii, fie o limiteaza foarte mult. Ace$tia continutul irnaginii de sine, $i anume in eul fizic,
sunt: ereditatea, mediul, educafia. $i in raport cu acestea fiecar~ poate trai
satisfactii $i dezamagiri $i, totodata, incearca pe
1.1. Factorii fundamentali ai dezvoltarii o cale sau alta sa le optimizeze.
psihice, ai formarii personalitatii Numeroase cercetari, mai ales cele asupra
gemenilor, au demonstfat ca ereditatea este
Ereditatea este primul factor fundamental un factor necesar pentru dezvoltarea
al dezvoltarii personalitatii $i eel dintai care se personalitatii. Ea asigura premisele organice
manifesta. S-a demonstrat ca nu exista nici o ale vietii psihice in general $i implicit $i ale
manifestare psihica :fara o baza organica personalitatii. Contributia ei este mai mare la
asigurata de ereditate. varstele timpurii cand se asigura cre$terea $i
Ereditatea este proprietatea fiintelor vii functionarea organica ~i, cu deosebire, cea a
de a transmite urma~ilor caractere doban- sistemului nervos. De asemenea, importanta
dite de-a lungul filogenezei. ei este mare pentru formarea anumitor
componente ale personalitatii, cum ar fi
Mecanismul transmiterii acestor caractere temperamentul, inteligenta, aptitudinile
este codul genetic, adica ansamblul tuturor speciale (a$a cum s-a vazut in capitolul al V-
genelor proprii speciei umane, organizate in lea).

132
Personalitatea In contextul viefii sociale VI

Dar ereditatea nu este suficienta pentrn • al institutiilor educative de diverse bo-rade '
formarea personalitatii. Ea asigura premisele • al grupului de prieteni,
(R. Zazzo) care sunt totu$i potentiale $i • al grupului de munca,
polivalente $i abia inte1ventia celorlalti factori • al comunitatii urbane sau rurale,
va conduce la definirea $i formarea anumitor • a celei regionale $i continentale care au $i
componente ale personalitatii. Daca mediul $i un anume specific socio-cultural.
educatia nu actioneaza la timp, se pierde Mediul exercita influente variate $i,
potentialul ereditar. totodata, caracteristice pentru fiecare varsta.
Este convingator exemplul copiilor crescuti Acestea definesc o ni~ a de dezvoltare, care
de animate. Astfel, 1n 1799 in Franta, a fost se refera la:
gasit un copil de 11-12 ani care era complet • obiecte $i locuri acccesibile copilului in
animalizat. cadrul acelui mediu;
Doctorul Itard • raspunsurile $i reactiile persoanelor din
(vezi figura alaturata) jurnl copilului;
a lucrat trei ani cu • cerintele adultilor privind comporta-
acest copil ca sa-1 mentele $i performantele pe care trebuie
faca sa se comporte sa le atinga copilul;
ca oamenii, dar nu a • activitatile propuse, impuse sau des-
reu$it. La fel in 1954, Ia$Urate din initiativa copilului $i
a fost gasit in India un acceptate de cei din jur.
copil de 9 ani care Dupa aceste dimensiuni, se pot analiza
scotea sunete anima- conditiile de dezvoltare oferite de diferite
lice, fugea in patru tipuri de familii $i diferite culturi.

~
.....____Je_a_n_It_ar_d_,1_7_74_-_18_3_8_ __. labe, i$i arata dintii.
Dupa ce a fost adus in societate, doi incercati sii definiti niia de dezvoltare oferitii
psihologi au incercat timp de 14 ani sa-1 invete de familia voastra folosindu-va de dimensiunile
sa vorbeasca, dar nu au reu$it sa-1faca sa scoata prezentate mai sus.
nici un sunet uman (M. Zlate).
Prin urmare, in aceste cazuri s-a pierdut Daca influentele mediului se exercita la
potentialul ereditar. Influentele de mediu $i timp in concordanta cu dernlarea programu-
educatie s-au exercitat foarte tarziu. Ereditatea lui ereditar, atunci dezvoltarea se realizeaza
nu se transforma nemijlocit in componente ale la niveluri inalte. Etnograful francez Vellard
personalitatii, ci se implica in interactiuni com- a gasit in Pern o fetita de 2 ani provenita
plexe cu ceilalti doi factori. dintr-un trib primitiv. Ea a fost integrata intr-
Mediul este eel de-al doilea factor
o familie de intelectuali francezi care i-au
fundamental al dezvoltarii personalitatii.
asigurat conditii foarte bune de mediu $i
Mediul este totalitatea influentelor natu- educatie. Fetita a urmat $COala, a :facut studii
rale ~i sociale, fIZice ~i spirituale, directe ~i in- universitare $i a ajuns etnograf, cunoscand
directe, spontane ~i organizate, intenponate totodata mai multe limbi straine. Prin urmare
~i neintentionate care constituie ambientul in un mediu stimulativ care i$i exercita de tim-
care se na~te, traie~te ~i se dezvolta omul. puriu influentele poate asigura o dezvoltare
Pentru om este important $i mediul natural. foarte buna, daca exista premise ereditare
Dar influenta cea mai mare este exercitata de normale. Cea mai buna perioada a exercitarii
componentele socio-culturale. Fiecare fiinta acestor influente este intre 2 $i 8 ani cand se
interactioneaza de-a lungul vietii cu mai multe petrec importante procese de maturizare
medii: somatica $i de functionare generala a
•familial, organismului $i mai ales, a sistemului nervos.

133
r

VI Personalitatea In contextul vietii sociale

Influente putemice exercita mediul asupra Educatia este eel de-al treilea factor
formarii caracterului. S-a demonstrat ca familia fundamental al dezvoltarii personalitatii $i
reprezinta un puternic factor de dezvoltare in intr-o acceptie larga, poate fi definit astfel:
copilarie. Modelele de conduita a parintilor, Educatia este ansamblul de acfiuni ~i
cerir1tele $i exigentele lor, stilul lor de viatU, cli- activitati care integreaza fiinta umana ca pc
matul socio-afectiv din familie, dragostea ne- un factor activ, se desfa~oara sistematic, uni-
conditionata fata de copil, constituie influente tar ~i organizat, pe durate lungi de timp,
hotaratoare pentru punerea bazelor personali- avfind confinuturi definite In raport cu
tatii in pre$colaritate $i dezvoltarea ampla a cerinfele societatii, utilizfind metode ~i stra-
acesteia in urmatorii ani. Expresia ,,cei $apte ani tegii fundamentate ~tiinfific ~i fiind conduse
de acasa" sintetizeaza toate aceste influente $i de persoane competente, special calificate.
exprimarea lor mai ales in caracterul copiilor.
Influentele mediului familial sunt comple-
mentarizate de cele ale gradinitei $i $Colii $i,
treptat, acestea din urma vor domina proccsul
formiirii personalitatii copiilor $i tinerilor.
$coala, cu sistemul sau de activitati, cu
interactiunile de durata dintre elevi $i profesori
$i dintre elevii in$i$i cu regimul zilnic $i
climatul socio-afectiv caracteristic, va marca
dezvoltarea caracteriala a elevilor $i va exercita
influente hotaratoare asupra dezvoltarii capa- .,\ . •.
citatilor, aptitudinilor, talentelor, creativitatii. Desfii1mrarea unei ore de curs, fn liceu
Sunt unele unitati $COlare care dobandesc un
anumit renwne $i care contribuie la aparitia la Multi autori acorda educatiei rolul de
elevii lor a unor particularita~ ce le dau o nota factor hotarator in dezvoltarea personalitatii
pentru ca:
specifica, recunoscuta de catre altii. Astfel se
•ea proiecteazii devenirea acesteia $i asi-
spune ,,sunt lazarist", tu ,,e$ti lazarist", care
gura conditii corespunzatoare de realizare;
este o componenta caracteristica a identitatii
• dezvolta la nivel inalt capacitatile umane;
absolventilor Liceului Gh. Lazar din Bucure$ti.
• asigura dezvoltarea deplina a personali-
Mediul familial $i $Colar contribuie foaite
tatii;
mult la dezvoltarea sistemului motivational $i • stimuleaza transformarile ei prin crea-
a aspiratiilor, la formarea idealului.de viata. rea intervalelor optime intre cerinte $i
Incepand cu preadolescenta, cre$te foa1te posibilitati $i sprijinirea adecvata pentru
mult rolul grupurilor formale $i mai ales al depii$irea eventualelor obstacole;
celor informale. Ace$ti factori pot consolida • exercita influentc sistematice pentru dez-
anumite trasaturi caracteriale, pot dezvolta voltarea aptitudinilor, talentelor, creati-
altele, largesc experienta sociala a tinerilor, vitatii;
~ diversifica atitudinile $i comportam~ntele lor • promoveaza constant valori $i norme care
~ A • v • prosociale. In lipsa ajuta la formarea caracterului, a aspirati-
Inc~rcat1 sa re~evati c~ acestor influente, dez- ilor $i proiectelor de viata.

~
expenente soc1ale at1 voltarea unei persoane
trait impreuna cu gnipul ramane limitata $i Comparati dificultatile de exprimare ver-
de prieteni $i care au aceasta ar putea avea bala ale unei persoane care nu a urmat scoala cu I
produs unele schimbari in viitor dificultati de ale alteia care este absolventa de liceu $i explicati
in personalitatea voastra. integrare sociala.
,____________ modalitatile de influentare din partea $Colii.

134
Reglarea psihica a comportamentului IV

Cu pnvire la re- 1.2. Etape 'in dezvoltarea personalitafii


latia dintre factori, se • Copilaria ~i formarea bazelor perso-
face precizarea: ere- nalitajii
ditatea este o premiza A$a cum s-a precizat, personalitatea nu se
a dezvoltiirii psihice, manifesta imediat dupa na$tere, chiar daca
mediul 0 sursa $i 0 unele particularitati temperamentale pot fi
conditie, educatia un deja constatate. Dupa trei ani se contureaza
factor determinant, o componentele de baza a personalitatii. Astfel
lnfluenfa mai mu/tor factori la fo11a motrica a dez- se produc maturizari neurofunctionale, se
dezvoltarea personalita(ii voltarii. Imbogatesc $i se diversifica activitatile
In relatiile cu mediul $i educatia, fiinta pre$colarilor care permit sa se dezvolte la un
umana nu este pasiva, ci In functie de nivelul nivel initial acele aptitudini care au com-
siiu de dezvoltare fizica $i psihica, poate ponente senzoriale $i motrice, asa cum ar fi
realiza urmatoarele tipuri de interactiuni: cele pentru muzica, desen, coregrafie, limbi
a) interactiunea reactiva, adica In mediul straine. Acestea se manifesta acum ca ·
sau familial, Ill functie de ce a reU$it sa receptivitate crescuta fata de stimulii cores-
achizitioneze pana la un moment dat, un copil punzatori, ca posibilitati de discriminare fina,
va raspunde !ntr-un fel specific lui la anumite stocare rapida de informatii semnificative, ·
stimulari $i nu va raspunde la altele; astfel InSU$ire de mi$ciiri simple $i complexe.
copilul aflat In primul an de viata va raspunde Aptitudinile se dezvolta apoi In $COlari-
unor stimuli sonori, lumino$i etc., iar pe altii tatea mica, sub influenta sistematica a
,,Ii va ignora cu maretie" (I.Piaget); procesului instructiv-educativ, astfel !neat se .
b) interacjiunea evocativa consta In faptul exprima deja In rezultate semnificative rele-
ca nivelul reactiilor copilului schimbandu-se vate de Invatatoare, de cei din familie, de
antreneaza raspunsuri diferentiate ale celor din colegi. In situatia unei lnzestrari native spe-
jur, atentie $i stimuliiri · progresive; astfel ciale, chiar In pre$colaritate, aptitudinile pot
atinge niveluri 1nalte $i ,........,,,,,...,,,=
parintii care observa la copil o pliicere speciala
se pot exprima 111 re-
pentru muzica vor tinde sa asigure cat mai
zultate remarcabile. De
multe ocazii de sustinere a acestei 1nclinatii.
exemplu, Mozart (vezi
Vor mcuraja $i valoriza orice reu$iti'i a copilului;
figura alaturata) la 5-6
c) interacjinea proactiva se refera la faptul . .
am 1mprov1za cu U$llrlll-
ca pe masura ce copilul $i mai ales preadoles-
ta motive muzicale sim-
centul $i adolescentul se dezvolta, ei devin
ple, iar George Enescu a
capabili sa selecteze relatiile $i influentele ce se devenit la 5 ani autor al
exercita asupra lor $i sii-$i construiasca astfel un unei lucrari pentru pian Wolfgang Amadeus Mozart,
mediu propriu (R. Atkinson $i colab.); de $1 v10arii. 17 56-1791
exemplu, daca un preadolescent este extravertit, Jn pre$COlaritate, Incep sa se formeze
el va cauta mereu ocazii de a fi 1mpreuna cu primele trasaturi de caracter, cum ar fi
prietenii uneori nemultumindu-$i chiar familia. respectul fata de altii, hiirnicia, autonomia
Sub influneta acestor factori se desra$oara independenta, initiativa etc. Modelele $i
un proces complex $i !ndelungat de formare a cerintele parentale joacii un rol foarte
personalitatii care atinge niveluri calitativ important. In relatiile din cadrul gradinitei,
distincte ,, ... deosebite mtre ele prin diferentie- · se dezvolta cu precadere sociabilitatea,
rea $i specializarea interioara a componentelor disponibilitatea la colaborarea cu altul etc.
personalitatii pe de o parte, dar $i prin relatiile Odata cu intrarea in $Coala se pot dezvolta
de interactiune $i interdependenta realizate 1ntre trasaturi caracteriale cum ar fi sarguinta, con$ti-
structura intcrna $i factorii externi." (M. Zlate) inciozitatca, punctualitatea, autoexigenta etc.

