Sunteți pe pagina 1din 91
Nepotului meu, PETRU OCTAV, spre a-si cunoaste si a-gi asuma obaryile Autorul aduce calde mulqumiri domnului DAN SOCRATE CALOIAN pentru ajutorul acordat in realizarea acestei citi, TRAIAN CIUCULESCU CAVALUL ROMANESC Prefata: Aurelian POPA STAVRI Postfati: Gheorghe DEACONU Editura FANTANA LUI MANOLE Golesti-Valcea, 2018 Redactor: Gheorghe DEACONU Culegerea textului: Mihaela Irina CIUCULESCU ‘Tehnoredactare si procesare imagini: ‘Mihaela Irina CIUCULESCU Dan Socrate CALOIAN Gheorghe DEACONU Corectura: Gheorghe DEACONU, Traian CIUCULESCU, ‘Coperta: Angela MONDOCA Fotografii: Cornelia si Tudor CIUCULESCU. Desene: Traian CIUCULESCU ‘Transcrierea gi cartografia muzicald: Dumitru VULPARU, Deserierea CIP a Biblioeell Nationale a Rominiet CIUCULESCU, TRAIAN posi: Gheorghe Deaconu.- Golesi: Fintina ui Manole, 2018 ISBN 978-08-8681-12-6 1. Popa Stevi Aurelian (pre) 1 Deaconu, Gheorghe (post) * 398 ‘Tiparul; PROSCOALA RAMNICU-VALCEA valul roménese/ Traian Civeulesu; pref: Aurelian Pope-Stav: Profata »DARUIND, VEIT DOBANDI!” Sata roménese traditional areprecentat in toate tiple un susvers binccuvénta in care Sau creat bunuri materiale i sprituale Inesimabile ca valoare, representind in acelasi timp creuzetul fx care sea plamadit nsust suletl neamudul-nosiru gt neprepitele sale comori de wrdire $1 sinire romneasca” ~ aceasta aseriune exprim premisa, teza si convingerea cu care Traian Ciuculeses, distins Imlectual, afimat_polivalent in domeniul folclorulu muzica, eschide seria tdellor de baz prezentate In Cunt faaine, 0 nr pind chim radial vita soca romine” nition sth de ny pean care a rome te" mate dine ‘occ ida plminione ‘opindvse cata $ gue! prette, dele mal mite on fd ‘Frere, de ast np de cre inet manta ‘ar vane rele are coment at motiele care au indemnat sh apofundeze cde mani valoroate ale muse pops x mee const Instumentorwiionle de sul practi aohone mlnae care ‘cont a decals, de-ahagal ioc xpi pis Sit nivel, cea musical prion, este diet desta Thleance pe deo parte eres pe de ali ennesropene elute, a eccrine de neigh care se subi fi genre au! ney popr, el tomes, cust de log! pest spect pti a ini sale torte nce pat lee acorn, cero a sori, metlenoron storoman in cost ce prvee dase dacormin, coset petra seater sit uniter, acest Tnsomeazt mae mee iin fumite gar moldovenese montenex-dabropean, ohne ‘infenn, bores, central rele maramareyan ‘Canara indeprape,de- hingsl moa iden, de ctu Tan Cree, nameroq caval dine care ul vito polite andar formar de uc cova 1 or dij comport peop de czas cat esr 5 less eta or wut loa eps og Se ice scotia cone ‘Seals nual pentu desfigurares cx brio. activitlr sale ee ee cain, rte st Eipertaye i sloifcare lor in monogafile desinat Quer cunt’ i ‘mult, Traian Ciuculescu este coautor al prezentirii set a cr demeos pepe erate £11 venue interpre la Tir 9a grup de Maras al A a er tani ones Pr a ta int aaed OOP. Sr ud rombn, Trin ca el eee eae opm eee ee te a ea eal kg Spero Sireseneean anne eee sander, woe Cape, Da, Lemar oom. aa en ee de hurls nner, tia el lat oa Se iat mic eel ma ae can ogc tt a a oc el al ere Bn CE tna lom os tinea es es et a seocced ae nie a ee a lial in pn Sone i die ang water mille tno aint a il a cr see een ar coment les 9 nc Se su epi eel nl on rasa pe et te pina eas pei cer cca tte mente emo Ta Se ee et ec ml See Soca naples onal Fm Cantar rah ot ot ne