Memoriu de prezentare pentru obtinerea Acordului de Mediu Construire Locuinta SP+P+E1+Pod, anexe gospodaresti, piscina, foigor, imprejmuire, utiitafi, comuna Gruiu, sat Lipia, $08. Lipia - Gradistea, judet lifov MEMORIU DE PREZENTARE A PROIECTULUI PENTRU OBTINEREA ACORDULUIDEMEDIU A Phy Jud. iLrov | 4. DENUMIRE PROIECT Construire Locuinta SP+P+E1+Pod, anexe gospodaresti, piscina, foigor, imprej- muire, utilitafi, comuna Gruiu, sat Lipia, gos. Lipia - Gradigtea nr. 4, judet Ilfov 2. DESCRIEREA PROIECTULUI SI AMPLASAREA ACESTUIA IN RAPORT CU ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR Obiectivul analizat este amplasat in intravilanul satului Lipia, comuna Gruiu, sos. Lipia - Gradistea nr. 4, judetul Iifov. Terenul in suprafata de 77054 mp este inscris in Cartea Funciara nr. 285430/18.10.2017, nr. cadastral 50709. ‘Din punct de vedere juridic terenul mai sus mentionat pe care urmeaza sa se construiasca locuinta, anexele gospodaresti, piscina si foigorul se afla in proprietatea sotilor Medelet Florian si Medelet lonica, conform actului de alipire nr. 1325/10.08.2011. Folosinta actualé a terenului este arabil, propusa pentru curti constructi. Pe acest teren se doreste construirea unei locuinte cu regim de inaltime SP+P+E1+Pod, anexe, piscina, foigor. Locuinta, anexele gospodaresti, piscina si foigorul vor fi amplasate conform pe terenul mai sus menfionat si din punct de vedere urbanistic vor avea urmatoarele caracteristici: ‘Sc locuinta =1065,17 mp Spiscina = 123,45 mp ‘Alei pietonale, parcare si circulatji betonate = aprox. 570 mp Total construit = 1758,62 mp Teren liber de constructii = aprox. 10.000 mp Spafii verzi = 65295,38 mp Locuinta propusé SP+P+E1+pod va fi din zidarie portanta in interacfiune cu samburi de beton armat. Fundatille vor fi liniare continue. Invelitoare tip sarpanta din lemn, acoperita cu tigk’ metalica tip lindab maro. Tamplairia va fi PVC cu geam termopan. Racordarea la retelele utilitare existente in zona Alimentarea cu apa - se va realiza din panza freatica, dintr-un put forat F1. De la forajul F1 apa este distribuita punctelor de consum din cadrul constructiei, prin intermediul unei retele de distributie din tevi PE, montate ingropat Evacuarea apelor uzate - Colectarea si evacuarea apelor uzate menajere, provenite de la obiectivul proiectat se va realiza prin intermediul unei retele de canalizare proiectaté In incinté, care preia apele uzate gi le dirjeaz& la bazinul vidanjabil, cu evacuarea lor prin vidanjare de catre o firma autorizata Beneficiar: Medele| Florian gi Medelet lonica 1Memoriu de prezentare pentru obtinerea Acordului de Mediu Construre Locuinta SP+P+E1+Pod, anexe gospodaresti, piscina, foigor, imprejmuire, utlta, comuna Gruit, sat Lipia, gos. Lipia - Gracigtea,judet Ifov Alimentarea cu energie electrica - se va realiza din reteaua localitatii Gruiu cu racord special de la sursa indicata prin avizul S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. Asigurarea agentului termic - incalzirea spatillor si asigurarea apei calde se va realiza cu ajutorul unei centrale termice pe lemn. Gestionarea deseurilor - deseurile vor fi colectate selectiv in pubele ecologice si depozitate pe platforme betonate pana la ridicarea acestora de catre societatea autorizata cu care Primaria Gruiu are incheiat contract de prestari servicii. Vecinatatile amplasamentului pe care urmeaza sa se realizeze investitia, conform planului de amplasament (anexa 11) sunt urmatoarele: = Nord — Lacul Caldarusani - Sud : proprietate privata :erban Stana - Est: Lacul Caldarusani - Vest: DJ 101C Ca urmare a localizarii terenului in raport cu arille naturale protejate, conform coordonatelor Stereo 1970, s-a constatat ca investitia se afia in Situl Natura 2000 Gradistea-Caldarusani-Dridu, sit de protectie speciala avifaunistica, cod RO SPA 0044. Situl a fost desemnat arie naturala protejata prin HG 1284/2007 privind dectararea arillor de protectie special’ avifaunistica ca pare integranté a refelei ecologice europene Natura 2000 in Romania. 