135
VI Personalitatea 'i n contextul vietii sociale

Totodatii, incep sii fie din ce !n ce mai


evidente diferentele individuale In manifes-
conceptie prop1ie de viata,
un sistem personal de Identifica~ ciiteva parti- ~
tarea personalitiitii, iar cunoa~terea acestora valori, un proiect sau ideal culaiitiiti ale generatiei din
care faceti pmte ~i aratati
este foarte irnpurlantii pentru optimizarea de viata, con~tiinta apar- QP PX t"'rn~m!l
rnm
.._.. ............... U '-' .._, .._.. . . In tnrr.
..._ . . . . . . ........ PlP ' "- V
_
edm:a~iei ~colare ~i famiiiale de ia aceste
'-'.I..&. .&.

tenentei la generatie, irna-


priile atitudini $i compor-
varste. ginea de sine ~i identitatea
tamente.
• Preadolescenta ~i adolescenta, etape de sine.
semnificative in dezvoltarea personalitatii
In cursul acestor stadii, se produc schirnbari • Stadiul tineretii ~ i al adultului, etape
irnportante la nivelul personalitiitii. Se dezvoltii semnificative in maturizarea personalitatii
capacitatile $i aptitudinile $i se manifestii talen- Angajarile fundamentale ale tinerilor in
te pentru noi domenii (informatica - vezi figura profesie, in viata socialii, in cea de familie con-
alaturata - matematica, solideaza ~i imbogiitesc structura personalitatii.
fizicii, chimie, tehnica, Aptitudinile $i talentele devin o certitudine
literatura, filosotie ). ~i se exprimii in rezultate semnificative mai
Acestea se exprirnii in ales in plan profesional. Tinerii sunt, cu
rezultate remarcate mai deosebire, interesati de sarcinile creative $i de
mtai la nivelul $CO!ii ~i ocaziile de manifestare a disponibilitiitilor lor.
~"--,.= apoi la eel regional $i . Componentele temperamental-caracteriale
Adolescent interesat de national. Adolescentii sunt stabilizate $i consolidate fiirii a fi rigide $i
informatica
.__ _ _ _ _ _ ___. participii la olirnpiade exprimii un nivel nou al maturiziirii
nationale $i intemationale, la concursuri spor- personalitiitii. Tinerii demonstreazii cateva
tive $i artistice. Creativitatea se exprirna in pre- triisiituri dominante cum ar fi:
adolescentii printr-un spor de fluiditate, iar In a. energie $i dinarnism;
adolescenta prin cre$terea originalitiitii. b. orientare expresii spre nou $i viitor;
Se consolideaza triisiiturile de personali- c. aspiratii inalte;
tate formate in copiliirie, altele i$i schimba d. generozitate $i incredere in ceilalti;
pozitia in structura generala a personalitatii e. curaj $i temeritate etc.
pentru a corespunde rnai bine cu progresele Intrarea in profesie ~i 1ntemeierea propriei
psihice generale $i cu impliciiiile adolescen- familii cristalizeazii identitatea profesionala,
tilor in activitiiti $i relatii noi. Se formeazii noi familialii $i socio-culturalii care reprezintii o
tnSU$iri caracteriale ce regleazii relatiile altii particularitate a evolutiei personalitiitii
sociale mai largi ale adolescentului $i orien- intre 25 $i 35 de ani.
M tiirile sale in viitor. Procesul transformarilor in cursul stadiului adult, se consolideazii
~ - - - - - - - -...... caracteriale nu este identitatea profesionalii, familialii $i socio-
Identificati 1n propria simplu, ci adesea ten- culturala $i se rnaturizeazii pe deplin perso-
adolescentii momente de sionat, riiscolitor, de- nalitatea. Trasiiturile dominante ale perso-
tensiune $i conflict cu fa- finind 0 adeviirata cri- nalitiitii din acest stadiu sunt:
milia $i, in genere, cu lu-
zii de dezvoltare care a. stiipanirea de sine;
mea adultilor, care carac-
terizeazii aceastii criza de a fost numitii " criza b. echilibrul afectiv;
dezvoltare. de originalitate a c. independenta in decizii $i actiuni;
......________ _ _. adolescentului ". d. autonomia;
Mai ales in adolescentii, se f01meazii noi e. prudenta;
f'l"\mnnno..:..tt:t.
vvu•.l-'vuv•Hv
lo
a,.., no·P """'"l~+X+;~
1-'"'Suucunap1
,...,....
vv
,.....,. ,. _,..;..,.._~
l:'A}'l HHa f. obiectivitatea in perceperea de sine ~i a
orientarea generalii a persoanei, a$a cwn ar fi: o altora;

136
Personalitatea in contextul vietii sociale VI

g. expansiune moderata $i fundamentata genereaza o descre$tere a responsabilitiitii soci-


cu privire la proiectarea viitorului; ale personale $i aduce relaxare $i posibilitatea
h. infruntarea matura a marilor lncercari de a se bucura de o anumita libertate. Dar aces-
ale vietii. te efecte apar numai la cei care 1$i gestioneaza
• Batranetea ~i schimbarile caracteristice dezangajarea profesionala $i gasesc noi cai de
ei in functionarea personalitatii a fi activi $i de ajutor celorlalti.
Despre biitranete se spune ca are un trecut Un aspect foarte imp01iant al personalitatii
lung $i un viitor semi, ceea ce simplifica oamenilor In varsta este $i eel al infruntarii
planurile de viata $i exprima intelepciunea mature a finalului vietii $i a deteriorarii
adaptarii la scaderea treptatii a fortelor fizice sanatatii. Cercetarile actuale sunt orientate cu
$i psihice. precadere asupra sustinerii persoanelor de
Ie$irea din campul profesional (pensio- varsta a treia pentru ca ele sa parcurga optim
narea) $i organizarea vietii injurul problemelor aceasta parte a vietii $i sa i$i rezolve singure
casnice $i a conducerii la libera voie a acestora cat mai mult timp problemele de existenta.

. APLICATll ·
1. Faceti un tabel in care sa existe urmatoarele rubrici:
• denumirea stadiului,
• se componente apar,
• ce se consolideaza,
• ce se maturizeaza,
• ce se modifica in final,
Relevati astfel dinamica dezvoltarii personalitatii.

2. Cititi frazele de mai jos. Trei dintre ele pot fi spuse de adolescenti, alte trei de
tineri, altele de adulti $i de biitrani. Identificati care ar fi cei ce le spun.
. • Pentru mine, viitorul este indoielnic.
• Trecutul este pentru mine un punct de plecare pentru ceea ce vreau sa proiectez.
• Gandurile mele se indreapta eel mai des spre trecut.
• Viitorul este departe, dar ma intereseaza din ce 1n ce mai mult.
• Yla gandesc la multe din ce pot sa fac in viitor, dar vreau 1ntai sa reflectez bine
asupra lor.
• Cred ca viitorul imi apartine.
• Toti ma intreaba mereu despre viitor.
•Lace ma mai pot a$tepta de acum incolo?
• Consider ca mai am inca destule rezerve pentru confruntarea cu viitorul.
• Ma gandesc in egala masura $i la trecut $i la viitor.
• Cred ca viitorul apartine tineretului $i nu mie.
•Nu prea imi este clar viitorul, dar ma gandesc mereu la el.
VI Personalitatea In contextul vietii sociale

2. Relatiile interpersonale ~i rolul lor


in dezvoltarea personalitatii

~~·w
Va1! nu erect
ca voi reu~i sii
rezolv singur
aceasta problemii'
Ce ma fac?
"1 •

f Cc muit a comat
sa fi i aliituri de

mi:i,s;;,~," orientate unele spre altele, in vederea obtinerii


unei reciprocitati psihice. Pe baza acestui
crite1iu, diferentiem relatiile interpersonale de
alte relatii care au loc intre surse nepsihice
V-afi gandit vreodata la cat de greu ar fi sa (obiect - obiect) sau intre o sursa psihologica ~i
· traifi fn singuratate, Jara nimeni, Jara prieteni, o alta nepsihica (subiect - obiect).
Jara cei pe care ii iubifi 1~i prefuifi? V-afi gandit ce Caracterul con~tient al legaturii eviden-
s-ar fntampla? Cum v-afi simfi? Cum afi tiaza faptul ca pentrn a intra in relatii de tip
supraviefui daca o persoana draga ar disparea? interpersonal, oamenii trebuie sa fie con~tienti,
Daca nu, gandifi-va acum 1~i va vefi da seama ca adica sa i~i dea seama unii de altii, de existenta,
relafiile cu al/ii, cu semenii sunt Jundamentale nevoile ~i insu~irile lor, de natura ~i scopul
pentru existenfa umana.
rapmtrnilor care se stabilesc intre ei. Aceasta
2.1. Definire ~i caracterizare caracteristica ne ajuta sa diferentiem relatiile
interpersonale de acele relatii care au loc intre
Prin esenta sa, omul este o fiinta sociala, el doua surse psihice, dintre care o sursa psihica
nu poate trai singur, izolat, rnpt de ceilalti este con~tienta, iar cealalta sursa psihica nu
oameni. Dimpotriva, el se raporteaza perma- (mama - sugar; medic - pac~ent in stare de
nent la altii, actioneaza impreuna cu ei, coma; om - animal).
stabile~te relatii cu cei din jurnl sau. Existenta Caracterul direct al legaturii indica
umana ar fi greu de conceput in afara relatiilor necesitatea prezentei ,,fata in fata" a celor doi
'. sociale. Numai ca aceste relatii sociale sunt parteneri, realizarea unui minim contact per-
foarte multiple, variate ~i actioneaza in planuri ceptiv intre ei. In relatiile cotidiene (mobile,
diferite. Ele se intind de la relatia de simpatie dinamice, fluctuante ), el actioneaza manifest,
,_ · . dintre doua persoane, de la cea de rndenie sau permanent, in timp ce in relatiile consolidate
de vecinatate, piina la relatiile economice (bazate pe acumularea, sintetizarea ~i genera-
obiective, specifice unei societatii, unui ·lizarea selectiva tocmai a relatiilor cotidiene),
anumit timp istoric. Printre acestea un loc caracterul direct este prezent implicit, latent,
aparte il ocupa relatiile interpersonale care pot doar ca moment initial. Pe baza acestui criteriu,
fi considerate ca reprezentiind un caz diferentiem relatiile interpersonale de toate
particular al relafiilor sociale. acele relatii care sunt mediate, fie de surse
nepsihologice (de telefon, de o scrisoare etc.),
Relatfile interpersonale sunt legaturi psi- fie de surse psihice (relatia dintre doua
hologice, con~tiente ~i directe intre oameni. persoane mediata de o a treia).
Caracterul psihologic al legaturii arata ca Furictionarea concreta a relatiilor inter-
avem de-a face cu doua surse psihice, ambele personale este conditionata de prezenta
inzestrate cu toata gama functiilor, insu~irilor, concomitenta a tuturor acestor caracteristici
starilor ~i trairilor psihice; ca la realizarea definitorii, lipsa uneia dintre ele determiniind
actului respectiv participa intreaga existenta unei interactiuni, a unor relatii
personalitate a individului ~i nu doar o ,,parte", interumane sau interindividuale, dar nu ~i
un ,,fragment" al ei; in sfar~it, ca trairile psihice interpersonale. De~i cele trei caracteristici sunt
ale persoanelor care intra in relatie sunt obligatorii pentru orice act interpersonal,

.. 138
Personalitatea In contextul vietii
'
sociale VI

ponderea lor poate fi diferita in functie de natu- cu altii. Prin ele, comportamentul omului se
ra ~i specificul relatiei, in sensul ca una dintre valorizeaza, adica devine pozitiv sau negativ,
ele poate trece pe prim plan, subordonandu-~i­ acceptat sau respins din punct de vedere
le pe celelalte. In relatia profesor - elev, carac- social. 0 asemenea particularitate a relatiilor
terul con~tient ~i direct sunt atat de evidente interpersonale se capata cu timpul, institu-
!neat nu ele conteaza eel rnai mult, ci caracterul indu-se sau functioniind doar atunci ciind
psihologic, fiind necesar ca intre cei doi sa se oamenii ajung la con$tiinta identitatii $i
obtina acea reciprocitate valorii umanc.
a perspectivelor de care Dat fiind faptul ca relatiile interpersonale
vorbeam mai i'nainte. La dau posibilitatea oamenilor sa traiasca unii
fel in relatia medic - pa- prin altii, sa se adapteze reciproc, sa-$i
cient, caracterul psiholo- depa$easca limitele propriei lor indivi-
gic ~i direct al relatiei dualitati, ele capata un pronuntat caracter
sunt evidente (vezi figura formativ. Prin raportarea $i compararea cu
alaturata). Trebuie reali- altii, oamenii reu$esc nu doar sa se cunoasca
zat mult mai bine carac- prin altii, adica sa i$i COll$tientizeze
1 " terul con~tient, bolnavul posibilitatile $i limitele, partile tari, solide $i .
t __ _'· j 1 ~ind convinds. de ce~a. c~ paqile slabe, fragile, dar sa se $i perfec-
tioneze prin altii. De asemenea, prin inter- ·
Caracterul psihologic al n spune me lCU1, sa tma
relafiei medic - pacient seama de sfaturile lui. mediul invatarii sociale ei reu$esc sa-$i
in afara acestor parametri definitorii, interiorizeze modelele de comportament
relatiile interpersonale au $i alte parti- interpersonal, invata cum sa se comporte unii
cularitati care evidentiaza $i mai bine cu altii. Raportarea la altul, relatia cu altul se
semnificatia lor pentru viata $i activitatea soldeaza deci cu doua categorii de efecte: o ~ ·
oamenilor. Astfel, ele pot fi considerate ca mai buna cunoa$tere . v .

