Sunteți pe pagina 1din 553
ENCICLOPEDIA TEHNICA DE INSTALATII MANUALUL DE INSTALATIN INSTALATH SANITARE ‘s) - Instalatii de alimentare cu apa rece si calda pentru cladiri civile si de productie; - Canalizarea apelor menajere si pluviale; - Instalatii pentru combaterea incendiilor; - Instalatii de gaze naturale, petroliere lichefiate si tehnologice; - Echipamente si materiale pentru instalatii sanitare si de gaze. Editura ARTECNO Bucuresti, Romania Cuprins ER CUPRINS 1. ELEMENTE GENERALE 1.1 Modul de atribuire a contractelor de concesiune a lucrarilor publice pentru instalatile sanitare, instalatile de alimentare cu apa si canalizare, instalatii de gaze si instalatii pentru fluide tehnologice 2 1.1.1 Modul de atribuire a contractelor de concesiune a lucrérilor publice pentru instalatile sanitare, instalatile de alimentare cu apa si canalizar, instalatit de gaze si instalafil pentru fuide tehnolagice . ..2 1.1.2 reguli de elaborare a documentatiei de atribuire 2 41.1.8 Caietul do sarcini contine in mod obligatoriv, speciticati tehnice 2 1.2 Fazele de elaborare a documentatiel tehnico-economice pentru instalatile sanitare, instalatile de alimentare cu apa si canalizare, instalatii de gaze si instalati pentru fluide tehnologice . 2 1.2.1 Continutul - cadru al stuciulut de prefezabiltate 2 1.2.2 Continutul - cadru al studiului de fezabilitate 3 41.2.3 Continutul - cacku al documentatioi de avizare a lucrarilor de investitl A 1.2.4 Proiectul tehnic 5 1.2.5 Detali de executio 5 1.26 Cartea constructiei 5 1.8 Incadrarea obiectvetor de investiti publice pentu instalail de alimentare cu apd, canalizare, gaze naturale si fluide tehnologice, in sistemele de lucréri hidroadiitare gi de gaze ale localitatilor 5 1.3.1 Autorizatia de construire 5 1.3.2 Planurile urbanistice: PUG si PUZ cen 5 1.3.3 Avize $i acorduri 5 1.4 Cerintele esentiale de caltate si crterilo do performante pentru instalatile sanitare, e alimentare cu apa, canalizare, gaze naturale si fluide tehnologice 8 1.5 Reglementari tehnice specifice pentru instalatii sanitare, de alimentare cu apa, canalizare, gaze naturale si fluide tehnologice : peceee 2. INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA 2.1 Surse de alimentare cu apa 8 2.2 Canttatea si calitatea de apa necesard pentru diferte folosinte| : aan 2.2.1 Structura, normele generale si variafia consumurilor de apa 8 2.2.1.1 Structura consumulul de apa coves coven 8 2.2.1.2 Normele consumului de apa. . ce 9 2.2.1.3 Variatia consumulul de apa : 10 2.2.2 Normele de calitate ale apei nocesare pentru diferite folosinte . eeeeeeeeee (0 2.2. Procesele §i instalatile principale pentru corectarea calitatil apei : 1" 2.2.4 Gestiunea ¢i tarifarea consumulul de apa : : cee 2.2.5 Solutii pentru tratarea apel...... . : 12 2.3 Sisteme si scheme generale de instalatii de alimentare cu apa : poo] 2.3.1 Solutii privind sistemele si schemele generale de alimentare cu apa : 12 2.3.2 Criteril de clasificare si concitii de realizare a instalatilor de alimentare cu apa din ansambluri de clédiri . . 13 2.4 Instalatiinterioare de alimentare cu apa rece si calda pentru consum menajer_ eee 17 2.4.1 Soluti constructive si scheme ale instalatilor interioare de alimentare cu » ap rece 3 ald pentru consum menajer aT 2.4.1.1 Rejele intericare do alimentare cu apa rece si cu apa caldd de consum, in sistem cu contorizare colectiva.... . : ce AT 2.4.1.2 Retele interioare do alimentare cu apa rece si cu apa calda de consum, in sistem cu contorizare incividuala (pe apartament) cee 18 2.4.1.3 Refele interioare de alimentare cu apa rece si apa caldéi de consum, jn sistem cu contorizare individuala la flecare oblect sanitar sau grupuri de obiecte sanitare ..18 2.4.1.4 Reabliitarea si modernizarea instalatilor interioare de alimentare cu ap& rece i ‘apa calda de consum 20 2.4.1.5 implicatile schimbarii destinatiet clini asupra instalatlorintericare do alimontare cu apa rece gi apa cald de consum aa 2.4.2 Materiale si echipamente specifice instalatilor interioare de alimentare cu apa rece si apa caldé de consum viet eens ; cess 22 2.4.2.1 Tevi si fitinguri metalioe : wees Bopaooe24 2.4.2.2 Tevi si fitinguri din materiale plastice ..... sboon tee 22 HEB coprins 2.4.2.3 Armaturi 25 2.4.2.4 Aparate de masura si contro! - 28 2.4.2.5 Obiecte saritare, armaturi si accesori 27 2.4.2.6 Armaturi pentru alimentarea cu apa a obiectelor sanitare” 37 2.4.27 Accesorii pentru obiecte sanitare 40 2.4. Stabilirea tipurilor, determinarea numéruiui obiectelor sanitare si ‘amplasarea lor in planurile de arhitectwra ale clédirii si in scheme . 40 2.4.3.1 Stabilirea tipurilor s1 numarului obiectelor sanitare 40 2.4.3.2 Amplasarea obiectelor sanitare in planurile de arhitectura ale cladril si in scheme 45 2.4.4 Caleulul hidraulic al conductelor de distributle a apei reci si calde pentru consum menajer 45 2.4.4.1 Debite specifice, echivalenti de debite, presiuni normale de utilizare pentru armature obiectelor sanitare : : 46 2.4.4.2 Dabite de calcul pentru dimensionarea conductelor . . +48 2.4.43 Dimensionarea conductelor si calculul pierderilor totale de sarcina 53 ~ Exemple de calcul : 62 255 instalaiinterioare de alimentare cu apd race pentru Comiaterea incenditor 87 2161 Elemonte fundamentale privind securtatea la incendhs a consiuctitor i instaltioraforente 87 2.5.1.1 Conceptia generald privind securtatea la incendia at 2.5.1.2 Prescripti fundamentale privind securitatea la incendiu a constructilor in ansambiu si 1 principalelor parti componente ale acestora 87 2.5.1.3 Presoriptile principale de proiectare si realizare a instalatilor intorioare de alimentare cu ap rece pentru combaterea incendiilor 92. 2.5.2 Materiale si echipamente specifice instalatilor de alimentare cu apa rece pentru combaterea incendilor ; 5 93 2.5.2.1 Detectoare de incendiu . . , 93 2.5.2.2 Centralele de detectie si semnalizare a incendiilor 94 2.5.2.3 Hidranti interior! si echipamente de serviciu 94 2.5.2.4 Sprinklore 96 2.5.2.5 Drencere 98 2.5.2.6 Aparate de control si sernnalizare (ACS) 98 2.5.2.7 Pulverizatoare -... 5 98 2.5.2.8 Tai, fitingurl si armaturi 98 2.53 Inatalai cu hidrantiineriori pentru combateraa incenditor 99 72.5.1 Soluti constructive si scheme ale intalailor de aimentare cu apa rece a hidantlor 29 2.5.3.2 Dimensionarea conductelor instalatilor de alimentare cu aparece a hidrantlor interior! pentru combaterea incendilor oe . 102 Exemple de calcul . = 103 2.5.4 instalati automate cu sprinkle pentru combatoroa incendilor : 105, 2.6.4.1 Echiparea tehnica a clidirlor cu instalalii automate cu sprinklere : 2 105, 2.5.4.2 Soluti constructive si scheme pentru instalatii cu sprinklere ce 107 2.5.4.3 Calculul hidraulle al conductelor de alimentare cu apa rece a sprinkierelor ... wo tt2 = Exemplu de calcul... - i . 144 2.55 instalati cu ctencere pentru combaterea incendilor : we 115 2.5.5.1 Echiparea tehnica a cladirlor cu instalatii cu drencere we AIS 2.5.52 Soluti constructive si scheme ale instaltitor de aimentare cu 998 a drencerelor 115 2.5.5.3 Dimensionarea conductelor instalatilor de alimentare cu apa rece a drencerelor .. . 119 2.56 Instalafii fixe de stingere a incendiului cu apa pulverizaté ....... “119 2.5.6.1 Echiperea tehnic& a cladrilor cu instalatii fixe de apa pulverizaté : 119 2.5.6.2 Soluti constructive si scheme pentru instalati fixe cu apa pulverizata : 119 2.5.8.3 Dimensionarea conductelor instalatiei fixe de stins incendiul cu apa pulverizata ... . 121 2.5.8.4 - Exemple de calcul 121 2.6 Rejole exterioare de alimentare cu apa rece din ansambluri de cad , ve 182 2.6.1 Sisteme, scheme si conditi' de realizare a retelelor exterioare de alimentare cu apai rece din ansambluri de cladiri . . 5 192 2.6.1.1 Aicdtuirea gi claificarea rolelolorexterioere de alimentare cu apa rece = 182 2.6.1.2 Retele extericare de distributie a apei reci in ansambluri de clair ; 2.182 2.6.13 Racordarea InctalatitorInterioare laretelele exteioare de aimentare cu apd sau la surse (bransamente) 133 2.6.1.4 Amplasarea (pozarea)retelolor exterioare de alimentare cu apa rece 134 2.6.2 Materiale si echipamente specifice pentru retelele exterioare de alimentare cu apa rece din ansambluri de cladiri_. ‘i eee i 134 2.6.2.1 Conducte si armaturi . .. . 5 60 2134 2.6.2.2 Hidrant exterior pent stingarea incendilor one 135 Cuprins LM 2.6.2.8 Hidranti pentru stropit spatli verzi 2.6.3 Dimensionarea retololoe exterioare de alimentare cu apa rece din ansambiuri de cladir 2.63.1 Stabilirea tipurilor si numérului punctelor de consum alimentate cu apa rece din retelele exterioare 2.6.8.2 Debite specifice si debite de calcul pentru dimensionarea conductelor exterioare de distributie a apei reci in ansambluri de clédiri 2.6.3.3 Dimensionarea conductelor reielelor exterioare de distributie a apei reci jn ansambluri de clddiri si calculul pierderilor totale de sarcina 2.6.3.4 Dimensionarea conductelor de beansament 2.6.4 Exemple de calcul 2,7 Instalatii pentru acumularea (etocarea) apei reci 2.7.4 Solutii constructive si scheme pentru realizarea instalatilor 2.7.1.1 Rezervoare la sol si ingropate in sol 2.7.1.2 Castele de apa 2.7.1.3 Rezervoare de inaltime 2.7.2 Caloulul volumului necesar (capacitati) ezervoarelor pentru acumularea apel reci 2.7.2.1 Calculul volumulul rezervei de apa pentru combaterea incendiulul 2.7.2.2 Calculul volumului rezervei de apa pentru cazuri de avarii . 2.72.3 Calculul volumulul de compensare pentru consumul de apa in scopuri menajere ‘sau industiale ‘i 2.7.8 Calculul hidraulc al conductelor aferente rezervoarelor de acumulare a apei reci 2.7.8.4 Determinarea diametrului si numarului robinetelor cu plutitor 2.7.8.2 Dimensionarea conductei de preaplin si a conductei de golire a rezervorului de acumulare a apsi reci cos ‘ 2.7.4 Exemple de calcul 2.8 Instalati pentru ricicarea presiunii apei rei - 2.8.1 Elemente de baz prvind funetionarea pompelor in instalatile hidrautice 2.8.1.1 Clasificarea pompalor 2.8.1.2 Curbele caracterstce la turajie constanta, ale unei pompe centituge 2.8.1.3 Calculul indltimii de pompare a apet 2.8.1.4 Determinarea punctului de functionare a instalatiei de pompare. Energia specifica de pompare a apsi 2.8.1.8 Calculul inaltimil geodezice de aspiratie, Cavitatia pompetr 2.8.1.6 Functionarea pompelor cuplate . 2.8.1.7 Reglarea pompolor 2.8.2 Materiale, aparate, echipamente si aoa pent lstalaie de ompare a apet 28.2.1 Pompe . aeons 2.8.2.2 Recipiente de hidrofor . 2.8.2.3 Rezervoare tampon... : 2.8.2.4 Aparate de automatizare, siguranta si control pentru instal de pompare a apel 2.8.3 Solutii constructive, scheme si dimensionarea instalatilor de ridicare a presiunil apei reci 2.8.3.1 Instalatii de pompare a apei, cuplate cu rezervor tampon si recipiente de hidrofor . . 2.8.3.2 Grupuri de pompe cu turatie variabila, cuplate in paralal (sistem HYDROMULTI, 2.8.3.3 Instalatii de pompare a apei, cuplate cu rezervor tampon si rezervoare de inaitime .. 2.8.3.4 Particularitati ale instalatilor de pompare a apei necesara stinger incendiului 2.8.4 Exemple de calcul... ..- Seeeeenee seers 29 Instalatii centrale pentru prepararea apel calde de consum 2.9.1 Solutii constructive si scheme de instalafi 29.1.1 Elemente de baz4 pentru adoptarea solutilor constructive si schemelor de instalat 2.9.1.2 Instalatil centrale de preparare a apei calde de consum, in sisteme cu acumulare 2.9.1.3-Instalatii centrale de preparare a apei calde de consum, in sisteme fré acumulare 2.9.2 Materiale si echipamente pentru instalatii centrale de preparare a apei calde de consum 2.9.2.1 Schimbétoare de cldurd cee 2.9.2.2 Pompe de circulatie a apel calde de consum . .. : 2.9.2.3 Armaturi de inchidere, reglare, siguranté si control... <<... 2.9.3 Calculul instalatilor centrale de preparare a apei calde de consum 2.9.8.1 Debitul de calcul pentru apa caldé de consum ... . : 2.9.3.2 Necesarul de caldurd pentru prepararea apel calde de consum 2.9.8.3 Calculul termic al boilerului...... 2.9.3.4 Calcuiul volumuilu (capacitti) rezervoarelor (acumulatoarelor) d2 apa calc (ffra sorpentina interioard de incalzire) 5 2.9.3.5 Caleulul termic al schimbatoarelor de calduré recuperate, cu crculatia agontilor termici in contracurent ..... ‘i er 138 135 135 137 143 143, 143, 148 148. 148 149 150 150 150 151 = 182 153 184 = 184 155 2186 156 156 156 187 188 158 159 161 164 164 165 165 = 165 165 = 165 168 168 169, 170 172. 172 472 272 175 Av? 177 177 178 - 178 178 -.178 -.178 179 179 Ha 1s 2.9.4 Rejele de conducte pentru distributia si circulatia apei calde de consum .. . . 181 2.9.4.1 Relele de conducte pentru distributia apei calde de consum el 184 2.9.4.2 Retele de conducte pentru circulatia apei calde de consum .... +182 2.9.4.3 Calculul pierdetilor de céldura ale relelelor de transport si distibuire a apel calde de consum . .183 2.9.4.4 Calculul debitelor de apa din conductele de circulatio . 185 2.9.5 Exemple de calcul ‘i oe 185 2.96 Utlizarea surselor regenerabile pentru prepararea apei calde de consum 189 2.9.6.1 Utilizarea apelor geotermale pentru prepararea apei calde de consum . .. . 189 2.9.6.2 Utlizarea energie! geotermnale cu pompe de caldurd pentru prepararea ape calde de consum . 192 2.9.6.8 Utiizarea energiei solare pentru propararea apei calde de consum ... 2... .eeeeeee+ +192 2.10 Instalatii locale pentru prepararea apei calde de consum .. .. . = 205 2.10.1 Aparate electice pentru propararea locala a apei calde de consum 208 2.10.1.1 incdlzitoare electrice instantanee .. . . 30 Been 205) 2.10.1.2 Bollere electice 208 2.10.2 Aparate pentru prepararea localé a apei calde de consum, folosind gaze naturale ......... 205 2.10.2.1 incalzitoare instantanee de apa i vo vevee eens 205 2.10.2.2 Boilere generatoare de apa caldé .. sogb90co5q0900s09008 7) 2.10.3 Cazane pentru prepararea local a apei calde de consum 206 2.11 Tehnologii de executare si montare a instalatilor de alimentare cu apa cee eee eee ee 208 2.11.1 Organizarea lucrarilor de executare si montare a instalatilor de alimentare cu apa 206 2.11.2 Trasarea instalatilor intorioare de alimentare cu apa rece si cald& de consum 206 2.11. Executarea strépungerior si sliturilor in elemente de constructie in vederea ‘montarilinstalatilor interioare zor 2.11.4 Tehnologia de executare si montare a retelelor interioare de conducte si a armaturilor anexe . 207 2.11.4.1 Executarea si montarea conductelor principale de distributie a apei - 207 2.1.4.2 Montarea coloanelor .. sees e209 2.11.43 Montarea conductelor de legatura de la coloane la armature objectelor sanitare 209 2.11.4.4 Montarea armaturlor oblectelor sanitare . . Sceeeeee eee eee 210 2.11.5 Montarea obiectelor sanitare si a acossorilor acestora 5 coe 210) 2.11.6 Tehnologia de executare si montare a conductei de bransament .. . . coe 210 2.11.7 Montarea retelelor exterioare de alimentare cu apa rece cu apa calda de consum ..........211 2.11.7.1 Montarea subterana a conductelor refelelor exterioare cu alimentare cu apa rece an 2.11.7.2 Montarea aerian& a conductelor retelelor exterioare de alimentare cu apa ............ 212 2.11.8 Montarea echipamentolor si utilajelor .. .. ; . 212 2.11.8. Montarea pompelor si racordarea la instalatic Peeereey 212 2:11.82 Montarea ecipamenteler de pompare a apel, cuplat cu J recipiente de hidrofor 212 2.1.8.3 Montarea rezervoarelor aoe coven 2B 2.11.9 Probarea si receptia instalatilor cu apa... 213 2.11.9.1 Proberea si receptia instalatilorinterioare de alimentare cu apé rece si apa cal de consum 2.11.92 Probarea si receptia rojeielor exterioare de alimentare cu apa. 2.12 Exploatarea instalafilor de alimentare cu apa 2.13 Exploatarea instalatilor de alimentare cu apa... 2.19-1 Sisteme i tehnologi de reabiltare si modernizare a conductelor 2.13.2 Metode de reabilitaresi modernizare a conductelor de alimentare cu apa 2.19.2.1 Metoda Compact-Pipe feeeeeeee ees . 2.19.2.2 Metoda Siipiine - 2.13.2.3 Metoda Sublime fees 2.13.2.4 Metoda GFK-Liner - : 2.18.25 Swageliming 2.13.2.6 Metoda Rolldown 2.18.2.7 Metoda Short Liner 2.13.2.8 Metoda Berstuning 2.18.2.9 Metoda Pilot Pipe . 2.13.2.10 Metoda Microtunneling ‘8. INSTALATII DE CANALIZARE 8.1 Caracteristicile apelor uzate gi normele de protectie a mediului weet e eee eee 222M 3.1.1 Caracteristicile apelor uzate 224 3.1.2 Conditile de evacuare a apelor uzate in canalizaie localtatior si normele de protectie amedilui ........ perenne co4 3.2 Sistome 5 scheme generale do realzare a instalatilor de canalizare - : 225 3.3 Instalatilinterioare de canalizare a apelor uzate menajere . cee Cuprins 3.3.1 Solutii constructive pentru retelole interioare de canalizare a apelor uzate menajere 207 9.3.1.1 Retele de conducte peniru evacuarea apelor uzate menajere 207 3.3.1.2 Conducta de ventilare naturala a retelei de canalizare a apelor uzate menajere 230 8.8.1.3 Racordarea instalatilor interioare de canalizare a apelor uzate la reteaua exterioard de canalizare : . 