Cuprins

Introducere…………………………….…………………………….. 3

1. Calculul scurtcircuitului trifazat .................................................... 4

Întocmire schemei de calcul ............................................................................. 4

Întocmirea schemei echivalente ........................................................................ 5
Calculul reactanţei în unităţi relative.................................................................. 5
Transfigurarea schemei echivalente.................................................................... 6
Determinarea curentului supratranzitoriu si a curentului de şoc........................ 9

2. Calculul scurtcircuitelor nesimetrice.............................................. 13

Întocmirea schemelor echivalente pentru diferite succesiuni ........................... 13

Transfigurarea schemei echivalente ................................................................. 14
Determinarea reactanţelor de calcul .................................................................24
Determinarea componentei periodice a curentului în locul de scurtcircuit ......25
Construirea diagramelor fazoriale ale curenţilor şi tensiunilor în locul de
Scurtcircuit .........................................................................................................26
Construirea diagramelor fazoriale ale curenţilor şi tensiunilor la
bornele generatorului ......................................................................................... 27

Bibliografie ..........................................................................................................29
 Sarcina lucrării de an
Varianta 7.3
În cadrul lucrării de an este necesar să determinăm:
1. să se determine curentul supratranzitoriu şi de şoc la un s.c. trufazat;
2. să se determine valoarea componentei periodice a curentului la un scurtcircuit bifazat cu
punere la pămînt pentru momentul dat de timp.
3. să se construiască diagramele de tensiune şi curent în locul de scurtcircuit şi la bornele
generatorului.

Tabelul 1. Datele iniţiale

Figura Varianta Punctele de scurcircuit Întreruptoarele Momentul de

închise timp t,s
7 3 K2, K5 Î6.Î12,Î11,Î8,Î10,Î5,Î3 1,4

Tabelul 2. Parametrii turbogeneratoarelor şi a hidrogeneratoarelor

Notarea Snom, Pnom Unom cosf xd' xd'' x2 E '' x

pe MVA MW kV r
schemă

G3 66,66 60 11 0,9 0,21 0,21 0,21 1,08 50

G4,G5,G6 75 60 10,5 0,8 0,217 0,146 0,178 1,08 60

Tabelul 3. parametrii transformatoarelor.

Notarea pe Snom, ,MVA U1T ,kV UJT ,kV Us.c% ,% x

schemă r

T2,T3,T5,T6 80 242 10,5 11 20

T4 80 242 10,5 11 20
Tabelul 4. parametrii sarcinilor.

Notarea pe Snom, ,MVA E '' xd'' x

schemă r
S3 80 1,08 0,35 2,5
S4 124 1,13 0,02 2,5

Tabelul 5. parametrii liniilor electrice.

Notarea pe schemă Lungimea liniei , Km W x

x0 ,
Km r
W3 172 0,4 8
W4 193 0,4 8
W5 144 0,4 8
W6 20 0,4 8
Schema de calcul ce corespunde sarcinii proiectului de curs este prezentată
în figura dată.

Figura 1. schema electrică de calcul a sistemului.

 Introducere

În practica de funcţionare a sistemelor electroenergetice şi sistemelor de

alimentare cu energie electrică a întreprindelor au loc diferite perturbaţii ale
regimului(varierea sarcinii, conectarea şi deconectarea surselor şi a
sarcinilor,scurtcircuite,ruperea conductoarelor liniilor electrice, efectuarea testărilor
ş.a), care duc la apariţia proceselor tranzitorii.
Mai frecvent se manifestă procesele tranzitorii electromagnetice în cazul
scurtcircuitelor.
Prin scurtcircuit se înţelege contactul accidental sau intenţionat al
conductoarelor diferitelor faze între ele sau la pămînt , care provoacă o micşorare
bruscă a impendanţei circuitului electric şi o sporire a intensităţii curentului în el.
Procesele provocate de scurtcircuite sunt foarte complicate. Ele sunt determinate
de parametrii elementelor sistemului, de caracteristicile protecţiei şi dispozitivelor
pentru reglări automate,de locul şi tipul de scurtcircuit.Chiar şi în cazul alimentării
unui circuit de la un singur generator, expresiile ce determină variaţia curentului în
timp sunt destul de complexe şi calculul cu utilizarea acestora necesită un volum mare
de lucru.Pentru scheme cît de puţin complicate, utilizarea metodelor precise de calcul
practic este imposibil.
Din aceste considerente , la rezolvarea multor probleme practice care necesită
determinarea curenţilor şi tensiunilor în cazul proceselor tranzitorii electromagnetice,
se admit unele ipoteze simplificatoare.
Prin urmare calculul scurtcircuitelor trifazat simetric şi bifazat nesimetric are ca
scop acumularea deprinderelor practice de a calcula astfel de fenomene distrugătoare şi
conştientizarea proceselor tranzitorii electromagnetice la un regim de scurtcircuit.
1.1 Întocmirea schemei de calcul:
Conform datelor din variantă stabilim schema de calcul la s.c.

Figura 1. Schema sistemului electric

1.2 Întocmirea schemei echivalente.