3. SURSE DE POLUANTI SI PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU 3.1. Protectia calitatii apelor Alimentarea constructiei cu apa se face prin intermediul unui put forat in incinta amplasamentului, deoarece la momentul construirii investitiei reteua comunala de alimentare cu apa nu exist in zona. In momentul extinderii retelei de alimentare cu apa in zona investitiei se va efectua bransarea imobilului la aceasta Sursa potentiala de poluare a apelor in faza de construire este reprezentata de tehnologille de executie. Efectuarea escavatilor si a lucrarilor de construire a imobilului constituie principalele activitati cu posibil impact asupra apelor subterane. Riscul poluarii apelor subterane este minim deoarece lucrarile de escavatie si pregatirea fundatillor sunt propuse sa se efectueze in uscat. In timpul functionariiinvestitiei apele uzate menajere rezultate vor fi colectate prin conducte si deversate intr-un bazin vidanjabil, cu evacuarea acestora prin vidanjare de ‘atre 0 firma autorizata, urmand ca la aparitia retelei de canalizare comunala sa se efectueze bransarea la aceasata. 3.2. Protectia calitatii solului si a subsolulul Sursele potentiale de poluare a solului si subsolului sunt: > carburantii si uleiurile rezultate in urma operatiilor de stationare, aprovizionare, depozitare sau alimentare a utilajelor si mijloacelor de transport in timpul constructiei, datorita functionarii defectuoase a acestora; - deseurile rezultate in urma lucrarilor de constructie - deseurile menajere rezultate in timpul functionari investitiei - infiltratea apelor uzate in sol -folosirea ingrasamintelor chimice. Beneficiar: Medelet Florian gi Medelet lonica 2Memoria de prezentare pentru obtinerea Acordului de Mediu Gonstvire Locuinta SP+P=E1*Pod, anexe gospodarest, piscina, folgor, imprejmuire, util, comuna Gruiu, sat Lipa, $08. Lipia - Gradigtea,judet Ifov Masuri de diminuare a impactului asupra solului pe perioada desfasurarii lucrarilor de constructie : ~ se vor amenaja spatii de depozitare a materialelor pulverulente ( nisip , praf de piatra), pentru a se impiedica antrenarea lor de vant pe terenurile invecinate ; Tse va achizitiona material absorbant, care sa poata fi utilizat in cazul unor poluari accidentale cu produse petroliere ; = utilajele si mijloacele de transport vor fi inchiriate de la societati care sa aiba verificarile tehnice la zi; - pentru colectarea deseurilor menajere se vor achizitiona europubele. Masuri de diminuare a impactului asupra solului pe perioada locuirii: = amenajarea unei platforme pe care vor fi amplasate europubele pentru colectarea selectiva a deseurilor (PET, sticla, hartie, menajer); -preluarea deseurilor rezultate de pe amplasament cu periodicitate si evitarea depozitarii necontrolate a acestora; ~ interzicerea spalari, efectuarii reparatilor la autoturism; “'se va achizitiona material absorbant, care sa poata fi ufilizat in cazul unor poluari accidentale cu produse petroliere; se vor folosi ingrasaminte naturale si nu chimice. 3.3, Protectia aerului Principalele surse de poluare a aerului sunt urmatoarele: = manevrarea si transportul materialelor de constructie; ~ ufilajele folosite la constructia investitiei, = autovehiculele care asigura transportul materialelor de constructie. Poluarea atmosferei va fi determinata in principal de manevrarea si transportul materialelor de constructie. Emisiile de praf variaza de la o zi la alta, in functie de operatille specifice, conditile meteorologice dominante, modul de transport al materialelor. De asemenea se recomanda controlul starii tehnice a utilajelor care vor fi utiizate la constructia locuintei, alimentarea acestora cu carburanti care sa aiba un continut redus de sulf si respectarea tehnologiei de constructie. ‘Constructia propriu-zisa in zona respectiva nu constituie o sursa de poluare semnificativa a aerului, avand functiunea de locuire. Incalzirea locuintei se va realiza cu ajutorul unei centrale termice pe lemn. in concluzie, prin implementarea proiectului propus atat in timpul constructiei cat si al functionarii, nu se genereaza poluanti peste limitele maxime admisibile care sa afecteze aerul. 