eat Aen Se lr et Atos vere mieee PF aa rt mein epee Thee Cy a en eet eae ; ‘adunatul sau Ia mls oilor, cu afionarea doar a cine degete este perfect posibil si sufciet emitrisineantaiei care se transmit calm ‘viguroasclor dar senibileoe animale “Termenul de caval este depistat de lingvisti ea provening din imba tured, dar in lips unor dovezi palpabile, » unde izvoate documentare, este oare corect sf acceptim ca acest Mule special, denumirea Iii putea fi rodul intuiel i gin eelor care au frit Mujer eu sse orf?! ‘Si si credem mai degraba cd este un obiectimpramuat din practiea popoarelo, fra tigada, foarte dotate si ingeniase, ale Asich “ici st apo copiat $i aceasta in condi ofrite din pli de cod si pure seculare, bosate In esente lemnoate de toate specie, pe ‘ate daci le exportau cu profit, ned din antichitate?! Problema ag rezelva-o prin teria palingencze, cae sustne aparja aclorai obecte de Tusry, pratck si eredinge fn locum apropiate sau foarte Indepavate,aluncicind se cocazt, in acs aii de locuite, aclessi condi de viays economico-social, aceleasi necestiti de Tuer, de dialog si modelare a natu ineonjurtoare, in azul def, aceleagi condi nara pastor transhumant, ere 8 nu uitim, totusi in aceastregiune cenral-europeans, se pratica prin eplasarea de-alungul si de- latul Campi Dun, inte clinle si ‘restele Carpio. pina in sudul Balcanilor. Fiind_atesttt prezenfa unui ambasador al Chinei 1a curea regelui Buebiss, si, mai devreme, in storie, existenja Infloritoare calturi eneoltice Cucuten’, intinsh pe 0 periadd de dows mien bane (5.200 ~ dupa al, 5700-3200), consider ea, in repatl lui BBurebist, cfobaniiInsicinai cu furizarea produslor —pentrs aristocrat gi cetle lor intrte, ar 6 avut de nde sh eunoascs instumentele muzicale de sula!aflate jn practica altor civilize transcontinental Pind la ur, esenyal este cf 0 ajuns, pe terenautobton, rominesc, la un hogat si aril insirumentar murical, prefer sau caractristc unei regiuni sau alteia, romnest. Problema, de scum ‘name, est cea a continu acesei practic nsirumeaiae in formele * hapigingzongramania ety comipurdecacenoe Km Masten. ‘murals rominor eu ste ree osha Contr st Se frre ish” dn ulera Cutten cca 7002500 He) mat ele a fechliveare nese care Indies rel mun oor In rial Sts Cele ma opope de suet! Ural amd ma ln Inns, poste, ten wor de conaronat ot rea a i evoluate, asic, In care $a ajuns traversind (yi) avatarurile ‘ltimilr 100 dean in care se inludl dout Mari Rzboaie Mondial, 440 de ani de ates de inspira... ,iteratonals, pus alt ser de Secol de incerare a revennt in Grea si natura’ diving, a vie, Sjungind az, ea muzica popularhinsrumentalé original, Fomaineasci, milenart, 8 depinda de alegerile economico-ociale ‘ministrative pe care le facem, de investiile tn eductia ciple si tineior, a publiculdt mare i, bineneles, de eforturile constiene, insttajonale, de pistare a iSeniaicultrle, spirtuale si artisice de near! ‘Avadar, Traian Ciuculescu propune, pentru, subeategoris ‘uiereor mar, cea a flierlui mate eu 5 orf, denuirea de caval romanese. Aces ternen este suit, pe linga cele afrmate inne, si {dcrnumarl relay mare al interpret romani la caval, mai ales din ‘Olteni, Muntenia, Dobrogeas din parte de sud a Moldovet, firma fn festival gi concursun organizat a aivel national, dar in tune i competi interajonale, din mai multe continents "acest mii amintegte de o conjunctud in