Având schema iniţială efectuăm schema echivalentă. Deoarece sunt circuite cuplate magnetic.
Pentru simplificarea calculelor este raţional de a înlocui circuitele cuplate magnetic printr-o schemă
echivalentă cu legături galvanice între elemente. În schema echivalentă toată sarcina generalizată
poate fi reprezentată prin TEM care o alegem din tab. 1[2]. Întocmirea schemei echivalente constă în
raportarea reactanţelor şi TEM la una ale elementelor situate la diferite trepte de transformare la unua
şi aceeaşi treaptă considerată de bază.

Figura 2. Schema echivalentă

1.3 Calculul reactanţelor în unităţi relative
Pentru a determina reactanţele în unităţi relative stabilim mai intîi arbitrar o tensiune şi o putere
eficace.
Astfel: Sb = 100MVA ; U b = 10.5 kV ;
Ca tensiune de baza sa luat tensiunea medie nominală a tensiunii de 10 kV.
De aici aflăm curentul de bază şi impedanţa de bază.
Sb 100
Ib = = = 5500 A;
3U b 310.5
U 2b (10.5) 2
zb = = = 1.1 W;
Sb 100

Aducem toate reactanţele la treapta de bază aleasă mai sus şi le calculăm conform formulei:
o S
x*b = x*nom � b ;
S nom
o
Unde: x*b este reactanţa relativă adusa la condiţiile de bază
x*nom este reactanţa elementului exprimată în unităţi relative adusa la condiţii nominale

Calculăm reactanţele elementelor din schema pe care o avem:

U S 11 100
xt1 = xt 2 = sc ,% g b = g = 0.137;
100 S nom 100 80
S 100
xg 3 = x "g b = 0.146g = 0.19;
S nom 75
S 100
xs 4 = x "g b = 0.35g = 0.218;
S nom 165
U sc ,%
S 11 100
xt 5 = xt 6 = g b = g = 0.137;
100 S nom 100 80
S 100
xw7 = x0 gg
l 2 b = 0.4g144g 2 = 0.108; SSSSSSSS
U mnom 230
S 100
xw8 = x0 gg
l 2 b = 0.4g172g = 0.13;
U mnom 2302
S 100
xw9 = x0 gg
l 2 b = 0.4g193g 2 = 0.146;
U mnom 230
S 100
xg10 = xg 11 = x "g b = 0.146g = 0.19;
S nom 75
U sc ,%
S 11 100
xt12 = xt13 = g b = g = 0.137;
100 S nom 100 80
 S 100
xs14 = x "g B = 0.35g = 0.218;
S nom 165
S 100
xg 15 = x "g B = 0.21g = 0.31;
S nom 75
U sc ,%
S 11 100
xt16 = g B = g = 0.137
100 S nom 100 80
S 100
xg 17 = x "g B = 0.146g = 0.31;
S nom 75
U sc ,%
S 11 100
xt18 = xt19 = g B = g = 0.137;
100 S nom 100 80
S 100
xw 20 = x0 gg
l 2 B = 0.4g193g = 0.146;
U mnom 230 2

1.4 Transfigurare schemei echivalente

Schema pe care o avem trebuie sa fie transfigurată pîna la forma :

Figura 3 . Schema echivalentă rezultantă.

Transfigurarea se face de la sursele de alimentare spre punctul de scurtcircuit. La înlocuirea

câtorva surse prin una se va calcula după formula:
m

�E gy i
'' ''
i
E e'' = i =1
m

�yi =1
''
i

''
Unde: y -este admitanţa supratranzitorie a ramurii i.
i
''
E -T.E.M supratranzitorie a ramurii i.
i

m -nr. De ramuri generatoare legate la nodul dat.

E1 ''
x2 "
 E2 '' "
x1
Ee = ''
;
x2 "
 x1
"

" " - reactanţe supratranzitorii ale surselor comasate.

Unde:
x x 1
,
2
Pentru a ajunge la o reactanţă echivalentă ne vom folosi de regulile de legare in paralel sau serie
a elementelor şi de transfigurarea schemei în stea sau triunghi.
 xT 1 xT 2 (0.137) 2
x 21 = x g 1  = 0.109  = 0.258
xT 1  xT 2 0.137  0.137
xT 5 xT 6 (0.137) 2
x 22 = x s 4   x w 7 = 0.21   0.108 = 0.386
xT 6  xT 5 0.137  0.137
x s14 x g15 0.218  0.31
x 23 = xT 16  = 0.137  = 0.128
x s14  x g15 0.218  0.31
xT 18 xT 19 (0.137) 2
x 24 = = = 0.068
xT 18  xT 19 0.137  0.137
x g 10 x g 11 xT 12 xT 13 0.19  0.19 (0.137) 2
x 24 =  =  = 0.163
x g 10  x g 11 xT 13  xT 13 0.19  0.19 0.137  0.137
E 3 x 4"  E 4 x3" 1.08  0.125  2
E9 = = = 1.08
x 4"  x 3" 2  0.125

Figura 4. Schema obţinută în urma schimbărilor făcute.