$i autocunoa$tere; 0 .Putet1 arata .c~m o re- v ..

reprezentiind un fel de ,,aliaje", de ,,mixturi" mai buna organizare latte cu o anum1ta persoana
fntre social ~i psihologic, fntre obiectiv ~i a propriei vieti $i a con5ribuit la f~~n:iarea
subiectiv. Ele sunt sociale (deci obiective) activitati. voastra ca personahtat1?
prin faptul ca au loc ~i depind de contextele
sociale in care traiesc indivizii; sunt
psihologice (subiective) prin aceea ca 2.2. Tipuri de relatii interpersonale
initiatorul $i purtatorul lor este omul cu Relatiile interpersonale sunt extrem de
psihologia sa proprie. De$i aceste doua numeroase $i variate. Exista relatii:
aspecte sunt intim corelate, aceasta nu • i'ntre copii de aceia$i viirsta sau de viirste
inseamna ca intre ele nu apar $i relative diferite;
distantari, contradictii, extrapolari. Se $tie ca • i'ntre parinti $i copii;
1n cadrele institutionalizate primeaza de • medic - pacient;
regula aspectul social, formal, mai rigid, 1n • viinzator - cumparator;
timp cc in afara acestor cadre in viata • $ef - subordonat;
cotidiana pe prim plan tree aspectele • de ajutor reciproc;
psihologice, informale, mobile. • de conflict $i opozitie;
Relatiile interpersonale au un pronuntat • amicale, de pretuire, respect, dragoste;
caracter etic, moral deoarece prin inter- • tensionate, de dU$manie $i Ura etc.
mediul lor omul urmare$te realizarea binelui Din aceasta cauza, clasificarea lor poate fi
sau raului, fie i'n raport cu sine, fie i'n raport facuta, dupa mai multe criterii.
VI Personalitatea In contextul vietii sociale

~---~ Alaturi de sistemul de imagini al e paiie-


Ce tipuri de relatii interpersonale credeti ca nerilor, foarte important este ~i compor-
ilustreaza imaginile de mai jos? tamentul manifest al acestora. Cand sistemul
de imagini ~i comportament actioneaza
concomitent, se spri_jina reciproc, rela~iile vor
avea un curs firesc . De regula 1nsa, sistemul
- ·!·, de imagini este mai inert, ramane in urma
,
evolutiei comportamentului. in aceste cazuri,
intervine o eroare de perceptie sociala, care
poaita numele de inertia percepJiei. In vir-
tutea primei impresii (bune sau negative),
comportamentul unor persoane poate fi gra-
tificat sau sanctionat chiar daca evolutia ulte-
rioara a comportamentului persoanei respective
nu mai justifica acest fapt. in relatiile inter-
~erso.n~le, important. ~ste nu doar sa ne fonnam ~
imagm1 corecte unn
despre altii ci sa ne Aminti~-va ,,p1ima im-
t ' . "
punem de acord sis- presre pe care v-a facut-o o
temele de imagini cu persoana. Arata~ dacii aceasta
. . v impresie v-a influentat apoi
evo1utia ultenoara a . ~ .
relapa cu persoana respectiva
comportamentului.
F01marea unor imagini corecte depinde atat
de capacitatea persoanei cu care intram in
relajie de a se exterioriza, cat ~i de propria
noastra capacitate de a judeca, aprecia, valoriza
comp01tamentele altora. Exista persoane care
chiar in conditiile unei abundente de infor-
Un prim criteriu pe care 11 avem in vedere
matii, de manifestari comportamentale ale
il reprezinta nevoile ~i trebuinfele psihologice
partenerilor nu reu~esc sa surprinda esentialul,
resimtite de oameni atunci cand ace~tia se
se conduc dupa aparente, nu au capacitatea de
raporteaza unii la altii. Una dintre acestea o
a face legaturi etc. In schimb, alte persoane in
va~
reprezinta nevoia de a ~ti, de a cunoa~te, de a
condijiile deficitului infor-
dispune de unele infonnatii despre partenerul incercati sa
relatiei. 0 asemenea nevoie genereaza a~a­ mational reu~esc sii-~i cu-
amplasati in una dintre
noascii foarte bine pa1te-
numitele relatii de intercunoa~tere. Cu cat o cele douii categorii.
persoana dispune de mai multe date despre nerii de relatie.
eel cu care intra in relajie, date cu privire la 0 altii trebuinta pe care o resimt oamenii
statutul lui profesional, la trasaturile de atunci cand intra In relatie unii cu altii este
personalitate la dorintele, nevoile, aspirajiile aceea de a se informa reciproc, de a face
lui, cu atat relatiile se vor des:Ia~ura mai u~or. schimb de infonnatii ~i mesaje, adicii de a
Cand infonnatiile sunt limitate, relatiile se vor comunica. Aceastii trebuinta dii na~tere
des:Ia~ura sub auspiciile tatonarii, suspiciunii, relapilor de intercomunicare care sunt atat de
incertitudinii. in aceste relatii, extrem de impo1tante !neat unii autori au considerat ca ele
importanta este imaginea pe care partenerii o stau chiar la baza aparitiei societiitii, a
au atat despre ei in~i~i, cat ~i despre celalalt. grupurilor sociale. in comunicarea interumanii,

140
Personalitatea In contextul vietii sociale VI

deosebit de importante sunt: natura mesajelor • bruiajul (deformarea continutului unui


transmise $i receptionate (verbale sau non- mesaj din cauza galagiei: imaginati-va ce
verbale), continutul !or (logic-abstract sau se poate intampla cand unui muncitor i se
afectiv-atitudinal), existenta sau inexistenta spune ,,cre$te temperatura in instalatie cu
momentelor psihologice ale comunicarii, a 2 grade" iar el, din cauza zgomotului,
intentiei de a modifica comportamentul intelege cu ,,9 grade" $i procedeaza ca
partenerilor prin comunicare etc. Sunt atare);
profesiuni, cum ar fi cea de profesor, medic • distorsiunea informa{iilor (deformarea
etc. in care esential este nu numai continutul neintentionata a mesajului, indeosebi
logic al mesajului, ci $i incarcatura lui afectiva, atunci cand el trebuie sa parcurga mai
emotionala. multe verigi: ganditi-va la celebrul ,,tele-
fon Ia.ra fir" jucat in copilarie ).
~ Un psiholog poveste9te ca, mergand odata In asemenea situatii, controlul comunicarii
pe strada, a intalnit un orb cu binecunos-
in vederea eliminarii acestor perturbari devine
cuta-i pliicufa atarnata de gat pe care scria: ,, Sunt
orb". lntrebandu-l cat ca9tiga, orbul i-a raspuns ca extrem de necesar.
extrem de pufin. Atunci, psihologul I-a intrebat daca n-
ar vrea sa ca\1·tige mai multi bani \~i. la raspunsul Pute(i da exemple de efecte perturbatoare ale~
afirmativ al orbului, i-a luat placufa de la gat, a scris comunicarii din activitatile voastre curente de
ceva pe ea, i-a pus-a la lac 9i a a1~teptat. Sw7Jriza a fast elevi?
enorma: in $apca orbului, au fnceput sa curga o
mulfime de bani. Ce scrisese psihologiil pe pliicufa
In sfar$it, o alta nevoie pe care o resimt
orbului? Urmatoarele cuvinte: ,,Afara este primavara
$i eu nu o pot vedea."
a
oamenii este aceea de se simti agreati de
Explicafi din punct de vedere psihologic faptul altii, de a se simti bine in compania lor, de a li
descris. se imparta$i emotiile $i sentimentele. Aceasta
nevoie da na$tere unui nou tip de relatii
Cat de importante sunt relatiile de interpersonale, $i anume relatiilor afectiv-
intercomunicare dintre oameni ne este simpatetice care nu sunt altceva decat relatiile
demonstrat de situatiile de perturbare a de simpatie sau de antipatie dintre oameni, de
comuni9arii. Daca un profesor ii spune unui preferinta sau de respingere afectiva. Ele
elev al sau : ,,Du-te in clasa $i spune ca maine dispun de sensuri diferite, putand fi unilaterale
nu mai facem lectia la ora 16, ci poimaine la (neimpartii$ite) sau reciproce (imparta$ite). ·
ora 16, iar elevul se duce $i transmite doar Relatiile de simpatie dintre oameni sunt, de
prima parte a mesajului (,,maine nu mai facem regula, tonifiante, cu
lectia"), uitand din ,,intamplare" pe a doua, efecte pozitive, in timp
este clar ca activitatea respectiva nu se va ce cele de antipatie due
deSia$Ura deloc. In acest caz, are loc o filtrare la efec-te negative,
a informafiilor, adica transmiterea doar a creeaza climate ten-
unora dintre ele $i retinerea altora. sionale, greu de supor-
Alte fenomene de perturbare a comunicarii tat. Nu este exclus insa,
sunt: ca simpatia exagerata
• blocajul ei (imposibilitatea de a comu- sa duca la subiectivism
nica): amintiti-va cum va blocati uneori exagerat, pe cand anti-
cand sunteti ascultati la lectii, patia moderata sa
nemaiputand spune nimic, chiar daca ati induca stari de emu-
invatat ante1ior; latie, de diferentiere ,____R_e_la_11_·i _afi._ec_1i_v-_si_mp_a_1e_1i_ce__.

141
VI Personalitatea In contextul viefii sociale

mai clara a personalitatilor, tocmai pnn toate celelalte sunt prietenia $i dragostea.
opozitie. Ambele sunt bazate pe libera alegere $i
Un alt criteriu care poate fi folosit in afectivitate, $i nu pe constrangeri sociale sau
clasificarea relatiilor interpersonale, 11 re- pe calcule rationale meschine. increderea si
prezinta latura lor procesuala, dinamica. Ori, pretuirea mutuala sunt ,,ingredientele"
din acest punct de vedere, intalnim relatii care esentiale ale prieteniei $i dragostei.
presupun actiunea mutuala a partenerilor, pun
in functiune aproximativ acelea$i mecanisme,
fura ca aceasta sa conduca la modificarea
Un cercctator american a pus urmatoarea
!ntrebare:
M
· pa1ticularitatilor personale ale paitenerilor. in Ce considerafi mai important fn prietenie?
aceasta categorie intra relatiile: Si a obtinut o multitudine de raspunsuri .
. • de cooperare (bazate pe coordonarea Daca aceasta intrebare v-ar fi pusa $i voua, ce
eforturilor in vederea realizarii unui ati raspunde la ea?
obiectiv comun );
• de competifie (bazate pe rivalitatea Un psiholog englez, R. Sternberg, a propus
partenerilor in atingerea unei tinte un model triunghiular al dragostei. In varful
indivizibile); triunghiului, el a plasat trei dimensiuni ale
•de conflict, (ce au ca suport opoz1tia dragostei, $i anume:
mutuala rap01tata la un scop indivizibil). • intimitatea (apropierea dintre parteneri,
. 'M _· -~- sudura sufleteasca, intelegerea reciproca,
~ Ilustrati cele trei tipuri de relatii cu exemple masura in care unul ii valorizeaza pe
din activitatea voastra $Colara. celalalt $i conteaza pe el);
• angajarea (decizia de a ramane implicat
in relatie);
• pasiunea (atractia psihica $i fizica/sexuala
dintre parteneri).
Pornind de aici, el a stabilit trei tipuri de
dragoste corespunzatoare fiecarei dimensiuni,
• acomodare (cand partenerii se obi$nuiesc, alte trei care apar la intersectia a doua
se ajusteaza unul cu altul); dimensiuni, in sfar$it, un tip care detine toate
· • asimilare (are loc o fuziune, un transfer dimensiunile. Aceste tipuri sunt:
reciproc de gusturi, mentalitati, partenerii • dragostea simpatetica este cea 1n care
gandind $i comportandu-se aproximativ la partenerii manifesta caldura, apropiere,
fel); dorinta de a ajuta, preocuparea fata de
• stratificare (ierarhizarea partenerilor in bunastarea $i fericirea partenerului (fara
functie de statutele pe care le detin); pasiune) $i angajare pe termen lung;
• alienare (echivalenta cu fuga, indepartarea • dragostea ,, oarba ", pasionala este, dupa
de celalalt, ruperea relatiilor). cum se exprima doi autori, ,,un amestec
Daca ne-am gandi la evolutia unui cuplu confuz de dorinte $i atractie sexuala, exaltare
•de tineri care tree de la prietenie la dragoste, $i durere, anxietate $i destindere, altruism $i
. apoi la casatorie, pentru ca in final sa ajunga gelozie" (ne!nsotita de intimitate $i angajare,
. la divort, vom avea imaginea clara a acestor ceea ce face ca sa apara repede, dar sa $i

