Rom J Leg Med 15 (4) 288 – 293 (2007)

© 2007 Romanian Society of Legal Medicine

Analiza cazurilor de pruncucidere în judeţele Mureş şi

Sibiu între anii 1993 - 2003

1* 2 3
Viorel Hădăreanu , Liviu Cocora † , Alexandrina Nistor

_____________________________________________________________________
Abstract: The analyse of the infanticide cases in the counties of Mures and Sibiu 1993 - 2003 : The
autors present, a statistic evaluation of infanticide in a decade in two counties from Romania, also from forensic
but also judicial and social and economic point of view. Infanticide is the practice of someone intentionally
causing the death of an infant. Often it is the mother who commits the act, but criminology recognises various
forms of non-maternal child murder. In many past societies, certain forms of infanticide were considered
permissible, whereas in most modern societies the practice is considered immoral and criminal. Nonetheless, it
still takes place - in the Western world usually because of the parent's mental illness or violent behavior, and in
some poor countries as a form of population control, sometimes with tacit societal acceptance. Female
infanticide is more common than the killing of male babies.
In Romania, the Infanticide Act defines infanticide as a specific crime that can only be committed by
the mother during the first days of her baby's life.
Key words: Statistic evaluation of infanticide, Criminal act versus mental illness

P runcuciderea este o infracţiune comisă împotriva vieţii persoanei, finalizată prin uciderea
copilului nou-născut de către mama acestuia. Termenul este propriu legislaţiei penale române,
comparativ cu alte legislaţii unde se foloseşte termenul de infanticid
şi este prevăzut în Codul Penal Titlul II, Infracţiuni contra persoanei, Capitolul I Infracţiuni
contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii, Secţiunea I Omuciderea, la art. 177,
Pruncuciderea unde se menţionează: Uciderea copilului nou-născut, săvârş ită imediat după
naştere de către mama, aflată într-o stare de tulburare pricinuită de naştere, se pedepseşte cu
închisoare de la 2 la 7 ani.

Scopul studiului
În studiul efectuat pe o perioadă de 11 ani (1993-2003) la nivelul Institutului de
Medicină Legală, Disciplina de Medicină Legală Tg. Mureş şi Serviciul de Medicină Legală al
judeţului Sibiu, autorii au urmărit cercetarea aspectului infracţ ional al pruncuciderii, respectiv al
uciderii copilului nou-născut de către mama acestuia, faptă săvârşită imediat după naştere.
În studiul nostru am urmărit prezenţa a 3 factori: rata anuală a pruncuciderilor, mediul
social de descoperire şi provenienţă a nou-născutului precum şi sexul acestora.

________________________
1) Disciplina de Medicină Legală, U. M. F. Tg. Mureş ; Str. Păltiniş Nr. 16, Cod 540520, Tg. Mureş
2) Facultatea de Medicină, „Victor Papilian” Sibiu
3) I. M. L. Tg. Mureş
288
Romanian Journal of Legal Medicine Vol. XV, nr. 4, 2007

Material şi metodă

În studiul efectuat am luat în calcul toate autopsiile dispuse în cazurile suspectate de

pruncucidere, în cele două judeţe, respectiv la nivelul I.M.L.Tg.Mureş şi la S.M.L. Sibiu în
perioada celor 11 ani analizaţi, respectiv 1993-2003.
Autopsiile medico-legale au fost efectuate pe baze de ordonanţe şi rezoluţii motivate
emise de către organele de urmărire penală sau de cercetare penală.
Am constatat că în cei 11 ani (1993-2003) au fost dispuse 14119 autopsii, cu o medie
anuală de 1283,54 cazuri, din care în judeţul Mureş 8449 autopsii, la o populaţie de 601.522
locuitori, realizându-se o medie anuală de 768,09 autopsii iar în judeţul Sibiu 5670 autopsii, la
o populaţie de 443.602 locuitori, realizându-se o medie anuală de 515,45.
Din numărul total de autopsii, pentru pruncucidere, am constatat că au fost dispuse 72
autopsii, realizându-se o medie anuală de 6,54 cazuri anual, din care: în judeţul Mureş s-au
înregistrat 53 cazuri, deci o pruncucidere la 159,41 autopsii, cu o medie anuală de 4,81 cazuri
iar în jud. Sibiu 19 cazuri, deci o pruncucidere la 298,42 autopsii, cu o medie anuală de 1,72
cazuri. (Tabel Nr. 1)