 x w 9 x w8 0.23  0.146
x 26 = x 21  = 0.258  = 0.323
x w8  x w9  x w 20 0.23  0.146  0.015
x w9 x w 20 0.146  0.015
x 27 = = = 0.006
x w8  x w9  x w 20 0.23  0.146  0.015
x w 20 x w8 0.015  0.146
x 28 = x 25  = 0.163  = 0.17
x w8  x w9  x w 20 0.23  0.146  0.015
x 22 x 23 0.386  0.128
x 29 = = = 0.096
x 22  x 23 0.386  0.128
x 26 x 29 0.323  0.17
x30 = x 27  = 0.006  = 0.117
x 29  x 26 0.323  0.17
E 2'' x "  E8'' x 2" 1.13  0.2  1.08  0.125
E10 = 8
= = 1.1
x "
2  x "
8 0.2  0.125
E1 x 9"  E 9'' x1" 1.08  0.125  1.08  0.125
E11 = = = 1.08
x 2  x8
" "
0.125  0.125

Figura 5. Schemă echivalentă.

 Figura 6. Schema echivalentă.

x 28 x 30 0.17  0.117
x e = x 24  = 0.068  = 0.12
x 30  x 28 0.117  0.17
"
E10 x11  E11
'' "
x10 1.1  0.125  1.08  0.162
Ee = = = 1.088
x10  x11
" "
0.125  0.162

Figura 6. Schema echivalentă finală.

1.5 Determinarea curentului supratranzitoriu şi a curentului de şoc

Curentul supratranzitoriu este calculat după formula:

"
E 1.088
I 0" = " = = 9.066
x 0.12
Curentul de şoc se calculează după formula:

i; = k;  2  I 0"
Pentru a determina curentul de şoc trebuie să determinăm constanta de timp, coeficientul de şoc, care
x
depinde de constanta de timp T0a=
  r
Determinăm rezistenţa sumara a circuitului.
Rezistenţa elementelor din schema se determină aproximativ, conform raportului x/r. Pentru a
determina rezistenţa dată ne folosim de tabelul 2 [1]
 Figura 7. Schema echivalentă cu rezistenţe.

x 0.137
rT 1 = rT 2 = = = 0.004
r 30
0.19
rg 3 = = 0.006
30
0.21
rs 4 = = 0.0021
100
0.19
rT 5 = rT 6 = 0.004
30
0.108
rw7 = = 0.021
5
0.13
rw8 = = 0.026
5
 0.146
rw9 = = 0.029
5
0.19
rg10 = = 0.006
30
0.19
rg11 = = 0.006
30
0.137
rT 12 = rT 13 = = 0.004
30
0.218
rs14 = = 0.007
30
0.31
rg15 = = 0.006
50
0.137
rT 16 = rT 18 = rT 19 = = 0.004
30
0.19
rT 17 = = 0.006
30
0.015
rw 20 = = 0.003
5

rT 1 rT 2 0.026  0.029
r21 = rg1  = 0.008 = 0.021
rT 1  rT 2 0.026  0.029
rT 5 rT 6 (0.004) 2
r22 = rs 4   rw7 = 0.002   0.021 = 0.021
rT 6  rT 5 0.004  0.004
rs14 rg15 0.006  0.007
r23 = rT 16  = 0.003  = 0.007
rs14  rg15 0.006  0.007
rT 18 rT 19 (0.004) 2
r24 = = = 0.002
rT 18  rT 19 0.004  0.004
rg10 rg11 rT 12 rT 13 0.006  0.006 (0.004) 2
r24 =  =  = 0.005
rg10  rg11 rT 13  rT 13 0.006  0.006 0.004  0.004
 Figura 8. Schema echivalentă.

rw9 rw8 0.029  0.026

r26 = r21  = 0.008  = 0.021
rw8  rw9  rw 20 0.029  0.026  0.003
rw9 rw 20 0.029  0.003
r27 = = = 0.001
rw8  rw9  rw 20 0.029  0.026  0.003
rw 20 rw8 0.026  0.003
r28 = r25  = 0.005  = 0.006
rw8  rw9  rw 20 0.029  0.026  0.003
r22 r23 0.025  0.007
r29 = = = 0.005
r22  r23 0.025  0.007
r26 r29 0.021  0.006
r30 = r27  = 0.001  = 0.005
r29  r26 0.021  0.006
 Figura 9. Schema echivalentă rezistenţelor.

r28 r30 0.006  0.005

re = r24  = 0.001  = 0 .4
r30  r28 0.006  0.005

Curentul de şoc:
is = k s  2  I "
0 = 1.
0.01

k s = 1  e T0 a
= 1  e
Valoarea curentului de şoc în unităţi absolute:
I s = i s  I b = 24.585  5.5 = 135.223 kA

Valoarea eficace maximă a curentului total de scurtcircuit:

I s = I P 0  1  2(k s  1) 2 = 14.67 kA
Puterea supratranzitorie de scurtcircuit:
S" = 3  I P 0 "10.5 = 3  9.066  10.5 = 164.87 MVA
 3. Calculul unui scurtcircuit nesimetric

La studiul şi analiza scurtcircuitelor nesimetrice se aplică metoda componentelor simetrice. La

calculul scurtcircuitului nesimetric schema de calcul este împărţită în 3 scheme echivalente de
succesiuni diferite: succesiune directă, succesiune indirectă, succesiune homopolară.
2.1 Succesiunea directă.
În schema de succesiune directă nu se introduc TEM şi sarcinile, excepţie fac motoarele de
putere foarte mare.
Reactanţele se consideră a fi supratranzitorii xd” :

Figura 10. Schema echivalentă a succesiunii directe.