3.4, Protectia impotriva zgomotului si a vibratillor Sursele de zgomot in perioada de constructie sunt reprezentate de functionarea utilgjelor, precum si de traficul auto. Poluarea fonica va fi temporara si pe 0 perioada scurta de timp. In timpul functionarii obiectivului nu sunt generate zgomote si vibratii peste limita maxima admisibila prevazuta de STAS 1009/1988, intrucat destinatia acestuia este cea de locuit. Beneficiar: Medele} Florian i Medele§ lonica 3Memoriu de prezentare pentru obtinerea Acordului de Mediu Construire Locuinta SP+P+E1+Pod, anexe gospodaresti, piscina, foigor, imprejmuire, utitatl, comuna Gruiu, sat Lipia, gos. Lipia - Gra det Ifo 3.5. Protectia impotriva radiatiilor Lucrarile proiectate nu constituie surse de radiatii. 3.6. Protectia ecosistemelor terestre gi acvatice Localizarea amplasamentului studiat in raport cu arille naturale protejate, in functie de coordonatelor Stereo 1970, a dus la concluzia ca terenul se afla in Situl Natura 2000 Gradistea-Caldarusani-Dridu, sit de protectie speciala avifaunistica, cod RO SPA 0044. Situl Natura 2000 Gradistea - Caldarusani - Dridu a fost declarat arie de protectie speciala avifaunisticd prin Hotararea de Guvern 1284/2007 si se afla pe teritoriul administrativ al judetelor Iifov (78.3%) gi lalomita (21.7%). In cadrul judetului Ilfov situl se intinde pe teritoriul comunelor: Gradistea, Gruiu, Moara Vlasiei si Nuci La momentul actual situl Gradigtea — C&ldarugani - Dridu nu este atribuit in custodie. Managementul ariei naturale protejate este asigurat de catre Agentia National pentru Arii Naturale Protejate. Situl este alcatuit din urmatoarele clase de habitate: paduri (45%), - culturi agricole (27%), = rauri, lacuri, mlastini si turbairii (17%) = paguni (11%). RO SPA 0044 - Gradistea - Caldarusani - Dridu ocupa o suprafata de 6642.3 ha si a fost declarat Sit Natura 2000 pentru zona Caldarusani-lacul si padurea cu acelasi nume care ofera habitat pentru aproximativ 70 speci de pasari. Gradistea — Caldarusani - Dridu a fost propus ca sit Natura 2000 SPA (Arie de Protectie Special Avifaunistica) de Societatea Omitologica Romana si a fost desemnat prin HG 1284/2007 privind declararea arillor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a refelei ecologice europene Natura 2000 in Romania. A fost desemnat sit Natura 2000 pentru protecfia urmatoarele specii de pasari, care sunt listate in Anexa 1 a Directivei 79/409 EEC privind conservarea pasétilor salbatice: ~ stare galben, - rata rosie, - buhai de balta, = chirighija neagra, = barza alba, - erete de stuf, = lebada de iarna, = egreta mica, = egreta alba, = piciorong, = stare mic, = ferestrag mic, = starc de noapte = cormoranul mic - bataug, = crestet cenusiu, - crestet pestrit, Beneficiar: Medelet Florian si Medelet lonica 4Memoriu de prezentare pentru obtinerea Acordului de Mediu Construire Locuinta SP+P-+E1+Pod, anexe gospodaresti, piscina, foigor, imprejmuire, utiitétl, comuna Gruiu, sat Lipia, $0s. Lipia - Grddistea, judet IIfov - cioc-dntors, - chira de balt’, = fluierar de mlastina. Ardeola ralloides (Starcul galben) - Raspandit local in SE Europei in regiuni mlastinoase, delte, lagune si balti unde cuibareste in tufisuri sau copaci, de obicei impreuna cu alti starci, in colonii, Caracteristice sunt: corpul si capul ocru pal care contrasteaza cu aripile si coada de un alb ca zapada. In teren, atunci cand pasarea sta pe loc pare maronie, dar cand se ridica in zbor devine aproape complet alba. Se deosebeste de starcul