CONSUMUL DE CARTFI DIN ROMÂNIA

Cartoful, ca plantă cu destinație alimentară, industrială şi furajeră,

este al doilea furnizor de carbohidrați alimentari pentru hrana oamenilor
în România. El se cultivă pe cca 2,7% din suprafața arabilă (cca 259,0
mii ha vs. 9,3 mil. ha arabil), pe suprafețe care variază anual în limite de
cca 10%, fără a lua în considerare suprafețele cultivate din grădinile
familiale.
Producția de cartof exprimată în kilograme pe cap de locuitor este
de 164, 6, iar consumul mediu anual este de 103 kg/cap de locuitor.
România produce cartofi cât să-și asigure întregul consum intern. Ba
avem și un surplus (61,6 kg/cap loc.
România cultivă astăzi în jur de 186.000 ha de cartof. Producția
medie se situează undeva, la 14,44 tone/ha, mult sub media Uniunii
Europene (29,44 tone/ha), iar producția totală s-a ridicat la 2,29 milioane
tone. Dacă ne comparăm cu anul 1985, când cultura cartofului a scris
istorie în România.
Evoluţia suprafeţelor cultivate
 În intervalul de preaderare, cartoful de consum a fost cultivat în
medie pe 279 mii ha, cu o variaţie multianuală de 2,4% (variaţie foarte
mică). Tendinţa sistemului de cultură exprimată prin diferenţa dintre
valoarea mediei şi valoarea medianei indică faptul că suprafețele ocupate
au avut uşoare creșteri nesemnificative (3.000 ha, mediana media; 282
mii ha vs 279 mii ha).
În perioada post aderarării, suprafaţa medie ocupată a fost de 232
mii ha. Scăderea înregistrată, de (-)47,051 mii ha, a fost statistic
asigurată. Variaţia anuală a suprafeţelor a crescut de la 6,6% 2000-2006
la 12,9% 2007-2015. Scăderea înregistrată sugerează că, după aderare,
suprafeţele cultivate cu cartof s-au restrâns la nivelul unor zone/ferme cu
tradiţie în cultura acestora, menţinându-se relativ constantă pe tot
parcursul intervalului analizat.
De asemenea, scăderea suprafeţelor cu peste 16%, în raport cu
intervalul anterior, sugerează că pentru culturile de cartof de consum
cererea pieţei nu a fost foarte motivantă pentru fermieri. În interiorul
intervalului tendinţa sistemului este de uşoară şi nesemnificativă creştere
a suprafețelor ocupate (cca 4 %).
Consumul intern
În anul 2015, comparativ cu anul precedent, s-a înregistrat o
scădere a cantităţii de cartofi destinate consumului intern (-304 mii
tone). Disponibilul pentru consumul uman a reprezentat 64,8% din
consumul intern de cartofi, în creştere faţă de anul precedent cu 4,2
puncte procentuale.
Consumul de sămânţă a reprezentat 22,2% din consumul intern, mai
mult cu 0,7 puncte procentuale faţă de anul precedent.

Tabel 1.2. Consumul intern de cartofi

Consumul de cartofi din România din perioada 2014-2015 se va observa
cat mai ușor în tabelul 1.3 la rubrica indicatori sintetici.

Tabel 1.3
 În anul 2015, din totalul cheltuielilor băneşti pentru cumpărarea de
alimente şi cele destinate cumpărării de pâine şi produse de franzelărie
au scăzut faţă de anul precedent (de la 13,5% în 2014 la 12,9% în 2015).
Această pondere se ridică la 18,9% (19,4% în anul 2014) în cazul
gospodăriilor de agricultori şi la 16,7% (18,2% în 2014) în cazul
gospodăriilor din mediul rural.
O pondere importantă deţin şi cheltuielile pentru cumpărarea de carne şi
preparate din carne, care împreună absorb, pe ansamblul gospodăriilor,
în medie, 24,0% din cheltuielile pentru cumpărarea de produse
alimentare şi băuturi alcoolice, în uşoară scădere faţă de anul anterior
(24,3% în anul 2014).
Legumele şi conservele din legume au reprezentat 6,9% din cheltuielile
pentru cumpărarea de produse alimentare şi băuturi alcoolice, puţin mai
scăzute faţă de anul anterior, doar cu 0,2 puncte procentuale.
Aşadar, cheltuielile pentru cumpărarea celor trei grupe de produse
alimentare - pâine şi produse de franzelărie; carne proaspătă şi preparate
din carne; legume şi conserve din legume - însumează sub 50% din
cheltuielile pentru cumpărarea de produse alimentare şi băuturi alcoolice
(43,8%, în scădere cu 1,1 puncte procentuale faţă de anul anterior).