 U sc ,% S B 11 100
x1t1 = x1t 2 = g = g = 0.137
100 S nom 100 80
S 100
x1g 3 = x "g B = 0.146g = 0.19
S nom 75
U sc ,% S B 11 100
x1t 4 = x1t 5 = g = g = 0.137
100 S nom 100 80
S 100
x1w6 = x0 gg
l 2 B = 0.4g144g 2 = 0.108
U mnom 230
S 100
x1w7 = x0 gg
l 2 B = 0.4g172g 2 = 0.13
U mnom 230

S 100
x1w8 = x0 gg
l 2 B = 0.4g193g 2 = 0.146
U mnom 230
S 100
x1g 9 = x1g10 = x "g B = 0.146g = 0.19
S nom 75
S 100
x1g 11 = x "g B = 0.146g = 0.31
S nom 75
U sc ,%
S 11 100
x1t12 = x1t13 = g B = g = 0.137
100 S nom 100 80
U sc ,%
S 11 100
x1t14 = g B = g = 0.137
100 S nom 100 80
S 100
x1 g15 = x "g B = 0.21g = 0.19
S nom 75
U sc ,%
S 11 100
x1t16 = x1t17 = g B = g = 0.137
100 S nom 100 80
S 100
x1w18 = x0 gg
l 2 B = 0.4g193g = 0.015
U mnom 2302

2.2 Transfigurarea schemelor echivalente de succesiune directă

Transfigurarea schemelor se face de la surse de alimentare spre locul de scurtcircuit. În urna

transfigurărilor schemele trebuie aduse la următoarele forme:

x1T 1 x1T 2 (0.137) 2

x(1)19 = x1g1  = 0.109  = 0.258
x1T 1  x1T 2 0.137  0.137

x1g 9 x1g10 x1T 13 x1T 14 (0.19) 2 (0.137) 2

x(1)20 =  =  = 0.163
x1g 9  x1 g10 x1T 14  x1T 13 0.19  0.19 0.137  0.137
x(1)21 = x1 g11  x1T 12 = 0.31  0.137 = 0.447

x1T 16 x1T 17 (0.137) 2

x(1)22 = x1 g15  = 0.19  = 0.258
x1T 16  x1T 17 0.137  0.137

Figura 11. Schema echivalentă a succesiunii directe.

x(1)21 x(1)22 0.447 �0.258

x(1)23 = = = 0.163
x(1)22  x(1)21 0.447  0.258
x1w7 xw18 0.13 �0.015
x(1)24 = = = 0.006
x1w7  x1w8  x1w18 0.13  0.146  0.015
x1w7 x1w8 0.146 �0.13
x(1)25 = = = 0.06
x1w7  x1w8  x1w18 0.13  0.146  0.015
x1w18 x1w8 0.015 � 0.146
x(1)26 = = = 0.007
x1w7  x1w7  x1w18 0.13  0.146  0.015
 Figura 12. Schema echivalentă a succesiunii directe.

x(1)27 = x(1)20  x(1)26 = 0.007  0.163 = 0.17

x(1)28 = x(1)25  x(1)19 = 0.006  0.258 = 0.318

Pentru a determina reactanţele folosim coeficienţii de repartiţie:

1
x =  xL = x ' xL
1 1 1
  ...
x1 x2 xn
 1 1
x =  x(24) =  0.006  0.11 = 0.116
1 1 1 1
 
x(1)27 x(1)28 0.17 0.318
x' 0.11
C1 = = = 0.647
x(1)27 0.17
x' 0.11
C2 = = = 0.345
x(1)28 0.318
C1  C2 = 0.992 ; 1
x
x1s.c =
C1
0.116
x1rez = = 0.19
0.647
0.116
x2 rez = = 0.336
0.3445

Figura 13.Schema echivalentă

1 1
x =  x1w16 =  0.108 = 0.068  0.108 = 0.176
1 1 1 1 1 1
   
x1rez x(1)25 x2 rez 0.163 0.179 0.236
x' 0.068
C1 = = = 0.417
x(1)25 0.163
 x' 0.068
C2 = = = 0.345
x1rez 0.179
x' 0.068
C3 = = = 0.202
x2 rez 0.336
C1  C2  C3 = 0.998 ; 1
x
x1s.c =
C1
0.176
x '1rez = = 0.429
0.417
0.176
x '2 rez = = 0.464
0.379
0.176
x '3rez = = 0.871
0.202
:

Figura 14. schema finală echivalentă a sistemului.

Succesiunea indirectă:

Schema de succesiune indirectă este aceiaşi ca şi la succesiune directă doar că în loc de

reactanţa generatorului se introduce reactanţa x2 de succesiune inversă.

