UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA

“ION IONESCU DE LA BRAD”-IASI

ANALIZA PIETEI SI A
POTENTIALULUI INTERN
AL SC. PANIFCOM SA

INDRUMATOR STUDENT:Maxim Teodor

GRUPA:450

FACULTATEA:Agricultura

SPECIALIZARE: I.E.A.

2013
I. Baza de informaţii
1.1 Prezentarea Societăţii

1.2 Obiectul de activitate al societăţii

1.3 Prezentarea activelor şi a pasivelor societăţii

II. Analiza pieţei
2.1 Prezentarea sectorului în care activează societatea

2.2 Principalii clienţi şi furnizori ai societăţii

2.3 Principalii concurenţi

2.4 Analiza mediului concurenţial

2.5 Analiza structurii concurenţiale

2.6 Analiza poziţiei concurenţiale

2.7 Analiza strategiilor de dezvoltare

III. Analiza potenţialului intern al întreprinderii
3.1 Analiza resurselor umane

3.2 Analiza mijloacelor fixe

3.3 Analiza mijloacelor circulante

IV. Concluzii
 CAP I. BAZA DE INFORMATII
1.1 Prezentarea societatii

Povestea Panifcom incepe in 1095 cand Mihail Holicov se afla pe cel mai mare vas de
razboi al imperiului rus Potemkin.Suportand cu greu conditiile de pe vas,intregul echipaj format
din 750 de persoane s-a rasculat impotriva regimului.In consecinta,porturile au fost inchise
pentru ei si dupa mai multe incercari nereusite de intelegere au fost declarati tradatori de catre
imperiul rus,acostand in portul Constanta. Atunci, Mica Românie, țara dintre imperii,
demonstrează abil prin atitudine (nu exista nici o convenție de extrădare cu Rusia) ca este o țară
europeană, acceptând refugiații (nepredându-i țarului).

Mihail Holicov a ajuns în cele din urmă pe moșia boierului Mișu Ștefănescu (Goiești –
Iași) găsindu-și de lucru ca mecanic la moara boierului. El își întemeiază o familie rămânând pe
meleagurile Moldovei.
Moștenind tradiția cu o reputație impunătoare în domeniul morăritului, Petru Holicov, în
1924, plecând de la moara mică a reușit să țină pasul dezvoltându-se într-un ritm dinamic,
ajungând să dețină și să controleze mai multe mori din județul Iași.

Ștafeta a fost preluată în 1994 de Ștefan Holicov care împreună cu Liviu Balanici au
susținut financiar și managerial dezvoltând ceea ce este astăzi Panifcom.
 Cele cinci ramuri importante pe care activează Panifcom sunt:

cultivarea, recepţia şi depozitarea cerealelor

morărit

panificație

creșterea animalelor

cofetărie, patiserie

Toate cele 5 ramuri sunt în strânsă legatură și au înregistrat performanțe economico-

financiare, făcând ca acest brand Panifcom să fie foarte cunoscut și apreciat.

S. C. PANIFCOM S.A. a luat fiinţă în decembrie 1992. Este persoană juridică română,
are forma juridică de societate pe acţiuni şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile
române şi statutul ei. Societatea nu are filiale sau sucursale în ţară sau străinătate.

Sediul societăţii este în Iaşi, str. Şoseaua Păcurari nr. 26. S.C. PANIFCOM S.A. are codul
fiscal R3911847 şi este înregistrată la Registrul Comerţului sub numărul J22-464-1993.

Capitalul social iniţial al societăţii a fost de 78.215.000 lei, fiind împărţit în 15.643
acţiuni cu o valoare nominală de 5000 lei. Capitalul social actual este de 2.052.537.000 lei,
divizat în 125.144 acţiuni a 16.401 lei fiecare. De la înfiinţare până în prezent numărul
acţionarilor a scăzut de la 2.132 la 1.318 datorită concentrării deţinerilor de acţiuni.

1.2 Obiectul de activitate S.C. PANIFCOM S.A.

Scopul firmei este de a produce şi comercializa produsele de panificaţie proprii.

Obiectul de activitate conform statutului este reprezentat de:

a. producţia, inclusiv aprovizionarea şi importul pentru producţie şi desfacere pe piaţa

internă şi externă a produselor obţinute prin prelucrarea industrială a cerealelor, a
produselor de panificaţie şi pastelor făinoase;
 b. comercializarea cu ridicata şi amănuntul a produselor şi mărfurilor alimentare şi
nealimentare de orice fel prin magazine proprii sau închiriate, concesionate sau în
locuri special amenajate – pieţe, târguri precum şi în sistem ambulant, prin tonete,
rulote, automagazine şi altele de acest fel;
c. operaţiuni de import-export, exclusiv cele prevăzute la punctul a., produse şi servicii,
operaţiuni specializate de comerţ exterior (leasing, intermediere, lohn, depozit,
magazine, licitaţii, cooperare, gaj, ipotecă, barter, reprezentanţă), precum şi oricare alt
gen de servicii de comerţ exterior;
d. prestări de servicii în domeniul:
- transportul de mărfuri şi persoane în trafic intern şi internaţional;
- intermedieri mobiliare şi imobilare în sistem de comision sau consignaţie şi
reprezentanţă comercială;
- intermedieri şi cumpărări de active şi acţiuni de către acţionarii S.C. PANIFCOM
S.A.;
- intermedierea cumpărării de active şi acţiuni de către acţionarii salariaţi şi îi
reprezentarea acestora faţă de terţi în astfel de acţiuni.
e. Concesionarea de terenuri arabile şi creditarea proprietarilor de terenuri pentru
producţia de cereale;
f. În realizarea obiectului de activitate societatea comercială efectuează orice alte
operaţiuni privind dezvoltarea, modernizarea şi exploatarea capacităţii de producţie,
cumpărarea de active şi acţiuni, având dreptul de a cumpăra, închiria sau a dobândi
prin alte mijloace şi de a obţine orice fel şi orice drepturi, privilegii sau orice avantaj
asupra sau în legătură cu orice proprietăţi şi orice construcţii, clădiri, locuinţe,
ateliere, magazine, depozite, capacităţi de producţie, maşini, echipamente, instalaţii,
motoare, material rulant, mijloace auto şi orice proprietate imobiliară sau drepturi de
orice fel.
Baza materială a societăţii este compusă din următoarele active principale:

- o moară de grâu – construită în 1912, a ajuns prin modernizări succesive la o

capacitate de măciniş de 124 de tone în 24 de ore; utilajele sunt de provenienţă
românească (15 valţuri tip Topleţ) şi turcească (umidificatoare, maşini de gris).
 În urma procesului de măcinare se pot obţine toate tipurile de făină, diferenţiate în
funcţie de conţinutul în cenuşă şi substanţe minerale;

- cele 21 magazine de desfacere a produselor alimentare sunt răspândite în tot oraşul.

1.3 Activele si pasivele societatii

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a

întreprinderii la încheierea exerciţiului. Ea îşi propune să stabilească punctele tari şi punctele
slabe ale gestiunii financiare, în vederea fundamentării unei noi strategii de menţinere şi de
dezvoltare într-un mediu concurenţial. De asemenea, analiza financiară face obiectul
preocupărilor externe ale partenerilor economici şi financiar-bancari, pentru fundamentarea unor
posibile acţiuni de cooperare cu respectiva întreprindere. Atât analiza pe plan intern, cât şi cea
externă au ca obiectiv determinarea rentabilităţii şi a riscului şi, în final, a valorii întreprinderii.
Sursa de date pentru analiza financiară o constituie documentele contabile de sinteză: bilanţul,
contul de rezultate şi anexa la bilanţ.
Aceştia sunt indicatorii din bilanţ anuali la 31 decembrie 2009, 2010 şi 2011 depuşi la
unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, privind aspecte legate de întocmirea şi
depunerea situaţiilor financiare anuale şi a raportărilor anuale la unităţile teritoriale ale
Ministerului Finanţelor Publice, de către entităţile al căror exerciţiu financiar coincide cu anul
calendaristic.

cod unic de identificare: RO 14294291

Tabelul nr 1.1
 II. ANALIZA PIETEI
2.1 Prezentarea sectorului in care activeaza societatea

Piaţa S.C. „PANIFCOM” S.A. reprezintă spaţiul economico – geografic unde ea este
prezentă cu produsele sale, cu prestigiul şi influenţa sa.