de cireada si prin culoarea ciocului (in perioada de cuibarit verde- galbui cu albastru si cu varful negru, in restul anului verzui). Isi petrece ziua deseori in Copaci sau tufisuri. Isi cauta hrana mai ales in amurg. In afara cuibaritulul este predominant solitar. Zbor lent, clatinat Aythya nyroca (rata rosie) - Putin mai mica decat rata motata, iar dunga alba de pe aripa este mai ingusta si mai evidenta (in zbor). Masculul este de un maro-rosu inchis intens, cu ochi albi si subcodale albe. Portiunea alba a abdomenului este mai restransa si complet inconjurata de o culoare inchisa. Femela este de un maro-cenusiu inchis cu ochi negri si subcodale albe. Botaurus stellaris (buhaiul de balta) - Este opasire acvatica. Traieste ascunsa in stufarigul balfilor. Face parte din familia starcilor (Ardeidae). Pasarea este ceva mai mare decat o gaind domestica, atingand 76 cm lungime si o greutate de 1,35 kg. Penajul, de un cenusiv-galbui dungat cu negru, ca gi pozitia corpului ti asigura un camuflaj perfect. Nu s-a identificat pe amplasament, datorita absentei stufarisului Chlidonias niger (chirighita neagra) — cuibareste colonial pe miastini si lacuri Se hraneste mai ales prinzand insecte de pe suprafata apei in timp ce zboara . Este o pasare migratoare, care in afara periodei de cuibarit se intalneste mai ales de-a lungul coastelor. Nu a fost observata in zona studiata . Beneficiar: Medele Florian gi Medelef fonica 5‘Memoriu de prezentare pentru obtinerea Acordului de Mediu Ceeetire Locuinta SP+P+E1 Pod, anexe gospodaresti, piscina, folgor, Imprejmuie, uit}, comuna Gruiu, sat Lipia, gos. Li Gradigtea, judet Iifov Ciconia ciconia (barza alba) - este o pasare acvaticd cu gatul lung, care traieste in regiunile calde ale lumii, pe langa mlastini sau pe marginea bail Construieste cuibul pe acoperiguri, cosuri si pe turnurile bisericilor. Se alimenteaza in camp gi locuri deschise, unde ‘exist umiditate. Toamna, berzele europene zboara in stoluri spre sud, in Africa, gi primavara obignuiesc s& se intoarca la acelagi cuib abandonat cu sase luni in urma. In general, folosesc un singur cuib mai mulfi ani la rand Pe amplasament si in vecinatatile imediate nu s-au identificat cuiburi de berze. Exista posibilitatea ca pe malul lacului Caldarusani sa apara exemplare de berze, insa aceasta specie nu va fi afectata de constructia casei de vacanta, deoarece aceasta specie este adaptata coabitarii mediului locuit. Circus aeruginosus (erete de stuf, herete de stuf) - Trdieste prin preajma baltilor, mai comun fiind in Delta Duna, Masculul are penele brun-rogcate, cu aripile si coada cenusii; femela este cafenie cu capul si bordurile aripilor bej. Cuibareste in stuf. Depunerea pontei are loc spre sfirsitullunil aprile. Nu a fost observat in zona studiata. Cygnus Cygnus (lebada de iarna) - Cuibareste in nordul Europei gi In Siberia ‘Are penajul complet alb. Vine in carduri adesea numeroase ca s4 iemeze mai ales In {inuturile din Delta Dunaiii si din zona complexului lacustru Razelm. Se deosebeste de lebada de vara prin gatul ei drept, cu pozifie verticala si nu Tn forma de S. Ciocul este galben cu varful negru si nu portocaliu-rogcat. De la baza ciocului lipseste acea umflatura comoasa, caracteristicd lebedei de vara. Primavara se reintoarce spre locurile nordice de cuibarit. Este 0 specie sensibila, care evita apropierea de maluri. Nu a fost observata in zona studiata. Beneficiar: Medelet Florian i Medeles lonica 6‘Memoriu de prezentare pentru obtinerea Acordului de Mediu Construire Locuinta SP+P+E1*Pod, anexe gospodaresti, piscina, foigor, imprejmuire, utiitli, comuna Gruiu, sat Lipia, 50s. Lipia - Gradistea, judet Ifov Egretta garzetta (egreta mica) - Este pasare rara care cuibareste in special in betta Dunari, in colonii mixte, indeosebi in salcile pitice, ascunse in masa stufull Odata cu sosirea toamnei, migreaza spre Marea Mediterana. Pe amplasamentul