U sc ,%S 11 100
x2t1 = x2 t 2 = g B = g = 0.137
100 S nom 100 80

S 100
x2 g 3 = x2 g 3 g B = 0.146g = 0.237
S nom 75
U sc ,%S 11 100
x2t 4 = x2 t 5 = g B = g = 0.137
100 S nom 100 80

S 100
x2 w6 = x0 gg
l 2 B = 0.4g144g 2 = 0.108
U mnom 230
S 100
x2 w7 = x0 gg
l 2 B = 0.4g172g = 0.13
U mnom 230 2

S 100
x2 w8 = x0 gg
l 2 B = 0.4g193g 2 = 0.146
U mnom 230
S 100
x2 g 9 = x2 g10 = x2 g g B = 0.146g = 0.237
S nom 75
S 100
x2 g11 = x2 g B = 0.146g = 0.315
S nom 75
U sc ,%
S 11 100
x2t12 = x1t13 = g B = g = 0.137
100 S nom 100 80

U sc ,%
S 11 100
x2T 14 = g B = g = 0.137
100 S nom 100 80
S 100
x2 g15 = x2 g B = 0.21g = 0.19
S nom 75
U sc ,%
S 11 100
x2 t16 = x2 t17 = g B = g = 0.137
100 S nom 100 80
S 100
x2 w18 = x0 gg
l 2 B = 0.4g193g = 0.015
U mnom 2302

:
Schema de succesiune indirectă

Figura 15. Schema de succesiune indirectă

Transfigurarea schemei de succeiune indirectă:

x2T 1 x2T 2 (0.137) 2

x(2)19 = x2 g1  = 0.237  = 0.305
x2T 1  x2T 2 0.137  0.137
x2 g 9 x2 g10 x2T 13 x2T 14 (0.237) 2 (0.137) 2
x(2)20 =  =  = 0.187
x2 g 9  x2 g10 x2T 14  x2T 13 0.237  0.237 0.137  0.137
x(2)21 = x2 g11  x2T 12 = 0.315  0.137 = 0.452
x2T 16 x2T 17 (0.137) 2
x(2)22 = x2 g15  = 0.237  = 0.305
x2T 16  x2T 17 0.137  0.137
 Figura 16. Schema echivalentă de succesiune indirectă

x(2)21 x(2)22 0.452 �

0.305
x(2)23 = = = 0.132
x(2)22  x(2)21 0.4352  0.305
x2 w7 x2 w18 0.13 �0.015
x(2)24 = = = 0.006
x2 w7  x2 w8  x2 w18 0.13  0.146  0.015
x2 w7 x2 w8 0.146 �0.13
x(2)25 = = = 0.06
x2 w7  x2 w8  x2 w18 0.13  0.146  0.015
x2 w18 x2 w8 0.015 � 0.146
x(2)26 = = = 0.007
x2 w7  x2 w7  x2 w18 0.13  0.146  0.015
 Figura 17. Schema echivalentă de succesiune indirectă

x(2)27 = x(2)20  x(2)26 = 0.007  0.187 = 0.194

x(2)28 = x(2)25  x(2)19 = 0.06  0.305 = 0.365
1 1
x =  x(24) =  0.006  0.126 = 0.132
1 1 1 1
 
x(2)27 x(2)28 0.365 0.194
x' 0.126
C1 = = = 0.345
x(1)27 0.365
x' 0.126
C2 = = = 0.649
x(1)28 0.194
C1  C2 = 0.994 ; 1
x
x2 s.c =
C1
 0.132
x1rez = = 0.382
0.345
0.132
x2 rez = = 0.203
0.649

Figura 18. Schema echivalentă de succesiune indirectă

1 1
x =  x1w16 =  0.108 = 0.066  0.108 = 0.174
1 1 1 1 1 1
   
x1rez x(2)25 x2 rez 0.132 0.382 0.203
x' 0.066
C1 = = = 0.5
x(1)25 0.132
x' 0.066
C2 = = = 0.172
x1rez 0.382
x' 0.068
C3 = = = 0.325
x2 rez 0.203
C1  C2  C3 = 0.997 ; 1
0.174
x '1rez = = 0.348
0.5
0.174
x '2 rez = = 1.011
0.172
0.174
x '3rez = = 0.535
0.325
 x2 rez x2 rez 0.348g1.011
x4 rez = = 0.258
x2 rez  x1rez 0.348  1.011
x4 rez x3rez 0.258g0.535
xe = = 0.174
x4 rez  x3rez 0.258  0.535

Succesiunea homopolară.

Figura 19. Schema de succesiune homopolară

U sc ,%
S 11 100
x0t1 = x0t 2 = g B = g = 0.137
100 S nom 100 80
U sc ,%
S 11 100
x0t 7 = x0t 8 = g B = g = 0.137
100 S nom 100 80
S 100
x0 w3 = 3gx0 gg
l 2 B = 3g0.4g144g = 0.324
U mnom 2302
S 100
x0 w 4 = 3gx0 gg
l 2 B = 3g0.4g172g = 0.39
U mnom 2302
S 100
x0 w5 = 3gx0 gg
l 2 B = 3g0.4g193g 2 = 0.438
U mnom 230
U sc ,%
S 11 100
x0t 6 = g B = g = 0.137
100 S nom 100 80
 U sc ,%
S 11 100
x0 t 7 = x0T 8 = g B = g = 0.137
100 S nom 100 80
U sc ,%
S 11 100
x0 t10 = x0t 9 = g B = g = 0.137
100 S nom 100 80
S 100
x0 w11 = 3gx0 gg
l 2 B = 3g0.4g193g = 0.045
U mnom 2302

Figura 20. Schema echivalentă de succesiune homopolară.