Tabel nr. 1. Numărul de autopsii efectuate anual în Sibiu şi Mureş între anii 1993 -2003

Total cazuri Mureş şi Sibiu Judeţul Sibiu între Judeţul Mureş între
1993-2003 1993 – 2003 1993 –2003
Nr. Anul
Procentanualalpruncuciderilor
Procentanualalpruncuciderilor

Procentanualalpruncuciderilor
Nr. prun -cucideri

Nr. prun -cucideri

Nr.Autopsii

Nr. pruncu-cideri
Nr.autopsii

Nr.autopsii
crt.

1. 1993 1420 5 0,35% 556 1 0,18% 864 4 0,46%

2. 1994 1403 3 0,21% 545 1 0,18% 858 2 0,23%
3. 1995 1396 4 0,29% 549 1 0,18% 847 3 0,35%
4. 1996 1522 7 0,46% 608 1 0,16% 914 6 0,66%
5. 1997 1567 6 0,38% 606 3 0,50% 961 3 0,31%
6. 1998 1339 3 0,22% 569 0 0 770 3 0,39%
7. 1999 1159 11 0,94% 478 4 0,84% 681 7 1,03%
8. 2000 1054 8 0,76% 447 2 0,45% 607 6 0,99%
9. 2001 1071 7 0,65% 446 2 0,45% 625 5 0,8%
10. 2002 1145 9 0,79% 434 1 0,23% 711 8 1,13%
11. 2003 1043 9 0,86% 432 3 0,69% 611 6 0,98%
12. Total 14119 72 100% 5670 19 0,34% 8449 53 0,63%

Datele obţinute prin studierea rapoartelor de autopsie medico-legală le-am analizat

din punct de vedere statistic, le-am redat în tabele (numeric şi procentual) şi grafice şi le-am
raportat la numărul total de autopsii pentru pruncucidere dispuse în cele două judeţe împreună
şi separat în perioada celor 11 ani (1993 – 2003).(Tabel nr. 2, Grafic Nr.1)
Rezultatele obţinute în studiul nostru le-am comparat cu rezultatele altor studii
similare, autohtone şi străine.

Rezultate
a) Analizate numeric şi procentual constatăm că în cei 11 ani au fost înregistrate un
număr de 72 pruncucideri din care: 53 (73,6%) în judeţul Mureş cu o medie anuală de 4,82

289
Hadareanu V et al Infanticide cases in the counties of Mures and Sibiu 1993 - 2003

cazuri, iar în judeţul Sibiu 19 cazuri (26,4%), cu o medie anuală de 1,73 cazuri, deci de
aproape 3 ori mai puţine pruncucideri în judeţul Sibiu faţă de judeţul Mureş.

Tabel Nr.2. Cazurile înregistrate în judeţele Mureş şi Sibiu în perioada 1993 – 2003

Nr. Anul Nr. Procent Judeţul Mureş Judeţul Sibiu

crt. cazuri Nr cazuri Procent Nr. Procent
Cazuri
1. 1993 5 6,94% 4 7,55% 1 5,26%
2. 1994 3 4,16% 2 3,77% 1 5,26%
3. 1995 4 5,55% 3 5,66% 1 5,26%
4. 1996 7 9,72% 6 11,32% 1 5,26%
5. 1997 6 8,33% 3 5,66% 3 15,79%
6. 1998 3 4,16% 3 5,66% 0 0
7. 1999 11 15,21% 7 13,21% 4 21,05%
8. 2000 8 11,11% 6 11,32% 2 10,53%
9. 2001 7 9,72% 5 9,43% 2 10,53%
10. 2002 9 12,5% 8 15,09% 1 5,26
11. 2003 9 12,5% 6 11,32% 3 15,79
12. Total 72 100% 53 100% 19 100%