231 3.8.2 Materale 51 echipamente specilice instalaftorinterioare de canalizare a apelor uzate menaiere 232 3.3.2.1 Tevi, tuburi si piese de legatur’ pentru canalizéri 232 3.3.2.2 Ventile de scurgere pentru obiecte sanitare 234 3.3.2.8 Sifoane pentru obiecte sanitare, masini de spalat vase si masini de spalat rufe 2235; 3.3.24 Sifoane de pardoseala : 235 9.3.2.5 Inchizatoare cu sertar contra refulérii apei uzate 236 3.8.8 Dimensionarea conductelor retelel interioare de canalizare a apelor uzate menajere 236 3.3.3.1 Debite specitice, echivalenti de debite si debite de calcul 236, 3.8.3.2 Calculul hidraulic de dimensionare a conductelor de canalizare a apelor uzato menajere 238 = Exemple de calcul Tepes 238 3.4 Instalati interioare de canalizare a apelor uzate industriale ++ + 263 3.4.1 Solutli constructive pentru retelele interioare de canelizare a apelor uzate industtiale 263 3.4.2 Materiale specifice instalatiior interioare de canalzare a apelor uzate industriale 263 3.4.3 Dimensionarea conductelor retelei interioare de canalizare a apolor uzate industriale 264 3.4.3.1 Debite specifice si debite de calcul pentru dimensionarea conductelor de canalizare a apelor uzate industriale 264 3.4.3.2 Caleulul hidraulic de dimensionare a conductelor de canalizare a apelor uzale industiale | 264 3.5 Instalatitinterioare de canalizare a apelor meteorice 264 3.8.1 Solutii constructive pentru instalatile interioare de canalizare a apelor meteorice 264 3.5.2 Materiale si echipamente specifice instalatillor de canalizare a apelor meteorice 265 8.5.8 Dimensionarea conductelor retelei interioare de canalizare a apelor meteorice . 267 8.5.3.1 Debitele specifice ale receptoarelor de ape meteorice si debitele de calcul pentru dimensionarea conductelor 287 3.5.3.2 Calculul hicraulic de dimensionare a conductelor de canalizare @ apelor meteorice =. 287 3.5.4 Exemple de calcul . ‘i 275 3.6 Retele exterioare de canalizare din ansambluri de cladiri 276 3.6.1 Incadrarea reteleior extericare de canalizare din ansambiuri de clair in schemele si sistemole de canalizare a localititilor 276 3.6.2 Materiale si echipamente utiizate fa realizarea retelelor exterioare do canalizare din ansambluri de ckidiri ‘ 5 3.6.3 Constructii accesorii ale refelclor exterioare de canalizare din ansambluri de clad 3.6.4 Dimensionarea conductelor refelelor exterioare de canalizare din ansambluri de clédti 3.6.4.1 Debite de calcul peniru dimensionarea conductelor 3.6.4.2 Dimensionarea conductelor retelei exterioare de canalizare din ansambluri de clad 9.6.4.3 Dimensionarea gurilor de scurgere 3.6.4.4 Dimensionarea deversoarelor 3.6.4.5 Dimensionarea bazinelor de retentie 3.6.5 Profilul longitudinal al refelei exterioare de canalizare din ansambluri de old 3.6.6 Exemple de calcul 3.7 Instalafii de pompare a apelor de canaiizare 287 3.7.1 Soluti constructive si scheme pentru instalati de pompare @ apelor de canalizare |||. 287 8.7.2 Echipamente si utilaje specitice folosite pentru pomparea apelor de canalizare - 287 3.7.3 Calculul instalatiilor de pompare a apelor de canalizare sees 289 - Exemplu de calcul . . . ce 201 3.8 Instalati locale de epurare a apelor uzate . : 291 3.8.1 Procedee, procese si scheme generale de epurare 2 apelor uzate ce +291 3.8.1.1 Procedee de epurare a . 291 3.8.1.2 Procese principale folosite la epurarea apelor uzate : 291 3.8.1.3 Scheme gonerale de epurare a apelor uzate wees 288 3.8.2 Echipamente, utilaje si aparate pentru epurarea localé a apelor uzate ceeeeee 295 3.8.2.1 Grdtare si site. . : ; 2. 295 3.8.22 Soparatoare de nisip, namol sau resturialimentare : 295 3.8.2.3 Separatoare de grésimi sau uleiuri an 2+ 296 3.8.2.4 Echipamente si instalatii locale de epurare chimicé a apelor uzate 299 8.8.2.5 Echipamente 51 instalati locale de epurare mecano-biologied artificialé a apelor uzate 300 3.9 Tehnologii de executie si montare a instalatillor de canalizare . 301 3.9.1 Scule, utlaje si dispozitive folosite la executia si montarea instalatilor de canalizere - = 301 ivi | Cuprins 8.9.2 Montarea retelelor interioare de canalizare - - 801 3.9.3 Racordarea obiectelor sanitare la reteaua interioara de canalizare 303 3.9.4 Montarea receptoarelor de ape meteorice .. 807 3.9.5 Executarea retelelor exterioare de canalizare din ansambluri de clacini 307 3.9.5.1 Trasarea si executarea santurilor pentru montarea tuburilor de canalizare . .. 307 3.9.5.2 Montarea conductelor (tuburilor) de canalizare -.-- 807 3.0.53 Executarea construct accesori ale retelelr extorioare de canalzare 308 3.9.6 Probarea si receptia instalatilor de canalizare coe - 308 3.9.6.1 Instalati interioare ..... 7 eeeeeer eee 308 3.9.6.2 Instalatillor exterioare de canalizare 308 3.8,7 Elemente necesare pent slaborarea iniructiunlor de exploatare a instalatiloe de canalizare . . 308 4, INSTALATII SANITARE PENTRU FOLOSINTA PUBLICA 4.1 Bazine de Inot (piscine) oe : oss 810 4.1.1 Categotil de bazine de int : 310 4.1.2 Caltatea apei din bazinele de inot .. .. oe Mt 413 Soluti conetuctive si scheme de realizare @ nsalaitor hidraulice pentru bazine de tnot - 312 4.1.3.1 Schema generalé a instalatilor de tratare a apei ce B12 4.1.82 Digpositve do proluare de supratata: deversoare, sparge-val,rigole. skimere =. 312 4.1.8.3 Prize de aspiratie ; peeeeeees . 313 4.1.84 Prize do fun (piese de evacuare) ae oreo 313 4.1.3.5 Duze de inject , . ae 313. 4.1.36 Dispozitve (echipamente) pentru inot in contvacurent oH 34 4.1.8.7 Dispozitive (echipamente) pentru hidroterapie 314 4.13.8 Dispostve (echipamente) pentru spalarea bazinelor de inot . 2 M4 4.1.4 Dimensionarea instalatilor hidraulice ale bazinelor de inot . . .. woe 4 4.1.4.1 Debitul de calcul... aeeey cee B14 4.1.4.2 Calculul instalatiei de tratare a apei : . 314 4.2 Bai publice a ween BIB 4.3 Bucdtari mari pentru restaurante, hotel, spitale, cantine . tr 4.4 Spitale, policiinici, comploxe balneare 7 . - si 4,8 Spalatori de rufe si curatatori chimice : . 318 4.6 Closete publice : oo peeeeeer : 318 4,7 Fantani arteziene cu jocuri de apa oe cere ponoo 4.8 Fantani publice pentru baut ap& 6... ees : 5 . 322 49 Instalatii pentru stropit spatil verzi , sane BOB 4-10 Instaati do alimontaro cu apa si canalizare in piste pubiice fixe sau volanto, amplasate in aer liber. . 5 923, 5. INSTALATI SANITARE IN CLADIRI IZOLATE 5.1 Instalaii locale de alimentare cu apa rece 5.2 Instalati locale de canalizare 6. INSTALATII DE GAZE NATURALE COMBUSTIBILE 6.1 Proprietiile fizice principale ale gazelor naturale combustible... .. cee 330 6.1.1 Stiri de referinté pentru gaze naturale combustibile A coos pees 6.1.2 Treptele de presiuni in instalatile de gaze naturale combustibile . . ays .930 6.1.3 Densitatea gazelor naturale combustibile ... een 330 6.1.4 Vascoritatea gazelor naturale combustibile eanbbo059 ars 330 6.2 Arderea gazolor naturale combustible... 6... 6... aoe Pee 1 980 6.2.1 Temperatura de aprindere . ' aoe cess 334 6.2.2 Limite de amestec ... : 5 331 6.2.3 Viteza de ardere 331 6.2.4 Autoaprinderea sau explozia oe eeeeeere see) 6.255 Calcul arderii gazelor naturale combustible... wees perrer aca 6.2.6 Ardere completa, ardere incompleta = eeereerr tooo) 6.2.7 Controtul arderi = 335 6.3 Materiale 61 aparato penta instalatii de gaze naturale combustible - 337 6.3.1 Tevi si fitinguri metalice - 337 6.3.2 Teu i finguri din potietend (PE) de inata densitate eee ere .. 337 6.3.3 Armaturi . ooo : . 337 6.3.4 Arzatoare de gaze naturale combustibils vice ee ees aren -- 838 6.3.5 Aparate do utiizere a gazelor naturale combustibil . 339 6.3.6 Detectoare de gaze, dispozitive si armaturi de siguranta si blocare 6.3.6.1 Detectoare de gaze 6.3.6.2 Supape do blocare a conductelor de gaze naturale combustibile 6.3.6.3 Dispozitive de siguranta cu flacdra de veghe 6.3.6.4 Supape de siguranta 6.3.7 Filtre de praf pentru gaze naturale combustibile 6.3.8 Soparatoare de lichide 6.3.8.1 Separatoare gravitationale 6.3.8.2 Separatoare contrifugalo 6.3.9 Regulatoare de presiune pentru gaze naturale combustible 6.3.9.1 Regulatoare automate de presiune, cu actionare direct 6.3.9.2 Regulatoare automate de presiune, cu actionare indirecta 6.3.10 Aparate pentru masurarea si inregistrarea debitelor de gaze naturale combustible 6.3.10.1 Contoare volumetrice 6.3.10.2 Contoare diferantiale 6.3.11 Aparate pentru masurarea presiunii gazelor naturale combustible 6.4 Instalatitinterioare de utilizare a gazelor naturale combustibile 6.4.1 Condit pentru utiizarea gazelor naturale combustibile in cladiri 6.4.2 Solutii constructive si scheme de realizare a instalatilor interioare de utilizare a gazelor naturale combustibile 6.4.2.1 Scheme generale de realizare a instalatilor interioare de gaze naturale combustible 6.4.2.2 Solutii constructive pentru racordarea aparatolor de utlizere si a arzatoarelor de gaze naturale combustible fa releaua de conduct 6.4.2.3 Solutii constructive pentru realizarea retelei interioare de distributio a gazelor naturale combustible 6.4.2.4 Asigurarea aerulul neceser arderi si evacuarea gazelor de ardere 6.4.3 Dimensionarea conductelor instalatilor interioare de utiizare a gazelor naturale combustibile de joasé presiune 6.4.9.1 Debite de calcul pentru dimensionarea conductelor de gaze naturale combustible de joasa presiune 6.4.3.2 Stabilirea céiderilor de presiune disponibile pentru dimensionarea conductelor instalatilor interioare de gaze naturale de joasA presiune 6.4.3.3 Dimensionarea conductelor de gaze naturale combustibile - Exemple de calcul 8.5 Brangamente si racorduri ale inetalatilr interioare la retelele extericare de gaze naturale combustible 8. Stati gi posturi de reducere si reglare a presiunil si masurare a debitelor de gaze naturale combustibile 6.6.1 Statii cu 0 singura treapta de reducers si reglare @ presiunii si masurare a debitull de gaze naturale combustibile ; 6.6.2 Statii cu doud sau mai multe trepte de reducere si reglare a presiunii si mésurare 1 debitelor de gaze naturale combustibile 6.6.3 Posturi pentru reducerea si reglarea presiunii si masurarea debitelor de gaze naturale combustibile 6.6.4 Constructii pentru stati si posturi de reducere si reglare a presiunii si masurare a debitelor de gaze naturale combustibile 67 Retele oxtorioare de gaze naturale combustibile 6.7.1 Soluti constructive si scheme pentru rejelete exterioare de gaze naturale combustible 6.7.2 Protectia anticorosiva a conductelor exterioare de gaze naturale combustibile 6.7.2.1 Cauzele care provoac’ coroziunea conductelor metalice pentru transportul si distributia gazelor naturale combustibile 6.7.2.2 Masutle de protectie anticorosiva a conductelor extericare de gaze naturale combustibile 6.7.8 Dimensionarea conductelor refelei exterioare de gaze naturale combustible 6.7.3.1 Debite de calcul pentru dimensionarea conductelor refelelor exterioare de gaze naturale combustible 67.8.2 Stablivea caderilor de presiune disponibile pentru dimensionarea conductelor refelelor exterioare de gaze naturale de joas& presiune 67.8.3 Dimensionarea conductelor retelel exterioare de gaze naturale combustible (presiune medie sau redusa) 6.8 Tehnologia de executare si montare a instalatilor de gaze naturale combustibile 6.8.1 Tehnologil de miontare a instalatilor interioare de gaze naturale combustibile Cuprins 339 339 340 at 341 342 342 342, 342, = 342 344 346 48, 348 ag 360 351 388 360 361 - 361 362 363 363 363 365 365 367 367 367 368 268 370 370 FE cuprins 6.8.1.1 Montarea contoarelor de gaze naturale combustibile 6.8.1.2 Montarea coloanei de alimentare cu gaze naturale combustible @ instaatciinterioare 6.8.1.3 Montarea reteleiinterioare de distribute a gazelor naturale combustibile 6.8.1.4 Montarea arzatoarelor si aparatelor de utilizare 6.8.1.5 Probarea si receptia instalatilor interioare de gaze naturale combustibile 6.8.2 Tehnologia de montare a bransamentelor de gaze naturale combustibile 6.8.3 Tehnologia de montare a statilor si posturilor pentru reducerea si ‘eglarea presiunil gazelor naturale combustibile 6.8.3.1 Amplasarea si montarea echipamentelor 6.8.3.2 Probarea si receptia statilor si posturilor de reglare 6.8.4 Tehnologia de montare a retelelor exterioare do gaze naturale combustible 6.8.4.1 Montarea subterand a retelelor extericare de gaze naturale. 6.8.42 Montarea aeriana a retelelor exterioare de gaze naturale 6.8.4.3 Probarea si recepiia relelelor exterioare de gaze naturale combustibile 6.9 Elemente necesare pentru elaborarea instructiunilor de exploatare 2 instalailor de gaze naturale combustibile 7. INSTALATII DE GAZE PETROLIERE LICHEFIATE 7.1 Proprietitil principale ale gazelor petroiere lichefiate 7.2 Arderea gazelor petrolire lichetiate 7.3 Materiale, aparate si butelil pentru gaze petolire lichefiate 7.3.1 Tew si ftinguri metalice 7.3.2 Racordr flexible : 7.33 Recipiente pentru gaze petvoliee lichefate . 7.83.1 Recplente motile (bute) pentru gaze petrotere Kehotiate 7.3.3.2 Recipiente stabile pentru gaze petrolere lichefiate 7.3.4 Armaturi 7.3.4.1 Robinete pentru conducte 7.8.4.2 Robinete peniru buteli de gaze petroliere lichefiate . 7.3.43 Armaturi pentru recipiente stabile de gaze petroliere lichetiate 7.35 Regulatoare de presiune pentru gaze petroliere lichefiate 7.366 Contoare de gaze petroliere lchefiate 7.3.7 Arzétoare si aparate de ultlizare pentru gaze petroliee lichefiate 7.4 Instalaitinterioare de uilizare a gazelor petroliore lichefiate 7.4.1 Solutt constructive gi scheme pentru instalati iterioare de utlizare ‘a gazelor petroliere lichefiate 7.4.1.1 Instalati intorioare de gaze petrolie® lichefiate, cu conducte din fevi din ofet ....... . 7.4.12 Instalati locale de gaze petroliere lichefiate, cu racordurl flexibile 7.42 Dimensionarea conductelor cu tevi din otel pentru instalati de gaze pevoliere lichefiate - Exemple de calcul 7.5 Instalatiexteioare de gaze petrotere lichefate - : 7.5.1 Instalati de depozitare in recipiente mobile (buteli) a gazelor petroliere lchefiate 7.5.1.1 Schema generalé si functionarea instalatiei de depozitare in recipiente mobile a gazelor petroliere lichefiate 7.5.1.2 Constructia instalatiei de depozitare in recipiente mobile a gazelor petroliere lichefiate . . 7.5.2 Instalatii de depozitare in recipiente stabile a gazelor petroliere lichefiate . 7.5 Relele exterioare de gaze petroliere lichefiate 7.6 Tehnoiogii de executare si montare a instalatiior de gaze petroliee lchefiate 7.6.1 Montarea instaletilor interioare de gaze petroliere lichefiate : 7.6.1.1 Montarea instalatilor interioare de gaze petroliere lichefiate, ‘cu conducte ou fev! din otel 7.8.1.2 Montarea instalatilorinterioare de gaze petroliee lchefiate, ‘cu racorduir flexible : wees 7.6.2 Montarea instalatilor exterioare de gaze petroliere lichafiate : . 7.6.2.1 Montarea instalatilor de depozitare in recipiente mobile ‘a gazelor petroliere lichefiate 7.6.2.2 Montarea instalatilor de deporitare in recipionte stabile ‘a gazelor petroliere lichefiate . 7.6.2.3 Montarea refolelor exterioare de gaze petroiere lichefiate ..........-- 7.6.3 Probarea si receptia instalailor de gaze petroliere lichetiate 370 370 370 an art at 372 872 372 872 372 373 373 373 376 376 376 376 378 - 376 376 377 S77 377 377 378 378 373 - 379 373 379 379 380 381 384 382 = 382 382 382 384 384 385 - 385 385 385 386 - 386 7.6.3.1 Proba preliminara 7.6.3.2 Proba de rezistenta 7.6.33 Proba de etanseitate 7.7 Elemente necesare pentru elaborarea instructiunitor de expiGatare a instalatlilor de gaze petroliere lichefiate 8. INSTALATII DE FLUIDE TEHNOLOGICE 8.1 Instalatii de aer comprimat 8.1.1 Solutii constructive si scheme pentru realizarea instalatilor de aer comprimat 8.1.1.1 Elomentele componente si clasificarea instalatilor de aer comprimat 8.1.1.2 Instalatii locale de aer comprimat 8.1.1.8 Instalatii centrale de aer comprimat 8.1.44 Reteaua de conducte a instalatiei centrale de aer comprimat 8.1.2 Materiala, echipamente si utilaje specifice instalatillor de aer comprimat 8.1.2.1 Compresoare de aer 8.1.2.2 Rezervoare-tampon pentru aer comprimat 8.1.2.3 Filtre de ae 8.1.2.4 Uscatoare de aer comprimat 8.1.3 Dimensionarea conductelor instalatilor de aer comprimat = Exemplu de calcul 8.2 Instalatii de oxigen 8.2.1 Proprietaile si utlizarle oxigenulul 8.2.2 Solutil constructive si scheme pentru instalatii de oxigen 8.2.2.1 Instalatii pentru distributia si utiizarea oxigenulul gazos 8.2.2.2 Instalatil pentru transportul si distributia oxigenului lichid| 8.2.3 Materiale, echipamente si aparate pentru instalati de oxigen 8.2.3.1 Conducte si armaturi 8.2.3.2 Buteli de oxigen 8.2.3.3 Reductoare de presiune pentru oxigen 8.2.4 Dimensionarea conductelor de cistributie a oxigenulul gazos ~ Exemplu de calcul 3 Instalatii de acetilend 8.3.1 Proprietitile si utlizarile acetilonel 8.3.2 Solu constructive si scheme pentu instalafi de acetilend 8.3.2.1 Statii centrale pentru producerea si distributia acetilenei 8.3.2.2 Retele de conducte pentru distrbutia acetilenei 8.3.2.3 Instalatil locale pentru distibutia si utiizarea acetilenei 8.3.3 Materiale si aparate pentru instalatle de acetilend 8.3.3.1 Generatoare de acetilend 8.3.3.2 Aparate pentru spalarea, epurarea gi rcirea acetilenel 8.3.3.3 Dispozitive de siguranta pentru instalatile de acetilend 8.3.3.4 Butolii de acetilend 8.3.3.5 Reductoare de presiune pentru acetilen’ 8.3.3.6 Tevi, ftinguri si armaturi pentru instalatii de acetilena 8.3.4 Dimensionarea instalatilor de acetilend 8.3.4.1 Debitul de acetitend produs de un generator... ... 