1
. • complexe $i delicate de relatii • dragostea,, rafionala " presupune angajare
I • ..
· : .l' ·~:~·:
""J, ~~,i .- I\(, .,I/)(
, : interpersonale care le inglobeaza aproape pe
i ~
$i decizie rationala, fura intimitate $i pasiune,
Personalitatea In contextul vietii sociale VI

este mai mult un fel de ,,contract" intre ajung, ea este greu de mentinut, chiar daca la
paiteneri, sta la baza casatoriilor din interes. un moment dat se ajunge la ea. Acest model
Celelalte tipuri sunt ,,amestecuri" fie intre triunghiular al dragostei este redat in schema
doua dimensiuni, fie intre toate trei. Dragostea urmatoare:
perfecta este cea la care multi aspira, dar putini

dragostea simpatetica
intimitatc

dragostea dragostea
parteneriat .- - - . .
romant1ca
• v

(conjugala) dragostea
perfecta

angaJare dragostea pasmne


dragostea rationala prosteasca dragostea oarba

Modelul triunghiular al dragostei

2.3. Locul ~i rolul relafiilor interper- personalitate autentica, echilibrata, valoroasa.


sonale in structura personalitafii Dimpotriva, un altul care traie~te intr-un
mediu relational viciat, imoral, cu influente
Relatiile interpersonale reprezinta cadrul, nocive i~i va forma o personalitate fragila, cu
contextul de pliimiidire ~i formare, ca ~i de trasaturi instabile, cu dificultati de adaptare ~i
cristalizare treptatii a fnsu~irilor de cu frecvente devieri spre conduite
p'ersonalitate; · care' ·nu ·sunt altceva decat infractionale. Dat fiind faptul ca de valoarea .
relatii internmane interiorizate. Din acest relatiilor depinde valoarea personalitatii este
punct de vedere, relatiile constituie nu doar necesar sa se manifeste o grija deosebita
continutul personalitatii, ci ~i esenta ei. pentru asigurarea unui climat relational
Personalitatea va fi in ultima instanta oglinda pozitiv, favorabil.
~i expresia planului relational. Un copil care Relatiile interpersonale constituie o
traie~te intr-un mediu familial organizat, puternicii sursii mobilizatoare ~i dinamiza-
structurat, valorizat pozitiv, cu influente toare a fntregii vie/i psihice a individului.
educative are toate ~ansele sa i~i formeze 0 Astfel, relatiile interpersonale:

143
VI Personalitatea in contextul vietii sociale

• pun in mi$care procesele psihice ale ca, pe echitate, egalitate in drepturi, pe


omului (il ,,forteaza" sa perceapa, sa respectul libertatii $i demnitatii umane.
comunice, sa se exteriorizeze afectiv $i Din cele de mai sus nu trebuie sa intelegern
comportamental); ca doar relatiile interpersonale influenteaza
• dau na$tere la diterite stari psihice (de personalitatea. Exista $i ini1uente de la
satisfactie sau insatisfactie, certitudine personalitate inspre relatii. Personalitatea,
sau incertitudine etc.); daca este in linii mari cristalizata, cu atilt mai
'. • permit formarea $i manifestarea unor mult daca este bine formata, in virtutea unora
insu$iri psihice (in ele ne exprimam dintre insu$irile ei da na$tere, f~i aproprie,
opiniile $i atitudinile ). selecteaza anumite relafii, iar pe altele le evita
Bogata lume launtrica a persoanei umane sau le respinge, pe unele le accepta,
este profund mi11Jcata 11Ji dinamizata de relatiile promoveaza, dezvolta 11Ji amplifica, pe altele le
' .·
i• . anuleaza. Persoanele flexibile, sensibile la
interpersonale (cilte ganduri nu-i tree prin cap
schimbari stabilesc U$or contacte inter-
unui indragostit ciind ii intilrzie prietena la
personale, se adapteaza rapid la situatiile noi
lntillnire, cat de repede le uita pe toate de
in timp ce persoanele rigide, dogmatice,
indata ce i-a sosit iubita, ce iute trece de la
inchistate, orientate excesiv spre propria lor
: starea de mohoreala la cea de exuberanta $i persoana sunt aproape incapabile sa
. veselie). stabileasca $i sa lntretina relatii normale.
Relatiile interpersonale constituie totodata
,, locul" unde fntreaga via/a psihica a
individului, fntreaga sa lume launtrica se
Dati exemple din experienta voastra ~
personala prin care sa aratati cum anumite
,, vars a", ,, curge ", se man ifes ta fn relafii, personalitati au schimbat ceva in jurul lor (in
individul dezvaluindu-se mai comp/et, bine sau in rau).
adecvat ~i integral decat fn singuratate.
Relatiile interper- Cei incapabili de a intelege trairile
sonale fac posibil- semenilor, de a se acomoda la ele se inchid in
ca EU + TU sa fie sine, cad intr-o stare de autonemultumire, ii
egal cu NOi. transforma pe altii in simple instrumente in
Se degaja faptul vederea satisfacerii trebuintelor personale,
ca relatiile inter- devin ,,tirani". Numai interinfluentarea
personale ocupa un reciproca dintre relatii ~i personalitate asigura
loc central in struc- atilt formarea personalitatii, cat $i actiunea ei
tura personalitatii. adecvata in diferite contexte sociale.
De aceea este ne-
cesar ca diferitele
sisteme $i subsis-
teme ale societatii
(familia, $Coala
etc.) sa militeze
pentru formarea
unor orientari $i ati-
tudini corecte, luci-
de, controlate fata
de sine $i fata de
EU+ TU = NO! Ialtii, bazate pe Jnjluenfarea reciproca
- - - - - - - - - - - - incredere recipro-
Personalitatea In contextul vietii sociale VI

1;''--'·,~-~t;"';';::-'J•.-··~·:··.· • ~ ·'r i~•-:.1·,:~;.>·~.·-~·;'.;.;-'f·:-~·. "' .. ·

~ ~ .. ' • •
. .
_. ~ • - ' '
APLICATll
..: : ; • ..,. • l • ,:.,
·
,' ,,_ : c

l. Rugati diverse persoane mai putin cunoscute, sa va povesteasca ce au facut


In ziua anterioara. Yeti vedea ca unele au o mare capacitate de exteriorizare, fiind
extrem de transparente, In timp ce altele se exteriorizeaza greu fiind opace.
Ce concluzii trageti din acest exercitiu cu privire la relatiile de
intercunoa~tere?

2. Alegeti (sau elaborati) un text de aproximativ 10-15 randuri. Cititi textul


unei persoane pana cand aceasta declara ca 1-a retinut. Rugati, apoi, persoana
respectiva sa-1 transmita (din memorie) unei alte persoane. Procedati la fel pana
cand textul a trecut prin 10 verigi. Notati de fiecare data continutul mesajului
trans mis.
Ce informatii s-au conservat? Care au fost omise? Ce noi informatii au fost
introduse? Care au fost denaturate? Lace veriga a lantului au intervenit cele mai
grave degradari ale mesajului?
Ce concluzii retineti referitor la relatiile de intercomunicare?

3. Relatiile afectiv-simpatetice (de atractie interpersonala) dintre oameni sunt


influentate de unii factori cum ar fi: proximitatea (apropierea) fizica ~i psihica;
familiaritatea; contactul repetat; nevoia de afiliere (de cat mai multe contacte
sociale ); nevoia de intimitate (de relatii calde ~i apropiate); anticiparea unor
eventuale ,,beneficii" sau ,,costuri" etc.
Analizati propriile voastre relatii afectiv-simpatetice ~i aratati in ce masura ele
au fost influentate de factorii de mai sus.
Pomind ~i de la rezultatele celorlalti colegi, puteti formula cateva generalizari?

4. Ce asemanari ~i ce deosebiri credeti · ca exista intre prietenie, pretuire,


simpatie, dragoste?
Daca nu puteti raspunde singuri, intreprindeti o ,,micro-cercetare" intrebandu-
i pe altii.
Sistematizati ~i analizati raspunsurile primite.

145
VI Personalitatea in contextul vietii sociale

Ca re dinlre noi o fi mai tare?


Oare cum se vcde ce li\lall'I
3. lmaginea de sine ~i de altul:
rolul lor in dinamica personalitatii

Anz vazut ca via/a psihica afective, voluntare $i ajunge sa se cunoasca


umana fnfeleasa ca sistem se pe sine $i sa se autodirijeze $i autoorganizeze.
caracterizeaza prin capacitatea de a fntrefine El se poate manifesta intr-o dubla ipostaza:
relatii informafionale atdt cu lumea, cat )~i cu sine
)~i, astfel, i9i dezvolta fn interacfiune permanenta
ca Eu pasiv, continiind ca atare mecanismele
o con§tiinfa a lumii )si o con)stiinfa de sine. la care m-am referit, $i ca Eu activ, adica eel
Aceasta din urma care se focalizeaza pe Eu 1si pe ce tinde sa se autocunoasca. Eul i$i poate
man!festarile sale. forma despre sine o imagine care este
in strdnsa interdependenfa cu dezvoltarea )si solidara cu el, dar nu se identifica intru totul
func/ionarea sistemului psihic uman )~i a nucleului cu acesta. Multe dintre mecanismele Eului se
sau stabil - personalitatea, se dezvolta )si Eu!.
pot con$tientiza $i exprima in continutul
imaginii de sine, dar altele raman
Eul este nucleul integrativ, de coordonare
~i autoreglare a personalitatii. incon$tiente, integrand $i condensiind in mod
automat manifestarile personalitatii.
Con$tiinta de sine $i apoi cunoa$terea de
3.1.Eul ~i imaginea de sine sine, des:fa$uriindu-se pe lungi perioade de
Eul indepline$te functii de integrare $i timp, conduc la cristalizarea imaginii de sine
coordonare nu numai in planul relatiilor cu care poate fi definita astfel:
ambianta, ci $i in raport cu sine. Aceste Imaginea de sine este unificarea intr-o
functii ale Eului se dezvolta treptat. In jurul a totalitate a rezultatelor autocunoa~terii, a
doi ani $i jumatate, trei ani se achizitioneaza relationarii cu alfii ~i a trairii evenimentelor
o adevarata experienta a afirmarii Eului in autobiografice semnificative care au relevat
infruntarea cu cerintele adultului $i in calitatile ~i defectele pe care le !ire fiecare cu
modelarea raspunsurilor copilului. Astfel, el privire la Eul fizic sau material, Eul
incepe sa reactioneze invers deciit vor parintii spiritual ~i eel social.
$i parca ii sfideaza dinadins: pliinge sa i se
dea un obiect $i apoi dupa ce 11 prime$te 11
arunca (P. Osterrieth). Copilul vrea sa actio-
neze singur, sa faca ceva singur sau sa nu
manifeste un anumit comportament. El spune
mereu ,,eu, eu" sau ,, eu singur" (H. Wallon).
,,Aceasta dorinta de a actiona prin sine
traduce incercarea copilului de a descoperi
puterile Eului, de a cunoa$te limitele acestor
puteri ... "(P. Osterrieth). La fel se prezinta
cazul unui baietel care nu implinise inca trei
ani $i care traversa zilnic strada, mergea la
bunica sa pentru a-i spune ,,Bunicuto, nu
Cunoa~terea de sine
vreau", :fara a lega acest comportament de o
situatie reala, ci doar de a reintari afirmarea Prin urmare din punctul de vedere a
Eului (G. W. Allport). De aceea se apreciaza continutului sau, imaginea de sine cuprinde
ca nevoia de autonomie este semnul principal rezultatele cumulate ale perceptiilor de sine
. al Eului. El are componente cognitive, (dintre acestea cea mai importanta este

146
Personalitatea in contextul viefii sociale VI

perceperea in oglinda), ale reprezentarilor Dar imaginea de sine este $i o constructie


asupra propriei fiinte, ale formularii verbale a sociala, pentru ca farii oglindirea In altul, fara
diverselor lnsu$iri pozitive sau negative compararea cu ceilalti, farii receptarea
constatate in mod repetat, acceptate $I reaqiilor altora fatii de noi, nu reu$im sii ne
asumate. clarificam $i sa ne verificam constatarile
Acest continut este rezultatul unui proces directe referitoare la propria persoana. Sunt
de durata, de retinere, selectie, respingere, autori (G.H. Mead) care considera ca ince-
pastrare $i confirmare, organizare $i puturile Eului se afla in mare miisurii in ati-
structurare a unui mare volum de informatii tudinile, cuvintele, gesturile celorlalti pe care
despre sine $i despre maniera noastra de a fiecare le percepe, le imita $i carora le raspun-
relationa cu altii. 0 cercetatoare americana de. De aceea este important pentru formarea
(Susan Harter) a consemnat confesiunea unei imaginii de sine sa interactionam cu persoane
adolescente cu privire la acest proces de care au atitudini favorabile fata de noi, sunt
cristalizare a imaginii de sine, adesea confuz, receptive la ce reprezentam noi, ne accepta, ne ·
contradictoriu, dezamagitor sau din contra
stimuleaza, ne incurajea- M
Identificati acele ~
generator de satisfactii. Iata ce a scris
za. 0 evolutie buna a
adolescenta: ,,Cum sunt eu ca persoana? imaginii de sine este persoane cu care ati
Complicata. Sunt sensibila, prietenoasa,
influentata de parinti iu- interactionat $i care au
populara $i toleranta, de$i pot fi $i timida, bitori $i disponibili, de avut 0 impmiantii $i
nervoasa $i nesuferita. Nesuferita! Mi-ar pozitiva influenta in
placea sa fiu prietenoasa $i toleranta tot prieteni adevarati, de cristalizarea propriei
timpul. Acesta este felul de persoana care a$ profesori care ne pre- imagini de sine.
vrea sa fiu $i sunt dezamiigita cand nu sunt. tuiesc $i ne incurajeaza.
Sunt responsabila, chiar studioasa din cand in De altfel, imaginea de sine implica, a$a
cand, dar pe de alta parte ma $i prostesc, cum rezultii $i din definitie, trei planuri
deoarece daca e$ti prea serios nu poti fi prea interdependente:
popular. De obicei nu sunt foarte buna la • Eul fizic,
$COala. Sunt o persoanii destul de vesela, in • Eul psihic sau spiritual,
special cu prietenii mei, cu care pot fi $i • Eul social.
zgomotoasa. Acasii este posibil sa devin mai Eul fJzic se referii la particularitiiti cum ar fi:
anxioasa in preajma parintilor. Ei se a$teapta tipul somatic, relatia dintre statura $i greutate,
ca eu sa obtin tot timpul note maxime. Nu culoarea parului $i a ochilor, particularitati
este corect! Ma preocupii modul in care ar fizionomice, etc. Psihologul american William .·
trebui sa iau note mai mari, dar probabil a$ fi James folose$te $i expresia de Eu material in
considerata ,,tocilara" in ochii prietenilor care include Eul fizic $i tot ce este de ordin
mei" (L.Steinberg). material $i care este legat de respectiva
Imaginea de sine ajunge sa cuprinda persoana, cum ar fi: imbracamintea, casa, alte
cuno$tinte despre valori $i credinte, motivatii proprietati despre care se spune ,,este al meu".
$i aspiratii, trasaturi ale personalitatii noastre, De aceea fiecare este sensibil la aprecierile ~
acceptari $I respingeri din partea celorlalti, ce celorlalti cu privire la v . v •

capacitati avem $i ce ne lipse$te, ce succese ce este al siiu $i dacii if Relevatr trasatunle