Graficul nr. I. Cazurile înregistrate în judeţele Mureş şi Sibiu, 1993-2003

12 Total

Mures
10 Sibiu
8

0
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Din analiza tabelului 2 constatăm că cele mai multe pruncucideri (11 cazuri – 15,21%)
au fost înregistrate în cursul anului 1999; urmând în ordine descrescândă anii 2002 ş i 2003 cu
câte 9 cazuri – 12,5%; anul 2000 cu 8 cazuri – 11,11%; anii 2001 şi 1996 cu 7 cazuri – 9,72%;
cu 6 cazuri – 8,33% anul 1997; anul 1993 cu 5 pruncucideri – 6,94%; 4 pruncucideri – 5,55%
în anul 1995, pentru ca anii 1994 şi 1998 să fie înregistraţi cu cel mai mic număr de
pruncucideri 3 cazuri – 4,16%. Este de remarcat faptul că din analiza comparativă a
pruncuciderilor înregistrate în cele două judeţ e se remarcă anul 1998 când în judeţul Sibiu nu
s-a înregistrat nici un caz de pruncucidere, toate cele 3 cazuri înregistrate fiind raportate
numai din judeţul Mureş.

290
Romanian Journal of Legal Medicine Vol. XV, nr. 4, 2007

Raportând autopsiile efectuate la anul 1989 anul revoluţiei, când s-a schimbat sistemul
social din ţara noastră, constatăm că în anii mai apropiaţi de anul revoluţiei (1993 – 1997)
constatăm că au fost înregistrate un număr de 25 cazuri de pruncucideri, pentru ca în următorii
ani (1999 – 2003) acest număr să crească considerabil atingând cifra de 44, deci aproape
dublu faţă de prima perioadă. Am considerat median anul 1998 când în judeţul Sibiu nu s-a
înregistrat nici un caz iar în judeţul Mureş au fost înregistrate numai 3 cazuri de pruncucidere.
Cauza acestei recrudescenţe a numărului de pruncucideri considerăm că are la bază o
degradare a condiţ iilor sociale şi morale ale femeii, precum şi lipsurile financiare care au
determinat mamele să-şi abandoneze nou-născutul.
După cum am arătat în introducere, pruncuciderea este o infracţiune încadrată în grupa
infracţiunilor care atentează la viaţa şi demnitatea umană, în acest sens dispunerea efectuării
autopsiilor medico-legale ar trebui să fie efectuată de către organele de urmărire penală
(Parchet) pe bază de rezoluţie motivată. Din studiul nostru însă, rezultă că dispunerea
autopsiilor medico-legale s-a efectuat doar în 25 cazuri (34,72%) de către Parchet iar în 47
cazuri (65,28%) autopsia a fost efectuată pe baza ordonanţelor emise de către organele de
poliţie. (Tabel Nr. 3)

Tabel Nr. 3. Solicitantul autopsiei medico-legale în cele două judeţe

Solicitantul autopsiei
Număr cazuri
Poliţie Parchet
Mureş Sibiu Mureş Sibiu
Nr. Procent Nr. Procent Nr. Procent Nr. Procent Nr. Procent
cazuri cazuri cazuri cazuri cazuri
72 100% 37 51,39% 10 13,89% 16 22,22% 9 12,5%

Din analiza statisticii noastre cu cea a lui Dressler, efectuată între anii 1963-1972
constatăm că la acesta raporturile au evidenţiat cu totul alte valori, în sensul că Miliţia a
dispus autopsiile medico-legale în 10% iar Procuratura în 90% din cazuri.
b) Analizând mediul de descoperire al cadavrelor de nou-născuţi în cele două judeţe
Mureş şi Sibiu, am constatat că din cele 72 cazuri înregistrate în cei 11 ani, 41 cazuri
(56,94%) au fost descoperite în mediul urban şi 31 cazuri (43,06%) au fost depistate în mediul
rural. Din analiza comparativă a cazurilor din cele două judeţe constăm că în jud- Mureş din
cele 53 cazuri (73,61%), 28 pruncucideri (38,88%) s-au înregistrat în mediul urban iar 25
cazuri (34,72%) în mediul rural. În judeţul Sibiu din 19 cazuri (26,39%), 13 cazuri (18,06%)
au fost depistate în mediul urban iar 6 cazuri (8,33%) în mediul rural.(Tabel nr. 4)