8.3.4.2 Debite de apa necesare pentru producerea si racirea acetilenei 8.3.4.3 Dimensionarea conductelor pentru distributia acetilenei ~ Exemplu de calcul ary cee 8.4 Instalati de hidrogen coos : 8.4.1 Proprietiile si utlizrile hidrogenulu 8.4.2 Instalatii pentru distributia hidrogenului 8.5 Instalati cu fide tehnologico folosite pentru combaterea incendilor 8.5.1 Instalatii cu dioxid de carbon 8.5.1.1 Proprietatile dioxidului de carbon ca substanté de stingere a incendilor 8.5.1.2 Echiparea tehnicd a cladirilor cu instalatii de stingere a incendillor cu dioxid de carbon 8.5.1.3 Soluti constructive si scheme pentru instalati de stingere a incendilor cu dioxid de carbon 8.5.1.4 Materiale, echipamente, dispozitve si aparate pent instalatile de stins incendia cu dioxid de carbon 8.5.1.5 Dimensiunea conductelor instalatitor cu dioxid de carbon 8.5.2 Instalatii fixe de stingere a incendiilor cu FM200 386 386 386 387 390 390 390 390 320 391 392, 392 - 393 393 394 395 395 395 386 396 397 397 397 398 398 398 398 399 399) 399 = 399 401 401 401 402 402 402, 402 402 402 402, - 403 403 403 403 403 403 403 403 404 404 - 406 “407 Ea Cuprins 8.5.2.1 Propretitile substante de stingare a incendilor FM200 8.5.2.2 Soluti constructive si scheme pentru instalati de stingere @ incenditor cu FM200 8.5. Instat cu azot 8.53.1 Propretatile azotulu ca substanta de stingere a incon 8.5.82 Soluti constructive si scheme pentru instalai fixe de inertizare sau stingere a incencilor cu azot 8.5.3 Dimensionarea instalatiior Fixe de inertzare sau stingere a incencilor cu azot 8.5.4 Instalatit do stingero a incendior eu spur 8.5.4.1 Propeetile spumantlor concentati si ale spumei folasite la stingorea incendilor 8.5.42 Soluti constructive si scheme pentru instalatile Ge stingere a incenditor cu spur 8.5.43 Dimensionarea instalatilor de stingere cu spumé 8.5.5 Instalati cu pulbor stingatoare de incencitu 8.5.5.1 Proprietatile pulberilor sting&toare de incendiu 8.5.52 Solu constructive si schema pentru instaat cu pulberistingétoare de incendiu 8.6 Tehnologi de executare si montare a instalailor cu fue tehnologice 8.6.1 Instalati de ace comprimat . 8.6.2 instaati do oxigen : 8.633 Instalati de acetilend « 8.6.4 Instat cu fuide tohnologice folosite pentru combaterea incendilor - 8,7 Elemente necesere pentru elaborerea instructiunilor de exploatare 8 instalatilor cu fluide tehnoogice 9, METODOLOGIA DE CALCUL A PERFORMANTELOR ENERGETICE A INSTALATILOR DE APA CALDA DE CONSUM 811 Obiect, domeniul de aplicare, acte normative conexe, terminologii, notati 9.1.1. Obiectul metodologiel si domeniul de aplicare 9.1.2. Acte normative conexe, terminologii, notati 9.1.3, Notati, unitati de masura 9.2 Clasificarea instalatior de alimentare cu apa cald de consum 9.2.1 Sisteme de preparare a apei calde de consum in functie de numérul de surse de energie side zone de distributie 9.2.2, Sisteme centrale de preparare a apei calde de consum in functie de sistemele de inedlzire 9.2.3. Combustibilul utlizat pentru cazanele centralelor termice 9.2.4. Regimul de alimentare cu apa rece 9.3 Energia utiié pentru instalatile de alimentare cu apa caida de consum 9.8.1. Elementele componente ale instalatiei de alimentare cu apa cald& de consum 9.3.2 Pierderle de caldura aferente instalatiel de alimentare cu apa calda de consum 9.3.3, Perioadele de calcul 9.4 Recuperarea pierderilor de caldura 9.5 Energia auxilara totala necesara pentru instalatia de alimentare cu apl caldé de consum 9.6 Necesarul de céldurA pentru prepararea apel calde de consum (energia uti neta) 407 408 408 408 408 - 409 410 Ato an 413 413 413, 414 44 ats 415 ats 415 ats 418 418 420 421 at 422 9.6.1. Necesarul de cAldura pentru prepararea apei calde de consum, pe baza volumului de apa furnizat la consumator 9.6.2. Temperatura de utlizare a apei calde 9.6.3. Temperatura apel reci 9.6.4. Volumul necesar de apa caida de consum 9.6.4.1. Volumul necesar de apa cald& de consum calculat cu debite specifice oo 9.6.4.2. Volumul necesar de apa caléa de consum calculat pentu locuinte unifamiale 9.6.5. Volumul de apa cald& de consum corespunzator pierderilor si risipei de apa, calculat cu pierder specifice de apa calda de consum 9.6.6. Volumul de apa caldéi de consum corespunzéitor pierderilor si risipei de apa, calculat cu cosficienti acimensionali 9.6.7. Volumul de ep cald’ de consum corespunator pierderilor 5 risipei de apa, calculat cu valori tabetare 9.7 Metoda de calcul a necesarulul de energie termica aferentsistemelor de cistibutie a apei calde de consum ce veeeeees 9.8 Pierderile de edlduré pe conductele de ditto 4 apoi calde do consurn 9.8.1. Generalitati . ee ceceteta ee A22 - 423, 423 = 423, 423, AA = 424 Cuprins EH 9.8.2. Pierderle de caldura ale conductelor de dlistributie calculate in functie de marimea suprafetel focuibile . .. 24 9.8.2.1. Metoda de calcul simplifcata aoeeeee eer = A246 9.8.2.2. Metoda cu date intabulate . 24 9.8.3, Pierderile de cldura pe traseul conductelor de distributie, calculate pe baza tipurlor de armaturi pentru consumul apet calde 424 9.8.4, Piorderile de caldurd pe traseul conductelor de distributie, calculate utilizand © metoda detaliaté de calcul 424 2.9. Pierderile de caldurd aterente uneiretele de cistributle @ apel calde de consum, in cazul prezentel rejelei de recirculare a apei calde de consum 428 9.9.1. Determinarea pierderilor de caidura pe conductele de recirculare a apei calde de consum utiizand fungimea tronsoanelor = 426 9.9.2. Determinarea pierderilor de caldura pe © conducté de recrculara a apei calde de consum in perioada de nefunctionare a pompei .. . . peeeeseeteert 420) 9.10, Plerderile de caldurd aferente echipamentelor montate la punctele de consum 426 9.11, Pierderle auxiiare de energie aferente sistemelor de distributie a apel calde de consum 426 9.12. Pierderi auxiliare de energie necesara pentru incdilirea electrica a traseelor 426 9.13. Energia auxiliard necesard functionérii pompelor 426 2.13.1. Metod’ simpificata de calcul a energie! electrice necesard pompelor 428 9.18.2, Metoda detaliatd de calcul a energici electrice necosare pompelor 9.14, Pierdeti de caldura recuperabile, recuperate si nerecuperabile = 427 9.15. Metoda de calcul a necesarului de energie termicd aferent ectpameriar 3 de preparare si “ acumulare a apei calde de consum . 427 9.15.1. Perderile de caldurd prin mantaua acumulatorului de apa calda de consum «1.2.2.1... + 27 9.15.2, Pierderile de caldura aferente generatoarelor de preparare a apei calde de consum 2 427 9.15.3. Pierderile aferente sistemelor de preparare a apei calde de consum pentru alte tipuri de clair we dO? 9.16. Proportile de calcu! ale cBduri necesare preparaeli apei calde menajere in sistemele combinato 427 9.16.1. Instalati cu generatoare multiple .. re 2 428 9.16.1.1. Pierderile de energie termica pentru generatoare alternative . 428 ANEXE cece . 431 - J. Instalatii sanitare Capitolul 1 Elemente generale | 2 | Capitolul 1.1. Modul de atribuire a contractelor de concesiune a lucrarilor, publice pentru instalatille sanitare, instalatiled de alimentare cu apa si canalizare, instalatii de gaze si instalatii pentru fluids tehnologice 4.1.1. Modul de atribuire a contractelor de concesiune a luerdrilor publice pentru instalatiile sanitare, instalatille de alimentare cu apa si canalizare, instalatii de gaze $i instalatii pentru fluide tehnologice Pentru atribuirea contractelor de concesiune de lueréri publice, in con- formitate cu Ordonanta de Urgenta a Guvernului 34 din 19.04.2006, se ela~ boreaza documentatia de atribuire. Or donanta de Urgent a Guvernului 34 se aplica si contractelor de achizitie publi- & precum si a contractelor de conce- sii de servicl si se aplica din 4 obtom- ‘erie 2007. Procedurile de atribuire constay in: licitatie deschisa, ltcitie restransa, dia- fog compatittv, negociere cu publica- rea proalabilé a unui anunt de partici- pare, negociere fara publicarea preala- bil a unui anunt de participare si ce- rere de oferta Prin Hotararea de Guvern nr. 925 din | 19.07.2006 s-a aprobat normele de aplicare a prevederilor referitoare ta atribuirea contractelor de achizille pu biicd din Ordonanta de urgentéi a Gu- vernulul nr. 34/2008 1.1.2, Reguli de elaborare a Autoritatea contractanté are obligatia de a preciza in cadrul documentatiei de atribuire orice cerinta, criteriu, regu- 18 si alte informatii necesare pentru a asigura ofertantulu/candidatului 0 in- formare completa, corecté si explicité cu privire la modul de aplicare a pro- ceduril do atribuir. Documentatia de atribuire trebuie sé cuprinda printre altele si caletul de sar- cini sau documentatia descriptiva, aceasta din urmé find utiizaté tn cazul aplicaril procedurii de dialog competitiv sau de negociere: 1.1.3. Caietul de sarcini confine, ‘nimed obligatory, spectfcati ice. Specifcatile tehnice reprezinté ce- rinte, prescripil, caracteristici de natu- +8 tehnicd ce permit ca fiecare lucrare |: Elemente generale sa fie descris, in mod obiectiv, in asa maniera inc&t s& corespund’ necesita. tii autorititi contractante. Ele definese caracteristici referitoare la nivelul cali tativ, tehnic si de performanta si pot face referire la prescriptt de proiectare si de calcul al costutlor, la verificarea, inspectia si condifile de receptie a lu- cratilor, a procedeelor si matodelor de executio, ca si la orice alte conditii cu caracter tehnic. Specifcatile tehnice trebuie s8 per mit oricarul ofertant accesul egal la procedura de atribuire si nu trebuie s& aba ca efect introducerea unor obsta- cole nelustificate de natura s8 restran- 98 concurenta inte operatorii econo- miei ‘Speoificatile tehnice fac referire, tn urmatoarea ordine de priortate, la standarde nationale care adopta stan- darde europene, la omologari tehnice europene, la_standarde internationale sau la alte referinte de natur’ tehnica elaborate de organisme de standardi- zare ouropene; in cazul in care acestea ‘nu exist’, specifcatile tehnice fac re- ferie la standarde, omologéri sau re- glementari tehnice nationale privind proiectarea, calculul si executia Iu- crarilor. Se interzice definirea tn caletul de sarcini a unor specifica tehnice care indic& 0 anumita origine, sursa, pro- ductie, un procedeu special, 0 marca de fabric sau de comert, un brevet de Inventie, 0 licenta de fabricatie, care au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau a anumitor produse, Se admite o astfel de indicatie, dar numai in mod excep~ tional, in situatia in care o desoriere suficient de precisa si inteligibila a obi- ectului contractulul nu este posibilé gi ‘numai insotita de mentiunea sau echi- valent, 1.2, Fazele de elaborare a ‘documentatiei tehnico- economice pentru instalatiile ‘Sanitare,“instalatile de alimentare cu apa canalizare, instalatil de gaze of instal pentru fluide Prin Hotirarea de Guvern nr. 28/09/0 1/2008, s-a aprobat continutul- cadru al documentatilor tehnico-eco- nomice aferente investillor publice. Prevederile hotiréri se aplicé. pentru realizarea obiectivelor de investitii noi, precum i lucrarilor de interventii la constructi existente care se finanteaza din bugetele prevazute conform Legit rr, 500/202 privind finantele publice si Legit nr. 273/2006 privind finantele pu- blice locale, cu modificdrle si comple- 1, Instalatii sanitare tarile ulterioare. Proiectarea Iucrarilor de construct pentru objective de investi: noi, inclu Siv extinderi, se elaboreaza in trei faze si anume: * studiul de fezabittate; ~ proiectul tehnic; ~ detali de executie. Proiectarea lucririlor de_constructi pentru interventi la construct existen- te, inclusiy instalatile aferente, se ola- boreaza in patru faze si anume: = expertiza tehnicd si, dupa caz, audit energetic; = documentatie de avizare a lucrarilor de interventi ~ proigctul tehnic; detali de execuitie. Pentru obiectivele de investi no, in- ‘lusiv extinderi, ale cSror documenta temnicoeconomice intrd in competenta de aprobare a Guvernului, se elabo- reazi un studiu de prefezabiltate an- terior elaboréril studiului de fezabiltate. Documentajie de avizare pentru tu- cari de interventil este definité ca do- cumentatia tehnico-economica similara studiului de fezabilitate, elaborata pe baza concluzillor raportului de expert: 2A tehnical si, dupa caz, ale raportului de audit energetic, pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenti lucrarilor de interventii la construct existente. Lucrarile de interventil sunt lucrarile fa constructii existente, inolusiv instala tile aforente, asimilate obiectivelor de investiti, care constau in: reparafi ca- pitale, transformari, modificiri, moder nizari, consolidari, reabilitiritermice, precum si lucrari de interventii pentru Prevenirea sau Inléturarea efectelor produse de actiuni accidentale si cala- rmitati naturale, efectuate in scopul asi- ‘uri cerintelor esentiale de calitate si functionale ale constructor, potrivit destinatial lor. Pentru aplicarea unitard a prevede- Tilor hotérari, Ministerul Dezvoltarii Re: gionale si Locuintefor, cu avizul Minis- terului Finantelor, poate emite instruc fiuni care se aproba prin ordin al minis~ trului 1.2.1. Continutul-cadru al studiului de prefezabilitate 1.2.1.1. Piesele scrise a. Date generale: denumirea obiectivulul de investi ~ amplasamentul (judetul, locaiitatea, strada, numéru ~ titularul investi beneficiarul investitiek, elaboratorul studilul b. Necesitatea si oportunitatea inves tiie: I. Instalatii sanitare Capitolul 1: Elemente generale Ei + Necesitatea investitiel: - scurta. prezentare privind situatia existonta, din care si rezulte nace- sitatea investitiei; + tabele, hart, grafice, planse dese: nate, fotografi ete, care s& explici- teze situalia existent si necesi- tatea investitia; - deficientele majore ale situatiei ac- tuale privind necesarul. de dozvottare a zonei prognoze pe termen medi si lung: * Oportunitatea investitiet eadrarea obiectivulul in polticile de investiii generale, sectoriale sau regionale; - actele legislative care reglementea- 24 domeniul investitiel, dupa caz; = acorduri internationale ale statului care obligé partea romana la reali zarea investiiei, dupa caz. Scenarile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de inves- tit: pot fi atinse: scenarii propuse (minimum doua); + scenariul recomandat de catre ela: orator; ~ avantajele scenariului recomandat. Date privind amplasamentul si tere- nul pe care urmeaza s8 se amplase- 20 obiectivul de investitie + Informatii despre terenul din am- plasament: + situatia juridica privind proprietatea asupra terenului care urmeazé a fi ‘ocupat - defintiv si/sau temporar - de obiectivul de investi + suprafata estimata a terenuilui; caractoristicile geofizice ale terenu lui din amplasament determinate in baza studiuiui geotehnic realizat special pentru obiectivul de inves- tii: privina: * zona seismic de calcul si perioa- da de colt; * datele proliminare asupra_naturil terenului de fundare si presiunea conventional; * nivelul maxim al apelor freatice: studiile topografice preliminare; - datele climatice ale zonel in care este situat amplasamentul Costul estimativ al investitiet Chettuieli pentru elaborarea docu- mentatiei tahnico-economice: ccheltuieli pentru elaborarea docu- ‘mentatilor de proiectare (studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilita- te, expertiza tehnica, proiect tehnic si detalii de executie), dup’ caz; ~ cheltuiali pentru activitatea de con- sultanta i asistenfa tehnica ~ cheltuieli pentru obfinerea avizelor si acordurilor de principiu necesare elaborarit studiulul de prefezabiltate; = cheltuieli pentru pregatirea docu- mentolor privind aplicarea _proce- durii_ pentru atribuirea contractulul de lucrati si a contractului de servi cli de proiectare, urbanism, ingine- Fie, alte servicii tehnice, conform prevederior legale (instructiuni pen ‘tu ofertanti, publicitate, onoraril si cheltuieli de deplasare etc) 4g. Valoarea totala estimata a investtie! hi, Avize si acorduri de principis, dupa 1.2.1.2, Piese desenate: “plan de amplasare (1:25.00 - 1:5.000); ~ plan general (1:2,000 - 1:500) 1.2.2. Confinutul-cadru al studiului de fezabilitate 1.2.24. Piesele scrise a. Date generale sunt aceleasi ca la studiul de prefezabiltate. », Informatii generale privind proiectut: ~ situatia actual si informatii despre entitatea responsabilé cu imple- mentarea proiectului; = descriorea investitia * concluzile studiului de prefezabili fate sau ale planului detaliat de in- vesttli pe termen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situatia actualé, necesitatea si oportunitatea promovarii investi- fiel, precum si scenariul tehnico. ‘economic selectat; scenarille tehnico-sconomice prin care obiectivele proiectului de in- vestiti, pot fi atinse (in cazul in care, anterior studiului de fezabili- tate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan de- tala de Investiti pe termen lung) + scenarii propuse (minimum doua); + scenariul recomandat de cite ela- orator; ‘= avantajele scanariului recomanddat, * descrierea constructiva, functiona- 185i tehnologica, dupa