„...

o ţară care nu ştie să-şi apere poeţii va fi învinsă sau va supraveţui lamentabil la coada altor
naţiuni, fiindcă poezia e sîngele unui popor care curge subteran prin veacuri şi îl face
nepieritor...”(Marin Preda)

Cine se scoală de dimineață, departe ajunge!

Ai carte, ai parte!

Nu lăsa pe mâine ce poți face azi!

Meseria este brățară de aur.

Buturuga mică răstoarnă carul mare.

Cu o floare nu se face primavara.

Prietenul la nevoie se cunoaste.

Ca sa porti coroana de OM, trebuie sa ai trei etaje: minte, obraz si suflet.

Nora Iuga - Cu Ce Citim Poezia

cu sensibilitatea nu
cu inteligenta nici atat
cu bunul-gust ai spus si te-ai micsorat
poezia se citeste cu ce se scrie:
fata nevazuta a lunii 
Mărgăritare pentru suflet

Lasă-te răstignit şi nu răstigni. Lasă-te bârfit şi nu bârfi. Fii blând şi nu fi zelos în rău…
Veseleşte-te cu cei ce se veselesc şi plângi cu cei ce plâng, căci acesta este semnul curăţiei. Fii
bolnav cu cei bolnavi. Plângi cu cei păcătoşi. Fii prieten cu toţi oamenii, dar fii singur în
cugetul tău. Fii părtaş la pătimirea tuturor, dar cu trupul tău să fii departe de toate. Nu mustra
pe cineva şi nu osândi nici chiar pe cei foarte răi în vieţuirea lor. Întinde haina ta peste cel ce a
greşit şi acoperă-l; şi dacă nu poţi lua asupra ta greşelile lui şi nu poţi primi cercetarea şi
ruşinea în locul lui, rabdă-l măcar şi nu-l ruşina…

De nu te linişteşti cu inima, linişteşte-te măcar cu limba. Şi dacă nu poţi pune rânduială în

gânduri, pune rânduială măcar în simţuri. Și de nu eşti singur în cugetul tău, fii singur măcar
cu trupul tău. Şi de nu poţi lucra cu trupul tău, întristează-te măcar în cugetul tău. Şi de nu
poţi sta la priveghere, priveghează măcar şezând pe patul tău sau chiar întins pe el. Şi de nu
poţi posti două zile, posteşte măcar până seara. Şi de nu poţi măcar până seara, posteşte măcar
să nu te saturi.
 De nu eşti curat în inima ta, fii măcar curat în trupul tău. De nu plângi în inima ta, îmbracă-ţi
în jale măcar faţa ta. De nu poţi milui vorbeşte măcar cu un păcătos. De nu eşti făcător de
pace, fii măcar iubitor de îmbunare. De nu te poţi strădui, fă-te măcar în cuget netrândav. De
nu eşti biruitor (asupra păcatelor), măcar să nu te mândreşti faţă de cei vinovaţi. De nu
izbuteşti să închizi gura celui ce bârfeşte pe soţul tău, păzeşte-te măcar să nu te faci părtaş în
aceasta cu el…

De iubeşti blândeţea, rămâi în pace. Şi de te vei învrednici de pace, te vei bucura în toată
vremea. Caută înţelepciunea şi nu aurul. Îmbracă-te în smerenie şi nu în mătase. Caută să
dobândeşti pacea şi nu împărăţia…
Iată, frate, îndemnul meu: mila să-ţi sporească în suflet până când vei simţi în inima ta aceeaşi
milă pe care Dumnezeu o are faţă de lume!

(Cuvinte despre sfintele nevoinţe ale Sf. Isaac Sirul, Filocalia X)

Ţie, căreia – T. Arghezi

Crăp uşa cu sfială,
Odaia ţi-este goală.
În perini se păstrează încă
O urmă- a capului adâncă.
La pat, stingheri, pantofii tăi de catifea,
Şi pe cearşaf o pată de cafea.
M-am întâlnit prin casă
Cu-o umbră vaporoasă.
De când pierişi, mi te-arătai întâi.

Măcar ca umbră, rogu-mă, rămâi.