Tabel Nr. 4. Mediul descoperirii cadavrelor în cele două judeţe

Număr Mediul descoperirii cadavrelor
Urban Rural
total cazuri Mureş Sibiu Mureş Sibiu
Nr. Procent Nr. Procent Nr. Procent Nr. Procent Nr. Procent
cazuri cazuri cazuri cazuri cazuri
72 100% 41 56,94% 13 18,06% 25 34,72% 6 8,33%

c) Analizând datele statistice din cele două judeţe în funcţie de sexul nou-născuţilor
autopsiaţi am constatat că din cele 72 cazuri înregistrate între anii 1993 – 2003 au predominat
nou-născuţii de sex masculin, care au fost în număr de 44 cazuri(61,11%), cei de sex feminin

291
Hadareanu V et al Infanticide cases in the counties of Mures and Sibiu 1993 - 2003

fiind într-un număr de 28 cazuri (38,89%). Analizate separat în fiecare judeţ analizat am
constatat că în judeţul Mureş din cele 53 autopsii pentru pruncucidere 30 cazuri (56,60%) au
fost de sex masculin iar 23 cazuri (43,40%) au fost de sex feminin. În judeţul Sibiu din cele 19
autopsii dispuse, 14 autopsii (73,68%) au fost la nou-născuţi de sex masculin şi 5 cazuri
(26,32%) la cei de sex feminin. (Tabel nr. 5, Grafic nr.2)

Tabel Nr. 5. Pruncuciderile înregistrate în jud. Mureş şi Sibiu între anii 1993 – 2003 analizate
numeric şi procentual, defalcate pe sexe.
Sexul Număr Procent Judeţul Mureş Judeţul Sibiu
cazuri Număr Procent Număr Procent
cazuri cazuri
Feminin 28 38,89% 23 43,40% 5 26,32%
Masculin 44 61,11% 30 56,60% 14 73,68%
Nr.total cazuri 72 100% 53 100% 19 100%

Graficul Nr. II. Sexul nou-născuţilor din judeţele Mureş şi Sibiu 1993 -2003

50 Sex feminin
44
45 Sex masculin
Numarul 40
de cazuri 35
30
30 28
25 23
20
14
15
10 5
5
0
Total Judetul Mures Judetul Sibiu

Discuţii
a) Din datele prezentate constatăm că în etapa apropiată de revoluţia din anul 1989,
respectiv în perioada anilor 1993 – 1997 s-a înregistrat o rată anuală relativ scăzută a
pruncuciderilor, fapt care credem că reflectă efectele abrogării decretului 770/1966 prin care
se interzicea avortul la cerere. Între anii 1999 – 2003 constatăm o recrudescenţă a
pruncuciderilor, acestea atingând cifra de 44, cu o rată anuală de 8,8. Cauza acestei
recrudescenţe considerăm că este reprezentată de criza postrevoluţionară, economică, socială
şi şomajul crescut, mai ales în rândul femeilor, toate acestea au dus la existenţa unui stres
continuu, fără soluţii de supravieţuire şi condiţii de trai mai decent. De remarcat anul 1998
când în judeţul Sibiu nu a fost înregistrată nici o faptă de pruncucidere. Analiza pe 10 ani
(1963 – 1972) a lui Dressler, pe ţară, găseşte 565 cazuri de pruncucidere, cu o rată anuală de
56 cazuri, mult mai mare decât a noastră, iar Florea în studiul său pe 10 ani (1990 – 1999),
efectuat în judeţul Iaşi, găseşte o rată anuală de 2 cazuri, mai mică decât a noastră.
292
Romanian Journal of Legal Medicine Vol. XV, nr. 4, 2007

b) În studiul efectuat am constatat că rata mai ridicată a pruncuciderilor a fost