caz; . Date tehnice ale investiie: zona si amplasamentul; ~ statutul juridic al terenuiui care ur- meaza sa fle ocupat; ~ situatia ocuparilor definitive de te- ‘en: suprafata totald, reprezentand terenuri din intravilan/extravlan; + studil de teren: ‘+ studil topografice cuprinzind pla nuri topografice cu amplasament le reperelor, liste cu repere in sistem de referint national; + studiu geotehnic cuprinzand planu- ri cu amplasamentul forajelor, fise- lor comploxe cu rezultatole doter- minarilor de laborator, analiza ape! subterane, raportul geotehnic cu recomandarile pentru fundare si consolidari; + alte studi de specialitate necesare, dupa caz; + caracteristicle principale ale con: structilor din cadrul obiectivului de investiti, specifice domeniului de activitate, si variantele constructive de realizare a investitiel, cu reco: mandarea variantei optime pentru aprobare. Pent instalatii este necesar s8 se dea: destinalia, categoria de importan- 18 si caracteristicele constructive ale clair, numérul de niveluri si destinatia tuturor Incéperilor, inclusiv daca are saul nu subsol tehnic, tipul si structura acoperisulul sau terasei, dimensiunile Incaperiior si ale elementelor de con- struct precum si cotele geodezice ale tuturor punctelor caracteristic ale ciadi- rilor, gradul de rezistenta la foc, cate- goria si clasa de pericol de incendiu a constructilor si instalatilor, date pri vind caracteristicele proceselor tehno- logice, spatii pentru amplasarea stali- lor de pompare sau a instalatilor de preparare a apei calde de consum, nu- marul total de consumatori si istri- butia acestora pe sexe si categoril de varsti situatia existent a utiitagior si analiza de consum: ‘= necesarul de utiitati pentru varian- ta propusd promovari Pentru instalatii de alimentare cu apa si canalizare este necesar sa se dea: Voag av evident K, > T3i cu'cat! Ki-+1 - cu att debitul de apa consu- mat in ctidiri este mai uni- form in timp. Debitul de apa menajerd este variabil | ins chiar in cursul aceleeasi zile, atin- | gand valoarea maxima la anumite ore in 2i si valoarea minima noaptea, astfel Ce apare necesitatea de a defini un coe- ficient de variate a debitul ora, ca ra- portul inire debitul mayim —orar V5 max $1 debitul media OFA Vyas Verse koe 223) de unde se deduce Yomer=KoVormeg (22.4) “GS 51 SostiSntul_ Ky, cosficientu K,> T3icu cat K,--1 cu atat debit far de apa menajéra este mai uniform timp. Cunoasterea debitului_ maxim zinic esto necesara fa dimonsionarea volu- mului rezervoarelor de inmagazinare @ apel, iar a debituiui maxim orar, la di mensionarea instalatilor de ricicare @ presiuni apei gi a instlatilor de prepa- fare a apei calde de consum. * Varga debituk do. ap8 cali de cconsum. in conciilefunicarintermiton- tea apoicaldo de consum five anumite «xe din timpul zie, se const ci debi- {ulesta, practic, constant pe duratele pe- rloadeior de consum. Din masuratorie experimentale efectuate pe insaatiafla- tein exploatare, s-a constatat o orestere a debt de apa calda consume, i regim do furizareintrmtenta, compara- tiv cu regimul do fuizare continu '* Variatia debitului de apa rece pen- ‘tru consum tehnologic. In functie de natura procesului tehnologic, debitele de apa pot fconstante pe inteaga du- raté a procesului tehnologic, constante pe schimburi de produce, dar dierite fa valoare de aun schimb fa altul sau variable cu caractor aleator. 2.2.2. Normele de calitate ale apei necesare pentru diferite folosinte ‘Apa necesara alimentirilinstalafilor in clade! trebuie 84 alba 0 anumité , exprimata prin ansambiul pro- prietitlor sale fizice, chimice, bacterio- logice, organoleptice etc. Calitatea pei este diferité in functie de scopul in care este utiizat’. Astfel, pentru con- sumul menajer, pentru prepararea pro- uselor alimentare, pentru adiparea animalelor etc., apa trebuie 8 indepli- ‘noascé conaifile de potabiltate, pe cand apa necesara pentu racirea agregatelor, pentru spalarea materiale lor etc., poate fi nepotabila, dar trebuie 88 indeplineascé conditile de calitate cerute de tehnologia de fabricatie. * Proprietitile fizice principale ale ‘apei sunt: tulbureala, culoarea, tempe- ratura, conductivitatea electric’ gi ra- dioactivitatea. Tulbureala sau turbiditatea apei se misoara in grade pe scara slicei, un grad de tulburealé corespunzand, prin comparatie, unei emutsii etalon avand 1'mg pulbere de silice fin divizata sau de caolin la 1 dm? de apa distilaté, Apa este potabila daca are cel mult 5 gra- de de tulbureala. inversul tulbureli este limpezimea sau limpicitatea apei. Culoarea apei se exprima, de asome- nea, in grade si se determina prin com paratie cu o solute etalon in scara pla- tino-cobalt. Solutia care contine 500 mg plating gi 241 mg cobalt ia 1 den® de apa distilat: sub form de cloroplatinat de potasiu si cloruré. de cobalt hidratata, reprezinta etalonul de 500 de grade de cculoare. Treptele scarii culori se deduc din aceasta soit, prin dikuare, un grad {de culloare corespunzand ia 1 mg de pla- tind la 1 dr de apa distat. Temperatura apelor naturale variaza in functie de provenienta lor (de supra- fata sau subterana), dupa clima si ano- timp. Astiel, apele subterane de mic& adancime (10-30 m sub nivelul te- renuiai) au temperatura cuprinsa intre 8 si 10°C, iar pe masurd ce adancimea reste, temperatura creste cu cate 1°C fa flecare 33-35 m (gradientul geoter- mic). Apele de suprafata au temperatu- Fi cuprinse intre 0°C (iarna) si 25-26°C (vara) umérind, in general, variatia tomperaturi aeruluiatmosferic. Apa potabila trebuie sa aibéi o temperatura Cuprinsa intre 7 si 15°C. Conductiviatea electricé este pro- prietatea apei de a permite trecerea Curentuluiclectric. Conductivitatoa electrica a apei creste odata cu conti- rnutul ef in substante dizolvate, De re- ula, se determina rezistivitatea electri- 4 a apei care se masoara in {2 si ca- re este inversul conductivitatil. Variatia bruscd a rezistivitéti indicé apariia uunei surse de infectio a apei Radioactvitatea este proprictatea apei de a emite radiati permanente cor- pusculare (a, f) sau electromagnetic (1) Concentratite admisibile de radiatii se exprima in [uC/ml] (microcurie pe tility, 1 Curie reprezinta 9,7:10° ato- imi de radu dezintegrati pe secund ‘care corespund unui gram de radi. + Proprietitie chimice ale apel se expri- ‘mé cu ajtoru urmatoilor indicator global | reziduul fix, reactia apei, duritatea, subs- | tanfele organice si continutul in gaze. | Compozitia chimica a apei se determin ‘rin analiza chimicd cantitatva si caltativa. Continutud de substante in suspensie [mgil, exprima gradul de impuriicare a ‘pei cu substante solide insolubil Reziduul fix exprimat in mo/dm* cu- prinde toate substantele minerale si orga- Tice affata in solute si se obtine incalzind 1 1 apa perfect impede (dupa ce, in prea- labil,s-au separat prin firare suspensile din apa), pan la temperatura de 105 °C si | lao presiune mai mare decat presiunea at- | mostericd, avand loc evaporarea complet S. Instalatii sanitare Capitolul 2: Instalati de alimentare cu api ERM a apei. Dac reziduul fix obtinut este su pus, in continuere, inca la temperaturi ‘mar, substantee organice ard si se obtine reziduul la rosy, care reprezintS numai con- {inutul in substante mineral, dizolvate, ox primat in ma/dm?, in. general, reziduul fix are valeri ine 200 si 300 ma'am: apele eu reziduu fic mai mare de 1000 mg/cm? inva in categota apelor mineral. Reactia apei este in functie de subs- tantele minerale si organice dizotvate si poate fi: acid, alcaina sau neutr. Calita- tiv, reactia apei se poate determina cu ajutorul reactvior (fenoltalein, metioran cic.) care schimbé culoarea solutiei dupa tipul reactiei. Cantitav, reactia apei se exprima cu ajuiorul cologaritmuluicon- Ccontatioi ionilor de hicrogen in 1 1 apa, ‘otaté cu pH daca pH = 7 reactia este neutré, pH > 7 reprezinta reactia alcaina si pH < 7 reactia acid, Apele naturale, potabile, au pH = 6...8.5. Practc,limitele de variatie ale pH-ului sunt ine 0 si 14 ‘Duritatea apei este proprietatea care i-o confera apei compusii de caiciu si magneziu aflati in solutie. (carbonat sulfati, azotali, clorur, fostati, siicati etc.). Duritatea total D, & apei este concentratia totalé de ioni de calciu si cde magneziu care se gisesc in solute, exprimata in unititi_echivalente (.echivalent-gram*, simbol val, cu sub- ‘multiply mat: Dy, = Da, + Dy {mvall Dg, este durtatea sérurilor de calciu, datorité concentratiei ionilor de calciu care se gisesc in solute, iar - durtatea sérurior de _magneziu, datorité. concentratieiionlor de ‘magneziu din solutie. Duritatea tolala D, se compune din duritatea temporard 'D, echivalenta be carbonatilor si carbonatilor care_prin fierberea apei precipita si duritatea permanent D,: D,=0, +0, (2.26) In practicd® duitatoa apei se exprim’ in unitati conventionale numite grade, in tara noastrd se foloseste gradul de duri- tate [Pd] echivalent gradului_german ccaruia i corespund 10 mg CaON, adicé 0357 mval. ‘Ate grade de dutate sunt: ~ gradul francez (10 mgCaCO"”), res- pectiv 0,200 mvall; ~ gradul englez (14,29 mgCaCO%), res- ectiv 0,285 malt; = gradul SUA (1 mgGaCO%A), respectiv 0,20 mali Relatia de tansformere din mvalt in grade de duritate este: 1 mval cores- unde la 28° ‘Apa potabili trebuio si aibi o duritate permanenta de cel mult 12°d si o duitate totala de cel mutt 20°4, Pesta aceste limi te, apa se digerd greu. in generatoarete do 228) Pro abur (cazane) si in schimbitoarele de caldurd, apa dura produce cruste de car- bonat de calcu care, pe de-o parte, mic- soreaza schimbul de cakiuradrandamentul termi) s, pe de ata pare, datos coef cientuli for de ciatare mult diferit do col al teil, poate duce la explozia cazaneker. De aceoa, cazanele se almenteazd, obliga- toriu, cu apa dedurzati Alcalinitatea total a apei este dati de concentratia totalé de hidroxizi, car- Donati, bicarbonati, fosfati si alti anioni ai acizilor stabi in solute, exprimata in Unitati echivalente [mval/} Substantele organice dlzolvate in apa provin din resturi de plante si animale 51 se determina, global, prin ratarea apet cu substanto’ oxidante cum sunt: per- ‘manganatul de potasiu (KMnOs) sau cro- matul de potasiu (KCrOu). Continutal de substante organice din apa se exprima in mg/d? KMnOs consumat pentru oxida- rea lor; solutia centinormata de KMnO« care contine 1/100 KMnOs si 1/104 H:S0« are 0 culoare rosie-violet care, in contact cu substantele Organice, se de- coloreazd deoarece se consumi oxige- ‘ul prin oxidarea lor. Gazele continute in apa provin atat prin dizolvare ct si prin contactul apet cu atmostera sau cu emanatile de gaze din subsol, Astfel, 1 dm? de apa contine, in edie, 24...40 cm? aer dizoWvat. + Proprietitie bactertologice ale apei ‘nfluenteazd asupra calli sale, prin concentrate bacterior din apa si prin na- tura acestora. De aceea, analiza biologica ‘se completeaza cu analiza bacteriologicd, deoarece in apa sunt unele microorganis~ me (bactetil, microb)) care nu pot fi obser- vate decét' la_utramicroscop. Bacterile din apa pot fi: banale, care nu au nici o in- fluent asupra organismului omenesc. si care se exprima prin numarul total de ger- meni la. 1 cm de apa si patogene, cum este bacll coli, prezent in apele contami- ‘nate si care in anumite concentrati produ- ce Imboindvirea camenitr * Propritile arganoleptice ale apel sunt gustul si mirosul si se determina cu ajutorl simturlor, de care personal spe- cialzat (degustator) pe baza unel scdrl cu sase grad 1 — nodor (insipid 2 - foarte slaty, 3 - slab; 4 ~ perceptibit 5 = pronuntat 6 - foarte pronuntat. Gustul si mirosul depind de cantitatea si natura substantelor dizoWvate in apa. Apa, chimic, pura este fad’. Pentu ca apa si fie polabié nu tebe s& depiseasca baz, efectuate in laboratoare speciale. Probele de apa, preluate pentru ana- iz, trebuie sa permit efectuarea tutu- ror determinarilor necesare stabilil pro- prietalior fzice, chimice, biologice, bac- ‘eriologice si organoleptice pentru ca re~ _zultatele sé fie corecte si concludente. in acest scop, probele de apa trebuie sa indeptineasca urmatoarele condi: + sa fle omogene si reprezentative (mostre caracteristice) pentru intrea- {ga cantitate de apa considerata; ast- fel, la apele de supratata, la care ca- fitatea variazd sensibil in timp si in spatiu, probele se iau la intervale de- terminate de timp si din curentul principal; - SA nussi schimbe compozitia in timput ‘vansportului sub influenta factorior atmosfericl, a presiuni, temperaturit etc. sau imprumutind uni indicator’ de la aparatura sau vasele folosite (care trebuia sé fie sterilzate in prealabi). Pentru analiza chimica, sunt necesari 1...2 dem de apa, iar pentru analiza proprietatilor fizice, 20...80 dm? de apa. Pe sticta cu mostra de apa se li- peste o etichet pe care se noteaza: sursa, locul, data ludrii probei, numele persoanel care a recoltat mostra, dac& exist banuieli de contaminare. Dupa efectuarea analizelor, taboratoa- rele elberoazéi buletine de analizé ale probelor de apa, care trebuie interpretate. Jn acest scop se compara, la fiecare in- dicator, rezuitatele analizelor cu limitele admisibile impuse de normele de calitate si daca rezulta ca toate caracteristicile pel sunt in limitele admisbile, apa se considera corespunzatoare, din punct de vedere calitaiv, scopului pentru care ur- ‘meaza a fi flosit In timpul expioatri, in Instalatile contrale de alimentare cu apa, se veri’ periodic constanta cali. 2.2.3, Procesele $i instalatille principale pentru corectarea calitatil apel Apele din surse de suprafaté si near cele subterane nu au calitati co- respunzatoare pentru utllzare ca apa potabila sau industrialé, de aceea tre- bbuie si fle corectate in instalati de tra- tare sau de Imbunatatire a caltati, Protectia calitati apei, pe intreg itino- rarul, de la captare la utilizatori, contri- ule direct la satisfacerea cerintei de calitate privind igiena, sandtatea oame- nilor, refacerea si protectia mediului. Procesele principale de corectare a caltiti apel, precum si constructile si instalatile care le realizeaza efectiv, sunt urmatoarele: - sedimentarea folosind deznisipatoare si decantoare; ~ coagularea folosind instalati pentru ‘prepararea si dozarea coagulantului, cu camere de amestec si camere de reactie; ie : Instalatii de a jentare cu api S$. Instalatii sanitare - filrarea biologic prin file lente si rapide: = dezinfectarea cu instalatli de dezin- fectare cu clor, fluor ete.; ~ corectarea proprietor organoleptice ale ape flosind fire cu cérbune activ; ~reducerea Guritti apei, prin proce- dee chimice, fizice sau combinate. 