care, civ care nilita penta muziedromineased in vag public iri, is rspuns Co rapiitate print-o invite Ia un concert al tinerlor romani premiati in diferite coneursri de muzicd clsiel, muzich a unoe Eemportort care au feut din pasivnea lor © profesi, prin operee lor ‘fmindu-se internajional, iar cree lor find studate ex modele tunivesale. in ceele de speiaitale gi la nivelul academilor de sich ‘La acel concert tinerit pani, in special, au impresionat extrem de pleut numa c, In prezentaréa ei, comenatoarea 2 repeat ch paceastri muzica roméneasea!. Bie, da dat unul sau doi dintze compoditori ale clror opusuri au fost inferretate ermu omni, ‘jontaten autorslr eran de alt nam, "Am fost surprine de dou ori de afiemaia exprimata cu atta patos 91 siguranfi_de doarna respectiva, care avea_pregitre Tmniversiad si o carers apreciabila in media romaneasca! De ce? Pentre oda, a amestectereafa origina, fh puting de gad cu catleistctnafinale, a comportorlor sti interprets, cu ‘muziearoméneasc, NuTe-a i czut bine s8 aud aga cova! "AT dilea aspect neclr, sau doa dreptl grei, fost el a confundat mucieaintpreai eu aparenentaetnicd a tinerilr soli Da aceia eau ffi romini, si probabil cl o parte din execu lor anisticd avut unele trisitur de temperament, de ire omencasc ‘ajonae ‘Confuzia rine, ins evident. Si fost o eactie consent, cried, indirect, la aspectele negative, de zgomot, disonanil i amatorismn ce persist in muzica popular consumerist? Mai mult ea Sigur! Argumentele isd, au fost inadocvate, i i-au nedreptit att pe compoztori original a altor cular najional, pe et 2 chat, ac, contributia soistlor vocali si insrumentalivalorosi de muzict popular, profesionalizai, wee prin comisi de examen gi de auite in vedere sustneri tumeelor de spectacole, a premierelor de inalté responsabiltate anisicd sia inegstiilor radio gi pe disc destinate bliculu din jaa gi de peste tae, In cazul autoruluiacestei eit cu aspect monografic, vorbim despre un om cu 0 experienta de pesto o jumatate de secol in feunoastereafenomenului folelorc ‘din. perspectiva. interpret interest de perfectonareatchnicii sale, dar_ si de_calithle insrumenelor la care cnt, valoarea Nuieragului Traian Ciueulescu find atest prin confriea Premiulu al U-ea la Festivalal National Maria Tanase", Craiova, 1975, «Premiului {a Festival ,Citecsle Roménilor de Pretuindeni, Drobeta Tums-Severin, 1996 si a Premiuui I sitilulolui de lareat la Concursul Najional al Anistilor Amator (1981). Profesoral Traian Ciuculescu,avand progitire universitarh de flolog. a activat mult timp in eadrul migcaritatstice popure, ca instructor, referent, specialist in flcor, ea angajat al centrelorceaiet Populare din judefcle Valea si Arges, numite actualmentecente de feonservare gi promovare a cult tradijonae. El s-« condus dup ‘rieipil ,Daruind, vei dab” i, asl, a insult suelo de opi Gragostea pentru cul Ia Nuer, idrumand formatii din localitiile Poiana Laculu, Brau, Galesu, Bogati, Aro, Corb si Domne. Din necesittea cuncasteri indeaproape a cavaluui penta perfejonarea construiit lui si a stabil elapelor tehnologice de Uurmat, pentru a deveni un instrument deealitate in formele i mre standardizatenecesae Incari ui fn trai sau ansambluri vocl- instrumentale de folcor,atuneicind acumulicle de experient au permis, sa hott si construiased el insusiinstrumente din familia ‘ura “Tain Cialecn, Cinpoi la ond, ait