Categoriile de verbe reflexive după faptul că pronumele reflexiv are sau nu funcție sintactică, și după

sensul exprimat, sunt[7]:

 cu pronumele reflexiv având funcție sintactică (complement indirect, complement direct

sau atribut):

 obiective, la care subiectul se identifică cu obiectul: El  își reproșează, El  se spală;

 reciproce, care presupun reciprocitatea în acțiune între subiect și obiect: Ei  își spun  vorbe
bune, Ei  se înțeleg  de minune;

 participative, care presupun participarea interesată a subiectului la acțiune: El  își

cumpără  o mașină de ras, Ea  își procură  cele necesare traiului;

 posesive, care exprimă ideea de subiect posesor al obiectului: Ei  își ajută  mama, Ea  își
spală  cămășile;

 cu pronumele reflexiv fără funcție sintactică, neanalizabil, de considerat împreună cu verbul:

 pasive, arătând că subiectul gramatical suferă acțiunea făcută de un autor

neprecizat: Turnurile  se zăresc  (= sunt zărite) de departe, Coșurile  se văd  de
departe, Tunurile  se aud  de aici;

 dinamice, echivalente cu verbe active intranzitive: El  își amintește  de voi, El  se gândește  la

tine;

 eventive, care exprimă ideea de transformare calitativă în starea subiectului: El  se

înroșește  de ciudă;

 impersonale, care exprimă o acțiune neatribuită unui subiect gramatical: Se înnoptează  mai
devreme.