2.2.4, Gestiunea $i tarifarea ‘consumului de apa Gestiunea consumulul de apa cu- prinde sistemole de: - contorizare, adica de masurare si in registrare a consumului de apa + tarifare a consumului de apa. in gestiunea consumulul de apa sunt Implicati at&t producatorii si distribut- tof de apa, cat si consumatoni Gestiunea consumului de apa se re alizeazi printr-un sistem coerent do | contorizare, In sectiunile de control ale instalatilor de alimentare cu apa rece | si respeotiv, apa cald de consum. Sis- | ‘emul de tarfare a consumului de ap8, tre buio si fie stimulativ pentru consumatori sscopul reducer pierderior si tisipel de ap’ 1 84 asigure rentablizarea producerit si C-— Robinet-cu cop (cana) drept Cot sau curbé cu flange cu 30° ca @ 9 [mm] fmm] fmm] fen] | Emm] mm] [mem] mn] [me] imax 500 “max S10 "400160 max 370 435 +105 16 «6067 redate in tabelul 2.4.15. tegratoare, amplasate in exteriorul Closetele cu scaun sunt prevazute, prin constructie, cu sifon cu garda hi- draulicd, Golirea closetului in conducta de canalizare se face printr-un stut prevazut lateral sau vertical in jos, care are diametrul interior de 100 mm. Se produc diferite tipuri de vase de closet ca forma, dimensiuni, sistame de prindere, alimentare cu apa si racordarea la reteaua de canalizare. Astfel, vasele de closet ou iesirelateralé si cu sistemul de fixare pe perete, permit degajarea pardo- seli si deci condi crescute de curstenie si igiend. (fig. 2.4.27) in fig. 2.4.28, se prezintd un vas do closet §! un bideu montate pe perete. Vasolo de closet echipate cu dezin- acestora sau integrate in ele, ou spaila re sub presiune, permit evacuarea apei uuzate prin conducte cu diametre mici (20 sau 30 mm) in conductele de cana- lizare. Ansamblul de closet poate fi echipat cu rezervor de apa calda, dus mobil si generator de aer cald, precum si cu tablou de comanda (fig. 2.4.29). Functionarea este controtaté printr-un microprocesor care permite reglarea temperaturt apei si a aerului, intensita- tea si directa jetului de apa precum si durata de ulilizare. Dispozitivul de spa- lare cu dus perineal este reglabil si in plus, poate fi adaptat la cea mai mare parte a vasolor de closet obisnuite, Pentru uzul persoanelor fn varsté sau 3888855 ea 200 3988888; 200000: 8980 999 88 +0 g| 670 16 250, Fig. 2.4.24, Cazi de dus din tabla. emailata sau din mase plastice: a de forma pairats, cv adincime redusd; b ~ de col, cu bordurd 4 ian) * 180, 2 rotunjité; ¢ - cu adancime mare $i cu scaun incorporat; d - cu scaun incorporat pe toatd ldtimea cazi 485 a8 S. Instalatii sanitare a ~ cu panour vitrate plane; b= pentru hidroterapie cu panouri vitrate curbe. - =| ‘Tabelul 2.4.16. Rezervoare de spalare pentru closete Tipu de [Marimeal £ | 7 | nm | a | d | Masa [Continutut || rezervor {enn} fren} for] {mm} [mm} |informativas de apa wo | om | t ] 350 |195 | 200 50 | 45 | 9 fj Din foi omaiiati | STAS 2756 _| Idem. = 15 | 200s Din portelan ea ell Fig. 2.4.25 0. Cabina de dus. cu handicap fizic, se produc vase de Closet cu inaltime variabili. Indtimea va- sulul se poate modifica nize 40 si 65 com, In 6 S., prin actionarea une! manete de comand plasata lateral rezervoruli ‘Aparatul este actionat de un cric hidrau lic gi functioneazi la presiunea apei cin reiea. Cu o presiune de 3 bar, vasul poate ridica 0 greutate de 180 kg. ‘Spalarea vaselor de closet se poate face sub presiune sau prin cddere, din rezer- | voare de apa amplasate fa indtime, la se- mmiindtime sau direct pe vasale de closet. in functi de felul dispoztvelor de spalare, ‘consumul de api pentu o intrebuintare reste cu scdderea indi de montare a rezervoarelor, de fz simplu la de doua ori si Jumétate, iar debitul de apa creste de la 0,1 Vs, ct este debitul pontru incircarea re- zervoarelor la. 1,2 VS corespunzitor de- bituluirobinetelor de spdlare sub prestune. ‘Au fost realizate (in cadrul INCERC-Bucu- 9st) noi solutii de rezervoare cu actionare prin buton si cu golre directa, precum si rezervoare Cu dowd debite de spalare, ceca | ce conduce la reducerea apreciabild a consumutu de api. Rezervoarele de spd se fabricd din font, portelan sau din mase plastice (fg | 2.4.30 si tab. 2.4.16), ultimele avand avan- | tal 8 au o greutate mai mic’ sio rezis- | tenf& termicd mai mare decat cele din | font, reducandu-se, apreciabil, conden- satul pe supraata lr extercera | Rezervoarele de spalare, amplasate | a Tnaime sau la seminailime, se ra- cordeaza la vasele de closet print-o | feovd de spalare cu ciamotul do 1" din material plastic, otal inoxida- | bil sau plumb, legaté la vas prin inter: mediul une! mangete din cauciuc, ™ pe vasul de closet S. Instalatii sanitare Capitolul 2: Instalati de alimentare cu apa [EE 180 Fig, 2.4.28. Vase de closet pentru adult A- cu palnie si evacuarea laterald (C.P.L,): B - cu plan inclinat si evacuarea verticalé (C.LV,); C - eu plan inctinat $i evacuare laterala (C.LL.); D - cu oglindal si evacuare laterale (C.O.L,); E ~ cu oglind’ si evacuarea verticald exterioara (C.O.V.E.); F - cu oglinda si evacuare verticalé interioard (C.O.V.). Tabelul 2.4.17. Robinete de serviciu simplu, ti ), Bideurile sunt prevazute cu dou robineie, pentru apa caida si rece, sau cu baterie amestectitoare de apA rece cu apa calda. Se produce o mare diversitate de bideuri ca forme, dimensiuni, culor, sis- teme de fare, de alimentare cu apa si de racordare la canalizare, Constructiv se deosebesc bideuri cu picior (fig. 2.4.32 a) care se monteaz’ prin fixare Fig. 2.4.27. Vas de closet ‘cu fixare pe perete. Ga ‘Tabelul 2.4.19. Robinete cu ventil, actionate cu plutitor, Pn 10 bar (STAS 2377) _ ‘Mifrimea T T Tipul de rezervor {me spalare 340 STAS 2756 (mare | de rezerver) | 365 STAS 2756 (marimo il de rezervor 430 STAS 0441 ‘Sunt folosite pentru igiena intima. Se pot amplasa in camerele de baie din cli de locuit si hoteluri, precum si tn camerele de igiena din cladri in care lucreaz un numdr mare de femel BBideurle se fabric& din portalan sani- tar. Se produc doua tipuri (STAS 2422), obignuit, ra dus (fig. 2.4.31 a) sau cu orificis pentru dus ascendent (ig. 2.4.31 forma de palnie. Se prezinta in fig. 2.4.90 o, un rezervor care se montezA la micd initime. Alimentarea cu apa a rezervoarelor de spalare se realizeaza prin interme diul unor robinete cu plutitor Hlotor), ra~ cordate la instalatia de cistibutie prin legaturi fixe sau elastice, * Bideuri Diameirul ——‘Flet Toon 1 nominal, D, pentru d trv)” inch foun mm - : 8 0 ia Fig. 24.28. Closet si bideu montate 2 a | ‘be perete. 16 105 588 —— 335 230. ‘Tabelul 2.4.18. Robinete de serviciu dublu, tip | (STAS 2561) 2. wis Diamerul | Filet) Inn Filet tom nominal, D, ; {mm} ” inch] fmm] finch] [mm]. frmm) 10 G2 7063 | 15 ea 3073 20 Gi Fig. 24.28, Vas de closet, cu dispozitiv de spalare cu dus mobil, generator de | 20 cald pentru uscare si cu micropro cesor pentru reglarea temperaturi ape, ‘acrulu, directiajetuul de apa i durata de utiizare: a = plan; b - vedere lateral E21 copitotut 2: nstatasi de atimentare ou apa S. Instalatii sanitare direct pe pardosealé sau pe platforme escamotabile de mobilier si bideuri sus- pendate (fig, 2.432 b) care se fixeazd prin buloane pe peretii portanti sau pe batiuri incastate. * Pisoare Se utilizeazA in gupurile sanitere din clacir social-culturale, administrative si in dustrial, precum si In closetele publice. Pisoarle se executi din portolan sanitar sau font emailata, intr-o gama | tru montare pe perete, in coltul incéperi Fig. 2.4.30 c. Rezervor de closet de mica tnaitime. larg de tipo-dimensiuni. Pisoarele din portlan sanitar au forma si dimensiu tile redate in fig. 2.4.93 ‘Se mai produc diferte tipuri de pisoa- re (fig. 2.4.34) de forma rectangulara, ‘ovala {tip scoica), celuare (tip stal), pen sau, cele de tip sta, prin rezemare direct pe pardoseala. Pisoarele sunt prevazute cu orifci pentru alimentarea cu apa rece si res: pectiv, pentru golire. Spalarea se reall Zeaz4 continuu sau intermitent prin in termediul unor rabinete speciale de re- glare sau actionare, pentru pisoare, respectiv prin intermediul unor sisteme: electronice integrate, cu comand’ au- tomata prin fotoceluie. Evacuarea se face prin partea inte- rioara, gravitational sau prin efect aspirant, prin sifonare. * Videare Sunt obiecte sanitare specializate (fig. 2.4.35), utlizate in unititi spitaloesti penvu golrea si spalarea vaselor uitlizate |- pentru igiena bolnavilorimobilizat (piost Se execut din portelan sanitar, in varian- te cu picior sau suspendat, si sunt pre- vazute cu gritar mobil, suport, cu tam- poane amortizoare si cu un gitar de fund inaintea sifonului, din otel inoxidabil Evacuarea se face la fel ca la vasele de 500.600 Fig. 2.4.31. Bideuri ( STAS 2422}: ‘dus; b - cu dus. Closet, prin intermediul unor sifoane ou | garda ‘hidrauiic, inglobate, cu iesiea la- terall sau verticala. Pentru curdtre sunt echipate cu robinete de spalere. * Spalitoare de bucatarie Se utlizeazd pentru spalarea vaselor ia produselor alimentare. Se realizeaz’ sub forma unor cuve adanci, cu unul sau cu mai multe com- partimente, cu sau fra platforma de luoru, cu suport pentru vase si bordur porimetrala. Se executa din font sau tablé emai- lat, tab din ote! inoxidabil, portelan sanitar sau materiale compozit, de tipul varicor, corian, antium, sacri etc. Formele si dimensiunile spalatoarelor de bucdtarie din tabla din ofel inoxida- bil sunt prezentate in fig. 2.4.36. In fig. 2.4.87 © prezinta doua tipuri de spa- ‘Btoare pentru vase, din font emailatd, La spalatoarele cu suport sunt pre~ vazute orificii pentru montarea bateri- lor amestecdtoare sau a doud robinete 50240 Fig. 2.4.32. Bideuri de montat pe pardoseli si pe perete: a - bideu oval, cu picior; b - bideu rectangular, suspendet, cu fixare pe perote._ h_#5 5 Fig. 2433. Pisoare din porfelan ‘sanitar, de fixat pe perete: 1 = racord pentru apa rece; lz = orci de scurgere S. Instalatii sanitare Capitolul : Instalatii de alimentare Ce 35 | Fig. 2.4.34. Pisoare de diferite tipuri: {| a rectangulare, cu fixare pe perete; b - ovale, cu fixare pe perete sau | in coltul Incéperi ¢ - ovale, basculante; d - celulare, tip sta | de ofel inoxidabi b= dublu, cu suport pentru vase; Fig. 2.4.36. Diferite tipuri de spatitoare de bucatirie, din tabl a dublu, cu doud cuve inegale, cu platforma de lucru si supert pentru vase © - simplu, cu suport pentu vase. ax, 40 1.40 oe | a 150 eo, i 220, Fig. 2.4.38. Chiuvetd din fonta emailata. a Fig. 2.4.87. Spildtoare pentru vase, din font emailat’: a - Spaltor cu platform (picurdtor): b - spélétor dublu. EBSA capitotut 2: instatati de atimentare cu apis S. Instalatii sanitare | | so.100 . IFig. 2.4.99, Robinet de serviciu simplu: ‘a tip |, pentru montare fa perete, cu lcurgere fixa cu jet liber: b - tip I, pen-| tru montare pe obiecte sanitare, cu curgere fixd, cu jet perl; 1 = cap de armatura; 2 - corp, 13 - ajutaj perlator; 4 - piulité de fixare' [5 = piulita de racordare; 6 - racord pentru apa rece si calc’. La cetelalte spaldtoare armaturile pentru alimentare cu apa se monteazA pe elementele de constructi. Toate tipurle de spalatoare au acelagi diametru al racordului la sifonul de scurgere (52 mm), iar pentru spala- torul cu suport, distanta dintre axele gdurilor pentru’ montarea_robinetelor sau a baterilor este aceeasi ca si la la~ voare (160 mm), Evacuarea apei dupa folosinté se face printr-un ventil de scurgere, cu sit nichelaté fa care se racordeaza, dupa caz, sifoane simple sau duble. * Chiuvete Sunt obiecte sanitare (fig. 2.4.38) care se folosesc in spatii tehnice: ga raje, ateliere, spatatort etc. Se executa din font4 emailaté sau gresie ceramic’ si sunt prevazute cu ventil cu sit de scurgere, format la turnare, si cu un stut scurt, pentru ra- cordarea la sifon, Pentru a proteja pe- rotele, chiuvetele sunt prevazute cu placa inalté, fix sau detasabils Se realizeaza in diferte forme: drep- ‘tunghiulara, semirotundd, de perete sau ‘de colt, cu dimensiuni variabilo in functie de destinatie si de pozitia de montare. ‘Alimentarea cu apa se face, dupa ne- DUT, Fig. 2.4.40. Robinet de serviciu dublu: @- tip |, pentru montare pe perete, | cu scurgere fixa, cu racord pentru | furtun din cauciue; b - tip U, pentru montare pe perete, cu scurgere fix ‘cu tub flexibl; |1- cap de armatur’; 2 - corp; 3 ~ plult Jolandeza; 4 - ajutaj perlator, '5 = tub flexibil, 6 ~ portfurtun. Fig. 2.4.41. Robinet cu venti actionat cu plutitor: 1 = corpul robinetulu; 2 - scaunul Wentilului; 3 - venti;’ 4 - parghia| ilutitorului; 5 ~ plutitor; 6 - racord; 7 -| tub de umplere. Ccesitti, cu apa rece si calda, prin robinete de serviclu sau baterl amestecatoare. Chiuvetele din font sunt emailate numai pe suprafetele de iucru, respec- tiv in interiorul cuvei, pe bordura cuvei, pe uscator si pe fala vazuté a tabliei acestora, Celelalte suprafete sunt aco- perite cu un grund de omail sau cu vopsea de ulei ® v0 4 | Fig. 2.4.42. Armaturd cu preaplin pentru rezervorul de spalare montat| pe closet. Fig. 2.4.43, Robinet pentru spalarea | vasului de closet, cu jet de apa sub |_Fig. 2.4.44. Robinet pentru lavoar. S. Instalatii sanitare semin Fig. 2.4.45, Baterie amestecatoare, stativa, pentru lavoar sau spalitor: 1 ~ corpul bateria; 2 - teava de curgere a lapei; 3 - racord la conducta de aparece: [a racord fa conducta de apa cal '3 = tub flexbi pentru dus; 4 - suport regle-| bl pentru dus 5 - suport fix pentru dus. b © Fig. 2.4.48. Cap de robinet cu discurl ceramice cu deschidere maxima de 1/4 turd cu orificii de tip fluture dispuse in cruce: a - ansamblu; b = poziia deschisi a discurior ceramice; ¢ - poziia inchs a ‘iscuriior ceramice; 1 = discuri ceramice; 2 - cispozti lantizgomot; 3 - gariturd de etansere; 14 si 5 ~ inelo de otansare; 6 - cap del lantrenare. Capitolul 2: tnstala Pentru laboratoare se produc chiu- vete din gresie ceramica antiacida gla- zurate in interiorul cuvel si pe suprafe- tele vazute, cu sau fara spatar. 2.4.2.6 Armaturi pentru alimentarea cu apa a obiectelor sanitare * Robinete ‘Sunt armatur de serviciu pentru aiimen- tarea obiectolor sanitare cu apa rece. In Ccazuti speciale cand se admite ca ames- tocul apei si se facd in cuva obiectuli sanitar, unele robinete se pot utiiza si pentru’ apa caldé. Se executi, in goneral, cu corpul din alama cromata sau nichela- 1 (mal rar, din mase plastice). Tipurile uzuale de robinete de servi- cu sunt: = robinetul de serviciu simplu, (fig. de alimentare cu apa Ea 2.4.39), avand dimensiunile redate in tabolul 2.4.17, poate fz pentru montare la perete, cu curgere fxd cu jet lider {iig. 24.39 a), sau pentru montare pe obiectele sanitare, cu curgere fixa, cu Jet perlat (fig. 2.4.99 b}; ~ robinetul de serviciu dublu, (fig 2.4.40) cu dimensiunile redate in tabo- lu 24.18, executat in dou variante: entry montare la perete, cu curgers fix si cu racord pent furtun de cau ive (fig. 2.4.40 a) si respectiv, cu tub flexi (fg. 2.4.40 b); ~ robinetul cu venti, actionat cu ple- titor (ig. 2.4.41) pentru rezervoarele de spilare a closetelor. Se fabrica in tret rmérimi, cu dimensiunile redate in tabo- lul 2.4.19, Plutitorul deschide robinetul pe masura ce rezervorul se goleste de @ @ Fig, 2.4.46. Baterie "= stativa pentru bideu: = pentru montare aparenté b ~ pentru ‘montare mascatd, > 145 an 3 3 yy 6 ae | " é: 2 4 oe Ge as a 7 a ae 8 8 me ] al a] UJ “ 0 ae fi 170 _ [Tei 8 > Fig. 2.4.49, Batetie stativa cu un singur orficiu pe obiectul sanitar, pentru montare: a pe lavoar, cu dispozitiv de inchidere a ventilului de scurgere; 1b ~ pe spalitor de bucaitarie. de alimentare cu apa S. Instalatii sanitare pe obiectul sanitar: Fig. 2.4.51. Baterii cu monocomanda pentru baie sau dus: a = baterie de baie, pentru montare aparenté; - baterie de dus pentru montare mascata ‘apa si Inchide robinetul cand apa din rezervor a atins nivolul pentru care s-a facut reglarea, arméturé cu preaplin pentru rezer- vorul de spalare montat pe closet (ig 2.4.42). Prin ridicarea tiei 1 prevazuta | ‘cu ménerul nichelat 2, ventitil 3 se ri- dica si se deschide orificiul 4 de eva- cuare a apei din rezervor. In acost timp, plutitorul § coboard, deschide ro: binetul 6 si apa intra in'rezervor prin | teava 7. La atingerea nivelului maxim al apei in rezervor, pluttorul 5 inchide robinetul 6; = armaturi cu supape pentru rezervo- rul_de spilare montat pe closet: prin | apasarea unui buton basculant, rezer- | vorul poate fi golt total sau ‘partial, | dupa necesititi; = robinet pentru spélarea vasulul de closet cu jot de apd sub presiune (fig. 2.4.43), care inlocuieste rezervorul de | Spalare cu robinetul cu plutitor. Se | monteazA pe un racord scurt la coloa- | na de apa rece sub presiune. Prin api- ‘sarea manetel 1 pistonul 2 preseaza arcul 3, ventilul 4 se ridica gi elibereaz’ sectiunea de trecere a apel reci sub presiune spre rezervorul de closet. La liberarea manetoi 1, arcul 3 se destin. de si ageaza ventilul 4 pe scaunul sau inchizand admisia apet; = robinet pentru pisoar ou diametrul de 9/8"; este un robinet de colt avand tija de actionare mascati cu capac de protectie nichelat; = robinet pentru lavoar (fig. 2.4.44) sav spaldtor cu diametrul de 1/2" | poate fi folosit pentru apa rece sau | pentru apa cald& de consum. Diferitele | tipui constructive de robinete de la- voar se deosebesc prin forma corpulti, a roti (stelei) de manevrd, acoperirea rmetalica (nichelare, cromare etc.): = robinet pentru bideu se executa numai de tipul stativ cu dimensiunea racordului de 1/2"; Tipurlle moderne de robinete produ- se de firmele straine, includ economi- zoare cu temporizare hiraulica. Dura~ ta tomporzarii este prestabil in fun tie do destinatia armaturi i variaz. in mica masura, in functie de presiunea apei. In mod uzual timpul de curgers este de 7 s pentru spalarea vaselor de closet si a plsoarelor. Economia de apa reaizat variazA inte 50 si 70 %, fata de solute clasice Fiobinete pentru lavoare, cisur co sete si pisare cu temporizare elecro- nica sunt armatuni prevézute cu venti cloctromagnetic, programate elactronic Si acfonato do la distant rin interme- iu unor calule fotooloctrice de detects Gu raze inarosi, modulate, integrate in Corpul armaturi sau amplasate in zona de utlzare a obiecluuisanitar respect Dispoztvele de declangare sunt insensibie ta ap sau la lumina ambian- natural sau artficiald si determin ciirgerea apei numai in mornentul detoc- tari misc in cAmpul prestabit. Inchi- derea se produce automat dupa retra- gerea mini sau a Corpul in zona ac- tiv, Temporzarea este inte 3 9120, in functie de tpul robinetuli, Fata de ar mature tzuale, se realizeaza economi Cuprine ‘ntre 75 si 80 %, Rodinetl flectronio pentru lavoar, cu cell foto- eloc¥ica amplasata la extreritatea bra- {ului, dispune de posbiltti de regere @ profunamil cémpul de detect, prin in- termedill unui potentiometry incorporat in mod, precum gi de un sistem olee- tronic aniblocere, care impiedicé caula 8 interup curgerea apel. Robinetl ‘sto provazut cu aero-economizor9i ds- pune de posbiltti do reglre a terpe- Fatutit apei po o pla intre 25 si 60 °C precum si do inchidera tomporizaté cu ick functional de 35 s Un alt ti de robinet slectronic are racordat un detector fotoelectri, fo0a- lizat, care poate capta radiate itraro- sit intr-un camp do pana la 20 om. Un temporizator limitoazé durata curgeri la 38, dupa care apa se inverupe automat, Starea de functionare a dis pozitiwiui este indicata de 0 doda bloctroluminiscenta * Bator Sunt armaturi care permit utizarea direct’ a apei cu 0 anumita tomperatt: 1, amestecarea apei reci cu apa cald Tealzandu-se prin actionarea a dou robineto, unut de apd rece si cealalt de apa calda, care pot fi actionate mantal sau automat Baterile se executa cu corpul din alama nichelata sau cromata ori din fonta emaiats