. d ~· t fi t dominante ale Eului vos-
am obtinut $i ce e$ecuri, ce posedam spiritual pzeri e sau u es e ura , tru fizic.
$i material. Continuturile imaginii de sine se se simte puternicfrustrat.
refera la intreaga noastra fiinta $i, totodata, la Eul spiritual se refera la valori, dorinte,
acele caracteristici prin care ne deosebim de aspiratii, insu$iri caracteriale $i tempera-
altii $i pe care le raportam la Eul nostru mentale, aptitudini $i talente, atitudini $i
deosebit de ,,tu" $i ,,el"· conceptii. El este rezultatul autorefl ecti ei,

147
VI Personalitatea In contextul vietii sociale

al receptarii aprecierilor altora, al rnai ales in adolescenta $i va persista apoi tot


comsemnarii reu$itelor $i nereu$itelor m restul vietii.
diferite activitati etc.

l 3.2.Conceptul de sine ~i stima de sine

Incepand cu preadolescenta, se f 01meaza


conceptul de sine care cuprinde ideile,
judecatile, evaluarile cu privire la propria
fiinta, organizate intr-un intreg coerent $i
(( logic, astfel !neat cu ajutorul lui persoana se
intelege mai bine pe sine $i i$i poate explica
manifestarile in circumstante diverse. Spriji-
nindu-se pe conceptul de sine, un adolescent
poate spune: ,, .. .sunt timid cand intalnesc
oameni prima data, dar dupa ce ii cunosc,
,. Greutatea" Eului spiritual devin destul de prietenos". In adolescenta,
conceptul de sine este mai abstract $i mai

M Notati pe o foaie cinci calitati $i cinci


defecte care se gasesc in continutul imaginii
cuprinzator (L. Steinberg). 0 cale importanta
de cunoa$tere a conceptului de sine este com- 'jfJ
pletarea chestionaru- . . . ~
voastre de sine $i consultati apoi 2-3 prieteni in lui Cine sunt eu". Scnet1 pe o foaie 15
privinta existentei $i a intensitatii lor. Conceptul de sine inceputuri de fraze cu ,,Eu
impreuna cu imagi- sunt. .. " $i completati-le cat
mai liber, a$a cum va vin in
Eul social cuprinde acele calitati care se nea de sine alcatu-
minte. Grupati raspunsurile
dezvolta in contextul relatiilor $i activitatilor iesc latura cognitiva a
dupa referirea lor la Eul
cu altii, cum ar fi locul ocupat in grupul reflectarii propriului
fizic, psihic, social.
clasei sau in eel al prietenilor, reputatia $i Eu.
pretuirea celorlalti, asumarea $i realizarea Stirna de sine este componenta afectiv-
statutului $i rolurilor etc. evaluativa $i rnotivationala a cunoa$terii
'jfJ - Eul social cuprinde Eului. Ea a fost definita astfel:
~ Prezentati continutul $i totalitatea parerilor
Eului social propriu $i $i impresiilor pe care Stirna de sine este atitudinea pozitiva
gasiti explicatia respecti- cineva $i le face des- sau negativa a subiectului fata de propria
velor insu$iri. fiinta ~ i rnodul de a se sirnti capabil,
~-------- pre ceilalti.
important, valoros.
·Eul cuprinde atat calitati cat $i defecte $i
satisface sau dezamage$te persoana res- Ea nu se identifica doar cu un sentiment
pectiva. Iata ce noteaza o adolescenta:,, Cat sau altul fata de sine, care este de regula legat
de mult imi place tipul de persoana care sunt? de o situatie particulara $i poate U$Or oscila
Ei bine, imi plac unele lucruri la mine, dar intre pozitiv $i negativ. Stirna de sine este
altele nu. Ma bucur ca sunt populara devreme relativ constanta. Cercetarile aprofundate au
ce este foarte important pentru mine sa am aratat ca, de fapt, ea include 0 paiie stabila $i
prieteni. Dar la $Coala nu am rezultate bune, o alta care se modifica in timpul unor
asemenea copiilor cu adevarat' de$tepti" (L. perioade dificile de viata in cazul unor serii
Steinberg). . de insuccese etc. Totodata, cele trei Euri sunt
Cristalizarea initiala a imaginii de sine se legate de o stima de sine nuantata astfel ca
reaiizeaza intre 6 $i 8 ani, dar organizarea ei cineva poate avea un nivei ridicat al acesteia
deplina se inregistreaza in preadolescenta $i cu privire la Eul spiritual, dar unul scazut in

148
Personalitatea in contextul vietii sociale VI

legatura cu Eul fizic, $i aceste decalaje vor 3.3. Autoprezentarea ~i autodezvaluirea


nuanta atitudinile $i angajarile celui In cauza.
El va tinde sa caute Avand in vedere campul relatiilor inter-
Exprimati 1n cateva personale in care este implicat Eul fiecaruia,
ocaziile care Ii conserva
fraze stima de sine caracte- psihologia sociala a identificat o alta fonna
stima $i respectul de
ristica voua, ghidandu-va de manifestare $i anume autoprezentarea.
sine $i va evita toate
dupa
..__ definitia data .
________ ~ situatiile opuse.
Autoprezentarea este maniera sau stra-
Imaginea de sine, conceptul de sine $i tegia pe care o folose~te cineva pentru a
stima de sine formeaza in general o unitate $i dezvolta la ceilalti impresii pozitive ~i ati-
au o foarte mare importanta in viata omului, tudini de acceptare ~i pretuire fafa de sine.
In manifestarea $i dezvoltarea personalitatii
Autoprezentarea presupune autosuprave-
sale, in initierea, realizarea $i dezvoltarea
gherea comportamentului prop1iu $i adaptarea
relatiilor cu grupul. Astfel:
• 0 imagine de sine cat mai apropiata de
lui la modelele, cerintele $i a$teptarile celor-
particularitatile reale ale Eului este un lalti, exercitarea rolurilor in conformitate cu
factor de optimizare in activitati $i relatii, normele sociale $i de evitare, respingere a ceea
asigura un tonus ridicat pentru activitatea ce este neacceptat $i respins de persoane $i
psihica, securizeaza persoana in fata unor grupuri. Aceasta manifestare a Eului este
insuccese circumstantiale, este un stimul benefica pentru adaptarea $i integrarea in soci-
important al dezvoltarii personalitatii; etate, numai daca este calauzita de adevar $i de
• un concept de sine clar este o conditie a intentia de a prezenta celorlalti ceea ce este
angajarii in sarcini majore :fara teama de intr-adevar relevant $i important despre pro-
e$ec $i o premisa foarte buna a elaborarii pria fiinta. In aceste conditii, autoprezentarea
proiectului de dezvoltare proprie; optima a cuiva poate stimula acceptarea $i re-
• stima de sine ridicata $i constanta este un ceptarea din partea celorlalti, poate atrage aju-
factor securizant in situatii dificile, cand torul lor, poate U$ura manifestarea activa $i
poate sa apara indoia~a cu privire la unele po~itiva a sa in orice situatii .. Autoprezentarea M
calitati constatate alta data sau chiar falsa are efecte exact ~
panica in fata descoperirii unor defecte. contrare $i duce la izo- Elaborati in scris o
Stirna de sine oscileaza 1n genere in tre- larea de catre grup $i la autoprezentare. Cereti
catorva prieteni sa eva-
cerea de la preadolescenta la adolescenta respingerea putemica a
lueze gradul de cores-
$i genereaza anxietate $i iiitabilitate cres- celui ce apeleaza la a$a
pondenta cu particula-
cuta, dificultati de relationare cu gru- ceva. Autoprezentarea
purile. Cre$terea ei in adolescenta asigura este o abilitate ce trebuie ritatile reale ale propriei
personalitati.
echilibrarea dintre indivizi $i grupuri, sus- fonnata $i corect orientata.
tine initiativele din cadrul clasei, intare$te In acela$i context al interrelatiilor cu
statutul $i favorizeaza indeplinirea roluri- ceilalti, se elaboreaza nu doar imaginea,
lor. Exista o tendinta generala a oamenilor conceptul $i stima de sine, ci $i imaginea sau
de a-$i proteja stima de sine prin a cauta percepfia celuilalt despre noi in~in e.
toate circumstantele de mentinere $i con- Aceasta se afla la baza multor atitudini ale
firmare a ei $i de a le evita pe cele care acestuia fata de noi, sustine apropierea $i
produc scaderea ei $i disconfmtul afectiv disponibilitatea lui de a comunica $i
care o insote$te.
M_ _ ____, interactiona cu noi. Mai mult chiar,
~ Identificati in trecutul vostru momente $1 expunerea intr-o forma sau alta (verbala sa~
cauze care au facut sa scada stima de sine $1 prin actiuni) a perceptiei celuilalt despre nor
amintiti-va cum ati trecut peste acele perioade. poate induce schimbari in propria imagine de
sine. Insa aceste modificari depind de:
149
VI Personalitatea in contextul viefii sociale

• cum este punctul de vedere a celuilalt Autodezvaluirea consta in cornuni-


rezultat din felul In care ne percepe ~i cat carea de catre o persoana a uno r
de apropiata este perceptia lui de ceca ce informafii mai mult sau mai pufin intime
ne este propriu; despre ea lnsa~i.
• punctul de vedere a Eului prnpriu fata de Dar autodezvaluirea nu se realizeaza fata
parerea ~i perceperea de catre celalalt a de orice interlocutor. Ea presupune o relatie
noastra. A~a se explica de ce adolescentii temeinica ~i profunda cu acesta ~i incredere
nu sunt suficient de receptivi la perceptia In eel ce prime~te astfel de informatii.
parin~ilor despre ei ln~i~i pentru ca ii cred Prin acest proces cineva ne poate
subiectivi datorita faptului ca ii iubesc comunica date importante despre sine,
prea mult sau prea putin. corespunzand realitatii fiintei sale, dar care
sa fie relativ restranse ~i sa se refere fie la
Notati care credeti ca este imaginea pe care persoana sa, fie la relatiile sale cu altii. Prin
o are profesorul diriginte despre personalitatea urmare, un astfel de factor poate apare sau nu
voastra, apoi profesorii de la disciplinele unde In sprijinirea perceptiei asupra altuia.
aveti cele mai mari succese ~i la cei la care aveti
rezultate mai slabe.
Rugati dirigintele sa precizeze gradul de
apropiere fata de felul cum vii percepe el cu
adevarat.

Pe de alta parte, initierea ~i desfa~urarea


interactiunilor ~i a interrelatiilor cu ceilalti
sunt influentate ~i de perceptia noastra
asupra altuia sau asupra grupului intreg.
Calitatea acestei perceptii, adica gradul
de completitudine, corectitudine ~i interpre-
tarile pe care le implica, devine factor intern
subiectiv care mediaza raporturile noastre cu
celalalt. Totodata, perceptia asupra celuilalt
se poate dezvolta ~i perfecta In timp. Autodezviiluirea
Dar perceptia de altul nu este un act psihic
Cu cat realizam o mai corecta perceptie a
simplu ca eel ce se refera la un obiect. Ea
altuia, cu atat reu~im sa stabilim relatii bune
implica informatie perceptiva referitoare la de comunicare ~i de coactiune cu acesta ~i sa
fizionomia ~i aliura celuilalt, la actiunile ~i asiguram o adaptare reciproca benefica
gesturile pe care le desfa~oara, ce ~i cum pentru fiecare. Perceperea corecta a altuia ne
comunica, dar toate acestea sunt repede ofera posibilitatea de a ne compara cu acesta,
subordonate conceptelor ~i sunt integrate de a obtine noi repere pentru a clarifica
mecanismelor cognitive de nivel superior propria imagine de sine ~i de a releva ceea ce
care permit ,,citirea comportamentelor ar putea fi calauzitor pentru propria devenire.
altuia", adica dezvaluirea in spatele acestora Prin urmare, atat imaginea de sine ~i
a caracteristicilor Eului celuilalt. perceptia sociala a acesteia, cat ~i perceperea
Perceptia celuilalt depinde pe de o parte altuia sau a altora cu care stabilim interac-
de abilitatile cognitive de care dispunem, de tiuni reprezinta factori interni subiectivi de
pregatirea pentru a cunoa~te oamenii, de mare · importanta atat pentru adaptarea
capacitatiie noastre empatice, dar ~i de gradul noastra sociala, cat ~i pentru dezvoltarea
de dezvaluire a celuilalt. propriei noastre personalitati.