Societatea produce şi comercializează anual pe piaţa internă peste 7000 de tone de făină de
diverse tipuri, 3000 de tone de pâine în diverse sortimente şi 35 de tone de produse de patiserie.

Piaţa căreia i se adresează S.C. „Panifcom” S.A. are un caracter local pe de o parte şi
tradiţional pe de altă parte. Geografic această piaţă e localizată în oraşul Iaşi, iar din punct de
vedere al componenţei este o piaţă tradiţional universală/Societatea realizează vânzări prin
reţeaua de magazine Panifcom de pe raza municipiului Iaşi şi prin intermediul unor firme
private. Cu firmele private de distribuţie vânzarea se face pe bază de comenzi ferme şi contracte.

S.C. PANIFCOM S.A. a participat la o licitaţie organizată de S.C. EUROPAN S.A. Iaşi
în decembrie 2002, achiziţionând întreaga afacere ( prin contractarea de credit bancar ): o moară
de grâu; un atelier de panificaţie; o patiserie – pizzerie; 17 magazine de desfacere a produselor
alimentare.

Vânzările S.C. EUROPAN S.A. se desfăşurau sub următoarele forme:

- vânzări en gros – 25%;

- vânzări cu amănuntul – 33%;
- vânzări prin reţeaua proprie de magazine – 42%.
 Cifra zilnică a vânzărilor a înregistrat o tendinţă de creştere în primii 2 ani. În termeni
reali, evoluţia a fost ascendentă în perioada 2008-2009 şi descendentă în perioada 2010-2011.

Aprovizionarea magazinelor (proprii sau nu) se face prin intermediul maşinilor speciale
pentru pâine, aflate în dotarea societăţii. Dacă în urmă cu câţiva ani acestea corespundeau perfect
nevoilor de distribuţie a produselor, în prezent scăderea producţiei a redus eficienţa utilizării lor,
făcând de dorit utilizarea unor maşini mai mici.

În 2009 ea deţinea o treime din piaţa de desfacere a produselor de panificaţie din judeţ,
această cotă este în prezent de aproximativ 20%. Această evoluţie s-a suprapus pe o scădere
generală a consumului, ceea ce a determinat şi reducerea producţiei unităţii.

Datorită scăderii producţiei unităţii, firma S.C. PANIFCOM S.A. va prelua această
afacere.

2.2 Principalii clienti si furnizori ai societatii

Clienții firmei

Principalii clienţi ai S.C. PANIFCOM S.A. sunt următorii:

S.C. ALFA COMPLEX S.R.L. Paşcani

S.C. ALIMENTARA S.A. Iaşi

S.C. GRIGOSTAR S.R.L. Iaşi

S.C. PAGA S.R.L. Iaşi

S.C. TABI-IMPEX S.R.L. Iaşi

S.C. ALIMENT-GELY Iaşi

S.C. CESA S.R.L. Iaşi

S.C. RADU OLMER S.R.L. Iaşi

S.C. FAMILIAL S.R.L. Iaşi

S.C. TOP CARMIS S.R.L. Iaşi

S.C. LAVI RAL S.R.L. Iaşi

S.C. GRSM S.R.L. Iaşi

S.C. TUDOR S.R.L. Iaşi

S.C. PROMPT MIX S.R.L. Iaşi

S.C. KAVALA S.R.L. Iaşi

S.C. FLORIDAN S.R.L. Iaşi

S.C. SIMONA S.R.L. Iaşi

Furnizorii firmei

Plata furnizorilor se face în termen de 30 de zile pentru furnizorii fără contract şi în funcţie
de data scadenţei stabilite, pentru cei cu contract.

Principalii furnizori ai societăţii sunt:

DENUMIRE FURNIZORI PRODUSE/SERVICII VALOARE (mil.

lei lunar)

S.C. VINIFRUCT S.A. Sare, amelioratori 20

S.C. AGROMEC S.A. făină 60

S.C. ROMPAN S.A. Iaşi drojdie 40

S.C. DISCRET S.A. Iaşi amelioratori 40

S.C. UNIREA S.A. Iaşi ulei, margarină 10

S.C. ZEELANDIA S.A. Iaşi ingredienţi pentru patiserie 5

S.C. COCA COLA S.A. Iaşi băuturi răcoritoare 25

S.C. LACTIS S.A. Iaşi brânzeturi 1

S.C. KOSAROM S.A. Paşcani preparate carne 25

S.C. BUCOVINA S.A. Suceava sortimente lapte 20

S.C. CONEL S.A. Iaşi energie electrică 70

S.C. TERMOFICARE S.A. Iaşi energie termică 20

S.C. ROMGAZ S.A. Iaşi gaz metan 28

S.C. ROMTELECOM S.A. Iaşi convorbiri telefonice 7

2.3 Principalii concurenti

1.VEL PITAR

Grupul Vel Pitar este un jucator important in domeniul productiei si distributiei de

biscuiti, napolitane, specialitati de cofetarie si produse de patiserie.
Povestea grupului începe în momentul în care fondul de investiţii Broadhurst Investments
Limited, administrat în România de către New Century Holdings (NCH), achiziţionează
douămari companii de morărit şi panificaţie, Mopariv Râmnicu Vâlcea şi Berceni Bucureşti.
Îndecembrie 2001 se formează S.C. Vel Pitar S.A., prin fuziunea a patru fabrici din industria
demorărit şi panificaţie: Mopariv Râmnicu Vâlcea, Berceni Bucureşti, Mopariv Cluj Napoca şi
Granpan Tecuci. Sediul noii companii este stabilit la Râmnicu Vâlcea.Anul 2007 a reprezentat
trecerea la un nou tip de organizare.
Compania Vel Pitar S.A. s-a divizat în trei societăţi autonome care au ca obiect de activitate
panificaţia- S.C. Vel Pitar S.A.,morăritul-S.C. Şapte Spice S.A. şi retailul-S.C. VP Magassin
S.A..
Aceste activităţi s-au dezvoltat continuu în ultimii ani, astfel încât acum beneficiază de
condiţiile necesare pentru a funcţiona autonom. Prin procesul de divizare noile companii
fructifică mai bine oportunităţileoferite de piaţă în domeniile lor, gestionează mai bine resursele
şi utilizează în mod direct veniturile obţinute.
 În prezent Grupul Vel Pitar deţine centre de producţie în Bucureşti (două) şi în 10 judeţe
din România (Vâlcea, Argeş, Braşov, Cluj, Galaţi, Iaşi, Giurgiu, Gorj, Olt şi Dâmboviţa),
unităţide morarit şi o reţea de magazine în marile oraşe din România.

2. ZEELANDIA

In Romania, Zeelandia a luat fiinta in 1998. In anul 2000 a produs primele ingrediente de
tip pulberi in fabrica sa din Bucuresti. In anul 2002 productia s-a mutat la Iasi pentru a fi alaturi
de centrul de coordonare si decizie. In 2004 si-a extins gama de produse fabricate in Romania cu
produse de tip pasta: jeleuri, glazuri si umpluturi de fructe. Pe 30 Septembrie 2010 deschide un
nou punct de lucru in Cluj. Pe 7 Octombrie 2010, Zeelandia Romania inaugureaza noua fabrica
situata in comuna Miroslava, la intrarea in orasul Iasi, cu acces de pe DN 583. In 2010, 72% din
produsele comercializate de Zeelandia Romania sunt fabricate local si sunt apreciate de clientii
din toata tara si cateva tari vecine precum, Republica Moldova, Ungaria si Slovacia.

Pe 23 August 2011, Zeelandia deschide un nou punct de lucru in Timisoara. In Mai 2012
obtine certificarea ISO 22000:2005 din partea TUV Rheinland Cert GmbH, Germania, iar in
Iulie 2012 Certificarea ECO, de catre firma Ecoinspect SRL.

3.COMPAN

Compan SA este o societate cu capital integral privat romanesc infiintata in anul 1992 in
Iasi, care se remarca princontinuitate si calitate in domeniul morarit si panificatie.