Tiputle principale de bateril produse in tard sunt: + atari amestecitoare, cu venti cu garntwri dn caucive (STAS 8732), pon- tru presiunea nominal P,= 6bar si ia- metru nominal D, = 15 rim, care pot f | ~ stative, pentru lavoar sau spalator de bu S. Instalatii sanitare Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa EI [oA Fig. 2.4.52. Accesorii pentru camere de baie: |a- porthartie din falanta sau portelan sanitar, de montat aparent pe perete; b - idem, de montat ingropat in perete; c - sa- Punierd din faianta sau portelan sanitar de montat aparent pe perete: d - idem, de montat ingropat in perete; 8 etajerd din portelan sanitar; f- consola din alama nichelata pentru etajeré; g - portprosop din alamé, cu un brat; h - idem, cu doua brate, ‘ati (fig. 2.4.45) prevazute cu feavd de ‘surge (pjpa) cu sau fara pertater, = stative, pentru bideu (fig. 2.4.46), in dou variante: pentru montare apa~ rentd (fig. 2.4.46 a) sau mascate In corpul bideului (tig. 2.4.46 b); ~ pentru montare pe perete, previzute cu dus flexbil (ig. 2.4.47) pentru c&- 21 de baie sau cabine de dus; pentru Fig. 2.4.55. Nomogramé pentru stabilirea numérulu si felului obiectolor sanitaro 2 grddinite, in fanctie de numérul de copii b - clédi de invatamant superior si sco Ic, L - closete si lavoare; DUS - dusuri; CB - closete pir. barbati; CF - closete pir. femel; P ~ pisoare; |LB, F - lavoare pt. barb si pentru femei, FANT - fantani pentru but apa. 49, 20} 35 1 is Si i= if : he i By 8 a 8 sf Bo Be 24 22 - a a ion ak.Sip ag imo om Tom Sma so wooo | 54H “0 0 HO soo 0,100 459 im Us oui eet sexe Tal oo case ‘won worse? “oFaNt BF sop vor oP oT ° Fig. 24.56, Nomograma pentru stabiliea numéruli gi felulul oblectelor sanitare: a - pentru séii si terenuri de sport, stadioane; b - la unitafile de productie: \cB - closete pentru bérbeti; CF - closete pentru femel; P - pisoare; FANT - fanténi pentru baut apa; LB, F- lavoare pentru barbati feral S. Instalatii sanitare Capitolul instalafii de alimentare cu apa Ei prevad la crese numai dacd au pro- gram saptimanal in fig. 2.4.55 a, se prezinté nomo: ‘grama pentru stabilirea numarulul si fe lului objectetor sanitare, la grédinite, in funetie de numarul de copii Institute de invétamant, scoli. Numa- rul de obiecte sanitare este valabil pentru elevii si studentii de acelasi sex, de pe acelasi nivel, care utiizeazé un ‘grup sanitar Obiectele sanitare din laboratoare se stabilesc tinand seama de felul ex. perientelor care se efectueaza, Pentru grupurile sanitare de pe langa salle de gimnastica si ateliere este obiectole sanitare prevazandu-se cu baterli de apa calda si rece in fig. 24.55 b se prezinté omograma bent stabirea numanti side obiec- telor sanitare, in functie de numérul de ‘ev sau student do acles sox Spital. Camerele pentru bolnavi se doteaz’ cu obiecte sanitare conform in- decalilor date de proiectant cu precizarea a este incicat si se prevada in fecare camera de spitalzare céte 1 lavoar Dotarea cu obiecte sanitare a grupu- flor sanitare depinde de profit func tional al spitalcor. Astol, pentru o se- tia de bol este contraincioaté bai, iar ent altele, baia nu poate fi efectua 18 decat prin introducerea bolnavulu cu ajutocul unor cdrucioare speciale. Oficile de distribuire a mancéril sau pentru alte servicii legate de alimenta- fie, se doteaza cu cate 1 spalitor du- blu cu uscator. Bai publice. Numarul cézilor de baie si al dusurilor, precum si repartiia pe sexe se fixeazd de proiectant. Unele bai publice se previd numai cu dusurl, altele cu dusuri si c&zi de bale, iar altele sunt dotate si cu bazine de inot. Terenuri de sport si stadioane. Numa- ‘ul de dusuri se stabileste in functie de felul activitati sportive (care murdaresc ‘mai putin sau mai putemic corpul, in functie de felul in care se face dezbea- carea (in vestiare comune sau in cabine obligatorie alimentarea cu apa cald ‘Tabelul 2.4.21. Numérul de lavoare sau locurl de spalare a mainilor ¢i de duguri, pentru cladiri de productie, in functie de categoria procesului tehnologic Grupa Nurse de Numi menor rocesuiul : wnologi rmunctor la us proces Caracteristica proceselor tehnologice munca a =a Lous - focde spalare caine __ cabi i recess tahnolagice ce se desfasoara in conditi de contact cu pratul, dar fara degajare de substante | chimice, fara centact cu produse irtante asupra piel | 1a Scare produc murdérirea mainiloe (de ex.: prelucrarea la rece ‘2 metalelor, croitorie, ticotaje, asamblare mecanica etc) 18 10 18 | 16) “care produc murdérirea maiilor si corpulut (de ex.: lucrar e reparalii sau intrefinere a masinilor si utlajelor etc) 1 8 1 W PProcese tefinologice care au loc in conditi de microciimat nefavorabil | Wa “cur temperatura ridicata si radiatitcalorice (de ex. cuptoare, | taminoare, forje, trataments termice): 10 6 10 |b = cu'temperaturs seazuta (de ex: munca do exterior, in instalat | ‘rigortico) 10 6 10 ic ~ Gurfolosirea unei cantititi mari de apa in procesul tehnolagic _(@2 ex: procese fa ateliere umede, spalatori 10 6 10 il Process de munca ce se desfasoara in conditii de degalare do Pal, a alt substanfe chimce sau produso tanto supra piel Wa cu degajare medie si mare de prat (de ex.: tumatori, fabricarea materialolor de constructi, industria null | sia canopil, fabrici de. ciment etc); 10 6 | > Scu'degajare intensiva de negru de fum, cu prat de qudron, cu praf de carbune (de ex: fabricarea si manpularea negrulu | _de fum, a gudroanelor, exploatari miniere de carbune etc). 8 5 8 W rocese de munca ce au loc in conditi de contact cu substante tonic: | Va cu actiune iritant& asupra pieli prin contact direct {de ex. | |contact cutanat permanent Gu acizi, reactivi, materi corosive, | crom ete.) 10 6 10 IVb “cuactiune toxica generala (de ex.: prelucrarea plumbulu, | mediu de lucru cu nitro si amino derivati ai hidrocarburilor laromatice, mercur, alte metale grele etc.) 8 5 8 Vc |- gaze si vapori care pot produce intoxicatii acute (de & locuri de munca avand rise de Intoxicatie cu cor, acid cianhicric ____Sleompusi cianicl, benzon, gaze iritanto respirator etc.) 8 5 8 VProcese de munca unde se manipuleaza si se prolucreaza [materiale infectato (de ex.: materiale biologice infectate) 6 4 6 Vi Procese fehnologice care necesita un regim special pentru | ‘asiguraroa cali productc: | via “legate de preluccarea produselor alimentare (de ex.: procese | ‘ehnologice din fabricile de paine, laboratoare de cofetari, 10 6 10 combinate de carne, bucatari ete) | vib Ftegate de productia medicamentslor, produselor biologice | ‘si materialelor sanitare (de ex.: productia medicamentolor, | [Bancementoir, soruriot,vaccinurior ete) es | 5 8 — 1. Pen rumérul muncitoror de la un obiect 20 nfeloge numrul murctorlr de acelagl sax dint-un schimb. 2. Lavoaree sau fc Ilo de spalereaforonte vestlarolor se provad cu apa rece scala. . Dusut se preva numal pant persoan care lucroaza drect in lpcocesul de productc. 4. Pentru grupa | a procesuul tehnologic, necesitatea prevederii dusurlor se stableste de proiectant. 5, Lavoare sau locur de spalare se prevad pant toate persoanole care nu Tolosese dusutlo. 6. Numéul avoarelor§1 dusurlor So stab laste n raport cu sehimbul cu numa maxim. | a4 | Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa S. Instalatii sanitare Fig. 2.4.57. Amplasarea oblectelor sanitare in cladirile de locuit: Ja camerd de baie cu nodul de conducte in spatele lavoarului; b - idem, cu no-| ‘dul de conducte in afara camerei de baie; ¢ sid - camere de baie cuplate; = camera de baie cuplata cu camera de W.C.; f- cuplarea a doud camere de W.C.; g- cuplarea a doua camere de baie sia doud camere de W.C.; 1h - cuplarea unei camere do baie cu o bucdtire; | - cuplarea a doud bucatri sia oui camaro de W.C. | Fig. 2.4.58. Amplasarea obiectelor sanitare in cémine: | a spalator cu lavoare $I baite de picioare; b - incdpare de dusuri cu am- | plasarea lor pe mijlocul camerei; ¢ - grup sanitar pentru femel; d ~ grup sanitar |" pentru barbati; e - grup de W.C.-uri cuplat cu grup de dusur, pentru femei; | f- idem, pentru barbati individuale) si in functie de durata de uti- lizare 2 dusurilor. Ourata maxima de utlizare a dusurilor se considera de 20 min in cazul dusuilor cu dezbracare in vvestiare comune gi de 45 min in cazul in care dezbriicarea se face in cabine Individual. Numarul de sportivi care se fa in cal cul pentru stabilirea numarului de | dusuti este: 8 - la dusuri cu dezbracare‘n vestiare co- mune, cu durata de folosire a acestora de 30 min, penitu actiitii sportive care murdéresc puternic corpul; idem, pantruactivtiti-sportive care murdrese mai putin corpul 5 = la dusuri cu dezbrdcare in cabine in- dividuale, cu durata de folosirea aoestora de 45 min pentru activ sportive care -murdaresc puternic corpul 8 - idem, pentru actvtiti sportive care murdaresc mai putin corpul: Numarul de obiecte sanitare pentru sali, trenuri do sport si stadioane, in functie de numérul de locuri, este pre- zental in tabelul 2.4.20 si mai detalat in graficu din fig, 2.4.56 a Giri de cdlétor. Dotarea cu obiecte sanitare depinde de mérimea taticului de calétori in 24 h, considerandu-se egala ca repartitio pe sexe. ‘Obiectele sanitare pontru citerito ser- Vicli ale aii se asimiloaza celoralte categorie clad’ cuprinse in tabetul 2.4.20. in cazul in care pentru o parte in personal se previd apartamente, acestea se doteazd la fel ca garsonie- rele, cdminele de nefamilisti sau clidi- rile de locuit. Centrale termice, centrale de ventila~ re, puncte termice. Se prevad obiecte sanitare numa in cazut in care exisia personal. permanent de exploatare si atunci cand distanta pana fa un grup sanitar este mai mare de 50 m, la cir- Culatia prin interior clad, respectiv 30 m la crculatia prin exteriorul clad Grupul saritar ee doteazé cu closet, lavoer, ia in cazul centalelr termico si cu dus. Pentu curatenie se prevede 1 hiuveta cu rabinet dublu servic. * Clédir industale Numérul de closete, pisoare, féntani de bat apa sunt date in tabolul 2.420, iar numarul de lavoare si de dusuri este at in tabelul 2.4.21, in functie de grupa procesului tehnolagic, de substanfolo Care se prolucreaza si de gradul de rur- ‘rire a corpuli, tind seama de not mele de proteofie a munci Pentru. evitareasubdimensionérior, provederile din tabelul 2.4.21 ¢2 aplicd Pentru un singur grup sanitar la care fare acces numérul maxim de muncitori de acelasi sox si apoi se stabileste pentru flecare grup sanitar, numarul de ebiecte sanitare in functie de grupele e procese tehnologice ‘fig. 24.56 b, se prezint nomograma pent stabirea numérui si fell obie- Cleler sanitare la unital de productc. in inioprinderio cu pesto 25 de fore pe ‘chim, se amenaieaz, a vestiar,incipe- 1 destinate igienelinie a femel, Aceste incdperi se prevad cu instalaji de spalare cu jet ascendent sau dus mobil, cu ap rece 3 cad; de fa 100 feme ia sus, 0 ast {el do insta completaté cu 1 lavoar si 1 closet se prevede la flecare 50 de feel 12 S. Instalatii sanitare Capitolul 2: Instalati de alimentare cu api [EM Se admite ca grupurile sanitare s8 fie amplasate cate 1 pentru 2 niveluri, cu conditia ca distanla maxima de par- curs, pana la acestea si fie de 50 m, fara a depasi 3 m pe vertical. Fantanile de baut ap se ampiasea 2 In interiorul halelor $i in grupurile sa- nitare, cu conditia ca distanta maxima pana la ele si nu depaseasc 50 m. Pentru curajenie, se prevad chiuvete, care se amplaseazA in grupurile sani- tare pentru femei sau in Mncdperi spe- ciale pentru materiale de curdtenie. 24.3.2 Amplasarea obioctelor sanitare in planurit de arhitoctura alo cladirii si in scheme Obiectele sanitare se amplaseaz’ in planurile de artitecturd ale clad a soa a dosent rospectiv, Cotele da monta, re a objectelor santare procum si cis- tantelo minim, pe orizontala, into obiactele santare $ inte acestoa si ee- ‘mentole de construct sunt indicate , (Conform STAS 1604), in tabelele 2.4.22, (Anexa 1.2.4) si 2.4.23 (Anexa 1.2.4). Obiectele sanitare se reprezint in planar si in scheme prin somno con Ventionale (tab. 2.4.1), avand_ dimen- Siunile principale de gabarit ale objec tului respectiv reduse la scara desent- lui (de regula 1:50). in faza de proiec- tare detalii de executie (0.0.6), se in- tocmesc detali ale grupurlor sanitare, la scara 1°10 sau 1:20 In fig. 2.4.57, sunt prezentate céteva variante de amplasare a obiectclor sa- nitare in camerble de baio ale clcirilor de focut, iar fg. 2.4.58, sunt prow zentate cateva variante de amplasare a dbiectelor sanitare int-un c&min cu | arupuri saritare comune 2.4.4, Calculul hidraulic al con- ductelor de distribute a apei reci i calde pentru consum menajer Retelele interioare de alimentare cu ap rece si apa calda pentru consum menajer, reprezinta sisteme de con- ducte sub presiune, pentru care se adopt modelul de calcul al curentului unidimensional de fluid incompresibil ‘Se disiing dou categorii de probleme: + de dlmensionare, cand se cunosc ca- ‘acteristicle goomotrice ale instalatict (configuratia geometricd a instlatie, co- tele geodezice ale tuturar punctelor ca- racterstice ale retele, ungimile tronsoa- nielor de conduct, valorle rugoztaii su- prafetelor interioare ale conductelor in functie de natura materialelor acestora), ebite ce trebuie Yansporiate cu un ‘anumit regim al presiunilor, vitezele mo- it economice ale ape’ in fiecare tronson de conducté si se cere determinarea iametrelor conductelor, calcul pierde- tito totale de sarcna (lniare si locale) si sarcina hidrodinamicd necesara Hye. Tn secliunea conductel de alimentare cu apa a instalatie, = de verificare, cénd pentru o instalatie interioard data, pentru care se cunose caracteristicle geometrice ale retelel diametrele tuturor tronsoanelor si de- mine pierderile totale de sarcind (i niare si locale) si sarcina bidrodinami- cc efectiva Hy, in sectiunea conduc- tei de alimentare cu apa a instalatio Configuratia geometrica, lungimile tronsoanelor si cotele geadezice ale tu- turor punctelor caracteristice ale retelei bitolo do calcul, s0 cere 38 se deter- do conducte, rezulta din amplasarea Tabelul 24.24. Debitele specifice de apa calda si rece, echivalenfi de debit, presiunile normale de utizare pentru baterile $i robinetele de alimentare cu apa pentru consum men: ® Derumivea Debit speciic Ecinlenti —_ Presun lon pnt de consum Us]__de debit E_ce utizare [kPa] A Bari pent 1 Spatator ON 15 su chinoté ON 15 Spalator DN 20 Cazan de baie DN 15 Cada de baie DN 15 la propararoa cenvala api caido Dus flexi DN 15, Baie DN 20 (pen atarani Dus ON 15 - us masalhikaus BN 25 ‘Abbie de spslat ue DN 18 Balo do piioare DN 15, Lavoar DN 15 _Spatitor crcufar la fiecare baterie ON 8. Robin pent Spitor ON 15 Spalitor ON 20 [5 Chuneta ON 15 do epalat nfo DN 18 cb fet rf ON 45, incavtor de apd cu gazo DW 15 ON 15 cf pisoar ON 15 Pisoarincvdal ON 10 Spit crouar i ocare robot ON 15 Baie de picioae ON 18 Lavoar ON 15 Bideu DN #6 Rezeror do closet DN 70 Rezervor de closet DN 15 Spalare closet su presione DN 15 Fntind de but apa asin de spat vase ON 18 Masi de spat rue DN 35 Rabinet de sropt gricina ON 7 RRobinet de stop gina ON 20 RRobinet do stopt gna ON 25 FRobinet pentu masina de evacuare hicrauicd deseuri mente Hikant de stop ON tlcant de stopit DN 25 Robin dulusimpl seni DN 10 Fobinet dubiusempl sens DN 15 Robinetdublusimpl sen DN 20 Robinet dulusimply sonics DN 25 Fobinet csmea cute DN 15 obinet cama cute ON 20 Fobinetcsmoa cute DN 25, Robinet cismea stad ON 20 0 Robinetcomea stad DN 25, 090 obinet cgmes stad DN 30 120 = conform datelor din prospectul pentru fipul ales 0.20 4,00 2 030 020 480 4,00 4400 30 30 a) a0 0,10 020 030, 00 020 030 040 40" 0° 40° 60" 60" 300. 450 Eeatasrseees, eee eo" EEA canitotut 2: instat instalatiel In planurile de arhitecturé ale clair st in scheme, 244.1 Debite specifice, echivalenti de debite, presiuni normale de utlizare pentru armiturile obiectelor sanitare ~Debitul specific de calcul al unei farmaturi pentru un obiect sanitar (robi- ret, aterie amestecdtoare de apa rece si ap cald& de consum), cere se mai rumeste si consum specific, este un de- bit conventional, exprimat tn [Us] si con- siderat normal pentru 0 anumité intre- buintare a ape - Echivalentul de debit al unel armaturi le alimentare cu apa pentru un obiect sanitar se defineste ca raportul intre debitul specific al armaturi respective, V,, si un dobit specific V,, = 0,20 V/s, ales Gonven- tonal ca uate de enous v, ae ea) woz Presiunea normati de utiizare este presiunea disponibila (sau de serviciu) in sectiunea de lesire a apei din arma {ura unui oblect sanitar, care asigura in faceasti secliune 0 viteza medio a jetului de apa corespunzatoare de- bitului specifi. S. Instalatii sanitare In tabelul 2.4.24, sunt date: debitele specifice de apai rece i cald8, echivalen- 11 de debit si presiunile normale de utii- zare, pentru baterile si robinetele de ali- ‘mentare cu apa pentru consur menaier. ‘Se mentioneaza cA presiuniie normale e utiizare pot fi modifcate in functie de caracteristcle msurate ale armaturilor respective, cu conditia asigurari debitelor specitice de calcul din tabetul 2.4.24 2.4.4.2, Debite de calcul pentru dimensionarea conductelor Debitele de apa consumato ta diferi te armaturi montate la obiectele sanita- @) prepararea centrald a apel calde: ~ apartament cu closet, lavoar, cada de baie si spalétor 280_| 210 187 188 200 — — | | fr 180 3. 