studiat nu s-a identificat aceasta specie. Egretta alba (egreta mare) — cuibareste destul de rar in stufarisurile, mlastinile, deltele si lagunele din SE Europel. Este de marimea starcului cenusiu. Nu a fost observata in zona studiata. Himantopus himantopus (piciorongul) - Specie rara, adaptata climatului cald cu lagune, miastni, delte, locuri saraturate, concentrata la noi in tara in special in Delta Dunari La noi este oaspete de vara, cuibarind in special in Delta Dunaril, migrand in toamna catre regiunea Mediterana. Nu s-a identificat pe amplasament. Ixobrychus minutus (starcul mic sau starcul pitic) - Pasare sfioasa in general greu de obsevat. Populeaza locuri cu vegetatie densa in regiunile mlastinoase, de preferinta stufarisuri, unde cuibareste in perechi izolate. ‘Nu s-a observat pe amplasament sau imediata vecinatate a acestuia. Mergus albellus (ferastras mic) - Soseste in timpul iernii, adesea in numar mare, venind din tinuturile nordice ale Europei gi Siberiel, unde cuibareste In scorburile arborilor din vecinatatea apelor. Se intiIneste atit in interiorul {arii, cit si in baltile Dunarii; ‘in timpul inghetului se retrage la t@rmul mari, unde formeaza cirduri numeroase. Nu a fost identificat pe amplasament. Nycticorax nycticorax (stare de noapte) - Se intalneste la noi in tara in zonele cu ape, stufarisuri, in special in lunca Dunarii si in Delta Dunari, unde cuibareste in Colon mixte cu egrete mici, cormorani mici, tiganusi. Odata cu sosirea toamnei, migreaza spre continentul african. Nu s-a observat pe amplasament Beneficiar: Medele} Florian si Medele{ lonica 7Memoriu de prezentare pentru obtinerea Acordulul de Medi Construire Locuinta SP+P+E1+Pod, anexe gospodaresti, piscina, foigor, imprejmuire, utilitat), comuna: Gruiu, sat Lipia, $08. Lipia - Gradigtea, judet Ifov Phalacrocorax pygmeus (cormoranul mic) - Este intalnit numai ca pasare de vara, cuibarind indeosebi in Delta Dunarii, in salciile pitice din marile intinderi ale stufarisurilor, toamna retragandu-se in sudul Mari Negre si nord-vestul Maril Mediterane. Nu s-a observat pe amplasament. Philomachus pugnax (batausul) - este o pasare migratoare care face parte din familia ,Scolopacidae” si apare frecvent in perioadele de pasaj vara in Delta Dunarii $i regiunea litoralului Marii Negre, Ins& nu cuibareste in Romani Nu s-a identificat pe amplasament si nici in vecinatate. Porzana parva (crestetul cenusiu) - Pasare tipica de miastina si vegetatie acvatica abundenta, de 19 om. Are un corp robust, coada scurta, adesea tinuta in sus, capul si ciocul relativ mici. Masculul adult are spatele si aripile brune ~ roscat, partea inferioara cenusiu — albastruie. Picioarele sunt verzi, iar la baza ciocului are 0 pata rosie. Femela este mai stearsa, cu spatele brun si partea inferioara be| deschis. Juvenilul seamana cu femela. Preferea stufarisul des de la marginea baltilor, dar si Vegetatia de mlastina si cu frunze natante pe care adesea merge. Cuibareste ascuns in stufarisul inundat, fiind relativ raspandita in tara, acolo unde are habitate caracteristice. Toamna migreaza. Nu s-a identificat pe amplasament. Porzana porzana (crestetul pestrit) — este un clocitor rar in vegetatia miastinilor. Este foarte greu vizibil si se aseamana cu carstelul de balta in obiceiur. Nu a fost observat in zona studiata . Recurvirostra avosetta (cioc-intors) — cuibareste in colonii destul de mari, in golfurile marine putin adanci, in lagune si pe lacurile din stepe (mai ales salmastre). Are © constitutie zvelta si delicata , cu un penaj stralucitor cu pete negre. Nu a fost observat in zona studiata. Beneficiar: Medelet Florian gi Medelef lonica ieMemoriu de prezentare pentru obtinerea Acordului de Mediu Construire Locuinta SP+P-+E1+Pod, anexe gospodresti, piscina, foigor, imprejmuire, utiitati, comuna Gruiu, sat Lipia, $08. Lipia - Gradigtea, judet lifov Sterna hirundo (chira de balta ) - Sunt prezente pe timpul veri in toata tara in habitate acvatice, zone de litoral. Populatii mai mari se gasesc in Delta Dunarii si luncile raurilor mari. Nu a fost observat in zona studiata. Tringa glareola (fluerar de mlastina) - este 0 specie destul de comuna in mlastinile cu rogoz si in padurile de mesteacan din regiunile montane. De obicei cuibareste pe smocuri de rogoz, Este numeros in pasaj pe malurile mlastinoase ale lacurilor, de obicei solitar, dar, ocazional, in stoluri mici. Nu a fost observat in zona studiata. Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: ‘Aytya nyroca (rata rosie) Ardeola ralloides (starcul galben) Nycticorax nycticorax (stare de noapte) Situl este important in perioada de migrare pentru speciile Phalacrocorax pygmaeus (cormorant mic) Egretta alba Cygnus Cygnus (lebada de iarna) Anser albifrons (garlita mare). Din monitorizarea zonei s-a constatat ca nu au fost identificate areale sensibile care pot fi afectate de proiect. ‘Avand in vedere faptul ca amplasamentul studiat este inclus in RO SPA 0044- Gradistea-Caldarusani-Dridu se recomanda urmatoarele masuri pentru conservarea capitalului natural existent in vecinatatea acestuia - Perioada de constructie a locuintei trebuie sa fie cat mai scurta ~ Deseutile rezultate din activitatea de contructie a locuintel vor fi depozitate numai in locuri aprobate de Primaria Gruiu; - Deseurile menajere se vor colecta selectiv, vor fi depozitate temporar in europubele si vor fi preluate de societatea cu care domnul Medelet are incheiat contract = Apele uzate menajere colectate in bazinul de vidanjare vor fi evacuate prin vidanjare de catre o firma specializata si autorizata = Terenul din jurul locuintei va fi amenajat cu spatii verzi si se va evita turnarea aleilor de beton Vor fi respectate prevederile Planului de management al sitului Natura 2000 Gradigtea - Cald&rusani - Dridu, aprobat prin Ordinul Ministrului Mediul nr. 872/10.05.2016. Se vor respecta prevederile OUG nr. 57/2007 privind regimul arilor naturale protejate , conservarea habitatelor naturale , a florei si faunei salbatice , art. 33, alin. (2) Pentru toate speciile de pasari sunt interzise: a) uciderea sau capturarea intentionata, indiferent de metoda utilizata; b) deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau oualor din natura; Beneficiar: Medele} Florian gi Medelet lonica 9Memoriu de prezentare pentru obtinerea Acordului de Mediu Construire Locuinta SP+P+E1+Pod, anexe gospodaresti, Gruiu, sat Lipia, $0s. Lipia - Gr&digtea, judet llfov c) culegerea oualor din natura si pastrarea acestora, chiar daca sunt goale; d) perturbarea intentionata, in special in cursul perioadei de reproducere, de crestere si de migratie; e) detinerea exemplarelor din specille pentru care sunt interzise vanarea si capturarea; 1) comercializarea, detinerea si/sau transportul in scopul comercializarii acestora in stare vie ori moarta sau a oricaror parti ori produse provenite de la acestea, usor de identificat. ind, foigor, imprejmuire, utlitatj, comuna In urma studillor de teren efectuate In zona de interes consideram ca amplasarea locuintei nu va produce daune florei si avifaunei locale. Prezenta si efectivele/suprafetele acoperite de specii si habitate de interes comunitar in zona proiectul In urma deplasarii in teren nu s-au identificat pe amplasamentul studiat speci de interes comunitar, Pentru speciile migratoare care sosesc toamna in Romania, acestea aleg sa iereze in vecinatatea apelor cu semanaturi in apropiere. Tinand cont de faptul ca o parte din terenurile agricole (din care face parte si terenul domnului Medele() ale Comunei Gruiu au fost incluse in intravilanul localitatii prin Planul urbanistic General al comunei, nu au mai fost cultivate, aceasta nu mai reprezinta o sursa de hrana pentru acestea. Terenul pe care urmeaza sa se realizeze investitia se afla in vecinatate a vetrei satului