ata i ° Se dosent, a pase 4 perjons nice A cutive potena "chimney sonore de igrumens saan aC sant i eu ne np Ie cava In hin ‘aha tn pate progr eat, sina Soe pens, ea ar in se Sooper sie Serene Pata fa te sebaceous, ete sar tse delat al sult, at sco SM Sita Smoniot cu omntl de sepa rns om ee an mocha str de te conti etic sine! comet's uel en «wi open Seseadonns mat ct conemporanisc icu aay ogee See Retin come de robs fuse oer sia Stacia’ sosteropse, mire morale ae ee ear sea ise pte dente inv, ee capital Cavlal omdnesc ~ origin, rgpdndre,vchine, ‘ran Cs sn gw oe ee en prc np de cess documents ps povesepe Uspre erin conform ella caval este considert de erigine eR, fe deste de simpot Vom observa ot cout ‘at Mules mal match inden coll ator fo mea satan, aeons de ee Boor, li 9 eon Sfrcnnd deel exes cate esvine wal, epee se Gal de 2 cu at Stay sums ase mploese i dt anc in ima deepens ha ica Te dt int Cell mane = moro, auto crsonloi store tt dere i dese pglr Se wat for mal net onsale sonar sce netic! ctr nn tuna, pte af reel ier ant at mete ete ms cena ed exp seen Senedd ecihs, pope, Somind mci 2 ee Read dessa dept pane emai tee Sedttetentare want amin” dpi dsspera te hats dopa, se ara nerpedets ir Se expla reg Renton nr un calc set pe pan amenice Seda, cnn pe pra gn RE fei ote pen ancl scrap fidamenaa =. 1a htmates sa opal lures lr pesca opal nan acer al imi meger oe oie Dapt mene unor coco, pte er fen CCostace din Dobroteg, Teleorman, se prezint si alte vere in care existenta mesteilor populart consirecori a mers in paral cu frmarea uno vrtuozi a eral, cimpovutu i eavalul ‘Autorul explied apoi cum, prin particparea la tirgurile din Rega, traiia consteuiricavalului specifies regiunilor extracarpatice somdnest a fost preluata si valorifieata original de cltre mest din Hoda, Mures, zon ardelenease itracarpatica ‘Un eapitol la fel de ineresant este ccl despre Decorarea cavalelor, n ee maniera, cu ce se decoreazinstrumenele, De abe, ‘otivele sunt prelate din cele cusute sa feste in piesle de costum popular. Un motiv special a fost descoperit pe mat multe cavale, El Implicasculptura tn hasorelet, pe lemnul eavallui, a doud sa tri animale reprozentato figurativ, ot tstur relist. NU este expla semnificais aestor decoruri, pentru autora considers alte stuit cin publicte de specialigti etologi ii pot clarfiea pe cei Freres in parte inttulatt Tipologia cavalelor, Traian Ciuculesou prezinaschemele cavalelor constite pe sunctele fundamentale Si minor, 67 em, La miner, %6 em, Sol minor, 86 em, Fa diez minor 90 cm si Fa minor, 94 em, ev toate informatie legate de grosimea ‘ubuui, distane, mari, raportu ‘Un capitol ce fine de istoria moderna eavallu, insteument ‘are in ail In genul muzici de asculat de cae publica orscan, pe poarta concertelor, fn “plat” prelucrvlor vocl-instrumentae, ese cel inttlat Presents cavallul fy valorifiearea folcloruul ‘mcical Putem afirma cd, dacd in captolele anteicare, autorul se dovedeste un specialist in organologi muzica, care uzeaz la iecere afirmatic de exemple concrete din procerul de construsjie sau din Vala amisticd legati de etre foelorice, meseri si insrumentist virtuoz, fn acest capitol, gi el sintetic, concentra, serie sub inspraia ‘anor pagini de auentic8 muzicologie a fenomenul Muzicieni precum Gheorghe Bogan, dinjorl corului dia Poiana Sibiului, i indrumat pe constrictor din zona Horeculi, Valea, Tudor