7 160 160 f3 | 3 — ze | 5 a 120 iH HK 40 H 105 ‘7100 wf 7 rT G pte inh io "7 0 a aah HHI L c 60 6H ag sa ft | par48) i 4 ie Moh al é | eal CETL OTT 8 i U u ze u | oa H i i H | 5 lit | 42.345 61 8 9 4044 4249-1445 4647 18-49 20.24 2 25 24-2526 2120-29 30 34 32 33.3435 36 37 38.39 M Numérul apartamentului Fig. 2.4.59. Consumul de apa rece $1 apa cal la 0 scar& de bloc cu 39 de apartamente “Tabelul 4.95. Necosarul specific de apii rece sl api cald& pentru clair de locuit — — _ Necesar specific, [Vaipers. Modul de preparare a ape Total apa rece din care apa rece Gin care apa cada calde si gradul de dotare al [st apa cai penta pentru cazul de 60°C apartamentolor azul _pentru cazut eo | 90 | 70 | 60 calde: - ou Incalzitoare instantenee u gaze sau electrice Tou cazane cu acumulare funcfionand cu lemne, cérbuni, combustibil ~ cazul 1 — f@r& contorizare si cu armaturi vechi cazul 2 ~ cu contorizare gi cu armatari vechi = cazul 3 ~ cu contorizare gi cu armaturi eficiente 210 | 140 | 120| 120| 70 140_| 120 | wo| 70 | 60 so_| 70 120 | 100 | go | 60 | | 40} 60 sanitare Capitolul 2: instal de alimentare cu apa re din cladir, au un caracter aleator. reci si calde pentru consum menajer, y-- cuantila distributiei de repartitie ‘Aceasta sé datoreazd trecventeior de se determina cu relata rormala utlizare, simuttaneitatilr in functionare ie Cuantila distibutiei de repartte ner si duratelor de utiizare, diterito de lao Ye" Yar *¥WYnr {WS} + (24.3) rata este in functie de gradul de asigu- armatura fa alta, in care: rare a necesarului de ap dupa cum u- Debitul de calcul V,pentru dimensio- Vj, este debitul mediu zilnic de apd meazi naroa conductelor dé distributio a apel sk pentru clédiri prevazute cu instalati ‘Tabelul 2.4.26. Necesarurile specifice de apa rece si apa calda pentru cladiri social-culturale si de productie Ne Destinatia cladiit ~_Necesar specific [V/2i folosintal ort Total din care apa caldi apa de 60 °C 1 Gladiri pentru birourl (pentru functionar pe schimb) 20, 2” Clubur, case do culturd si teatro a) cu prepararea centralé a apei calde: + actori (pentru 1 persoana pe zi) 35, 16 ~ spectator’, vizitatori (pentru 1 loc pe zi) 12 : |b) Tara apa caida: = actor (peri 1 persoand pe 2) 25 : (pentru 1 toc pe zi). eens 12 - oc. - bufete (pentru 1 persoana) 3 ~ cantine si restaurante (pentru 1 persoana, 1 masa la pranz pe zi) 10 i tine si restaurante (pentru_1 persoand, 3 mese 20 5 | “CAmine (pentru 1 ocupant pe zi) cu obiecte sanitare in grupurh sanitare comune eu lavoare in camera = cu grupuri sanitare in camere je" iaternate scolar (penta 1 ocupant pe 2) ~ cu obiecte sanitare comune - cu lavoare in camere 7 Hoteluri si pansiuni (pentru 1 pasager pe 2) ~ cu dusurt in grupuri sanitare in camore ~ cu e8zi de baie in grupuri sanitare 8. Gres, eradinite cu internat (pentru {cop pe 2). sidinile cu copil externi (pentru 1 copl pe schimb)_ [10 | Spitale, sanatori, case dé odtfind (pentru 1 botn ~'cu edzi de baié si dusur in grupuri sanitare | = cu cazi de baie in fiecare camera, pentru bolnavi | 8, penivu trata nay pe zi) pe ai) if] Dispensaro, policnici (pentru 1 42 Bai publice (pent 1 persoand) ~ cu duguri = 2u cfzi de baie ‘Scoli (pentru 1 elev p8 program) Fé dusuri sau bai ‘Terenuri de sport, stadioane (pentru 1 manifestare sportiva) | = pentru T spectator = pentru 1 sportiv . _ 45. Gar periru 1 persoand ih Waficul zinc) 16 Spalator i (paniru 1 kg de rufe uscats) ="cu spalare semimocanizata = cu spare mecanizati Secfi de spilare din garajé (pentu 1 vehicul pe schimb) ~ autoturisme ~ autocamioane Inireprinder industrials (pent t muncitor pe schimb) cu proces tehnologice in grup | iu | ita Wb v | 25 i 30 | 30 40 25 30 CObservati: 1. Durata madnd de ulitzare @ dusurier = lnvoarlor in vestaree invepinderir masala este de 45min pant Recare schimb, 2 Datele cin tabo so iain considerare la calcul necesarull de Aldus combustal pentu prepararea apel caida de consum si fa stabitrea capaci rezervoruui de acumulare (pentru apd rece si api calc de consu. 3. Necessruriespecifioe de apa cin tbl pot freduse daca so provid masur de reducere a pierdorior sia rsipol do apa 4. Grupole proceselartshnologice sunt cele prezentate n abel 2.4.21 a8Raasss iv [Ma LM Ei Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa S. Instalatii sanitare interioare de alimentare cu apa rece si cu apa calda, preparatd centralizat sau cu incilzitoare instantanee cu gaz sau electrice, se aplica un grad de asigurare de 99 %, caruia Ti co- respunde y = 2,926, se aplicd un gad de asigurare de 98 9, cérvia fi corespunde y = 2,054; Debitul mediu zilnic pentru dimensio- area conductelor exterioare de distri butie a apei reci si calde din ansambiu- file de cladiri de locuit similare aces- - pentru clad prevézute cu instalatilin- tora, se stabileste cu relatia: tericare do almentare cu apa rece si N,V, cu apa caldd, proparaté cu incilztoare Vi. = Sea [Ws] locale cu combustibil sold sau lichid, M0 (2.4.4) SH. .60. Schema de principiu pentru indicarea modului de calcul al une! | instalatii de alimentare cu apa rece si apa caldi pentru un ansamblu de cladiri de locuit: statio de ridicare a presiunii cu recipiente de hi-| Idrofor: P.T. - punct termic; 1 - conduct de alimentare cu apa rece a statiel de ri Idicare a presiunil; 2 - conduct de alimentare cu apa rece atét a conductei de distr lbutie a apet rect cat si a conductei de alimentare cu api rece a instalatci de preparare| la apei calde; 3 - conduct de distibutie a apei reci a ensamblului de clair) |4 - condusta de alimentare cu apa rece a instalatiei de preparare a apei calde de} |consum; 5 - conduct de cistibutie a apei calde a ansamblulu de clad; 6 ~ conduc-| {a de racord, a instalaielinterioare de apa rece la conductele de distributie a ape! Ireci a ansambiului de clacit; 7 - idem, a instalatielinterioare de apa calda la con-| iductele de distributio a apel calde a ansamblului de cladin; 8 - conducta interioara] Ide distibutie a apei reci; 9 - idem, a apei calde; 10 - conduct de alimentare cu} lapa rece a robinetelor de api rece; 11 - idem, a baterilor de amestec; 12 - idem, la robinetelor de apa rece si a baterilor de amestec; 13 - conducta de alimentare} Icu apa calda a baterilor do amestec; 14 - legatura de alimentare ou apa rece al Irobinetului de apa rece; 15 - idem, a baterilor de amestec; 16 - legatura de alimen-| ltare ou apa calda a baterillor de amestec. fad pena paras GA. 0 wena oe | ICP, - conducta publica; SH. 000 — fipesa Sosa GA ww re ee er er ee ee ee ee) Nuri de apsrtaente Nap | Fig. 2.461. Variatia debitulul de calcul pentru apa rece in functie de ‘consumul specific, numérul de persoane pe apartament, gradul de asigurare in alimentarea cu apa sin functie de numarul de ‘apartamente in cave: Ny, - numérul de persoane corespun- zBtor unui necesar specific de apa; ye ~ Ruarul mediu de ore pe zi de utiizare a apel care, pentru clad file de locuit, este 19 hvzi ¥,,- necesarul specific de apa pe zi [Wzipers.], care poate fi V.. pentru apa rece si caldé, V, pentry apa rece sau V., pentru apa calda; in tabolul 2.4.25 sunt prezentate necesarutle specifice de apa rece si de apa calda pen tru cladirile de locuit, far in tabelul 2.4.28 sunt prezentate necesaru- Tile specifice de apa rece si de apa calda pentru clédile social culturale si de productie; Pentru cladirile de locuit necesarul specific total de apa rece si apa calda si necesarul specific de apa rece si de apa calda, depind in mare masura de | existenta contorizarii apel si de felul ar~ maturilor pentru obiectele santare. Din datele prezentate in tabelul 2.4.25, se poate vedea ca introducerea contori- zarii si utllizarea unor armatur eficiente au condus la diminuarea sensibilé a consumuritor specifica de apa rece si ‘calda. De asemenea necesarul specific { 66 apa este influentat de gradul de dotare cu obiecte sanitare si de modul de preparare a apei calde de consum. Pentru a analiza evolutia in timp a consumului de apa pentru cladirile de focuit s-a urmérit consumurile de apa pe 0 perioad de 6 ani la un bloc de locuinfe cu 18 de apartamente cu P49 otaje, cu 4 scari in primal an de la montarea debitmetre- lor pentru apa rece si api cald’, in tuniie ‘octombrie, nolembrie si dacembrie, con sumul total specific de apa cald’ si apa rece a variat intre 229 si 298 Vzipers. ‘dupa doi ani acesta a variat rire 125 165 Vzipers. Montarea debitmetrolor a dterminat, In special, controll pierderiior de apa si schimbarea amaturior obiecto- lor saritare cu armatrui mai eficient. ‘Au aparut si unele situatii extreme de diminuare a consumurilor de apa la va- lori cu greu de acceptat si de imaginat. In fig. 2.4.59, se prezinté consumurile specifice de apa calda (culoare inchisa) si apa rece (culoare deschisd) la 39 de apartamente fa una din scérile biocului cu 158 de apartanmente. Consumuri specifice de apa caldi de 3 - 7 Veipers. si de apa rece de 20 - 23 Veipers. sunt cu totul sub limita minima | de iglend. Aceste consumuri s-au inre~ gistat in apartamente ocupate de per- | soane in varst, pensionari cu venituri foarte mici. Considerém c& in cazul persoanelor cu venituri reuse, autori- {fle trebuie SA intervina cu subventil pentru asigurarea unui consum de apa Jn limitele unor norme de minimum 25 S. Instalatii sanitare Capitolul 2: Instal latii de alimentare cu apa [EE TTabelul 2.4.27. Componenta termenilor ¥,,, Zn¥,, Ei vatorl le coeficientilor a distributie a apei rect si calde din inte- g g & Giipean Teme GA ‘Debit de caeut el 8 200 350300350 Nurarl de apartamente Nap Fig. 2.4.62. Variafia debitului de calcul pentru apa calda tn functie de consumul specific, numarul de persoane pe apartament, de gradul de asigurare in alimentarea cu apa si in functie de numarul de apartamente "= 1400 § #1200} E soca TERETE 3 2 ~~ rf ~~ 4._ oie Zope GA WH ire aoe cxwa TL aD ne ume de apartament Ho Fig. 2.4.63. Variatia coeficientului de neuniformitate orara pentru api rece in functie de consumul specific, numarul de persoane pe apartament, gradul de ‘asigurare in alimentarea cu apa lin functie de numdrul de apartamente ‘Nr ronson Partea de instalatio . a Suma de din Conducte: echivalent € ia alimontarea cu apa rece a Sialilor de ridicare @ presiunil 1_E2E, +5, 3 aimenterea cu apa res a conducteloe dé cistibutlo @ ape! rec i ETE, +E, 512 instaajilor de preparare a apei calde 3,68 pentru almentarea cli apa rece a conductelor de cistbutie din 1 ee interior cladior O7E 6, pentru alimentaroa cu apa rece a instalatci de preparare a apei | Galde 4, 5, 75i pentru alimentarea cu apa caida a conductelor o7 e distribute a ape! calde , 8, 12 de distribute si coloane penitu almentarea cu apa rece a robinetelor nV t $1 baterlor de amestec ani, # Dn, 10; de dstribufe si coloane pentru almentarea cu apa rece a robinetelor, snlf'= snl, 4 11 de distrbule si cotoane penta aimentarea cu apa rece a batetilor Sys mie 1 de amestec: 9,13 | de distribute si coloane pentru alimentarea cu apa calda a baterilor nl, = Ini, 07 de amestoc Veipers. pentru apa calda si de mini- rioru clidrlor, V,., 98 stabileste cu re- Sav, Ny, mum 50 Vipers. pentru apa rece. lati: oe Me tus] eae) Debitul mediu zilnic pentru dimensio- Sav, Vy, as Maw narea coloanelor sia conductelor de m= opty WS] (2.48) in care Me fn numérul arméturior de acelasi fl, care asigura almentarea cu apa ~ debitul specific al unei armatur {Vs} = debitul specific pentru 1 persoand (Vs-pers.} ¥, ~ debitul specific pentru 1 aparta- ment (V-9p| N,- numérut mediu de persoane la 1 apartament; gg $1 Vyg = aU somnificatile din relatia (244y Lav, -2, spas] 247) j= Ee (Uspers] , v= 2 tse fa (sap) (2.48) in care: Neste numérul de porsoane pentru care s-a calculat 2 nv, Pentru claire de locuit' sau camine- le do nefamilisti, la un necesar specific de apa V,, = 280 Vzipers., la un numér mediu WW, = 28 persoane pe ‘apartament si la un debit specific 0,57 Us ap., respectiv. pentru 2,85 & - echivalenti de debit pentru un aparta- ment (dotat cu 1 cada de baie, 1 ta- oar, 1 closet si 1 spalétor de bucaté- Fie), pentru 19 ore de utiizare a apei pe 2 si pentru un grad_de asigurare a debitului de calcul de 99 %, In locul re- lati (2.4.3) se poate aplica relata: V, = a(0,15VE +0,004E) [Vs] (2.49) V, - debitut de cau {Vs} E°- suma_echivalentior punctelor de cconsum aimentate din conduct’ ‘2 coeficientul adimensional in functie EER] capitotut 2: instatati de alimentare cu apa S. Instalatii sanitare de temperatura la care se prepara apa caida, ale cdi valori sunt da te in tabelul 2.4.27. Componenta termenulul E si valorle coeticientilor a sunt date in tabelul 2.4.27, In care: E,-suma echivalentilor de debite ai baterillor amestecdtoare de apa rece cu apa calda; ,-suma echivalentior de_debite al robinetelor de apai rece. Echivalentit de debit E, si E, se calculeazé cu relate: e,- Se, (2.4.10) Se, (24.11) echivalentul de debit al unei bate- Fil de tip j 9 ~ echivalentul de debit al unui robi- net de tip j - numdrul baterilor de acelasi tip & Poy pie 60 980200 (apes Biman, CAE ota 1, - puméeul robinetelor de acelasi tip j lodul de _determinare 2 sumel de echivalenti E si valorile corespunzatoa- re ale coeficientului a, pentru diferitele parti ale refelelor de alimentare cu apa rece si apa calda de consum se arata in fig. 2.4.60. Relatia 2.4.9 pentru dobitul de calcul cu echivalenti de debit, nu poate fl utli- zala decat numai pentru dimenstoanarea rotalolor exterioare de alimentare cu apa rece care alimenteaza ou apa reteiele de distribulle a apei reci si calde din an sambluri de cladiri de locuit si nurmal in ccazul in care consumul specific total de apa rece si apd calda este de 280 Vzi pers. si pentru cazul in care nu sunt montate debitmetre si nu sunt inlocuite armature vechi cu armatur eficiente. In fig. 2.4.61 este prezentatd variatia debitului de calcul pentru apa rece pentru ansamibluri de cladri de pand la 500 de apartamente la care s-au util zat relatille de calcul 2.4.3 cu debitul mediu zilnic de apa si relatia de calcul | — eras 2 Spa CATH) a a | Fig. 2.4.64. Variatia ceficientului de neuniformitate orara K, pentru ‘apa caldi, in functie de consumul specific, numarul de persoane pe apartament, gradul de asigurare in alimentarea cu apa si in functie de numdrul de apartamente. 00 080 ov Tipe ope OA ‘SSE Se TORTS aT KS 300 Namie de apartament Na Fig. 2.4.65. Ait mod de prezentare a variatiel coeficientulul do neuniformitate orara K, 30 wast 2.4.9 cu echivalenti de debit. Cele mai mari valori ale debituiui de calcul corespund relate! 