In cei 20 de ani de activitate, Compan SA s-a dezvoltat continuu si acum detine

echipamente moderne care asigura un circuit de productie integrat: o moara de grau, doua
ateliere de panificatie-patiserie si o retea complexa de magazine proprii care acopera principalele
cartiere ale municipiului Iasi.
 Atelierul de morarit, cunoscut sub denumirea de „Moara 1 Mai”, produce faina de diferite
tipuri (alba, integrala, neagra si tarate) pentru o gama diversificata de produse. Atelierele de
panificatie moderne, dotate cu utilaje tehnologice performante, produc paine, specialitati de
patiserie si produse traditionale (cozonac, pasca etc.).

2.4 Analiza mediului concurential

Întreprinderea, ca subsistem particular inclus în sistemul global al societăţii, funcţionează

în cadrul acestuia şi datorită lui întreţine raporturi constante cu diferiţi parteneri: cumpără
echipamente, materiale şi mărfuri de la furnizori; vinde produsele realizate sau mărfurile
clienţilor săi; împrumută sau plasează fonduri în alte întreprinderi sau bănci; plăteşte impozite
sau beneficiază de ajutor de stat.

Toţi aceşti agenţi economici, ca elemente ale sistemului global, se află în relaţii de
intercondiţionare. Activitatea tutror poartă amprenta contextului economic, social, politic
specific societăţii la un moment dat. Astfel, rezultatele întreprinderii sunt influenţate de
activitatea partenerilor direcţi (salariaţi, acţionari, furnizori, cumpărători, stat). Comportamentul
acestora este, la rândul său, influenţat de mediul imediat, specific, în care acţionează: cel al
salariaţilor – de sindicate, cel al administraţiei fiscale – de politica de stat etc. Mediul global,
definit ca ansamblul factorilor şi forţelor externe întreprinderii, în măsură să-i afecteze maniera
de dezvoltare poate fi structurat astfel3:

Analiza mediului presupune un studiu al principalelor tendinţe ale acestuia în scopul

stabilirii oportunităţilor şi a pericolelor externe, al identificării şi dimensionării factorilor-cheie ai
succesului. Abordarea mediului ambiant într-o logică economică presupune cunoaşterea nevoilor
consumatorilor şi a tendinţelor cererii, a sectorului de activitate în care este implicată
întreprinderea, a concurenţei prezente şi viitoare.

În practica economică se calculează 3 cote de piaţă şi 2 indici aferenţi cotei de piaţă :

 a) Cota de piaţă absolută ;
b) Cota de piaţă relativă ;
c) Cota de piaţă specifică ;
d) Indicele de fidelitate al consumatorilor ;
e) Indicele de atracţie al firmei.

a. Cota de piaţă absolută (Pi)

Exprimă partea din piaţă a sectorului economic deţinută de S. C. Panifcom S. A.Iasi.
Acest indicator ne dă informaţii despre poziţia întreprinderii la nivelul sectorului
economic din ţară.Indicatorul se calculează după relaţia :

Pi = , în care :

• CAi -cifra de afaceri a întreprinderii ;

• CAr - cifra de afaceri a ramurii.
Acest indicator ne dă informaţii despre poziţia întreprinderii la nivelul sectorului

economic din ţară.

16.969.301
Pi2010 = = x 100 = 2.57%
658.950.000

19.475.287
Pi2011 = = x 100 = 2.81 %
691.546.812

11778123
Pi2012 = = x 100 = 1.63%
721.374.552

b. Cota de piaţă relativă (Pir)

Se calculează în raport cu principalul concurent de pe piaţa. Exprimă ponderea în piaţa
totală a întreprinderii analizate raportat la principalul concurent.

Pi(r) = , în care :

• CAi - cifra de afaceri a întreprinderii ;

 • CAm - cifra de afaceri a concurentului principal.
Acest indicator poziţionează direct firma în raport cu principalul concurent.
16.969.301
Pi(r)2010 = = x 100 = 6.18 %
274.526.306

19.475.287
Pi(r)2011 = = x 100 = 6.66 %
292.290.286

11.778.123
Pi(r)2012 = = x 100 = 4.01 %
293.373.918

c. Cota de piaţă specifică (Pis)

Reprezintă poziţia firmei pe piaţa deservită direct de către aceasta. Se calculează cu
ajutorul formulei :

Pi(s) = , în care :

• CAi - cifra de afaceri a întreprinderii ;

• CAs - cifra de afaceri a segmentului.
Acest indicator are valoarea mai mare de cota absolută şi exprimă în general realitatea
economică a firmei raportată la piaţa servită (locală).
16.969.301
Pi(s)2010 = = x 100 = 5.21 %
325.656.000

19.475.287
Pi(s)2011 = = x 100 = 5.63 %
345.869.431

11.778.123
Pi(s)2012 = = x 100 = 3.25 %
361.957.142

d. Indicele de fidelitate al consumatorilor : reprezintă procentul de cumpărători care

cumpără produsele firmei în perioadele trecute şi continuă să le cumpere în perioadele prezente.

C i t1
rf = x 100, în care :
Ci t 0
 • Cit0 - consumatorii întreprinderii din perioada trecută ;
• Cit1 - consumatorii întreprinderii din perioada prezentă.

C i t1 14.200
• rf 2010 = x 100 = x 100 = 94.6 %
Ci t 0 15.000

C i t1 13.250
• rf2011 = x 100 = x 100 = 85.48 %
Ci t 0 15500

C i t1 14.050
• rf2012 = x 100 = x 100 = 98.25 %
Ci t 0 14.300

e. Indicele de atracţie a firmei : reprezintă procentul de cumpărători care în perioadele

trecute cumpărau produsele de la firmele concurente, iar în prezent le cumpără de la firma
analizată.

Cx t1
ra = x 100, în care :
Cx t 0
• Cxt0 - consumatorii întreprinderii concurente din perioada precedentă ;
• Cxt1 - consumatorii întreprinderii care cumpără în prezent produse de la firma
analizată.

Cx t1 8530
ra2009 = x 100 = x 100 = 38.77 %
Cx t 0 22.000

Cx t1 3800
ra2010 = x 100 = x 100 = 19.48 %
Cx t 0 19.500

Cx t1 9850
ra2011 = x 100 = x 100 = 27.67 %
Cx t 0 35.590
Nr. Indicator Anii Indici dinamici ID
(evoluţie)
crt.
2010 2011 2012 2011/2010 x 2012/2010 x
100 100

1. Cifra de afaceri a 16.969.301 19.475.287 11.778.123 114.76 69.40

SC. Panifcom S.A.

2. Cifra de afaceri a 658.950.00 691.546.81 721.374.55 104,94 109,47

ramurei sau a 0 2 2
sectorului (lei) CAr

Cifra de afaceri a
concurentului
3. 274.526.30 292.290.28 293.373.91 106.47 106.86
principal (lei) CAm
6 6 8

4. Cifra de afaceri a 325.656.00 345.869.43 361.957.14 106,20 111,14

segmentului (lei) 0 1 2
CAs

Consumatorii
întreprinderii din
5. 15.000 15.550 14.300 103.66 95.33
perioada trecută
(persoane) Ci to

Consumatorii
întreprinderii din
6. 14.200 13.250 14.050 93.30 98.94
perioada prezentă

(persoane) Ci t1

Consumatorii
întreprinderii
7. 22.000 19.500 35.590 88.63 161.72
concurente din
perioada
precedentă
 (persoane) Cxto

Consumatorii
întreprinderii care
cumpără în
8. prezent produse de 8530 3800 9850 44.54 115.47
la S. C. Panifcom
S.A. (persoane)
Cxt1

9. Cota de piaţă 2.57 2.81 1.63 109.33 63.42

absolută Pi (%)

10. Cota de piaţă 6.18 6.66 4.01 107.76 64.88

relativă Pir (%)

11. Cota de piaţă 5.21 5.63 3.25 108.06 62.38

specifică Pis (%)

12. Rata de fidelitate 94.6 85.48 98.25 90.35 103.85

rf (%)