înregistrată în mediul urban, faţă de cel rural. Acest fenomen credem că este datorat unui
libertinaj moral şi sexual mai ridicat în mediul urban faţă de cel rural, a unei lipse mai atente
în supravegherea tineretului de către familie, respectiv părinţi şi educatori, precum şi
mijloacelor de informare şi comunicare mult mai răspândite în mediul urban faţă de cel rural.
Acest fenomen, a fost găsit ca şi noi, în studiile lor, de către Dressler şi Florea.
c) Analizând sexul nou-născuţilor ucişi, constatăm că nou-născuţii de sex masculin au
fost omorâţi într-un procent mult mai mare 61,11%(44 cazuri) decât cei de sex feminin
38,89% (28 cazuri). Acest fenomen ne îndreptăţeşte să susţinem ipoteza conform căreia
contrar unor opinii care presupun perpetuarea speciei şi neamului şi grija mai ridicată asupra
nou-născutului de sex masculin, uciderea mai frecventă a băieţilor ar reprezenta un fenomen
de repulsie al femeii faţă de bărbatul cu care a întreţinut raporturi sexuale probabil
întâmplătoare, sau sarcina a fost consecinţa unui viol sau constrângeri. În studiul său Florea
găseşte un raport aproape egal la cele două sexe. Din 20 cazuri 9 au fost băieţi,10 fetiţe iar la
un caz nu s-a putut stabili sexul, iar Dressler găseşte un raport aproape de 1/1 (masculin
49,4%; feminin 46,26%).

Concluzii
1. Din studiul efectuat constatăm că în perioada apropiată de revoluţie, respectiv anii
1993 – 1997 s-a înregistrat o scădere a numărului de pruncucideri 25 cazuri, cu o rată anuală
de 5, ca o consecinţă a abrogării decretului 770/1966 care interzicea avortul la cerere, pentru
ca după anul 1999 să se înregistreze o creştere a ratei anuale a pruncuciderilor 8,8, fenomen
datorat probabil scăderii nivelului şi mijloacelor de trai ale femeilor în rândul cărora se
întâlneşte un procent ridicat al şomajului.
2. Am constatat o implicare mai mare în cercetarea şi descoperirea fenomenului
infracţional al pruncuciderii a organelor de cercetare penală faţă de cele de urmărire penală.
3. Constatarea fenomenului infracţional mai ridicat al pruncuciderii în mediul urban
faţă de cel rural, considerăm că se datoreşte probabil fenomenului de aglomeraţie urbană, a
libertinajului moral şi sexual al tineretului, minimalizarea riscurilor şi a consecinţelor la care
se expun mamele pruncucigaşe.
4. Abandonarea şi uciderea într-un număr mai mare a nou-născuţilor de sex masculin,
credem că se datorează unei stări de ură a mamei faţă de sarcina pe care a fost nevoită să o
poarte şi care a putut fi consecinţa unui raport sexual întâmplător, a unui viol sau incest.

Bibliografie
1. Beliş V., Tratat de Medicină Legală, Editura Medicală, Bucureşti, 1995, p. 407- 408.
2. Beliş V., Tratat de Medicină Legală, Editura Medicală, Bucureşti, 1995, p. 390-435.
3. Brânză S., Sati V., Omorul pruncului de către mamă: răspundere şi pedeapsă penală, Avocatul Poporului,
2000, Nr. 7-9, p.31-41; continuare: 2000, Nr.10-12, p. 27-34.
4. Buligescu N., Patologia pruncuciderii, Revista Română de Drept, 2002, vol Nr.35 (6).
5. Cora M , Aspecte teoretice în materia infracţiunii de pruncucidere/ Dreptul, 2003, Nr. 5, p.126.
6. Constantin R., Drăghici P., Ioniţă M., Expertizele mijloc de probă în procesul penal, Editura Tehnică,
Bucureşti, 2000, p. 72.
7. Crişu C., Codul Penal şi Codul de Procedură Penală, cu modificările până la 1 sept.2000, Editura Juris
Argessis, p.100.
8. Dressler M.L., Valoarea şi limitele investigaţiilor medico-legale în pruncucidere. Teză de doctorat. Institutul
de Medicină şi Farmacie Iaşi, 1978.
9. Florea M., O nouă viziune juridică şi medico-legală asupra pruncuciderii. Teză de doctorat, Universitatea de
Medicină şi Farmacie GR.T.POPA Iaşi, 2005.

293