Transfigurarea schemei de succesiune homopolară:

0.137 2
x(0)12 = x(0)16 = x(0)17 = = 0.068
0.137  0.137
x0 w 4 x0 w5 0.39 �
0.438
x(0)13 = = = 0.195
x0 w 4  x0 w5  x0 w11 0.39  0.438  0.045
x0 w 4 x0 w11 0.045 �0.39
x(0)14 = = = 0.02
x0 w 4  x0 w5  x0 w11 0.39  0.438  0.045
x0 w5 x0 w11 0.045 �0.438
x(0)15 = = = 0.022
x0 w 4  x0 w5  x0 w11 0.39  0.438  0.045
x(0)17 x0T 6 0.068g0.137
x(0)18 = = = 0.045
x(0)17  x0T 6 0.068  0.137
x(0)19 = x(0)12  x(0)13 = 0.068  0.195 = 0.263
x(0)20 = x(0)16  x(0)15 = 0.068  0.022 = 0.09

Figura 21. Schema echivalentă de succesiune homopolară.

 x(0)19 x(0)20 0.263g0.09
x(0)21 =  x(0)14 =  0.02 = 0.107
x(0)19  x(0)20 0.263  0.09
x(0)18 x(0)21 0.068g0.107
x(0)  =  x0 w3 =  0.327 = 0.368
x(0)18  x(0)21 0.168 : 0.107

2.3 Determinarea reactanţelor de calcul.

La determinarea reactanţelor de calcul se foloseşte de regula de echivalenţă şi

punctul de scurtcircuit este îndepărtat de punctul de scurtcircuit trifazat printr-o reactanţă
suplimentară Dx care se determină din tabelul [2.1] .

x1  x n D S nomi
xcalci = ,
Ci Sb
x2 gx0  0.368*0.174
Dx = = = 0.118;
x2   x0  0.368  0.174
1
x1 = ,
1 1 1
  ... 
x1sc x2 sc xmsc
1
x1 = = 0.176;
1 1 1
 
0.422 0.464 0.871
x
Ci = 1 ,
xis .c
0.176
C1 = = 0.417;
0.422
0.176
C2 = = 0.379;
0.464
0.176
C3 = = 0.202;
0.871
C1  C2  C3 = 0.202  0.379  0.417 = 0.998 �1;
Reactanţele de calcul:
0.176  0.118 66.6  75
x1calc = g = 0.998;
0.417 100
0.176  0.118 75
x2 calc = g = 0.581;
0.379 100
0.176  0.118 75
x3calc = g = 0.528;
0.417 100
2.4 Determinarea componentei periodice a curentului în locul de scurtcircuit.
Valoarea componentei periodice de succesiune directă a curentului total de scurtcircuit se
determină după formula:
I1(tn ) = I*1( nt)1 gI nom1  I*1( nt)2 gI nom 2  I*1( nt)3 gI nom 3  ...  I*1( ntm) gI nomm

(n)
Unde: I*1t1 - curent de succesiune directă a ramurii generatoare.
I nom1 - curent nominal al generatorului
S nomi
I nomi = ,
3U nom,med
141.66
I nom1 = = 0.336, kA;
1.73g242
75
I nom3 = I nom 2 = 0.179, kA;
1.73g242
Din curbele de calcul determinăm curentul de succesiune directă a generatoarelor:

t1 = 1.55  valoarea aleasa din curbele de calcu I p*t = f ( xcalc ) , x1calc = 0.998
I*1(1,1)

t 2 = 1.68  valoarea aleasa din curbele de calcu I p*t = f ( xcalc ) , x2 calc = 0.581
I*1(1,1)

t 3 = 1.08  valoarea aleasa din curbele de calcu I p*t = f ( xcalc ) , x3calc = 0.528
I*1(1,1)
Valoarea componentei periodice:
I1(1,1)
t = 1.55g0.336  1.68g0.179  1.08g0.179 = 1.013, kA

2.5 Construirea diagramei fazoriale şi tensiunile în locul de scurtcircuit .

�
I A1 = 1.013 kA;

� � �
0
I B1 = I A1 ga 2 = 1.013(0.5  j 0.866) = (0.506  j 0.877) = 1.013e  j120 kA;

� � � 0
I C1 = I A1 ga = (1.013)(0.5  j 0.866) = (0.506  j 0.0.877) = 1.013e j120 kA;

Calculul curenţilor de succesiune inversă.

� � x0  0.368
I A 2 = I A1 g( ) = ( )g1.013 = (0.687) kA;
x0   x2  0.368  0.174

� � � 0
I B 2 = I A 2 ga = (0.687)(0.5  j 0.866) = 0.343  j 0.594 = 0.687e  j 60 kA;

� � �
0
I C 2 = I A2 ga 2 = (0.687)(0.5  j 0.866) = 0.343  j 0.594 = 0.687 j 60 kA;

Calculul curenţilor de succesiune homopolară.