13. Rata de atracţie 38.77 19.48 27.67 50.24 71.36

Tabel nr.6

2.52.5
2.5 Analiza structurii concurenţiale
 Forţa competiţiei şi implicaţiile ei în mecanismul pieţii depind de numărul şi poziţiile
celor care se confruntă. Concurenţa lipseşte total în situaţia de monopol, respectiv când producţia
(distribuţia) unui produs se concentrează într-o singură firmă.
Concurenţa specifică se consideră a exista doar în teorie şi presupune existenţa urmă-
toarelor 3 condiţii :
- automicitatea pieţei (existenţa unui număr mare de vânzători şi cumpărători,
intervenţiile indi-vidulae ale acestora neputând determina o schimbare a cererii
sau a ofertei globale);
- fluiditatea (adaptarea uşoară a ofertei la cerere şi invers);
- transparenţa perfectă a pieţei (cunoaşterea precisă de către cumpărător şi
vânzător a tuturor el-ementelor pieţei).
În realitate, aceste condiţii sunt îndeplinite numai parţial, ceea ce înseamnă că piaţa cuno-
aşte, de fapt, o concurenţă imperfectă.
Formele pe care le poate lua piaţa sunt:
a) Monopol – un produs este distribuit (oferit) de către o singură firmă;
b) Oligopol - este caracteristic situaţiilor de piaţă cu puţini ofertanţi (vânzători). Schimbarea ati-
tudinii unuia dintre concurenţi atrage rapid o reacţie de răspuns din partea celorlalţi. Pe acest
fundal pot apărea cartelurile – concurenţii principali sau chiar toţi concurenţii fixează împreună
preţul şi alte condiţii de vânzare;
c) Monopson – situatia în care ofertanţii – în număr mai mare sau mai mic – se confruntă cu un
singur cumpărător;
d) Oligopson – identic cu oligopol (cerere a este constituită dintr-un grup restrâns);
e) Monopol bilateral – situaţia în care atât ofertantul (vânzătorul), cât şi beneficiarul
(cumpărătorul) deţin fiecare o situaţie de monopol, respectiv nu au concurenţi.
Competiţia desfăşurată în cadrul legal, având la bază perfecţionarea propriei activităţi, es-
te cunoscută sub denumirea de concurenţă loială.
În practică sunt numeroase situaţiile în care, din dorinţa de a câştiga piaţa, unele firme
apelează la mijloace necinstite, prejudiciind în mod direct şi cu ştiină activitatea concurenţilor. O
astfel de competiţie este cunoscută sun denumirea de concurenţă neloială.
 Structura concurenţială este dată de gradul de concentrare a pieţei, respectiv de
numărul întreprinderilor existente pe o anumită piaţă pentru un anumit produs.

Practic, structura concurenţială indică gradul de dispersie a pieţei (piaţa concentrată

înseamnă un număr mic de întreprinderi ce deţin peste 90 % din piaţă ; piaţa dispersată înseamnă
o infinitate de întreprinderi care au cote mici de piaţă).

Gradul de concentrare al pieţei se apreciază prin următorii indicatori :

• Indicele de concentrare parţială a pieţei ;

• Indicele HH;
• Indicele HT.
Indicele de concentrare parţială a pieţei (ICP) răspunde la întrebarea "cât % din piaţă
este deţinută de primele 4, 8 sau 12 întreprinderi?"
n
ICP = ∑P , în care :
i =1
i

• Pi : cota de piaţă absolută ;

• n : numărul de firme analizate.
Indicele HH răspunde la aceeaşi întrebare ca şi indicele de concentrare parţial, dar ia în
considerare toate firmele de pe piaţă.
n
IHH = ∑P
i =1
i
2
, în care :

• n : totalitatea firmelor ;
• i : rangul firmei ;
• Pi : cota de piaţă absolută.
Indicele HT se calculează luând în considerare toate firmele de pe piaţă, numai că în
calcul se dau grade de importanţă firmelor pe piaţă.
1
n
IHT = , în care :
2∑(i ∗ Pi ) −1
i =1
• n : totalitatea firmelor de pe piaţă ;
• i : rangul firmei ;
• Pi : cota de piaţă a firmei de rang "i".

Cota de piaţă absolută

Nr. A – paine alba B – paine secara C – dulciuri
crt
1. 20 35 30

2. 20 15 30

3. 20 15 10

4. 20 10 8

5. 30 10 8

6. - 10 8

7. - 5 7

8. - 5 4

9. - - 2

10. - - 1

Tabelul numarul 2.2.

Indicele de concentare parţial :
A – paine alba
n
ICP = ∑P = 0,2+ 0,2 + 0,2+ 0.2 = 0.8
i =1
i

∑P 2
IHH = i = 0,22 + 0,22 + 0,22 + 0,22 + 0,32 = 0,13
i =1

1
1
IHT = n
= =
2∑(i ∗ Pi ) −1 2 * [(1* 0.2) +( 2 * 0.2) +(3 * 0.2) + (4 * 0.2) +(5 * 0.3)] −1
i =1

3.5
CONCLUZII
Indicele ICP are valoarea 1.1, ceea ce indică faptul că piaţa vinului dulce este o piaţă
concentrată.
Valorile indicilor IHH (0,13) şi IHT (3.5) exprimă o repartiţie inegală a pieţei A între
firmele concurente.

B – paine secara
n
ICP = ∑P = 0,35 + 0,15 + 0,15 + 0,1= 0,75
i =1
i

∑P 2
IHH = i = 0,352 + 0,152 + 0,152 + 0,102 + 0,102 + 0,102 + 0,052 + 0,52 = 0,60
i =1

1
n
IHT = =
2∑(i ∗ Pi ) −1
i =1

1
=
2 * [(1* 0.35) + (2 * 0.15) + (3 * 0.15) + ( 4 * 0.10) + (5 * 0.10) + (6 * 0.10) + (7 * 0.05) + (8 * 0.05)] −1

0,21
CONCLUZII
 Valoarea ICP apropiată de 1 semnifică un grad concentrat de ridicare a pieţei, fapt că
aceasta este dominată de câteva firme.

Valoarea indicilor IHH şi IHT mai mare ca exprimă o repartiţie inegală a pieţei între

firmele concurente.

C – dulciuri
n
ICP = ∑P = 0,30 + 0,30 + 0,10 + 0,08 = 0,78
i =1
i

∑P 2
IHH = i = 0,302 + 0,302 + 0,102 + 0,082 + 0,082 + 0,082 + 0,072 + 0,042 + 0,022 +
i =1

+ 0,012 = 0,21
1
n
IHT = =
2∑(i ∗ Pi ) −1
i =1

1
2 * [(1 * 0.3) + (2 * 0.3) + (3 * 0.1) + (4 * 0.08) + (5 * 0.08) + (6 * 0.08) + (7 * 0.07) + (8 * 0,04) + (9 * 0,02) + (10 * 0

0,35
CONCLUZII
Indicele ICP având valoarea de 0,78 arată faptul că gradul de concentrare pe piaţa C este
mai scăzut.

Valoarea indicilor IHH şi IHT apropiată de exprimă o repartiţie aproximativ egală a pieţei

între firmele concurente.

2.6 Analiza poziției concurențiale

Poziţia concurenţială a firmei se bazează pe evidenţierea factorilor de succes ai firmei, care au un

caracter relativ şi dinamic, fiind în continuă schimbare şi adaptare la mediu.
 Aceşti factori pot fi evidenţiaţă pe baza a cinci criterii:

- Poziţia pe piaţă: cota de piaţă şi dinamica;

- Poziţia firmei faţă de costuri: de aprovizionare, de stocare, de vânzare etc.;

- Imaginea firmei şi factorul comercial: poziţie geografică;

- Competenţele tehnice şi tehnologice;

- Rentabilitatea şi forţa financiară.

Poziţia concurenţială se determină prin metode calitative, de regulă prin metoda

scorurilor sau a notelor, prin care fiecărui factor de succes i se atribuie un scor sau o notă şi o
pondere privind importanţa factorului în total factori. Rezultatul obţinut se compară cu a
celorlalte firme concurente.

Coef de Întreprinderea (ni) Nota

Nr. Factori
ponder VEL VEL
crt. cheie PANIFCOM PANIFCOM
e (gi) PITAR PITAR

Cota de
1. piaţă 0,35 2 1 0.7 0.35
relativă %

Costul de
2. 0.15 2 4 0.3 0.6
producţie

Calitatea
3. 0.25 1 4 0.25 1
distribuţiei

Potenţialul
de 0.10 2 3 0.2 0.3
4. cercetare

Activitatea
de 0.10 2 4 0.2 0.2
5. marketing

Aria
6. 0.5 2 4 1 2
geografică

7. Imaginea 0.20 1 3 0.20 0.6

 Nota
medie - - - 2.85 5.05
8. ponderata

Coeficientul de pondere reprezintă gradul de importanţă al factorului cheie.