Pentru celelalte specii de pasari de apa mentionate in Fisa Standard Natura 2000 (detaliate in capitolul 3.6 al prezentului Memoriu) impactul potential al proiectului este minim, deoarece locul de cuibarit, hrana si odihna este luciul de apa, stufarisurile, papura si malurile incarcate cu vegetatie. Concluzionand, impactul construirii locuintei asupra sitului Natura 2000 Gradistea ~ Caldarusani-Dridu este nesemnificativ, avand in vedere ca, desi terenul are iesire la Lacul Caldarusani, suprafata terenului pe care se realizeaza investifia este foarte mare, precum si natura activitati care se va desfasura pe amplasament, cea de locuire. Efectul individual si cumulativ cu alte proiecte care pot avea efecte negative semnificative asupra sitului Efectul individual al proiectului include numai terenul proprietatii domnului Medelet si este nesemnificativ pentru situl Gradistea Caldarusani-Dridu, tinand cont de faptul c suprafata terenului pe care se construieste locuinta este foarle mare, precum si faptul ca zona amplasamentului nu a mai fost cultivata, deoarece prin Planul Urbanistic Zonal terenul a fost introdus in intravilan cu destinatia curti-constructi. Efectul cumulativ cu alte proiecte: zona in care se va construi locuinta beneficiarului se afla in vecinatatea vetrei satului Pentru a preveni aparitia unor efecte negative cumulative asupra sitului este tecomandat ca zona de locuinte sa nu se extinda pana la limita perimetrului lacului, sa hu se evacueze in lac ape menajere neepurate, sa nu se depoziteze deseuri in locuri Beneficiar: Medelet Florian gi Medelet fonica 10‘Memoriu de prezentare pentru obtinerea Acordului de Mediu Construire Locuinta SP+P+E1+Pod, anexe gospodaresti, piscina, foigor, imprejmuire, utilitati, comuna Gruiu, sat Lipia, gos. Lipia - Gradigtea, judet Ifov neautorizate, pe lac sa nu se circule cu ambarcatiuni de capacitate si putere mare. Deasemenea pe malurile lacului nu se permit constructii, amenajari pentru acostare a ambarcatiunilor. Masuri ce trebuie luate pentru conservarea capitalului natural existent in vecinatatea acestuia ‘Avand in vedere faptul ca amplasamentul studiat este inclus in RO SPA 0044- Gradistea-Caldarusani-Dridu se recomanda urmatoarele masuri pentru conservarea capitalului natural existent in vecinatatea acestuia - Perioada de constructie a locuintei trebuie sa fie cat mai scurta - Deseurile rezultate din activitatea de contructie a locuintei vor fi depozitate numai in locuri aprobate de Primaria Gradistea; ~ Deseurile menajere se vor colecta selectiv, vor fi depozitate temporar in ‘europubele si vor fi preluate de societatea cu care domnul gbor are incheiat contract ~ Apele uzate menajere colectate in bazinul de vidanjare vor fi evacuate prin vidanjare de catre o firma specializata si autorizata - Terenul din jurul locuintei va fi amenajat cu spatii verzi si se va evita tumarea aleilor de beton Se vor respecta prevederile Planului de management al sitului Natura 2000 Gradigtea - Cald&rugani — Dridu Se vor respecta prevederile OUG nr. 57/2007 privind regimul arillor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale , a florei si faunei salbatice , art. 33, alin. (2) Pentru toate speciile de pasari sunt interzise: a) uciderea sau capturarea intentionata, indiferent de metoda utilizata; b) deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau oualor din natura; c) culegerea oualor din natura si pastrarea acestora, chiar daca sunt goale; 4d) perturbarea intentionata, in special in cursul perioadei de reproducere, de crestere si de migratie; e) detinerea exemplarelor din specille pentru care sunt interzise vanarea si capturarea; ‘) comercializarea, detinerea si/sau transportul in scopul comercializarii acestora in stare vie ori moarta sau a oricaror parti ori produse provenite de la acestea, usor de identificat In urma studiilor de teren efectuate in zona de interes