� � x2  0.174
I A0 = I A1 g( ) = ( )g1.013 = (0.325) kA;
x0   x2  0.368  0.174
� � �
I A0 = I B 0 = I C 0 = (0.325) kA;
� � � �
I A = I A1  I A2  I A0 = 1.013  0.687  0.325 = 0
� � � �
I B = I A1 a 2  I A2 a  I A0
� 0
I B = 1.013(0.5  j 0.866)  0.687( 0.5  j 0.866)  0.325 = ( 1.174)  j 0.282 = 1.207e j167 kA;
� � � �
I C = I A1 a  I A 2 a 2  I A0
� 0
I C = 1.013(0.5  j.0.866)  0.687( 0.5  j0.866)  0.325 = ( 1.174)  j 0.282 = 1.207e j167 kA;

U b2 2422
zb = = = 585.64
Sb 100
Dx (1,1) = 0.118*585.64 = 69.105
� �
U A1 = jx (1,1) I A1 a = j 69.105g1.013 = j 70 kV ;
� � �
U A1 = U A2 = U A0 = j 70 kV
� � � �
U A = U A1 U A2  U A0 = 3gj 70 = j 210 kV
� � � �
U B = U A1 a 2  U A1 a  U A0;
� 0 0 0 0 0
U B = 70e j 90 ge  j120  70e j 90 ge j120  70e j 90 = 0 kV ;
� � � �
U C = U A1 a  U A1 a 2  U A0;
� 0 0 0 0 0
U C = 70e j 90 ge j120  70e j 90 ge  j120  70e j 90 = 0 kV ;

Curentul total de scurtcircuit:

I sc(1,1) = m (1,1) gI A(1,1)
1

x0  gx2
m(1,1) = 3 g 1  = 1.531
( x0   x2 ) 2
I sc(1,1) = 1.531g1.013 = 1551, A
Figura 22. Diagrama fazorială a curenţilor în punctul de scurtcircuit.
 .

Figura 23. Diagrama fazorială de tensiuni în locul de scurcircuit.

2.6 Construirea diagramei fazoriale ale curenţilor şi tensiunilor la bornele generatorului.

Alegem generatorul a cărei depărtare electrică este mai mică.

x 0.174
Ci = 2  = = 0.5;
x2, N 0.348
Curentul de succesiune indirectă în ramură este egal cu:
� �
I A 2G 3 = C2 N gI A 2 = 687g0.5 = 343.5, A;
� � 0 0
I B 2G 3 = I A 2G 3 ge j120 = 343.5e  j 60 , A;
� � 0 0
I C 2G 3 = I A 2G 3 ge  j120 = 343.5e j 60 , A;

Curentul de succesiune directă se determină din curbele de calcul:

� � �
I A1N = I *t , N * I nom, N = 2.35*336 = 789.6, A;
� � 0 0
I B1G 3 = I A1G 3 ge  j120 = 789.6e  j120 , A;
� � 0 0
I C1G 3 = I A1G 3 ge j120 = 789.6e j120 , A;
Căderile de tensiune pe porţiunea generator scurtcircuit este:
x1,G 3 = ( x1rez  xG 3,G 4 )gxB ,
x1,G 3 = (0.429  0.117)g585.6 = 182.238, W;
jx2G 3 = ( x1rez  xG 5 )gxB ,
jx2G 3 = (0.464  0.095)g585.6 = 216.086, W;
� �
D U A1 = jx1,G 3 I A1, N = j182.238g1.013 = j179.9, kV ;
� � � 0 0 0
D U B1 = a D U A1 = 179.9e j 90 e  j120 = 179.9e  j 30 , kV ;
2

� � � 0 0 0
D U C1 = a D U A1 = 198.132e j 90 e j120 = 179.9e j 210 , kV ;
� �
D U A 2 = jx2G 3 I A 2, N = j 216.086g( 0.687) =  j148.451, kV ;
� � � 0 0 0
D U B 2 = a U A2 = 148.4516e  j 90 e j120 = 148.451e j 30 , kV ;
� � � 0 0 0
D U B 2 = a 2 U A2 = 148.451e  j 90 e  j120 = 148.451e  j 210 , kV ;

Tensiunile de diferite succesiuni pentru faza A la bornele generatorului raportate la treapta

de înaltă tensiune a transformatorului pot fi determinate cu relaţiile:
� � �
U A1,1 = U A1  D U A1 = j 210  j179.9 = j389.9, kV ;
� � �
U A 2,1 = U A 2  D U A2 = j 210  j148.451 = j358.451, kV ;
 � � �
0 0
U B1 = a 2 U A1.1 = j 389.9ge  j120 = 389.9e  j30 , kV ;
� �� 0 0
U B 2 = aU A2G 3 = j 358.451ge j120 = 358.451e j 210 , kV ;
� � � 0 0 0
U C1 = a D U A1G 3 = 389.9e j 90 e j120 = 389.9e j 210 , kV ;
� � �
0 0 0
U C 2 = a 2 U A2 G 3 = 358.451e j 90 ge  j120 = 358.451e  j 30 , kV ;