Jara, de la Cu, iron coru Hoarde-Mure 5 al Auicasilor din Legu, jude Bistita-Nastud, a Indrumat pe constructor din Hodic, “Mure, iar in Dobyotest-Teleormtn, conluerare dine tnvajteri Valentin Ciobanu si Constantin Dito Impreund cu meyterul on Cosache si compositor si folelorista Dumitru D, Stancu a dat nastereunei realizar im putea spune istorice 1 peu salu alias a eaves, de la mutiine sor sonore Temor, imuirints, lees procedeior de stanardiare ‘Shor de aco) cx sele omeney 9 cu cleat nsrumente true Acct poss pets co Duele A fest Baza pe care Tinton un conept nov, revit de Dum D Stance inital Simtnsa insumentior mace popedarede suf, rece cxperiment. dar car, dus pind cap, erifiat la nceput ‘rltntunie de teats caval din Dott, Teena dn Giana Duct se manrit pin concerele,concusurle 3 {oregnva ev ancl din Pain, Vinca, Braale-Gaey pe ‘Vales Vasant, Arges, Rune, Danbovia Cra, Teleorman, a acted muicalt wi exer de Pdcu 5 motvan pene inj ire public To Agee consi capa a afmaea uni now rl a Aicelor gf evaleor in preznarea nga) muzicion eral Sty, cpu Gin zonele menionate Init, face obec na {Dv lng dar exe de pasonant trea, reali de Train Goculesc mucoal Dun, Stine in ana deve a a Son nerve pa fost publi de Traian Cuclesou in ete, Inonogsata Fler rom anal 2001 laf, site mural de doing sites st melo de jou popular nfs aunt n acl a experiments, cha asd Urn Cones diy Romi etn pe muse amin recuse ine ntl toga si Folelor a Academe Rome init cre se ala tue in sedi din Pra Labovar ‘Stu marure nu numa laile maestlut DD. Stance gt fonogafite co anal dn Pain, Vrancn cu ci din Gals, rae far eel dn Clangy Teleoman 9 inegisiie Electron, Srnprimat la vemea respetv pe dsc de Vii a up ani", ‘eat pun compact dis an "cpihe Promotor ai caval cerctor comucon, performer. tan Cisse aprotinin rovetarce’scomemtral iu, iogreile musi ale con ‘Exponent de sama pe cae cana cu care a eonkcat decei tran, Nunee Tr sunt, Damir D.Stncu, Valetin Coban, fon Tran Conwcn, Fv la rom Cava nite de Comin Alea Lae spac pial Cantu Ces Pp adel Arey. En Pra a S01 pS. (cu) Costache, interpret virtuor a caval lon Pca, Marin Chis, Constantin Chisir, lon Laceanu, Nelu lovinesc, lon Stoiinel, Valet (Cain, Marin Albu si Dumitra Zamfira Incepind cu biografia mestruli lon (Nicu) Costache, Fecare intr cei enumerti au notte pe potatival muzical una sau mai multe melodii din repertoriu Tor: doine, ciate de dragoste in varianta insrumenala, hore, sib, piese de joc precim Dianca, Bratusea, Alunelul, Pura, Melodie provin din culegeri efectuate de Traian CCiveuleseu, de Central Judean pentru Conservarea gi Promovarea CCaltutt Tradtionale Cluj ~ in cazulIui Ton Fareas'—, sau de pe Aiscari. Unele nota sunt flcute dupa auz de eat compozitori Aijorl si folelristulculegitor Constantin Aint, alee, cele mai rmumeroase, sunt neat i tanserise de Dumiteu Vulpara, Dorese si le multumese domrilor Traien Civculeseu si Gheorghe Deaconu pentru onoarea dea mi invita sb sriu despre Cavalul romanese, care oe reprezinta 0 valorossh contribute personal gi orginal, de inalt profesionaism gi desincert pase ale Sutorlu, la eoretareaetnomivicologicd side organologle muiealt din ara moat. Tnviterea unai muzician radiofonist, este un gest de recunoasere, in primul rind, a contribute) Socitaii Romine de Radiodifuziune, a Redactci Muzicle Radio, Redacjiel Format Muzical, a Postului Radio Romania Antena