− n

N=∑g i =1
i * ni , în care :

• gi : coeficientul de pondere ;
• ni : nota aferentă fiecărui factor.
−
N A = (0,35 * 2) + (0,15 * 2) + (0,25 * 1) + (0,10 * 2) + (0,10 * 2) + (0,50 * 2) + (0,2 *

1) = 2,85
−
N B = (0,35 * 1) + (0,15 * 4) + (0,25 * 4) + (0,1 * 3) + (0,10 * 4) + (0,50 * 4) + (0,2 * 3)

= 4,85
INTERPRETARE

S.C. VEL PITAR S.A. este principalul concurent al S.C. PANIFCOM S.R.L.

Din tabel se remarcă poziţia concurenţială favorabilă a firmei S.C. VEL PITAR S.A. care
e mai bine plasată decât S.C.PANICOM S.R.L., având un avantaj concurenţial reprezentat de
abatere notei medii de la 5.05 la 2,85.

2.7 Analiza strategiilor de dezvoltare

Modelul Boston Consulting Group, cunoscut şi sub numele de matricea B.C.G. sau matri-
cea creştere-cotă de piaţă, a fost elaborat de o firmă americană de consultanţă managerială, având
acelaşi nume. Cu ajutorul acestei matrice se grupează activităţile (produsele) existente în porto-
foliul unei întreprinderi în patru categorii, în funcţie de două criterii:

- rata de creştere a pieţei, activităţii (produsului). Ca prag de diferenţiere s-a

considerat valoarea de 10%, care distinge o piaţă aflată în creştere rapidă şi una aflată în
creştere lentă, în stagnare sau în scădere.
 - cota relativă de piaţă deţinută de o întreprindere în cadrul pieţei respective. Ca
prag de diferenţere s-a considerat valoarea 1,00, care diferenţiază pro-dusele lider de cele
non-lider ale întreprinderii.

Astfel, în funcţie de cadranul în care sunt plasate activităţile (produsele) întreprinderii,

acestea vor purta denumiri sugestive, permiţând o analiză a lor.

Domenii de activitate stratetiga

DAS1 – paine alba

DAS2 – paine neagra

DAS3 – paine ambalata

DAS4 – paine impletita

DAS5 – dulciuri

Tabelul 2.4
 Produs

Nr
DAS 1 DAS 2 DAS 3 DAS 4 DAS 5
crt Indicator

Rata de
1 15 18 8 6 15
crestere

Cifra de afaceri 1 183

2 935 652 982 155 3 891 648 5 986 523
PANIFCOM 323

Cifra de afaceri 6 387 5 408 23 384 26 881 5 478

3
COTNARI 315 402 728 961 480

Cota de piata
4 relativa 14,64 18.15 16.64 22.26 21.59
PANIFCOM

935 652
Pi(r)1 = = x 100 = 14,64 %
6 387 315

982 155
Pi(r)2 = = x 100 = 18.15 %
5 408 402

3 891 648
Pi(r)3 = = x 100 = 16.64 %
23 384 728

5 986 523
Pi(r)4 = = x 100 = 22.26 %
26 881 961

1183 323
Pi(r)5 = = x 100 = 21.59 %
5 478 480
 CAPITOLUL 3. ANALIZA POTENȚIALULUI INTERN AL SOCIETĂȚII

3.1 Analiza resurselor umane

Nr. Denumire / Simbol 2010 2011 2012

crt.

1. Număr total salariați (Ns) 65 46 97

2. Numărul intrărilor personsal (I) 0 61 1

3. Numărul ieșirilor personal (E) 19 0 2

4. Coeficientul intărilor (Ci) 0 1.32 0.01

5. Coeficientul ieșirilor (Ce) 0.29 1.32 0.02

6. Coeficient mediu de mișcare 0.29 1.32

0.03
(Cm)

7. Număr salariați în grevă (Nsg) 6 8 1

8. Numărul grevelor (Ng) 1 1 1

9. Gradul de importanță al 0.09 0.17

0.01
grevelor (Gi)

10. Coeficientul de stabilitate (S)

11. Număr de zile calendaristice 257 254

256
legale pentru muncă (Nzc)

12. Timpul de muncă nelucrat 1950 1380

2910
(Tmn)

13. Timpul de muncă total (Tmt) 123 240 93 472 198 656
14. Timpul lucrat (Tl) 121 290 92 092 195 746

15. Cifra de afaceri (CA) 11 778 123 19 475 287 16.969.301

16. Venituri totale (Vt) 894 484 1 469 541 803 395

17. Producția totală (Q) 485258 500498 985352

18. Productivitatea muncii anuale 7465.5 10880.3

10 158.2
fizică (Waf)

19. Productivitatea muncii anuale 13 761 31944.5

8282.42
valorice (Wav)

20. Productivitatea muncii anuale 261.066.1 423 375.8

121 423.9
comerciale (Wac)

21. Număr zile om lucrate/an (z) 16.705 11684 24832

22. Productivitatea muncii zilnică 29.04 48.84

39.68
fizică (Wzf)

23. Productivitatea muncii zilnică 463.46 1064.88

276.08
valorică (Wzv)

24. Productivitatea muncii zilnică 8794.3 14112

6166.5
comercială (Wzc)

25. Numar ore om lucrate/an (o) 51 400 10 160 8 192

26. Productivitatea muncii orară 4 5.43

5.03
fizică (Wof)

27. Productivitatea muncii orară 7.37 15.95

4.61
valorică (Wov)

28. Productivitatea muncii orară 139.9 211.47

60.17
comercială (Woc)

29. Productivitatea marginală 37.03

(Wmg)

30. Elasticitatea productivității 0.027

 (Ew)

Analiza resurselor umane se realizează din trei puncte de vedere :

• al gradului de aprovizionare a întreprinderii cu forţă de muncă ;

• al utilizării timpului de muncă / a forţei de muncă ;
• al eficienţei utilizării muncii în procesul de producţie.
Gradul de aprovizionare a întreprinderii cu forţă de muncă se apreciază atât din
punct de vedere cantitativ cât şi calitativ.

a. Dimensiunea forţei de muncă se determină astfel :

Ns = 327 + I – E, în care :

• 60 = numărul de angajaţi la sfârşitul anului 2009 ;

• I = intrările de personal din anul în curs ;
• E = ieşirile de personal din anul curent.
NS 2010 = 60 + I – E = 60 + 9 – 4 = 65 persoane

NS 2011 =65+ I – E = 65 + 0 – 19 = 46 persoane

NS 2012 = 46 + I – E = 46+61 – 0 = 97 persoane

Se observă că numărul de persoane a crescut în anul 2010 fată de anul 2009 cu 15

persoane, in anul 2011 numarul de persoane a scazut cu 19 fata de anul 2010, iar in anul 2012
numarul de persoane a crescut cu 61 fata de anul 2011.

b. Mobilitatea forţei de muncă : exprimă circulaţia şi fluctuaţia forţei de muncă

într-un an calendaristic.

În cadrul circulaţiei intră coeficientul intrărilor (Ci), care se calculează astfel :

I
Ci = , în care :
Ns
 • I = intrările de personal din anul în curs ;
• NS = dimensiunea forţei de muncă.
I 0
Ci 2010 = = =0
Ns 65

I 61
Ci 2011 = = = 1.32
Ns 46

I 1
Ci 2012 = = = 0.01
Ns 97

Coeficientul ieşirilor (Ce) se calcueză astfel :

E
Ce = , în care :
Ns

• E = ieşirile de personal din anul în curs ;

• NS = dimensiunea forţei de muncă.
E 19
Ce 2010 = = = 0.29
Ns 65

E 0
Ce2011 = = =0
Ns 46

E 2
Ce 2012 = = = 0.02
Ns 97

Se observă că ieşirile de personal sunt mai mari în anul 2011 cu 3,40 faţă de anul 2010 si
cu 3,70 mai mare fata de anul 2012.