Curentul şi tensiunea fazei A este următoarea :

p p p p
� ��  jn � jn � �  j11 0 j11 �
I a = �I A1, N ge 6  I A2, N ge 6 � k =�789.6e 6  343.5e j180 ge 6 � g23 = (683.813  j 394.8 
� � � �
0
297.479  j171.75)23 = 2043.665  j13030.65 = 13189.935e j 81 , A;

p p p p
� ��  jn � jn � 1 � j 900
 j11
j 900
j11 � 1
Ua =� U A1, N ge 6
 U A 2, N ge � = �
6
389.9e ge 6
 358.451e ge 6 � =
� �k � �k
1
(194.95  j 337.66  179.225  j 310.427) = ( 0.682  j 28.177) = 28.185e j 91 , kV ;
23

Determinăm curenţii şi tensiunile pentru fazele B şi C.

p p p p
� ��  jn � jn � � 0  j11 j11 �
I b , N = �I B1, N ge 6  I B 2, N ge 6 �k = �789.6e j120 e 6  343.5e  j 60e 6 �k=
� � � �
0
( j 789.6  j 343.5)g23 = j 26061.3 = 26061.3e j 90 , A
p p p p
� ��  jn � jn � 1 �  j 300
 j 11
j 2100
j11 �1
U b, N = � U B1, N ge 6
 U B 2, N ge � = �
6
389.9e ge 6
 358.45e ge 6 � =
� k
� � �23
1 0
(389.9  358.45) = 1.367e j 0 kV ;
23
p p p p
� ��  jn � jn � � 0  j11 j11 �
I c , N = �I C1, N ge 6  I C 2, N ge 6 � k =�789.6e j120 e 6  343.5e j 60e 6 � k=
� � � �
0
(683.813  j394.8  297.479  j171.75)g23 = 8885.682  j15922.417 = 18234e j119 , A
p p p p
� ��  jn � jn � 1 � j 2100
 j11
 j 300
j11 �1
U c, N = �U C1, N ge 6
 U C 2, N ge � = �
6
389.9e ge 6
 358.45e ge 6 � =
� k
� � �23
1 0
(194.95  j337.663  179.225  j310.426) = 0.683  1.184 = 1.367e j 60 kV ;
23
Concluzie: În lucrarea dată s-a determinat curentul supratranzitoriu şi de şoc la un scurtcircuit
trifazat folosind legile lui Ohm, s-a determinat valoarea componentei periodice a curentului la un
scurtcircuit nesimetric pentru un momentul de timp egal cu 1,4s. Totodată s-a construit
diagramele fazoriale ale curenţilor şi tensiunilor în punctul de scurtcircuit şi la bornele celui mai
apropiat electric generator.
 Bibliografei

Procese tranzitorii electromagnetice (Îndrumar de proiect ) Ediţia Chişinău 1999

Методические указания и задания к курсавым работам Ediţia Institul Politehnic din Chişinău
1979
Procese tranzitorii electromagnetice (cilu de prelegeri) Ediţia 1998 Pogora Victor, Proţuc Ion.
 ÎNCHEIERE

În cadrul lucrării de curs au fost studiate două din tipurile de scurtcircuite

din reţelele electrice: s.c. trifazat şi s.c. bifazat cu punere la pămînt.
În capitolul 1 s-a cercetat un scurtcircuit trifazat produs la barele de joasă
tensiune a unui transformator (punctul K6), totodată la bara unde s-a produs acesta
fiind conectată şi o sarcină (S4=120 MVA). La calculul curentului supratranzitoriu
I”, s-a aplicat legea lui Ohm. Astfel schema iniţială în urma unui şir de transfigurări
a fost redusă la o schemă echivalentă rezultantă, din care a fost calculat curentul
I '' = 38.799 kA.
Totodată s-a determinat şi curentul de şoc (iş), care reprezintă valoarea
maximă a curentului de s.c. atinsă în prima semiperioadă a scurtcircuitului,
i s = 91.084 kA .
În capitolul 2 s-a calculat un scurtcircuit bifazat cu punere la pămînt, produs
la barele de înaltă tensiune a transformatorului T6 (punctul K 1). În conformitate cu
metoda componentelor simetrice, au fost întocmite schemele echivalente de
diferite secvenţe (directă, inversă şi homopolară). De asemenea au fost determinate
reactanţele rezultante ale schemelor în raport cu punctul de s.c., de fiecare
succesiune (x1rez, x2rez, x0rez). Valoarea componentei periodice a curentului de s.c.
bifazat cu punere la pămînt
s-a determinat prin metoda curbelor de calcul.
Prin urmare efectuînd calculele scurtcircuitelor în punctele date apare
posibilitatea de a determina pe cale analitică curenţii în sistemele electroenergetice
şi de alimentare şi de aplica în practică investigaţiile efectuate, pentru a preveni
distrugerea liniilor şi exploatarea pe o lungă durată a sistemului de care depinde în
mare măsură stabilitaea socială în viaţa cotidiană .