Setelor i a Dirccie Formatii Muzicale Radio, la selctarea,iaregistrarea,cunoasteea si promovarea prin. interviui, emisuni si rubrici de specalitate ‘uzicala. In programele mizicale, a interpreflor romént a caval prezetai in aceasta care ‘i mesteri popular consrictor de instrumentetradifonale as rubrica Torin emisiunea Lada de zesue", iar un nterviu consistent realizat cu profesor, compozitoals feleloristul Dumitey D. Sanco, espre simfonismul insirumentelor traditionale de suflat icepat in una iunie a anului 1997, a fost difwt in serial, cw exemplifici in fonoteca Radio si dn iregistiile oferte de dijo, tare ani 1998- 2000, eu reluir in anil umiteri, in nocturele de vinei la Radio Roménia Actas ‘Aurelian POPA STAVE © Ck Um pine spiral ast semnat de Ausian Poa, in sanea rele de D-D. Sans Sar en de olabrar se mrforal Rada. Eonar ‘onside, pint doce, tar rp, Bae a 208.104 105 a CUVANT INAINTE Satu romdnese taional «reprezentat in toste tmpurile un ‘univers binocuvénat in care sau eret bunt materiale i spiituale inestimabile ca valoae, reprezentnd, in acelagi timp, crewzetul in care sau plimt insu sufletul namului nostu si nepretitle sale comori de trie gi simjrerominease, cate iavorte dnt-un mod de vial avid ca principal caracteritca viewirea si munca Tn depina Bee sz pes dp, po sce grep ete ‘wan (G te de cave crane treae de oval sali prs nel care sa aa trie 96 pooper ct ha Fart Seca tcmenea cole seve dota oma Cail Cull Sin comana Tepe jut Do “Guan ald coal ctl mul tere emul aso asin Chie ind 4 lmpat oath pird eall Ce tenn 36 DECORAREA CAVALELOR dati cu terminarea vanei i realizarea acordajuli, caval poate i flost dar mestri ura fost dintotdauna preveupal nu rnumai de asigurarea calitlor muzicale ale instrumentului, care 58 satisfaedexigenele cumplritorior, ci si de asiguaren unt aspect plicut ochiul, care sil fact ct mai argon, Dea lungul timpului sau experiment i sau practicat fRlurite procedce pentru infumusetarea cavalelor prin decorarea suprafefei extrioae, in functie de pariculrtile fieetre? esene Poriunca care se preeaza cel mai bine decor este acces cuprinsd {nie ultiml orifieu pentru degete i capatl cu dop Cavalele confectionate din lem de euloare deschisi paltn, in, soc, fasin ef.) s-au prtat la decoraea prin incizie eu virfl ujtull.Procedeul a fost prima dat utlizat de ciobani, are, pentru a le tree de uit, ig impodabeau bitele eu felurte mative, flrale saa geometrive, vizute pe maieialele textile exstente in casele lor sau invorite din imaginafie, pe cae le incizau ev ajutorl exjtelor cae nu lelipseau din dtare Dupi incizare, pe suprafiua astfel gravatl se trevea cx un ‘itbune luat de pe vatra, imegrind-o, Cu o eizp umeda se sterzeu supra innegrit iar dupa usare se rlzui, indepictindu-se urmele 4e cicbune, care se pasta dot in inci. Pentru a pune mai bine in evident motvele incite, suprafata ecora se ungea eu snin sau seu si se feca cu bucata de erp cats ‘Tot ciobanii au fost primii care au folosit acest procedeu pentru a- Infumuseta eavalele. De la ciobani, procededl a fast Brluat de constructor de cavalo, care au decoratinsrumentele create entra atrage eumparstor ‘Acestia, cu timpul, au ilocuit chrbunele eu pigmenti de Aiferte culos, dupa gustulfeedrvia, dupa cum euftlu rau altura Salle scule penta inizarea len (Cavaldecorat prin incicia monivelor © astfel de unealtt este “ciprita”, un mic compas ficut