150
Personalitatea in contextul viefii sociale VI

Se utilizeaza Scala Rosenberg a stimei de sine, obtinandu-se raspunsuri de la fiecare elev


pentru cei 10 itemi. Se convertesc in puncte astfel:
• dezacord puternic - 0 puncte;
• dezacord moderat - 1 punct;
• acord moderat - 2 puncte;
• acord puternic - 3 puncte.
Se aduna punctele $i se obtin scoruri finale care se ordoneaza i'ncepand cu cele mai mari.
Se stabilesc trei intervale de evaluare: stima de sine ridicata, stima de sine medie, stima de sine
scazuta $i se i'ncearca identificarea factorilor care contribuie la atingerea fiecarui nivel.

Exprimarea acordului
Afirmatii Acord Acord Dezacord Dezacord
puternic inoderat puternic moderat
1. In general sunt satisfilcut de mine 1nsumi.

2. Ciiteodata ma giindesc ca nu sunt bun de nimic.

3. Cred totu~i ca am un numar de calitati.

4. Sunt capabil sa fac lucrnrile la fel de bine ca multi


dintre cei din jurnl meu.

5. Simt ca nu am prea multe motive sa fiu miindrn.

6. Am certitudinea uneori ca sunt inutil.


7. Consider ca sunt o persoana de incredere eel putin
la fel ca ceilalti.

8. A~ dori sa pot avea mai mult respect pentrn mine


insumi.

9. Dupa tot ce mi se intampla, cred ca sunt


ghinionist.
10. Am mereu o atitudine pozitiva fata de mine.

151
VI Personalitatea In contextul vietii sociale

- Sa mergem la Juptii'
- Stati' Fara violentii! Putem discuta!
4. Atitudinile ~i comportamentele
pro- ~ i antisociale

Fiecare om se aflii Din multitudinea atitudinilor $i comp01ta-


in relafie cu alfi oameni mentelor definite $i manifestate de oameni,
adoptand multiple ati-
tudini ,>i acte comportamentale in raport cu
extrem de impo1tante sunt cele diu cadrnl rda-
ace1>tia. Fiecare act comportamental are o serie tiilor interumane. P1in atitudini oamenii intra in
de consecinfe care pot fl pozitive (,,X'' fl ajutii, ii contact unii cu altii, se pun de acord sau se
face un bine lui ,, Y") sau dimpotrivii negative resping reciproc, se armonizeaza sau intra in
(,,A" ii riine1>te, fl umile,>te, ii face un riiu lui
conflict, se apara de ei 1n$i$i sau de altii,
,, B "). Jn primul caz, vorbim despre atitudini #
comportamente prosociale, iar in al doilea caz confirma, ignora sau defonneaza realitatea, 1$i
despre atitudini §i comportamente antisocia/e. exteriorizeaza $i i$i fac cunoscute val01ile.
Psihologii vorbesc despre functia de ajustare,
4.1. Atitudini ~i comportamente aparare, expresie, cunoa$tere ~i caracteri-
zare a atitudinilor.
Atitudinile sunt formatiuni sau struc-
Atitudinile nu sunt innascute, formandu-se
turi psihice relativ stabile ce conditioneaza
~i determina opiniile ~i comportamentele.
ca rezultat al influentelor dinspre mediu asupra
persoanei (la inceput dinspre mediul familial $i
Sunt dispozitii latente ale omului de a apoi dinspre mediul social mai larg).
raspunde sau actiona in maniere diverse la
stimularile mediului natural sau social. Ele Principalele modalitati de formare sunt:
preced perceptia, actiunea, judecata fiind • experienfa individuala cu obiectul social;
considerate de aceea ca pre-perceptii, pre- • imitarea de modele (modelarea).
actiune, pre-judecati. Au mai fost denumite $i Deoarce atitudinile. ofera oamenilor posibi-
variabile ascunse care pot fi reactualizate litatea de a-$i anticipa reciproc comportamen-
numai daca luam in considerare comportamen-
tele, ele au fost masurate pentru: a fi cunoscute,
tele particulare. Astfel, se poate constata
legatura foarte stransa care exista intre atitudini f01mate $i schimbate, a li se asigura o mare
$i comportamente. operationalitate $i valoare sociala.
in schimbarea atitudinilor se recurge la o
~ Chiar daca fntre cele doua variabile nu multitudine de metode ~i tehnici. Iata cateva
~ exista o relafie directa, univoca, existenfa dintre ele: schimbarea situatiei, schimbarea
acesteia nu poate Ji negata. Atitudinea determina compor- semnificatiei situatiei; sugestia ca forma de
tamentul, iar comportamentul la randul lui detennina influentare unidirectionala prin argumente de
atitudinea. Pomind de la o atitudine, putem deduce cu o
anumita probabilitate comportamentul sau invers. Este ordin afectiv; persuasiunea ca forma de influen- ~
mai probabil ca o persoana care are atitudini prosociale tare bilaterala
. d prin argumen-.. . CaAnd este ma1.
sa manifeste comportamente de ajutorare. La fel de pro- te log1ce, emonstratn ratio- b.
. . d
v fi tt
me sa ie prezen a e
babil este ca unele comportamente agresive ale oamenilor nae,l strateg1a e argumen- t 1 t ."
sa se asocieze 1>i sa fie susfinute de atitudini antisociale. tare ce se refera la ordinea al rg~men et el " anl '
Alaturi de convergenfa dintre atitudini ,>i comportament a mcepu u sau a
fntalnim $i divergenfa dintre ele. 0 persoana care are o prezentarii argurnnetelor sfar$itul discursului?
atitudine negativa fa/a de a/ta ar putea sa-i sara in ajutor ,,tari" $i ,,slabe" etc.
fntr-o situafie oarecare. Se degaja de aici faptul ca relafia Schimbarea atitudinilor nu are o finalitate
dintre atitudine ,>i comportament este complexa ,>i in sine, ci numai in raport cu ceea ce trebuie
plurideterminata, ea manifestandu-se in funcfie de pus in locul atitudinilor dislocate sau inlaturate.
particularitafile situafiilor, de triisaturile de personalitate, Dezirabil ar fi J'nlocuirea atitudinilor $i com-
de a\m nwnitu.l fenomen ril dezirabilitafii socia!e (gandim, portamentelor antisociaie/agresive cu ati-
simfim ,>i ne comportam cum ne cere grupul sau
societatea, nu a,rn cum am dori noi). tudinile ~i comportamentele prosociale/de
ajutorare).
152
Personalitatea 'in contextul vietii sociale VI

4.2. Comportamentul de ajutorare Deci cand cineva te ajuta, trebuie sa raspunzi In


acela$i mod. Cercetarile au scos in evidenta
Comportamentul de ajutorare este actul faptul ca norma reciprocitatii se aplica in special
sau actele comportamentale intentionate fa- In grnpurile ~i In comunitatile mai mici. Ea este
cute in folosul altor persoane in afara servi- foarte strans legata de principiul echitajii: In re-
ciului ~i fiira a~teptarea unor recompense. latiile internmane, fiecare a$teapta sa prirneasca
beneficii proportional cu ceea ce a investit.
Ajutam pe cineva mai !n De asemenea, norma reciprocitatii se
varsta Sa treaca Strada, dam aplica mai frecvent lntre cei care au statut
bani unui copil bolnav, social-economic similar ~i lntre cei care au
gazduim pe cineva :fara un nivel ridicat al stimei de sine;
locuinta, oferirn din hainele • norma responsabilitafii sociale; oamenii
noastre celor care sunt ofera ajutor altora datorita faptului ca au
sinistrati etc. Desigur, nu toti !nvatat sa-i ajute pe cei care sunt dependenti
reactionam exact la fel In fata de ei. Se acorda ajutor copiilor, batranilor,
Maica Tereza, exemplu de celor ce solicita ajutor. rndelor, prietenilor, vecinilor etc. in acest sens,
comportament de ajutorare
Berkowitz arata ca oamenii se subordoneaza ·
(j}=- Prin unnare, condifiile restrictive pentru
normei responsabilitatii sociale nu pentrn a fi
ca un comportament sa fie considerat a fl recompensati, ci . pentru ca ei se simt
prosocial (de qjutorare) sunt: satis:facuti cand sunt atinse standardele morale
• actele comportamentale sa fie savar9ite intenfionat; interne. In cazul 1n care unii nu reu~esc sa res-
• ele safie facute fn folosul altei persoane; pecte cerintele acestei norme, ei se simt vino- .
• sa nu se alstepte recompense. vati $i plini de t1istete .
Nwnai daca sunt fntrunite toate aceste condifii, b) Teorii biologice, aceste teorii lncearca
putem vorbi de comportament de ajutorare. Astfel, de sa explice comportamentul de ajutorare prin
exemplu, fn cazurile urmatoare, nu putem vorbi despre factorii genetici. Fiintele umane au o
existenfa unui asemenea tip de comportament: predispozitie biologica In a-i ajuta pe altii :
• cineva care fntampllitor se afla fntr-un lac 1si
aflati 1n situatia de a avea nevoie de ajutor. . .• 1
prezenfa lui fmpiedica acfiunile unor raufacatori;
c) Teoria invafarii sociale, conform careia ;. '~
• persoana care afirma ca ajuta pe multi al/ii, dar
asemenea acte comportamentale intra fn sfera originile comportamentului de ajutorare se afla
obligafiilor de serviciu; In procesul de socializare. Deci acest tip de ··.
• cei care ajuta pe alfii pentru afl laudafi, remarcafi comportament nu este Innascut, ci este !nvatat. · · . .
·"' t~ •
sau chiar pentru a primi o recompensa materialli.
Cercetarile au seas fn evidenfa o serie de ~
aspecte, precum: :
~ Alciitui\i ii voi o lista cu zece exemple de
• probabilitatea adoptarii comportamentului de ,
ajutorare este mult mai mare la copiii carora li se cere

lcomportamente de ajutorare $i zece exemple de


compmtamente care nu sunt de ajutorare.
sa se comporte fn maniera altruista;
• comportamentul recompensat are mai mari 1sanse
de a fi repetat; atunci cand copiii primesc recompense
pentru ca au ajutat pe cineva, cre,ste prohabilitatea ca
Desigur, cercetatorii $i-au pus 1ntrebari pri-
ei sa procedeze la fel fn alte situafii;
vind motivatia care sta la baza comportamen-
• observarea unui model adult care se comporta
tului de ajutorare. De ce Ii ajutam pe altii? Ras- altruist fi determina pe copii sa se comporte identic;
punsurile sunt msa diferite de aceea teoriile • fllm ele 1si emisiunile televizate cu con{inut 1~i mesaj
explicative pot fi grupate ill felul urmator. prosocial au o influenfa pozitiva asupra copiilor fn
a) Teorii sociologice sau teorii normative, sensul ca ace,stia pot adopta in diferite situafii,
conform acestor teorii, oamenii ofera ajutor comportamente similare.
altora respectand, de fapt, cerintele unor
norme sociale, cum ar fi: d) Teorii psihologice, In cadrnl carora se
• norma reciprocitajii; 1n procesul sociali- remarca, mai ales, teoria cost-beneficiu, care
zarii oamenii Invata sa sc comp01te cu ceilalti, se bazeaza pe urmatoarea teza: oamenii tind
a~a cum ar dori sa se comporte alW fata de ei. sa mentina echitatea in relatiile interperso-
VI Personalitatea in contextul vietii sociale

nale, pentru ca relatiile inechitabile produc b) Factori de personalitate, este vorba


