Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Neam Rin Iziuafomeii
Neam Rin Iziuafomeii
Scenetă
Veta: - Ce te gândişi?
Nea Mărin: - Iote, mâine, tot ie zâua ta, aşa că intru io de sărvici în locu tău şi
fac prin casă toate ielea de la faci tu. Tu stai şi te odineşti.
Nea Mărin: - Iote, mă, la ea, zâc, mare brânză! Şi pe urmă ce treabă mare ai
tu mâine, că ie duminecă? Zî tu mie ce ie de făcut şi lasă-l pe mandea! Dacă nu
ţ-o plăcea, să nu-mi zâci mie Mărin!
Veta: - Ia-i şi tu cu uşurelu, îi mângâi, îi pupi, să-i scoţ uşurel din somn, din
vise...
Veta: - Mărineee, Mărine, tăiaşi cloşca şi nu mai avea decât vro săptămână şi
scotea pui
Nea Mărin: Mă...., se făcu Veta foc. Între timp, se arse pânea. Aşa, că la prânz
mâncarăm nişte mămăligă rece c-o ţârişcă de lapte afumat. Nici peste zî nu prea
avusăi spor. Ba un soi de spor tot avusăi că spărsăi vro două ochiuri la geamlâcu
di la prispă.
Sara, nici mămăligă nu mai fu, că mâncarăm ceapă cu brânză. Mâncam şi
plângeam, ştii.
Veta: - Hai, Mărine, lasă, nu fi supărat, io îţi mulţumesc pentru gându ăl bun.
N-are nimic dacă le-ncurcaşi, de un-să te pricepi tu la treburi femeieşti? Hai, acu
culcă-te, că-i aproape miezu nopţii!
Nea Mărin: - Mai aşteptăm o ţâră să treacă zâua ta, ş-apoi faci ceva de
mâncare , că-mi ghiorăie maţăle de foame.