diotr-un cui ciruia i se indeparteaza flares, capitul se bate cu un ‘Soca ge lest dup care, 0 pila se frac la miloe si se objin ‘dos ding care apo se aseut, Unul se fixeazd in lem iar u celal se ot face cocur, smicercri care, combinae,creaza motive deosebit deexpresive ‘Dac exccutantul este dibaci, poate reliza © cp eu tei in: unl pena fxare iar cu celalti doi poste exeeuta cercur femeentic, motivele cresle cu © asfel de cipifi find rmlt mai spectaculoase, 8 | Capra eu doi ding Mesteriihodacen au fost g ei preecupati de realizares unoe cavale de bun calitate, dar gi framoase La inceput au folsit pentru Aecorare,incizarea motivelor omamentale, procedeu peluat probabil ‘dati cu imprumutarea instrumental de a constructri ote, Cu timpul, dintre ei sau sdicat constroctor tine care a vent cu idet no, Unul dintre acta fost Emil Prlea. Acosta a construitsabloane pentru difesie modive copiate de pe serge, i, ‘covoare et. cu jurul carora le alia pe supra cavalelor. 2° opi copier, colora aceste motive cu vopsea de ulei de Aiferte calor. Unnele de ereion efau decupate eu ajutoral unui ‘uf, sanfrie revue, in euloarea lena, pundnd mai mul in evident contururle motvelorastflaplicate." Motiv decoratv de pe un caval de Hodac Cei ma cus inte meter au Aut 5 a st prosedse nai ingeiouse penta ecoaes valle. fs chica oscil In?actitates mea de" caccaor tn. domenal Storumentlor mci, am at suri satisfac de ati Sito atl de isramente in var aml 1967 cin eam profior a Scale Genera din comunaCoptvei, dca Vices fost esermat de Rods cli ne cenit opr de vrs lard fn Seul"Uimer impcund ev batinl intr Nicolo Chioran. In Spl ep pt het rte secs a Vl peter liter acl sat. Pun moment dat an ard in cua past wale cola erst ae alii, Intresindom de exist nor ‘rere lainrurente poplars, ivr! Cioran mia sus cb & fon un bn ere cnt ramos din caval, NS Urn, da ee & toutes ain rma Ton Visa, Cvotor ppl contmporan Buc Fara Spt Tor, Ineresindvomt dacd instrumental 0 mai plstrind, mica spus ck loeuinja acelui om este In drum nostu sto vom intreba pe Soja Tu, care triste. Ajuni la casa eu prcina,invtrul Chijoran a _chemat-o pe bre la pout i -aspus entra ceo uti Dupi un moment de gandire, ne-a trims ne ulti int-o perdea din spatle casei, dupi un eiprior, fined acolo tinea Naija aval, cu cae cinta cind flea fuicd Ia cazan. Am inet in perc si. Int-adevar, dupa un eaprir am zit, ceva ea un retevei de fern pe care se ayezase si se cimentase praful in anil de cial nu mai fiscse fotesit ra caval fui Nai Uryanu, Cavalul mu ssa artat fata de fa Snceput. I Fam artat itcine si am rugat.o $8 mil de aces pent ‘1 cutita de mizeia care Hl coplesise. Dups ce colegul meu a Inredis-o ea sunt om srios, sa invits8 mic dea act Dupi ce am terminatrecenzareacopilr, mam infor la gaz ‘prima gra fost sa vad cum arta cavalul descopert, in vremurle fui bune. Am incazit pujnd apa, am cerut garde un lighean 3! 0 ‘cat de céspa, dupa care am inceput s ndeprtez pri strat dup La sft ham ters bine eu © bucats de cp uscath si Lam privt cu atenic. Am rimas uimit de ceea ce vedeam Era un aval prea lang, aproximativ 60 deem. La mijlocul distanei dine ulimul orifciu pentru degete gi capatl eu dap era sculptat tn basorelie 0 broasc spre care se indrepau doi gerp. Unul se Incolicea pe evel vind coada intr cele dous ofc dela capatul deschs, ar eu fara apuca broasca de partes de dinapoi pe cand celalalt venea dinspre