disconfort psihic. Prin cost se intelege o pe de o parte despre starile psihologice tran-
gama larga de factori atat de natura materiala, zitorii ~ i pe de alta parte .despre anumite
cat ~i de natura subiectiva: consumarea unor trasaturi de personalitate.
bunuri materia!e, che!tuirea unei sume de Referior la starile psihologice tranzitorii,
bani, consumarea timpului, efortul fizic ~i cercetarile au scos in evidenta faptul ca
psihic, durerea, tristetea, pierderea starii de starile psihologice pozitive (oamenii se simt
sanatate. Pe de alta parte, beneficiul se refera bine, au o buna dispozitie) sunt mult mai
atat la recompensele externe (bani, stima favorabile pentru acordarea ajutorului decat
celorlalti, ajutorul reciproc etc.), cat ~i la starile psihologice negative (oamenii sunt
recompensele interne (gradul de satisfactie, indispu~i , au griji, au probleme etc.).
cre~terea stimei de sine, dobandirea in ceea ce prive~te trasaturile de
sentimentului competentei etc.). personalitate, majoritatea autorilor se afla ) n
consens in a considera ca eel mai mult legata de
r::ifJ=' Pentru a se determina gradul de inechi- comportamentul de ajutorare este competenfa
tate fn relafia dint re doua persoane, se poate perceputa specifica. Cei care se simt com-
folosi fomiula: petenti, adica au sentimentul ca pot stapani
Ceea ce da persoana ,,A" Ceea ce da persoana ,,B" situatia, pot acorda ajutor altora. De exemplu,
daca cineva se considera competent in ceea ce
Ceea ce prime~te Ceea ce prime~te
persoana ,,A" persoana ,,B" prive~te mecanica autoturismului, va acorda
ajutor celui camia i s-a oprit motoml in camp.
Cu cat se resimte mai puternic inechitatea, cu atat
tendinfa de reinstaurare a echitafii va fl mai accentuata.
4.4. Comportamentul agresiv
Ce este agresivitatea?
4.3. Factori ce influenfeaza comporta- Intr-un mod mai putin pretentios, agresivi-
mentul de ajutorare tatea poate fi considerata o caracteristica a
acelor forme de comportament orientate in sens
Ei pot fi impartiti in doua categorii.
a) Factori situafionali, comportamentul de distmctiv in vederea producerii unor daune fie
ajutorare depinde 1n mare masura de ele materiale, moral-psihologice sau mixte.
caracteristicile situatiei in care se afla individul. Deci actul agresiv poate viza unele obiecte
Este vorba, in special, despre situatiile de (casa, ma~ina, mobila etc.), fiinta umana
urgenta, cele care implica un pericol pentru o (individul uman izolat, microgmpurile, colec-
persoana ~i care solicita o interventie imediata. tivitatea) sau ambele. Pentru a gasi exemple
Referitor la acestea, cercetarile efectuate au privind comportamentul agresiv nu este nevoie
evidentiat ca prezenfa sau absenfa celorlalfi. de eforturi speciale, avand in vedere uria~ele
influenteaza In mod decisiv acordarea disponibilitati privind medi- ..-----------...
ajutorului; eel mai frecvent prezenta celorlalti atizarea. Din nefericire,
constituie un factor care determina amanarea suntem aproape zilnic mar-
interventiei. in consecinta, a fost formulat a~a­ torii diferitelor forme de
zisul eject de trecator (B. Latam~ ~i J. Darley): manifestare a agresivitatii
este mai probabil ca oamenii sa acorde ajutor (razboaie, crime, jafuri,
intr-o situatie de urgenta cand se afla singuri cu talharii, violuri, incendieri,
eel ce are nevoie de ajutor, decat daca se afla ~i distmgeri etc.).
altii in prezenta lor. Pentm a defini mai bine agresivitatea, este
Atunci cand sunt mai multi participanti sau necesar sa fie operate, mai intai, unele
observatori se produce o difuziune a respon- delimitari conceptuale. Astfel, agresivitatea nu
sabilitafi.i fatii de situatia in care fiind singur un se confunda cu comportamentul antisocial,
individ realizeaza ca ii revine in intregime cum ar fi delincventa ~i infractionalitatea.
responsabilitatea de a acorda ajutoml. Conduita boxerului nu este orientata antisocial

154
Personalitatea in contextul vietii sociale VI

$i cu cat este mai agresiva, cu at!t este mai • agresivitatea spontana $i agresivitatea
performanta. $i, invers, nu mice comporta- premeditata.
ment antisocial, inclusiv infractional, poate fi In raport cu al doilea criteriu, difereniiem:
caracterizat prin agresivitate. Sunt comise • agresivitatea fizica $i agresivitatea
infractiuni prin inactiune, deci fara agresivitate. verbala;
Destul de frecvent, agresivitatea este asociata $i • agresivitatea directa, cu efecte directe
chiar confundata cu violenta. Desigur, de cele asupra victimei, $i agresivitatea indirec-
mai multe ori comp01tamentul agresiv este $i ta, lntre agresor $i victima existand
violent, dar sunt $i cazuri de conduita agresiva intermediari.
(este clara intentia de a Privitor la al treilea criteriu, diferentiem:
Puteti da $i alte vatama, de a face rau) in
• agresivitatea care urmare~te obfinerea
exemple de compor-
forme non-violente. Otravi- unor beneficii, a unui ca~tig material;
tamente agresive care
rea lentil a unei persoane este • agresivitatea care urmare~te predominant
sa nu se confunde cu
o conduita agresiva, dar non- ranirea ~i chiar distrugerea victimei.
cele antisociale?
,__~~~~~~~-' violenta. in aceasta privinta, unii autori fac disiinctie
lntre agresivitatea datorata supararii sau
~ Comportamentul agresiv este oriental nu maniei $i agresivitatea instrumentala. Diferen-
numai in afara subiectului, ci ,~i asupra ta principala consta in faptul ca prima forma
sinelui. Si aici trebuie sa diferenfiem fntre actele com-
apare mai ales ca urmare a supararii sau
portamentale autodistructive, Jonna cea mai grava fl ind
sinuciderea, ~i actele comportamentale care pot periclita
ostilitatii, in timp ce a doua (instrumentala)
sii.natatea ~i echilibrul organismului (fumat, alcool, este orientata in primul rand in directia
droguri). Elementul esenfial de diferenfiere il constitute, obtinerii unui ca$tig material (bani, obiecte
desigw; prezenfa intenfiei autodistructive. etc.), actul agresiv avand rolul de mijloc de
obtinere a unor asemenea achizitii.
A$adar, in sinteza, putem defini agresivita- Privitor la al patrulea criteriu, putem
tea in felul urmator: diferentia:
• agresivitatea violenta $i agresivitatea
Agresivitatea desemneaza orice forma
non-violenta;
de conduita orientata cu intenfie catre
• agresivitatea latenta $i agresivitatea
obiecte, persoane sau catre sine in vederea
producerii unor prejudicii, a unor raniri, manifesta. M
distrugeri ~i daune. in mod sigur $i voi ati manifestat unele com- ~
portamente agresive. Ghidandu-va dupa clasifi- 1
4.5. Forme ale agresivitafii carea propusa, aratati care au fost mai frecvente.
Explicati de ce.
Pot fi utilizate urmatoarele criterii de Desigur, nici pe departe nu se poate
clasificare: considera ca aceste tipologii epuizeaza toate
a) in functie de agresor sau de persoana criteriile de clasificare $i toate formele de
care adopta o conduita agresiva; existenta $i de manifestare a agresivitatii.
b) in functie de mijloacele utilizate in
vederea finalizarii intentiilor agresive;
c) in functie de obiectivele urmarite; 4.6. Cauzele agresivitatii
d) in functie de forma de manifestare a Raspunsurile oferite de speciali$ti la
agresivitatii. intrebarea daca agresivitatea este sau nu
in raport cu primul criteriu, diferentiem: innascuta pot fi grupate astfel:
• agresivitatea tanarului $i agresivitatea a) Agresivitatea este innascuta. Pozitia
adultului; este sustinuta de autori precum S. Freud $i K.
• agresivitatea masculinii. $i agresivitatea Lorenz. Insa in timp ce pentru Freud, oamenii
feminina; se nasc cu instinctul de a agresa $i de a fi
• agresvitatea individualii. ~i agresivitatea violenti ceea ce lnseamna ca agresivitatea este
colectivii.; predominant distructiva, la K. Lorenz,

155
VI Personalitatea In contextul vietii sociale

agresivitatea interspecii are o valoare • " ao-resivitatea


b
este intotdeauna o
adaptativa ~i este esentiala pentru supra- consecinta a frustrarii";
vietuire. Animalul l~i apara teritoriul, • ,,frustrarea conduce lntotdeauna catre 0
disponibilitatile de hrana ~i , lndepa1tandu-i pe anumita forma de agresivitate".
l'l ltii
""'·t.;;.,1,' nrPuin P snnra"gl
y.1....,, .u,.1."'
,-.,,,.,,,,..,rpa • Tn
u.t'J. u. · 1v111v1u.iv .l.J..1
nlns ,
pJ.u. c) Agresivitatea esie o reactie ia eveni-
datorita faptului ca eel puternic ~i viguros 11 mentele aversive. Expunerea la evenimente
1nvinge pe eel slab ~i neputincios, se produce o aversive (pe care preferam sa le evitam) gene-
selectie naturala a celor cu un bun potential reaza afecte negative (sentimente neplacute).
genetic ce va permite odata cu transmiterea lui Aceste sentimente, la randul lor, activeaza
urma~ilor reproducerea agresivitatii. automat tendintele catre agresivitate ~i lupta.
d) Agresivitatea este un comportament
~ Teoriile care au abordat agresivitatea ca
pe un instinct au Jost supuse unor multiple social invajat. Aceasta pozitie este
critici, dar respingerea cvasigeneralizata a naturii legata 1n special de numele lui A.
instinctuale a agresivitafii nu fnseamna fnsii 1vi ignorarea Bandura (vezi figura alaturata),
unor influenfe biologice asupra ei, cum ar Ji: care formuleaza teoria fnviifiirii
• injluenfe neurunale - exista anumite zone ale sociale a agresivitiifii. Potrivit
cortexului care in urma stimulii.rii electrice
faciliteaza adoptarea de catre individ a
acestei teorii, comportamentul
comportamentului agresiv; agresiv se 1nvata prin mai multe
Albert Bandura
• influenfe hormonale - masculii sunt mult mai modalitati, ~i anume:
agresivi decat femelele datorita d[ferenfelor de • direct, adica prin invatare directa (prin
natura hormonala; recompensarea sau pedepsirea unor
• influenfe biochimice - cre;vterea alcoolului fn siinge, comportamente );
scii.derea glicemiei pot intensifica agresivitatea.
• prin observarea ~i imitarea unor modele de
0 alta perspectiva ce sugereaza ca a
conduita a altora, mai ales adultilor.
agresivitatea este eel putin partial innascuta Cel mai frecvent, considera Bandura, mo- ~
este oferita in ultimii ani de catre delete de conduita agresiva potJi fntalnite fn:
sociobiologie. In viziunea sociobiologilor, • familie (JJarinfii copiilor violenfi $i ai celor
toate aspectele comportamentului social, abuzafi 1vi maltratafi provin adeseori ei fn 1vi1vi din
inclusiv agresivitatea, pot fi intelese in functie familii fn care, ca mijloc de disciplinare a conduitei, s-
de evolutie. Deoarece agresivitatea ajuta a folosit pedeapsa fizica);
masculii apaqinand unor specii neumane sa • mediul social (fn comunitafile fn care modelele de
obtina parteneri, principiile . selectiei vor conduita agresiva sunt acceptate $i admirate, agresivi-
tatea se transmite U$Or noilor generafii; de exemplu,
favoriza in timp cre~terea nivelurilor de
subcultura violenta a unor grupuri de adolescenfi ofera
agresivitate (eel putin printre masculi). membrilor !or multe modele de conduita agresiva);
b) Agresivitatea este un raspuns la • mass-media (fn special televiziunea care ofera
frustrare. Cei care sustin aceasta afirmatie aproape zilnic modele de conduitafizica sau verbalii.).
pleaca de la convingerea ca agresivitatea este
· determinata de conditiile externe. De fapt, 4.7. Factori ce influenjeaza agresivitatea
ipoteza frustratie-agresivitate face parte din
De~i, din nefericire, sunt extrem de multi,
categoria teoriilor stimularii sau provocarii
agresivitatii, care capata tot mai mult sprijin pentru o mai buna sistematizare ei pot fi
din partea unor psihologi. Aceste teorii grupati astfel:
sugereaza faptul ca agresivitatea - mai exact a) factori ce tin mai mult de individ, de
conduitele agresive - s-ar origina 1n special conduita ~i de reactivitatea lui compor-
tamentala;
1ntr-o stimulare sau provocare externa pentru
b) factori existenti in cadrul familiei;
a rani sau a prejudicia pe altul. In acest sens,
c) factori ce tin de mijloacele de informare
cea mai populara ~i mai cunoscuta este teoria
in masa.
frustrare-agresivitate, formulata de J.
In prima categorie includem:
Dollard, care pleaca de la doua postulate:

156
Personalitatea In contextul vietii sociale VI

• tipul de personalitate, in special tipul A, ce tipul drogului, miirirnea dozei $i daca subiectul este
se caracterizeaza mai ales prin: extrem de sau nu realmente amenintat $i pus in pericol;
competitiv; tot timpul grabit (pe fuga); in • materialul sexy ,s·i pornografic, care este
Incearca sa faci 0 special iritabil $i agresiv. accesibil oricarei categorii de varsta in forma
Acest tip este complet imaginii (poze din reviste, dar mai ales filmul,
mica statistica. OJ.ti dintre ,
opus tipului B. In urma caseta video), in forma scrisa (reviste, carti).
colegii tai de clasa apai1in
tipului A de personalitate $i cercetarilor efectuate, s-a Din a doua categorie, cele mai grave forrne
cati tipului B? Tu in ce demonstrat ca cei ce de manifestare a agresivitatii ill cadrul familiei
categorie te lncadrezi? Ce apartin tipului A tind sa sunt bataia $i incestul cu consecinte extrem de
consecinte ar aparea asu- fie mult mai agresivi, !ntr- nefavorabile asupra procesului de dezvoltare $i
pra conduitei clasei daca o 'paleta mai larga de maturizare psihocomportamentala. Din neferi-
raportul ar fi exact invers? situatii, decat cei ce cire, in viata de zi cu zi pe multe meridiane ale
......__ _ _ _ _ _ ___. apai1in tipului B; globului, biitaia este frecvent folosita, luand
• diferen/ele de sex; toate statisticile privind uneori forme extrem de grave, provocand copi-
infractiunile arata In mod clar ca biirbatii sunt ilor leziuni corporale $i chiar decesul. Violenta
mult mai agresivi decat femeile. Cu toate manifestata 1n cadrul familiei $i, mai ales,
acestea sunt autori care atrag atentia asupra asupra copiilor a atras de mult atentia specia-
faptului ca diferentele dintre sexe privind li$tilor care, la randul lor, au incercat sa eviden-
comportamentul agresiv depind in mare masura tieze structurile de personalitate specifice celor
de rolurile $i de practicile de socializare. De care maltrateaza copiii, mecanismele $i dispo-
exemplu, daca stereotipurile traditionale privind zitivele motivationale care sustin asemenea
masculinitatea $i feminitatea continua sa f01me de conduita, consecintele irnediate $i de
descreasca, diferentele dintre sexe privind perspectiva asupra sanatatii fizice $i psihice a
agresivitatea pot descre$te. Si invers, daca copiilor supu$i unui asemenea tratament.
asemenea stereotipuri persista sau chiar pot sa se Din cea de-a treia categorie se distinge in
lntareasca, atunci diferentele dintre sexe privind special violen/a expusa prin intermediul
agresivitatea este de a$teptat sa se accentueze; televiziunii $i presei. Foarte multe cercetari
• frustrarea - se mentine ca una dintre cele efectuate au condus la concluzia ca vizionarea
mai frecvente surse de influentare a agresivitatii; scenelor $i imaginilor cu violenta este asociata
• atacul sau provocarea directa, fizica sau cu comportamentul agresiv.
/ verbala, ce atrage, de cele mai multe ori,
raspunsul agresiv al celui vizat $i, nu de pujine Au existat chiar ,~i fncercari de ci scoate fn ~
ori, $irul razbunarilor devine practic nesfar$it; evidenfa procesele care explica modul fn care
violenfa expusa de mass-media stimuleaza cre$terea agre-
• durerea fizica $i morala poate duce la sivitafii (Baron $i Byrne, 1991). Acestea ar fl urmatoarele:
cre$terea agresivitatii; • expunerea la violenfa slabe$fe inhibiJiile spectato-
• caldura - foarte .multe cercetari au con- rilor privind angajarea fn asemenea comportamente.
statat o legatura directa intre temperaturile Rafionamentul ar .fi: ,, daca aceste persoane pot sa faca,
inalte $i manifestarea agresivitatii; atunci pot ,~i eu ";
• aglomera/ia, In mijloacele de transport, • expunerea la violenfa ofera privitorilor noi tehnici de
in dormitorul unui camin de colegiu, In casa a-i ataca $i vatama pe alfii. $i asemenea comportamente
ndata achizifionate tind sa fie utilizate fn contexte
de locuit etc., apare in calitate de agent stresor
potrivite;
$i poate cre$te agresivitatea; • urmarirea altar persoane, angajate fn acfiuni
• alcoolul $i drogurile - nu numai In randul agresive, poate influenfa cognifiile privitorilor fn cateva
speciali$tilor, dar $i al nespeciali$tilor este moduri: 1. asemenea materiale pot activa gandurile $i
recunoscut faptul ca alcoolul, consumat mai imaginile agresive, acestea flind disponibile fn sistemul
ales in cantitati mari, se constituie inh·-un cognitiv al privitorului; 2. expunerea la fllme $i emisiuni
important factor de rise in comiterea unor acte de televiziune agresive pot fntari $i activa scenariile
nferitoare la agresivitate - idei despre ce evenimente s-ar
antisociale bazate pe violenta. De asemenea,
putea fntampla sau sunt potrivite fntr-un mediu dat;
drogurile pot determina comportamentul agre- • expunerea continua la violenfii. prin mass-media
siv, !nsa in ce masura se poate real iza accst poate reduce sensibilitatea emofionala la violenfii. ~·i la
lucru depinde de mai multi factori, cum ar fi: consecin/ele sale.

157
VI Personalitatea in contextul viefii sociale

4.8. Modalitati de prevenire ~i redu- c) Reducerea efectelor 'invafarii sociale.


cerea a agresivitatii Pentru a preveni imitarea ~i invatarea compor-
tamentului agresiv, trebuie evitat pe cat posibil
Agresivitatea nu este un raspuns automat, contactul copilului cu modelele de conduita
n rr.gramat
pJ. v J. ..u .. .i. \,' rlP af'P P!> ea yv "'"" fi
nr.atP nrPUPniti'! C:!>U
u.v V '-'1 Vu. .u . _t'J. v VJ..&.J.!,.U. ...,.""
t/
agresiva. De asemenea, in munca educativa
eel putin redusa. Sunt cunoscute deja unele trebuie insistat pe directia realizarii unor ,,frane
cai propuse. agresivo-inhibitive" care sa-1 fereasca pe
a) Catharzisul (una dintre cele mai vechi), subiect din interior de angajarea In confruntari
legat de a~a-numitul ,, model hidraulic" (ener- de naturii agresivii. Un obiectiv central al
gia agresiva acumulata ca urmare a impul- muncii educative il constituie formarea unui
surilor instinctuale sau a frnstrarii resimte model de tip ,,conduita amanata" care in urma
nevoia descarcarii); trebuie gasite insa moda- rationalizarii situatiei conflictuale, a efectelor $i
litatile de descarcare a tensiunii emotionale ~i consecintelor posibile 11 ajuta pe subiect sa nu
de reducere a pomirii catre conduita agresiva. . dea curs imediat oricarei provocari de natura
Cel mai frecvent intalnite par a fi urmatoarele: agresiva. Desigur, munca educativa desfa~urata
• consumarea tendintei agresive la nivelul atent $i temeinic conduce la formarea mai
imaginarnlui, al fanteziilor (teorie dezvoltata generala a unor deprinderi ~i abilitati de
de S.Freud); raportare ~i comunicare interpersonala $i
• angajarea in actiuni violente efective, sociala, la formarea unor capacitati empatice ~i
dar fara consecinte antisociale: practicarea a unor aptitudini pentrn parteneriat, toate
unor sporturi, agresivitate fata de obiecte acestea functionand la randul lor ca mijloace de
neinsufletite (idee anticipata deja de Platon). franare $i de reducere a tendintelor de adoptare
Cercetarile experimentale mai noi au a comportamentului agresiv.
condus insa, dup~~µm s-a mai mentionat, la d) Alte tehnici pentru reducerea agresi-
concluzia cvasigeneralizata potrivit careia vitatii sunt mentionate de catre Baron (1983):
modalitatile de substituire a comporta- • expunerea la
mentului agresiv nu conduc la o reducere a modele nonagresive;
violentei, ci dimpotriva la o potentare ~i o persoanele expuse la
intensificare a ei. asemenea modele au
b) Pedepasa, care este folosita din cele demonstrat mai tarziu
mai vechi timpuri $i in cele mai diverse forme. niveluri mai ·scazute "'
. De cele mai multe ori, ea se aplica in urma ~ -· .... - .. ;-,_ '!.: .
ale agresivitatii, chiar Salvarea de la inec, model
manifestarii agresivitatii, in vederea sanc- daca erau provocate; nonagresiv
tionarii acesteia $i, totodata, cu intentia clara • formarea unor deprinderi sociale pozi-
de a preveni repetarea actelor de violenta. tive, cu ajutornl carora sii-$i exprime dorintele
Pedepsele pot fi institutionalizate (cum ar fi fata de altii, sa se autoexprime $i sa manifeste
cazul sanctiunilor juridice) $i neinstitutio- sensibilitate fata de starile emotionale ale
nalizate (cum ar fi cele din cadrul familiei). altora;
• raspunsuri incompatibile: starea afecti-
r:ifJ=' Dupa unii autori, pentru ca pedepsa sa va pozitiva ca mijloc de reducere a supararii;
fie eficienta, trebuie sa fie fndeplinite cdteva aceasta tehnica se bazeaza pe principiul: este
condifii 1~i anume: imposibil sa te angajezi in doua raspunsuri
• pedepsa trebuie sa fie prompta - trebuie sa incomaptibile sau sa traiqti simultan doua
urmeze cat mai repede posibil agresivitafii; stari emotionale incompatibile. Concret,
• trebuie sa fie intensa ·- adica sa aiba 0 cand unor persoane suparate li se induc
magnitudine suficienta pentru a fl adversativa pentru reactii sau stari emotionale incomaptibile cu
cei care ar putea sii. o primeasdi.;· supararea sau agresivitatea (de exemplu,
• trebuie sa fie pmhahila - probabilitatea ca ea sa empatie, umor etc.), acestea vor arata
urmeze acfiunile agresive trebuie sa fie destul de mare. niveluri reduse ale agresivitatii.

,. ' 158
'' '
Personalitatea in contextul vietii sociale VI

~ • • ' , "", • '• ~ Y' ,. - ..-:i-. • • •

APLICATll .. .
1. Cercetarile de psihologie sociala arata ca oamenii nu-s mai putin dispu~i sa-i ridice
de pe trotuar pe cei doborati de bautura, sa-i insoteasca pe nevazatori, sa-i sprijine pe cei
oribil mutilati.
Care credeti ca ar putea fi explicatia? Dintre cele trei teorii ale comportamentului de
ajutorare prezentate, care credeti ca se potrive~te eel mai bine? Explicati de ce.

2. In 1964, o tanara a fost omorata in stmda sub privirea a 73 de persoane. Nimeni nu


a intervenit, nu a dat telefon la politie, de~i privea scena de la ferestrele apartamentelor.
Cum explicati acest fenomen aparent inexplicabil?

3. Daca ati avea putere de decizie, ce tipuri de emisiuni de televiziune ati recomanda
pentru tineri? De ce?

4. Dati exemple de comportamente agresive valorizate de societate.

5. Prezentati argumente in baza carom pmcticarea unor sporturi devine un mijloc de


·reducere a agresivitatii.

6. Prezentati argumente in baza carom sa demonstmti ca agresivitatea ~i violenta sunt


inlaturate prin adoptarea ,,conduitei amanate".

7. Ce ar trebui sa faca ~coala pentru reducerea agresivitatii ~i violentei?

8. Un om se deplaseaza cu ma~ina, el afirmand ca intotdeauna ajuta pe oricine se afla


in nevoie. La o cotitura, cineva ii face sernn sa opreasca , dar el nu raspunde, spunand
ulterior ca a procedat a~a de teama sa nu fie pacalit de un raufacator. A aflat apoi ca
persoana respectiva a decedat datorita lipsei de ajutor.
Ce putem spune despre atitudinile lui sociale?

9. De cate ori facea ceva rau nepotul sau, bunicul batea un cui intr-o u~a de lernn.
Cand s-a umplut u~a, bunicul i-a aratat-o nepotului, acesta promitand ru~inat ca va face
de acum inainte numai lucruri bune. Bunicul i-a promis ca pentru fiecare fapta buna va
scoate ciite un cui. Cand au fost scoase toate cuiele, nepotul a exclamat in culmea
fericirii: ,,Vezi, bunicule, nu mai este nici un cui!" $i atunci bunicul i-a raspuns: ,,Da,
intr-adevar, nu mai este nici un cui, dar ~u ramas gaurile ... "
"
Incercati sa surprindeti talcul spuselor bunicului.

159
CUPRINS

Scrisoare deschisa pentru elevi (M. Zlate) ..... . .. . .. . . . . ..... .. .... .. . 4


I. lntroducere .. . .. . . . ..... . .... . ... . . . ..... . ......... . ......... . 7
1. Psihologia ca ~tiinta (M. Zlate) . ...... . .. . .............. . .... . . 7
2. Psihicul ~i ipostazele lui (M. Zlate) . .. . ...... . .......... . ... . .. . 13
II. Procesarea informatiilor ........ .. .. . ................ . ........ . . 21
1. Senzatii (Tinca Cretu) ..... . .... . ............ . .... . .... . .. . . . 21
2. Perceptii (Tinca Cretu) ... . . .. ... .... ..... . . ... . .. . . .... . .... . 29
3. Reprezentari (Tinca Cretu) .... .... . . ... ... . . .... . .. . .. .. .. . . . . 36
4. Gandirea (M. Anitei) . ........ .. .............. . .. . .......... . 41
5. Memoria (M. Zlate) ........... . . . .·.............. . ...... . . . . . 52
6. Imaginatia (Tinca Cretu) ... . .......... . .......... . .......... . 60
III. Stimularea ~i energizarea comportamentului ..... . . .. ........ . .. . . 66
1. Motivatia (M. Zlate) .. . ........................... . ......... . 66
2. Afectivitatea (M. Zlate) .... .. .... . . ... . .... . . .. . ...... .. .... . 73
IV. Reglarea psihica a comportamentului ... . .. . ..... . . . . . ... .. . . .. . . 80
1. Comunicarea ~i limbajul (M. Anitei) . .. . ....................... . 80
2. Atentia (N. Mitrofan) .................... ........ . .... .... . . . 88
3. Vointa (M. Anitei) ........... . ........................ . .... . 93
V. Personalitatea - ca mecanism psihic integrator .. . ................ . . 98
1. Conceptul de personalitate (M. Zlate) . . .. .. ................... . . 98
2. Temperamentul (M. Anitei) .... ... ..... . . . ..... .. . ....... .... . 103
3. Aptitudinile (N. Mitrofan) . ..... . .. .. .. . . . ...... . ... .. .... . . . . 109
4. Caracterul (M. Anitei) ........ . ....... . . . . .. ... ... . ..... .. . . . 115
5. Inteligenta (N. Mitrofan) ~ . .. . .... . . . . . . . .. .. ... . . . ....... . .. . 122
6. Creativitatea (N. Mitrofan) ..... . ......... . . . .... ...... ... . . . . . 128
VI. Personali(atea in contextul viefii sociale ...... . . ... .. .. ... . . .. . . . . 132
' .

1. Etape in dezvoltarea personalitatii (Tinca Cretu) ...... . ..... . .. . . . 132


2. Relatiile interpersonale ~i rolul lor in formarea personalitatii (M. Zlate) . . . 138 II ,
I
3. Imaginea de sine ~i de altul: rolul lor in dinamica personalitatii (T. Cretu) .. 146
4. Atitudinile ~i comportamentele pro- ~i antisociale (N. Mitrofan) . . .. . . 152