consideram ca amplasarea locuintei unifamiliale nu va produce daune avifaunei si florei locale. Beneficiar: Medele} Florian gi Medelet lonica nNMemoriu de prezentare pentru obtinerea Acordului de Mediu Construire Locuinta SP+P+E1+Pod, anexe gospodérest, piscina, foigor, imprejmuir, utitaj, comuna Gruiu, sat Lipia, os. Lipia - Gradistea,judet ifov 3.7. PROTECTIA ASEZARILOR UMANE SI ALTOR OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC Activitatea de construire a locuintei se va desfasura pe o perioada de timp limitata si se vor lua masurile necesare pentru diminuarea disconfortului creat de zgomot. In timpul functionarii locuintei nu vor fi influentate in nici un fel asezarile umane sau alte obiective de interes public. Vor fi introduse elemente peisagistice noi, constructia realizata respectand specificul zonei. 3.8, GOSPODARIREA DESEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT Deseurile generate in faza de constructie, in functie de categorie, vor fi eliminate prin utilizare ca umplutura, pentru sistematizarea terenului (cele inerte fara continut de substante periculoase), a amenajarea drumurilor sau in alte locuri stabilite de Primarie. Materialele care nu se pot valorifica sau recupera, in urma executarii lucrarilor de constructii se vor transporta la un depozit de deseuri autorizat. Dupa finalizarea investitiei se vor amenaja spatii speciale pentru colectarea si depozitarea temporara a deseurilor care vor fi ridicate de o firma specializata si autorizata. Deseurile rezultate in timpul contsructiei si in timpul functionarii obiectivului, conform HG 856/2002, sunt evidentiate in tabelul de mai jos: Ne Tipul deseului Goal deectul confornn HG 1 Deseuri de piatra si sparturi de piatra | 01.04.08 2 Beton, caramizi, materiale ceramice | 17.01.07 [3 Materiale plastice 47.02.03 4 ‘Amestecuri metalice 17.04.07 5 Pamant si materiale escavate 17.05 6 Deseuri de tesuturi vegetale 02.01.03 [7 Deseuri menajere, biodegradabile 20. 01. 08 8 Deseuri material plastic 20. 01. 39 3.9. GOSPODARIREA SUBSTANTELOR $! PREPARATELOR CHIMICE PERICULOASE Substantele si preparatele chimice periculoase pot fi: carburanti, solventi, vopsele pentru finisaje. Eliminarea deseurilor periculoase se face respectand anumite reguli si anume: - ambalajele rezultate de la vopseaua folosita pentru finisaje vor fireturnate producatorilor = Tevizille utlajelor si schimburile de ulei se vor efectua in ateliere specilizate si autorizate. Beneficiar: Medele} Florian gi Medelet lonica 12Memoriu de prezentare pentru obtinerea Acordului de Mediu Construire Locuinta SP+P+E1+Pod, anexe gospodaresti, piscina, foigor, imprejmuire, utiitati, comuna Gruiu, sat Lipia, $08. Lipia - Gradistea, judet lfov LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTI- TIE! Avand in vedere precizarile de la capitolele anterioare se considera ca nu vor aparea in timpul constructiei situatii de risc potential, zone sau factori de mediu posibili a fi afectati. Pentru a preveni eventualele efecte negative asupra vegetatiei sau a faunei, se recomanda: - Suprafata de teren ocupata temporar in perioada de executie sa fie limitata judicios la strictul necesar, astfel incat amplasamentul santierului sa aduca prejudicii minime mediului natural; = Transportul si depozitarea materialelor rezultate prin lucrarile de executie se vor face in locuri adecvate, lipsite de vegetatie; - Se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor, respectandu-se cu strictete depozitarea in locurile stabilite de catre autoritatile loale, astfel incat sa se evite pe cat posibil raspandirea pulberilor sau altor materiale generatoare de pulberi Dupa finalizarea lucrarilor de construire a locuintei zonele ocupate temporar de proiect vor fi nivelate, curatate si vor fi amenajate spatii verzi. 5, ANEXE ‘Anexa 1 — Plan de amplasament si delimitare a imobilului Beneficiar: Medele} Florian gi Medelet lonica B