În cadrul fluctuaţiei intră coeficientul mediu de mişcare (Cm) care se calculează astfel
:

I +E
Cm = , în care :
Ns

• I = intrările de personal din anul în curs ;

 • E = ieşirile de personal din anul curent ;
• NS = dimensiunea forţei de muncă.
I + E 19
Cm 2010 = = = 0,29
Ns 65

I + E 61
Cm 2011 = = = 1.32
Ns 46

I + E 1+ 2
Cm 2012 = = = 0.03
Ns 97

Se observă că în anul 2011, C m a fost mai mare cu 3,52 faţă de 2010 si cu 3,65 mai mare
fata de anul 2012.

c. Stabilitatea forţei de muncă (S) : exprimă raportul existent între timpul de muncă
mediu lucrat de o persoană în aceeaşi întreprindere.

Conflictualitatea se apreciază prin numărul total de greve, precum şi prin gradul de

importanţă a grevei (Gi).

Nsg
Gi =
Ns

• Nsg = numărul de salariaţi aflaţi în grevă ;

• Ns = numărul total de salariaţi.
Nsg 6
Gi2010 = = = 0.09
Ns 65

Nsg 8
Gi2011 = = = 0.17
Ns 47

Nsg 1
Gi2012 = = = 0.01
Ns 97
 Modul de utilizare al forţei de muncă se referă la modul de utilizare a timpului de
muncă. Timpul de muncă se exprimă în mod direct în ore am lucrate sau zile om lucrate într-un
an calendaristic.

Pentru aprecierea gradului de utilizare a forţei de muncă se utilizează următorii

termeni :

• timp de muncă nelucrat (Tmn) ;

• timp de muncă total (Tmt) ;
• timp de muncă lucrat (Tl).
Tmn = totalul de zile libere legale, concedii legale, absenţe motivate şi absenţe nelegale.

Tmn = 30 zile/an x Ns

Tmn2010 = 30 x 65 = 1950 zile/ an

Tmn2011 = 30 x 46 = 1380 zile/ an

Tmn2012 = 30 x 97= 2910 zile/ an

Se observă o diferenţă de 600 zile între anul 2010 şi anul 2011 si o diferenta de 630 zile
intre anul 2011 si 2012.

Tmt = 8 h x Nzl x Ns, în care :

• 8 h = numărul de ore lucrate într-o zi ;

• Nzl = numărul de zile calendaristice legale de muncă ;
• Ns = numărul de salariaţi.
Tmt2010 = 8 x 257 x 65 = 123 240 ore /an/intreprindere

Tmt2011 = 8 x 254 x 46 = 93 472 ore/an/întreprindere

 Tmt2011 = 8 x 256 x 97 = 198 656 ore/an/întreprindere

Tl = Tmt - Tmn

Tl2010 = Tmt2010 – Tmn2010 123 240 – 1950 = 121 290 ore/an/înteprindere

Tl2011 = Tmt2011 – Tmn2011 =93 472 – 1380= 92 092 ore/an/înteprindere.

Tl2012 = Tmt2012 – Tmn2012 =195 746 – 2910 = 195 746 ore/an/înteprindere.

Eficienţa economică a utilizării forţei de muncă, se apreciază cu ajutorul

productivităţii muncii WL şi cu ajutorul unor indicatori care măsoară bogăţia produsă la nivel
de întreprindere.

Q
WL = , în care :
T

• Q = producţia ;
• T = timpul total de muncă.
Producţia fizică se poate exprima prin :

• Q fizică (kg),
• Q valorică (Vt – lei) ;
• Q comercială (cifra de afaceri – lei).
Se calculează următorii indicatori :

• W anuală fizică ;
• W anuală valorică ;
• W anuală comercială.
Q
WAf =
Ns

• Q = producţia totală ;
• Ns = numărul de salariaţi.
Q 485258
WAf2010 = = = 7465.5
Ns 65

Q 500498
WAf2011 = = = 10880.3
Ns 46

Q 985352
= =10158.2
WAf2012 = Ns 97

Vt
WAv =
Ns

• Vt = venit total ;
• Ns = numărul de salariaţi.
Vt 894484
WAv2010 = = = 13761
Ns 65

Vt 1469541
WAv2011 = = = 31944.5
Ns 46

Vt 803395
WAv2012 = = = 8282.42
Ns 97

CA
WAc =
Ns

• CA = cifra de afaceri a întreprinderii ;

• Ns = numărul de salariaţi.
CA 16969301
WAc2010 = = = 261066.1 lei/muncitor
Ns 65
 CA 19475287
= = 423375.8
WAc2011 = Ns 46 lei/muncitor

CA 11778123
WAc2012 = = = 121,423.9 lei/muncitor
Ns 97

Waf este mai mica decât Wav, respectiv Wac. Waf in anul 2010 este mai mica decat Waf in
anul 2011 cu 308239,20 l vin / muncitor si cu 377389,20 l vin / muncitor decat Waf in anul 2012.
Wav este mai mare în 2010 cu 318515,96 lei / muncitor faţă de anul 2011 si cu 307875,66 fata de
anul 2012. Wac este cu 220007,80 mai mare în 2010 decât în anul 2011 si cu 240390,05 decat in
anul 2012.

Pe lângă productivitatea anuală se mai poate şi productivitate zilnică fizică (WZf),

productivitatea zilnică valorică (WZv), productivitatea zilnică comercială (WZc).

Pentru a calcula aceste tipuri de productivităţi trebuie să cunoaştem numărul de

zile/om/an/întreprindere (Z) :

Z = Nzl x Ns, în care :

• Nzl : număr zile lucrate/an ;

• Ns : numărul de salariaţi.
Z2010 = 257 x 65 = 16,705

Z2011 = 254 x 46 = 11,684

Z2012 = 256 x 97 = 24,832

Q
WZf =
Z

• Q = producţia totală ;
• Z = numărul de zile/om/an/întreprindere.
Q 485258
WZf 2010 = = = 29.04u / zi / muncitor
Z 16705
 Q 500498
WZf 2011 = = = 42.84u / zi / muncitor
Z 11684

Q 985352
WZf 2012 = = = 39.68u / zi / muncitor
Z 24832

Vt
WZv =
Z

• Vt = venit total ;
• Z = numărul de zile/om/an/întreprindere.
Vt 894484
WZv 2010 = = = 463.46lei / zi / muncitor
Z 1930

Vt 1469541
WZv 2011 = = = 1064.88lei / zi / muncitor
Z 1380

Vt 803395
WZv 2012 = = = 276.08lei / zi / muncitor
Z 2910

CA
WZc =
Z

• CA = cifra de afaceri a întreprinderii ;

• Z = numărul de zile/om/an/întreprindere.
CA 16969301
WZc 2010 = = = 8792.38lei / zi / muncitor
Z 1930

CA 19475287
WZc 2011 = = = 14.112lei / zi / muncitor
Z 1380

CA 11778123
WZc 2012 = = = 6166.5lei / zi / muncitor
Z 1910
 Pe lângă cele două tipuri de productivităţi (anuală şi cea zilnică) se mai determină şi
productivitatea orară fizică (Waf), productivitatea orară valorică (Wav), productivitarea
orară comercială (Wac).

Pentru a calcula productivitatea orară trebuie să cunoaştem numărul de

ore/om/an/întreprindere (O).

O2010 = 121290

O2011 = 92092

O2012 = 195746

Q
Wof =
O

• Q = producţia întreprinderii ;
• O = numărul de ore/om/an/întreprindere.
Q 485258
Wof 2010 = = = 4u / oră / muncitor
O 121290

Q 500498
Wof 2011 = = = 5.43u / oră / muncitor
O 92092

Q 985352
Wof 2012 = = = 5.06u / oră / muncitor
O 195746

Vt
Wov =
O

• Vt = venit total ;
• O = numărul de ore/om/an/întreprindere.
Vt 894484
Wov 2010 = = = 7.37lei / oră / muncitor
O 121290

Vt 1469541
Wov 2011 = = = 15.95lei / oră / muncitor
O 92092
 Vt 803395
Wov 2012 = = = 4.61lei / oră / muncitor
O 195746

CA
Woc =
O

• CA = cifra de afaceri a întreprinderii ;

• O = numărul de ore/om/an/întreprindere.
CA 16969301
Woc 2010 = = = 139.90lei / oră / muncitor
O 121290

CA 19475287
Woc 2011 = = = 211.47lei / oră / muncitor
O 92092

CA 11778123
Woc 2012 = = = 60.17lei / oră / muncitor
O 195746

Pentru aprecierea eficienţei utilizării forţei de muncă la nivel de

întreprindere, se utilizează indicatorul de productivitate marginală (Wmg), precum şi
elesticitatea productivităţii (Ew).