 Do Not Stand At My Grave
And Weep
 Mary Elizabeth Frye

Do not stand at my grave and weep

I am not there; I do not sleep.
I am a thousand winds that blow,
I am the diamond glints on snow,
I am the sun on ripened grain,
I am the gentle autumn rain.
When you awaken in the morning's hush
I am the swift uplifting rush
Of quiet birds in circled flight.
I am the soft stars that shine at night.
Do not stand at my grave and cry,
I am not there; I did not die.

The Life That I Have

LEO MARKS

The life that I have

Is all that I have
And the life that I have
Is yours.
The love that I have
Of the life that I have
Is yours and yours and yours.
 A sleep I shall have
A rest I shall have
Yet death will be but a pause.
For the peace of my years
In the long green grass
Will be yours and yours and yours.

Creanga de aur: În cântul al şaselea din Eneida, Vergilius dă glas dorinţei lui Eneas de a coborî în
infern pentru a-şi revedea părintele; Sibila îi răspunde că poate să coboare, dar ieşirea este
imposibilă pentru cel ce nu are creanga de aur, ramura de vâsc: „O creangă cu frunze de-aur/ Creşte-
n umbrosul copac, şi de aur mlădiţele-i svelte/ Sfîntă Iunonei din Iad. Dar codrii sălbatici ascund-o/
Văi nepătrunse o-nvelesc în nestrăbătut întuneric (…) Dac-am putea găsi copacul cu ramura d-aur,/
Creanga-n atîta desiş!” (trad. George Coşbuc).

„Cuțui provine din bulgarul Kutso derivat cu sufixul -ui (Iordan, 1983: s.v. cuțu).
Cuvântul are un sens necunoscut, dar care prin sonoritate poate fi asociat românescului cuțu,
interjecție utilizată pentru chemarea câinilor. Deși numele, prin sensul său originar, definește un
mărturisitor al divinității, personajul căruia îi este atribuit în roman este un om care abdică de la
principiile creștine și, din dorința de a se îmbogăți, devine complice la un omor. (Codruța
Cozma, „Numele personajelor din romanul Baltagul, de Mihail Sadoveanu, în citire
convențională vs. neconvențională”)

Principalele categorii / tipuri de lecții recunoscute în lucrările de pedagogie sunt (cf. E.

Joița, 1998):
1. lecția combinat ă (mixtă);
2. lecția de comunicare şi dobândire;
3. lecția de formare de priceperi şi deprinderi;
4. lecția de consolidare, sistematizare şi recapitulare;
5. lecția de verificare şi apreciere.
a. lecţia de însuşire/dobândire de noi cunoştinţe;
b. lecţia de fixare a cunoştinţelor;
c. lecţia de recapitulare şi sistematizare;
d. lecţia de verificare şi evaluare.
100
Altă categorisire a lecţiilor este făcută în funcţie numărul obiectivelor
urmărite:
a. lecţia cu structură unifuncţională – urmăreşte realizarea unui
singur
obiectiv;
b. lecţia cu structură bi/trifuncţională – urmăreşte realizarea unui
obiectiv
fundamental la care sunt subordonate alte două-trei obiective;
c. lecţia cu structură polifuncţională – urmăreşte adăugarea de
noţiuni
conform principiului concentric, noţiunilor din clasele precedente le sunt
adăugate
treptat noţiuni noi.
5.1.1. Lecţia de însuşire / dobândire de cunoştinţe
Lecţia de însuşire/dobândire de noi cunoştinţe este cel mai des întâlnită
în
studiul limbii şi literaturii române la clasele gimnaziale. În majoritatea
cazurilor se
prezintă sub forma unei lecţii mixte fiindcă cuprinde toate evenimentele
lecţiei. Acest
tip de lecţie este recomandat când se predă o noţiune gramaticală a cărei
caracteristici
necesită o oră întreagă pentru înţelegerea ei. În altă ordine de idei,
această lecţie are fie
un caracter unifuncţiuonal, fie bi/trifuncţional deoarece structura ei
necesită un
obiectiv prioritar şi obiective speciale. Noţiunile reactualizate au şansa de
a fi din nou
fixate, iar cele dobândite acum se vor fixa prin exerciţii, la momentul
însuşirii sau la
sfârşitul lecţiei într-o etapă distinctă.