∆Q
Wmg = = 37.03
∆Z

Elasticitatea productivităţii (Ew) reprezintă cu cât creste CA sau Q la o creştere cu o

unitate a timpului de muncă.

Wmg 37.03
Ew = = = 0,027
WZf 1788,47

3.2. Analiza mijloacelor fixe

 Mijloacele fixe cuprind toate bunurile întreprii care au folosință îndelungată și se
amortizează ( termenul de mijloace se utilizează când exprimăm bunurile întreprinderii în unități
fizice: buc, kg.).

Când exprimarea este valorică se folosește termenul de fonduri, iar dacă exprimarea este
neutră, se utilizează termenul de activ.

Analiza mijloacelor fixe are ca scop identificarea tuturor elementelor care în final
determină un cost de producție și un rezultat exprimat în bogăție non-creată. Practic, analiza
mijloacelor-fixe înseamnă o analiză pe termen lung care răspunde la întrebarea: ce cost din
mulțimea costurilor posibile este optim pentru întreprindere (termenul de optim nu înseamnă
cost minim, poate fi și costul maxim).

Analiza mijloacelor fixe are ca obiect, fundamentarea deciziilor de a investi ( a

achiziționa mașini, utilaje, etc.) sau a dezinvesti (renunțarea la anumite mașini, echipamente
care produc dezeconomie pentru întreprindere). Din acest punct de vedere, la nivel de
întreprindere există mijloace fixe active (care participă direct la procesul de producție) și
mijloace fixe pasive (care sunt în stare de conservare și uzură la nivel de întreprindere).

Raportul dintre mijloacele fixe active și cele pasive determină compoziția tehnologică a
întreprinderii și influențează performanța.

Mijloacele fixe determină capacitatea tehnologică a unei întreprinderi, respectiv

flexibilitatea acesteia de a ține pasul cu inovația și cu cerințele pieței.

Mijloacele fixe se analizează din următoarele puncte de vedere:

1. Din punct de vedere a valorii

2. Din punct de vedere a mobilității
3. Din punct de vedere a structurii
4. Din punct de vedere a efectului în producție
1. Din punct de vedere a valorii se analizează valoarea totală în sens de stoc final (spre
exemplu: valoarea mijloacelor fixe la sfârșitul anului 2010 a fost de x lei) și în sens de stoc
mediu (se calculează media anuală a mijloacelor fixe ca rezultat al mișcărilor intrări-ieșiri).
Valoarea mijloacelor fixe cuprinde informații despre cantitatea de monedă blocată într-un
potențial productiv. Potențialul productiv exprimă capacitatea de producție a unei întreprinderi
cu sens fizic (spre exemplu: capacitatea de producție a întreprinderii X este de 1.000.000
buc/an).

2. Mobilitatea mijloacelor fixe se apreciază cu următorii indicatori:

1) Coeficientul intrărilor (raport între intrări de mijloace fixe și mijloace fixe totale).
2) Coeficientul ieșirilor (raport între ieșiri de mijloace fixe și mijloace fixe totale).
3) Mobilitatea totală a mijloacelor fixe (raport între intrări + ieșiri și mijloace fixe totale).
4) Gradul de uzură a mijloacelor fixe (raport între suma amortizărilor și mijloacelor fixe totale).
5) Gradul de reînnoire a mijloacelor fixe (raport între achiziții noi și mijloace fixe totale).
6) Gradul de modernizare a mijloacelor fixe (raport între modernizări si mijloacele fixe totale).
Indicatorii care exprimă mobilitatea mijloacelor fixe dau informații despre capacitatea
întreprinderii de a ține pasul cu inovația tehnologică (dacă indicatorii enunțați mai sus, au
valoari apropiate de 1, înseamnă că întreprinderea ocupă o poziție concurențială foarte bună).

3. Structura mijloacelor fixe se apreciază calculând coeficientul de structură pe grupe de

bunuri în funcție de efectele în producție.
În acest sens se face raport între mijloacele fixe active și mijloacele fixe pasive, și între
imobilizările totale și cele necorporale.

În general cu cât mijloacele fixe pasive ocupă o pondere mai mare în mijloace fixe, cu
atât firma va avea costuri fixe mai mari și randamente economice mai scăzute.

În procesul de producție, mijloacele fixe determină costuri fixe, iar costul fix este singura
sursă de reducere a costului mediu total (când firma este în economie de scară înseamnă că pe
măsură ce producția crește, costul fix mediu crește), iar în punctul în care toate economiile s-au
realizat, costul mediu total este minim.

4. Efectul utilizării mijloacelor fixe se apreciază cu următorii indicatori:

1) Gradul de utilizare a capacității de producție (raport între producția efectiv obținută și
producția potențială ce poate fi obținută de întreprindere).
Cu cât indicatorul se apropie de 1, cu atât costul fix total este mai aproape de 0.

Dacă valoarea indicatorului este 1, înseamnă că costul fix mediu, a atins valoarea minimă,
caz în care se numește incompresibil, și în acest punct întreprinderea a realizat toată economia,
respectiv este în economie de scară.

2) Gradul de utilizare a timpului de lucru pe fiecare grupă de mijloace fixe (raport între timpul
efectiv lucrat și timpul maxim ce poate fi lucrat cu un mijloc fix).
3) Nivelul de productivitate al mijlocului fix se numește și randamentul mijloacelor fixe –
exprimă cantitatea de producție obținută în unitatea de timp lucrată cu mijloc fix.
4) Economicitatea mijloacelor fixe exprimă consumul de energie, de muncă și de piese de
schimb pe unitatea de timp lucrată cu mijlocul fix.
În general indicatorii care exprimă eficiența mijloacelor fixe se alcătuiește în funcție de
interese ca raport între un rezultat economic și mijlocul fix care a participat la acel rezultat.
Rezultatul economic este tot timpul la numărător: cifra de afaceri, producția totală, venitul total,
marja comercială, profit).
Nr. Denumire / Simbol 2011 2012

crt.
1. Coeficient de structură / Cs 2.72 0.82

2. Mijloace fixe active / MFA

14246632 5336072
(lei)

3. Mijloace fixe pasive / MFP

5228652 6442051
(lei)

4. Mijloace fixe totale / MFT

19475287 11778123
(lei)

5. Intrări de mijloace fixe / I (le) 6 540 864 9 638 752

6. Ieșiri de mijloace fixe /E (le) 0 0

7. Amortizarea /A (lei) 278 376 430 327

8. Coeficientul intrărilor /Ci 0.33 0,81

9. Coeficientul ieșirilor /Ce 0 0

10. Mobilitatea totală /Mt 0,33 0,81

11. Grad de uzură /Gu 0,014 0,036

12. Grad de reînnoire /Gî 0,33 0,81

13. Producția efectiv obținută 500498

985352
/Qf (kg)

Gradul de utilizare a
14. capacității de producție / 0,62 0,72
GuC

15. Producția maximă care se 800 554 1 120 000

poate obține /Qp

16. Timpul efectiv lucrat /Tl 10 010 8 072

 17. Timpul de munca lucrat/ 10 160 8 192
Tmt

Gradul de utilizare a
18. timpului de mijloace fixe / 0,98 0,87
GuT

19. Nivelul de productivitate al 0,02 0,08

mijloacelor fixe /Wmf

20. Cifra de afaceri (lei) 1469541 894484

21. Economicitatea mijloacelor 0,075 0,075

fixe /Emf

a) Coeficientul de structură (CS), se apreciază pe grupe de bunuri în funcţie de

efectele în producţie.
M FA
CS = , în care :
M FP

• MFA = mijloace fixe active ;

• MFP = mijloace fixe pasive.
M FA 14246632
CS 2011 = = = 0.33
M FP 5228652

M FA 5336072
CS 2012 = = = 0,81
M FP 6442051

Coeficientul de structură este mai mare cu 0,17 în anul 2011, faţă de anul
2012, adică, mijloacele fixe active şi cele pasive au scazut în anul 2012.
 b) Coeficientul intrărilor (Ci) reprezintă totalitatea intrărilor de mijloace fixe.
I
Ci =
M FT

• I = intrările de mijloace fixe ;

• MFT = mijloace fixe totale.
6 540 864
Ci2011 = = 0.33
19475287

9 638 752
Ci2012 = = 0.81
11778123

Observăm că coeficientul intrărilor este mai mare în anul 2012 cu 0,03 decât în
anul 2012.

c) Coeficientul ieşirilor (Ce) reprezintă renunţarea la anumite mijloace fixe.

E
Ce =
M FT

• E = ieşiri de mijloace fixe ;

• MFT = mijloace fixe totale.
Ce 2011 = 0

Ce 2012 = 0

Coeficientul de ieşire este zero deoarece nu avem iesiri de mijloae fixe.

d) Mobilitatea totală (Mt)

I +E
Mt =
M FT

• I = intrările de mijloace fixe ;

• E = ieşiri de mijloace fixe ;
• MFT = mijloace fixe totale.
 6 540 864
M t 2011 = = 0.33
19475287

9 638 752
Mt 2012 = = 0.81
11778123

Mobilitatea totală este mai mare în anul 2010 faţă de anul 2009 cu 0,04.

e) Gradul de uzură (Gu) se calculează pentru a vedea cât de folosit a fost un

mijloc fix
în decursul unui proces de producţie.

A
Gu =
M FT

• A = amortizarea ;
• MFT = mijloacele fixe totale.
278 376
Gu 2011 = = 0.02
19475287

430 327
Gu 2012 = = 0.08 .
11778123

Gradul de uzură este mai ridicat în anul 2012 cu 0,01 faţă de anul 2011.

f) Gradul de reînoire (Gî) :

I
Gî= M
FT

• I = intrările de mijloace fixe ;

• MFT = mijloacele fixe totale.
I 6 540 864
Gî 2011= = = 0.33
M FT 19475287

I 9 638 752
Gî 2012= = = 0.81
M FT 11778123
 Gradul de reînnoire este mai mare în anul 2012 cu 0,03, faţă de anul 2010.

Cu cât valoarea acestui indicator este mai mare cu atât mijlocul fix va trebui
reînoit mai repede.

Din punctul de vedere al efortului de producţie, trebuie analizaţi următorii

indicatori :

• gradul de utilizare a capacităţii de producţie (Guc) ;

• gradul de utilizare al timpului de lucru (Gut) ;
• nivelul de productivitate al mijloacelor fixe (Wmf) ;
• economicitatea mijloacelor fixe (Emf).
a) Gradul de utilizare a capacităţii de producţie (Guc) : reprezintă producţia
obţinută şi producţia potenţială ce poate fi obţinută de întreprindere.

Qf
Guc =
Qp

• Qf = producţia efectiv obţinută (l) ;

• Qp = producţia maximă care se poate obţine (l).
Qf 500498
Guc 2011 = = = 0,62
Qp 800 554

Qf 985352
Guc2012 = = = 0,72
Qp 1120 000

Observăm că gradul de utilizare a capacităţii de producţie este mai mare în 2011

cu 0,07 decât în 2012. Aceste valori tind către 1, înseamnând că acest punct se
numeşte incompresibil, adică întreprinderea este în economie de scală.
 b) Gradul de utilizare al timpului de lucru (Gut) :
Tl
Gut =
Tmt

• Tl = timp de muncă lucrat ;

• Tmt = timp de muncă total.
Tl 10010
Gut 2011 = = = 0,98
Tmt 10160

Tl 8072
Gut 2012 = = = 0,98
Tmt 8192

În acest caz valoarea indicatorilor este egală, adică în anul 2011, gradul de
utilizare al timpului de lucru este acelaşi şi în anul 2012.

c) Nivelul de productivitate al mijloacelor fixe (W mf) exprimă cantitatea de

producţie
obţinută în unitate de timp lucrată cu mijloc fix.

Qf
Wmf =
M FT

• Qf = producţia efectiv obţinută (l) ;

• MFT = mijloacele fixe totale.
500498
Wmf 2011 = = 0,02
19475287

985352
Wmf 2012 = = 0,08
11778123

În anul 2011 nivelul de productivitate al mijloacelor fixe este acelasi cu cel

din anul 2010.
 d) Economicitatea mijloacelor fixe (Emf) exprimă consumul de energie de muncă
şi
de piese de schimb pe unitatea de timp lucrată pe mijlicul fix.

CA
E mf =
M FT

• CA = cifra de afaceri a întreprinderii ;

• MFT = mijloacele fixe totale.
1469541
E mf 2011 = = 0.075
19475287

894484
E mf 2012 = = 0.075
11778123

3.3. Analiza mijloacelor circulante

Mijloacele circulante reprezintă bunurile întreprinderii care se consumă la buna

utilizare.

Mijloacele circulante sunt materii prime care au sensul de stocuri.

 Stocurile, determină rentabilitatea corectă a întreprinderii, respectiv o bună
gestiune a acestora determină o bună rotaţie a capitalurilor.

Analiza stocurilor determină decizii pe termen scurt respectiv influenţează

decizia întreprinderii da aşi influenţa producţia prin prisma următorilor termeni :

• stoc mediu ;
• stoc de risc ;
• stoc conjunctural.
Stocul mediu reprezintă cantitatea medie de materii prime, care raportat la fluxul
de ieşiri produse nu determină ruptură de stoc.

Stocul de risc intervine în general la produsele care au consum şi producţie

sezonieră.

Stocul conjunctural apare în momentul în care firma înregistrează scăderi sau

creşteri de stoc, în mod nejustificat.

Din punct de vedere economic, se analizează :

• valoarea stocurilor (S),

• viteza de rotaţie (Vr),
• durata de rotaţie (Dr).

Tabelul 3.3 Analiza mijloacelor circulante (sursa: www.listafirme.ro)

 Nr.
Denumire/ Simbol 2011 2012
Crt

1 469
1. Cifra de afaceri/ CA 894 484
541

4 252 2 255
2. Valoarea stocurilor/ S
300 400

3. Viteza de rotație a stocurilor/ Vr 0,34 0,39

4. Durata de rotație a stocurilor/ Dr 1041.70 907.72

a) Viteza de rotaţie (Vr) : exprima viteza cu care întreprinderea îşi roteşte stocurile
necesare pentru a susţine o valoare dată a vânzãrilor.

CA
Vr =
S

• CA = cifra de afaceri a întreprinderii ;

• S = valoarea stocurilor.
1 469 541
Vr2011 = = 0,34
4 252 300

894 484
Vr2012 = = 0,39 .
2255400

În anul 2011 stocurile se rotesc de 0,15 ori, iar în anul 2012 stocurile se rotesc
de 0,20 ori, rezultă că în anul 2012 stocurile au fost bine gestionate.

b) Durata de rotaţie (Dr) : exprimă timpul în care stocurile se transformă în

produse.
S
Dr = x360
CA

• S = valoarea stocurilor ;
• CA = cifra de afaceri a întreprinderii ;
• 360 = numărul de zile ale unui an calendaristic.
4252300
Dr 2011 = x360 = 1041.7 zile
1469541

2255400
Dr 2012 = x360 = 907.7 zile
894484
 CAPITOLUL 4. CONCLUZII SI RECOMANDARI

Dorinta de dezvoltare pe plan local cat si national a unor producatori din

domeniul agroalimentar a necesitat atragerea fondurilor nerambursabile dar si
asumarea riscului unor imprumuturi pe termen lung (se poate vedea ca din 16 milioane
cifra de afaceri in 2012,o mare parte au constituit datorii catre furnizori,banci).

Faptul ca Romania este o tara in dezvoltare iar nivelul de trai nu este apropiat
celui din Occident,ne-a facut sa incercam pe cat posibil sa ne mentinem preturile cat si
calitatea .Veniturile scazute au facut ca oamenii sa caute intotdeauna ceea ce este mai
ieftin,dar dupa cum bine stim, calitatea vine la un pret ridicat.

Astfel am incercat sa scadem costurile ce vin odata cu furnizorii si ne-am implicat

total in ciclul de productie,cultivand 3.500 hectare de grau.Am deschis o ferma de vaci
de lapte ce adaposteste 750 de vaci rasa Holstein,ceea ce ne ajuta foarte mult in
procesul fabricarii dulciurilor in cofetariile noastre.