2.49, care, asa ‘cum s-a ardtat corespunde unui necesar specific de ap de 280 Vzipers. la un rnumér meu de 2,8 persoane pe apar- tament, la un debit specific de 0,57 Veapart, pentru 19 ore de utlizare a pei si pentru un grad de asigurare de 99 %. Daca se analizeaza debitul de calcul a 300 de apartamente, pentru necesarul specific total de apa rece si apa calda de 280 Vzi pers. cu necesarul specific numai de apa rece de 120 Vzi pers. si pentru ‘necesarul specific numai pentru apa rece de 70 zi pers. in primul caz rezuta un debit de calcul de 7.8 Us, in al dolea caz 4-Us, lar in ullimul caz 2,8 Vs. Apare destul de clar o& ultlizarea rolatict de calcul 2.49 nu se poate apica decat pentru retelele exerioare de apa care ali- menteaza retelele de distribute a apei reci sia apei calde. Pentru toate cazurle, inclusiv pontru refelelo de dstibutio a apel reci si calde se poate utiliza nurmai relaja de calcul 2.43. Aplicarea relatiei 2.49 la retele de distibutie conduce ta supradimensionari, Pentru retelole de distibutie a apei reci in cazul instalatilor contorizate si cu armaturi eficiente, debitul de calcul cu relatia 2.43. este de 2.8 Us fai de dobitul de calcul de 7.8 Vs care s0 aplca gesit cu relatia 2.4.9. Pentru apa calda, situata se prezinta asemiinator. in ig. 2.4.62 este prezenta- 18 variatia debitulut de calcul pentru apa caldi pentru ansambluri de oid de pan la 500 de apartamente la care s~ au utiizat relatile de calcul 243 cu dabitul mediu zinic de apa si relatia de calcul 2.4.9 cu echivalenti de debit. Coeficientul de neuniformitate sau de simultaneitate Un alt factor necesar $8 fle cunoscut, este coeficientul de neuniformitate orara, variatia acestuia si factori de care depinde. Daca relatia (2.4.3) se divide la debitul mediu, rezulté. coeficientul de neunifor- mmitate orard K,, respectiv (asa) _,, wee oe, (2.4.12) In fig. 2.4.63 se prezinta variatia coe- ficientului de neuniformitate orara pentru ‘apa rece, in functie de consumul speci: fic de apa, de numérul de persoane pe apartament, de gradul de asigurare in alimentarea cu apa si de numérul de apartamente ‘Se poate constata cd, coeficientul de rneuniformitate orard creste cu cresterea gadului de asigurare, descreste cu Cresterea consumului specific si cu cres- terea numérului de apartamente, Pontru un necesar specific de apa rece de 280 Vpers.zi, cu 2.8 persoane S. Instalatii sanitare Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa [ERM be apartament, cooficiontul de neunitor mitate orard,” corespunzator relatiei (2.4.12, pentru 10 apartamente, are va- foarea de 7.9, penttu 100 de apartarnen- te 9.2. singing la 500 de apartamente la valowrea de 1.97. De la cca 160 de apartamente pnd la 500 apartamente 5. tecut pe nomogama si valore coo ficjentului de neunformitata din STAS 1349-1 So poate constata marea varctate a coofcertulsi de neunformitate rar in functe de neceserul specific, de numéul ce persoane pe apartament si de rach ce asigurare in almentarea cu ap8, Getominat de neceserulspectic do apa si ce modul de preparare a ape! cae. in fig, 2.4.64 se preziat variajia coe ficiontului do nouniformitatoorara pentru apa cald, in functie de numéral de apartamente, de numarul de per- soane pe apartament, de consumul specific dé apa cald si de oradul de asigurare in alimentarea cu apa caida gi in acest caz se constaté c& coofi Gientul de neuniformitate oraré creste fou diminuarea numarului de persoane pe apartament si desorest® cu cresto- ea consumului specific si cu cresterea numarului de apartament, Pentru un necesar specific de 110 Upers.2, cu 3 persoane pe apartament, coeficientul de neuniformitate orard, corespunzator relatiei (2.4.12), pentru 10 apartamente, are valoarea de 11,5, pentu 100 do apartamente 4,3, ajun” gid la 500 do apartamenta la valoa- rea de 2,40, Daca se compara valorile coeficienti- lor de neuniformitate rar din_ fig 2.4.63 cu cele din fig. 2.4.64 rezulté va- lori mult mai ridicate la consumul de apa calda fata de cele pentru apa rece, la acelas numar de apartamente, acest fapt find in concordant cu tondinta do ccrestere a coeticientiior de neuniformita te cu scdderea consumurilor specifice Coeficientul de neuniformitate orara poate fi prezentat si sub alti forma. Daca pentru cel mai mare coeficient de neuniformitate oraré valoarea acestuia se egaleaza cu unitatea, se obtin Ccoeticainti de neuniformitate cu valor’ subunitare, divizdnd toti coeficienti la valoarea celui mai mare coeficient. in fig, 2.4.65 sunt prezentati coeficientii de neuniformitate orara pentru apa cal cea mai mare valoare fiind egal cu unitatea. O serie de date din literatura de specialtate cum sunt cele din DIN 4708 sau Recknagel-Sprenger, prezinté coatt- Clenti de neuniformitate rard subunitar Acest mod de prezentare a coeficien- tului de neunformitata orara, are un in Convenient in faptul c& este greu de stabilt, care cosficient si la care numar de consumatori trebuie SA fie considerat egal cu unitatea, Pentru acest conside- rent se apreciaza c& este mai corecté prezentarea coeficientilor de neuniformi- tate obinuti cu relatia (2.4.12) Debitele de calcul aferente cldilor de locuit sunt date in tabelul 2.4.27 a, Anexa 1.2.4. pentru apa rece sith tabotul 2.4.27 », anexa 1.2.4., penttu apa cald, cores: punziitoare unui necesar specific de ap’ de 120 si 70 Vzipers. pentru apa rece si 90 si 70 Vzipers. pentru apa cald. jin Anexa |, sunt date debitele de calcul aferente cldirlor de locuit, corespunzatoare necesarurlor specifica de apa rece 280 gi 40 Uzipers. si de apa calda intve 110...40 Vzipers., pentru de~ bite specitice pe apartament intre 0,87...0,94 Vs ap., pentru apa rece si 0.47...0,74 Us ap. pentru apa calda si pentru grade de asigurare de 99 si 98%, Debitul specific de 0,57 Vs.ap. peniru apa rece, corespunde dotinii cu 0 came- A de baie si o bucdatari, respectiv pen- tru bale (0,2 Us), un lavoar (0,07 Us), un Closet cu rezervor (0,1 Us) si un spailitor (0,2 Vs}, Debitul specific de 0,74 Vs. ap. pentru apa rece, corespunde dotixii cu.o camera de baie, o camera de dus si 0 bbucataie, respectiv pentru baie (0.2 Vs} dou favoare (0,14 VS), un dus (0,1 Vs) un closet cu rezervor (0,1 Us) gi un spaitor (0,2 Vs). Debitul specific de 0,97 YVs-ap. pentru apa rece, corespunde dotérii cu oud camera de bale si o bucdtirie, respectiv pentru dou bai (0,4 Vs), doua lavoare (0,14 Vs), dou& closete cu rezervor (0.2 Wis) si un spalétor (0,2 Vs). Pentru apa cald debitul specific de 0,47 Us.ap. corespunde dotavi cu 0 ca- mera de baie si o bucdtirie, respectiv pentru baie (0,2 Vs), un lavoar (0,07 Vs) si lun spalator (0,2 Us). Debitul specific de 0,64 Vs. ap. pentu apa calda, cores unde dotirit cu o camera de baie, 0 Ne] Destinatia clair ‘Tabelul 2.4.28, Retatii pentru debitele de calcul ale conductelor de distributie a apei din clidiri administrative, social-culturale si grupurile sanitare de Ia vestiarele fabricilor, atelierelor si unitatilor de productie TRelatile de calcul ale debitelor I | | personal de serviciu, stadioane 8 | Grupuri sanitare fa vestiarele fabriciior, ‘grupuri sanitare pentru sportivi, artist, atelierelor, unitatilor de productie™ | »,-0/a7 = 0,906 ot jeu av, cue 1_| Camine pentru copii, orese | V =0,45/2V, BV, 2020 | E210 | Teatre, cluburi, cinematografe, géri, politic V, =0,49,/3V, | 8V, 2024 E212 | Giadiri pentru birouri, magazine, grupurt | - ; t sanitare de pe langa hale si ateliere, | ela | 30,54. V-0,24/E | 2V,= 028 Eta hotol cu camere de ale aterente | enOSAEY, Ve= O.24JE | / |. ___ camerelor de cazare, 7 4 Institut de tnvatamant 5 _ Spitale, sanatori, cantine, restaurant 6 Hoteluri cu grupuri sanitare comune 7” Cimino de studi, inierate, bai publce, Be = 4,00 Not: Pentru toate categorile de clic, fa valor! ale nl, ql E mal mic deodt cole Indicate la domenil de aplioare areal de call, ape real gonera:V, = Dn, sau V, = 02 E EZ conitotut 2 tnstatas ‘camera de dus si o bucatiie, respectiv pentru baie (0,2 Vs), doud lavoare (0,14 Ys), un dus (0,1 V5) si un spaldtor (0,2 Vs) Debitul specific de 0,74 Vs.ap. pentru ‘apa calda, corespunde dotarii cu dou camere de baio si o bucatarie, respectiv pentru doud bai (0,4 Vs), doud lavoare (0,14 Ws) si un spalator (0,2 Us) Je alimentare cu apa Dobitele de calcul pentru conductele de cistrbutie a apei pentu clade administrative, social-culturale si grupu- file sanitare de la vestiarele fabricilo, atelierelor si unittior de procuctie V, se calculeaz’ cu relatile cin tabetul 2.428, La stabllirea debitelor de calcul pentru aceste cladiri se va tine seama S. Instalatii sanitare si de prevederile din tabelul 2.4.27. Debitele de calcul pentru conductele de legaturd dintre coloane si armaturle punctelor de consum se calculeaza cu relatia: Ve=D AV, vs} sau (2.4.13) ‘Tabelul 2.4.29. Debite de calcul pentru cladiri administrative, social-culturale si grupuri sanitare de la vestiarele fabricilor, ateliorelor si unitatilor de productie, in functie de debitele specifice, normele de consum a apei, duratele de utilizare si gradele de asigurare sau ih functie de suma echivalentilor de debite. 8S3ss Bess 603. 8s 836. 6,95, zit 778 779 8,52 aat 9,20 9,30 ; 10,04 11.29 12,55 . _ - % (Ws]_pentra ig MONDAY, Henne Se, nas Si, Moae\¥,v conf, V-ceSal, vA, vale sau sa su su sa su sau sau V,-0.2V V,-0,2NE Vw0.aNE V,.02ne V-00E Vv,-0,3N8 V,~0.45VEV,-0.NE 920-10 020 020 020. 020. 022 i024 028 Nota: valorie de dessupra barelor erizortale aunt calculate ou relate V, S. Instalatii sanitare Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa El V=0,2 [Ws] (2.4.13) in tabelul 2.4.29 sunt date debitele de ccaleul stabifte cu relafile din tabelul 2.4.28 abel 2.30, Valorie vitezelorreco- | mandate pentru cimensionarea con- uctelor de alimentare ou apa rece sau alda pentru consumnuil menzjer, in functie de dlametrele nominale ale ‘conductelor (STAS 1478) Diamewal Vitezs pentru nominal dimensionaroa [nm] cconducteter, [mi 10 0,10..0,75 45 0,45..0/80. 20 0,45.-0,80 25 0,55..1100, 32 035.010 | 40 075.120 | 50 0,75..1:30 63 0.78..1:30. | 80 085.140 | 100 0,85..1.45 125 4,10..1.50 150 1,10..1.55 200 250 4,20..1,60 300 [Tabelul 2.4.31. Diamotrele conductelar [de legdturd pentru alimentarea cu api rece gi apa calda a armaturilor obiectelor sanitare (STAS 1478) Denumirea punctui_Diametl conduc de oor tolor do ein a Bateri pent *"Spaiator ON 15, v2 Spaltr DN 20 wa = Ghiuvetd ON 15 2 = Gazan de baie DN 15 we Baie ON 15 la propararea we conta ape calde Bae DN 20 (pt. rataments) Dus DNIS v2 = Alb do splat uf ON 152 Baie de piioare ON 15 2 |- Lavear DN 15 V2 | Spattorcrovlar ON 15 we ». Robinete pentru: Cazan de fier rufe DN 15 | | Marita DN 15 1 | = Rezervor de pisoar ON 15 1 | Psoa individual DN 10 38 | Bidou DN 15 v2 | |- Rezaror do closet ON 10 38 | | Rezervor de closet ON 15 12 Spalarea closetui sub presume DN 15 we |- Hidkant de stropit ON 20 sia |; Bidant de stropit ON 25 i + Robinet dublu sau simpiu 38 serv ON 10 ~ teen DN 15 we Idem DN. 20 34 = Idem DN 25 1 = Baie penvu pcioare ON 15/2 “Albis de inmuiat rule DN 18172 = Fantand pentru baut 2p we Sounstoare cu spaiare 2 2.4.43 Dimensionarea conductelor ‘i calculul pierderilor totale de sarcing * Vitezele medi economice (optime) si vitezele maxime admise ale apei, fo- losite la dimensionarea conductelor Problema de dimensionare a conduc- telor consta in determinarea diametruli 4, al fiecdrul tronson jal retelei, in care stop se dispune deo singuré ecuaie (legea continuitati pentru curentul Unidimensional de fluid incompresii const. [mn] (24.14) cu doua necunoscute, diametrul J, {m] gi vitoza mocie v, [m/s] Gntrucat debitul Veste egal cu Gebitul de calcul Y, stabill la § 2.4.4.2) astfel, apare 0 nédeterminare. Pentru inlaturarea ei se introduce conditia economic’, ex- primata print-o anumita functie ‘obie- tiv a variabilolor de decizie si aplica- fea_unor criteri corespunzatoare de optimizare. Variabilele de decizie uzvale sunt de regu, fe diametele d, j=1,2 ... ale tronsoanelor de conduéte componente ale retele, fe vitezele medi v, (1, 2, co tecoctinis ia toner) ‘Natura peretior conductel, starea supratatet Kimmy || “Temperatura Cosfciontul i conditile de exploataré pentru tevi din: pei cinematic = alam, cupru, bronz, plumb, tehnic netezi 0,0015..0,010_| | [co] | de viscozitate v iin ee a ofel fara suduré, dupa un numar | a arrs-10°® de ani de exploatare __| 10. 4,304-10°6 sil cu sudurl, noi si vedt " | 15 4,154:10°6 — | { 10 ong ne n= HOHE I stare NOUS ____ 0,25...1,0. | a _ aa = fonta dupa un numar de ani de exploatare | 50. | 0,553: 10" = mase plastice (polistlend, polipropiend, PVC) __—_—0,007 i 6 | 0474108 Capitotul 2: Instalatii de ali S. Instalatii sanitare 2000 4000 6000 10000 300_490500_700_1000 200 3040 50 70 100 20 0 0.01 10 200 300 400500 7001000 10000 (Pas) 4000 6000 2000 20 3% 49 50 70 100 10 Pierderea de sarcin’ unit P,=0,6 MPa (6 bar) - PVC 60, P=! MPa (10 bar) - PVC 100 2.4.68, Nomograma pentru dimensionarea conductelor din PVC 60 si 100 D, 20-125 mm, pentru apa rece, Fig. El Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa S. Instalatii sanitare locale) intre sectiunile A si Ri Hy, = 22) repeat coal - e zometrice in sectiuni- un les2) ASR, respect n~[#+2] nero specie po: tentiale sau sarcinile piezometrice in secti- tnile A si Rs reprezinté cote- fe energetice ale sectiuniior A SiR, respectiv energie speci- fice totale ale sectiunilor Asi R sau sarcinile hidrodinamice in sectiunile A respectiv Fi Legea energilor, aplicata la curentul unidimensional de fluid incompresibil, jn miscare permanenté, poate fi scrisé ‘cu notatile de mai sus, sub forma: Ho-Hooh, (Pal (24.16) do-unde 50 deduce h, =H, -H, (Pal (24.17) adica pierderea totalé de sarcina inte sectiunile A si R este egald cu di- ferenta sarcinilor hidrodinamice ale sectiunilor A si R si reprezinta partea din energia hidraulicé transformata in ‘mod ireversibil, in ate forme de ener- gie, care ru mai intereseazé miscarea fluidului, de exemplu caldura. Instalatile interioare de distibutie a apeireci si calde pentru corsum mena- Je sunt sisteme de conducte lung) pentru care dfferenta termenitorcinetici dia ecuatia lui Bornoul se poate reali 2% ANA Lg a 2 2.4.18) deoarece, practic, vitezele medi sectiunile A si R nu diferd prea mult in- tre ee. Cu observatia de mai sus si ut- lizand notatie: inaitimea geodezica a unctului R fata de punctul A, adicd cite- renta de nivel inte co- fa punctului de con- sum R $i cota punctu- lui de racord A, trans formaté in unitate presiune (Pa ene mei oe ee oF pier (numité in practica Peon +a) (Pal presiunea manometrica a apei in punctul de con- ‘sum R, nuit in mod cu- rent presiune de utilizare a ape la punctul de consum, R [Pal Rezulté deci Hy Hg tHy +H, (Pal (2.4.19) Punctele de consum din instalatia in- terioard au diferite indltimi geodezice si presiuni de utlizare, iar de la punctul de racord A (fig. 2.4.67) pana la oricare ppunct de consum, pierderile de sarcin vor fi, evident, diferite. Din aceasta ca- «uz, pentru a stabili presiunea necesa- 8 Hye in punctul de racord, se deter- mina” valoarea maxima a sumei H+ H, + fi, procedand prin eliminare’ 8@ aleg punctele de consum care au ‘cea mai mare indltime geodezica, din- tre acestea se aleg cele care au Suma iorderitor de sarcina cea mai mare (care sunt cole mai departate pe ori- zontala fata de punctul de racord) si in sfarsit, din ultimele se alege cel care are Si presiunea de utlizare cea mal mare, Punctul de consum pentru care suma H, +H, +h, este maxima se qu- meste cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic, din intreaga ins- talati. Prin urmare: Hg. = maH, +H, +h,) {Pal (24.20) Daca: Hye, Haga (Pal (24.21) instalatia interioaré poate fi racorda- 18 direct la reteaua exterioara (conduc- ‘ta publica), pe cand daca: Hye, > Has [Pa] (2.4.22) instalatia interioara se va racorda la instalatia de ridicare a presiunit apa (de reguld, la statia de pompare a apei cu- plata cu recipiente de hidrofor). Pentru presiuni, unitatile de masura ‘sunt: mHcO, bar sau Pa, cu relatile de transtormare: 1 bar = 10° Pa = 10,2 mH°0; 1 mbb0 = 9,81 kPa; 1Pa = 1,02. 104mH°0 + Calcul pierderilor de sarcind Pierderle de sarcina liniare, 1, se calculeaza cu retatia: ae nt 2 ES (pal yn 7S (Pal (24.23) fn care: To gp (Palm) este panta hidraulicd sau panta ener- geticd si reprezintd pierderea de sar- Cina liniard unitara (pe unitatea de lun- (2.4.24 ime a curentulu), 'n care 2= cosfciantul de cezistentA hicrauicd friar (Darcy-Weissbach} 1 lungimea tronsonului de conduct ms @- amet interior al condcte’ [mf v- viteza_medie a apei in conduct Im/sk Introducand in relatia (2.4.23) viteza dedusa din relatia (2.4.14) aw ve ® tvs] 2.4.25) ap ims} (2.4.25) se obtine: 16. Ay. 9.0906 Aye "x2 a {Pal (2.4.26) So nunete mod do recta cried tra condi erone m= 0.0826 teins) aan Pierderea de sarcind liniard poate f cexprimata si sub forma: fn, -M,V° {Pa} (2.4.28) Coeficientul de rezistenta hidraulicd, 2, este in functie de regimul de mis- care, precizat prin criteriul (numarul) Reynolds: Fe = unde: v-este coeficientul cinematic do vascozitate si de rugozitatea relati- va D = k/d a supratetel interioare a peretelui conductei, K flind rugozi- tatea absoluta (inaltimea medie a asperititilor, tabelul 2.4.32). jn tabelui 2.4.33 sunt date valorile coeficientului cinematic de vascozi- tate, in functie de temperatura apei Relatile de calcul pentru coeficientul 2. au fost stabilte prin numeroase cercetari experimentale. Aceste cercetiri au pus in evident 4 zone de miscare in conductele sub presiune, cirora le corespund ciferite tipuri de relatt pentru calculul coeficien- tulul de rezistenté hidraulica si anume: ~ miscare laminar prin conducte cir- culare, pentru (2.4.29) Re = ¥2 < 2300 se aplica relatia (Hagen-Poiseuill): rere Fe (2430) Jn regim de migcare laminara, pier- derea de sarcind liniaré este direct pro- portionala cu viteza medie v a curen- tului de tid! 109 200 200 490800 700 1000 2000-4000 600010000 30 4050 70 20 (en) 9 more> 9p mgeg 100 200 300 400 S00 100 20 90 40 50 70 0 Pieederea de sarcin’ unitard 1 [Pa/m) 2,171 - 1652 mm, ‘Pentru apai calc P,=0,6 MPa (6 bar), K=0,20 mm. Fig. 24.69, Nomograma pentru dimensionarea conductelor din ofel zincat: EEE1 covitotut 2: tnstatasi de a 2.431) Trecerea de la miscarea laminara la miscarea turbulenté se face print-o zona de ranzitie, in care: 40.01 on aw 8 Pierderea de sarcina locald higg [Pa] 888 a pail 1888. 20 25 |92 [40 |50 | 63 [75 |90 |>90 1 2 1 2 Ta LES 3 60,5/76. 7 1 |o9/08|07\o6|o6| 06 3/3 [28 2825 /22]2 1 1 aaa SL 2 hs [tee |12) 1 a | fnm]]i7.s21.4)26, 988,712, "PEP [mm Cat AOSD 3 1 1 1) fi Tew din| UM Otel aa sm, ining jobinet cu vent venti 0,02.0,03 _0,050,07 q, imentare cu apa 2900 < Re < 3500; ~ migcarea turbulent in conducte hidraulic netede are loc cand 500 «< Ro < 23% Dintre numeroasele formule stabilite pentru calculul coaticientului 4, pentru conductele cu tevi din mase plastice \3_05 07 10 1.2 1 02 esto din rzerver| —= [0.5 108 |08|o8 os afata 1 = [eo li |14 [ra fiole |e [a 07/05 164 (03 [03/03 |03|03 [oa af4 2 cu venti idem, cu clapeta | — 040507 10 Fig. 2.4.70. Nomogramd pentru calculul pierderilor de sarcin! locale. S. Instalatii sanitare (polietiena de inalta densitate, pott- propilena, policlorura de vinil, PVC} se recomanda relatia (P. A. Konakov): 1 (1,8 ig Re - 1,5) (2.4.32) = miscarea turbulent in conducte hidraulic rugoase, numita si zona pre patratica, pentru: Viteza [m/s] ators rezstenislor locale © TEURT De trecere Tn derivate in derivatio De bifurcate in contracurent RAMIFICATI De trecere 1S [_bs/2.0 [acts zs[2,0 ARO Intrare in rezervor | => 3 888 Pierderea de sarcina local higg [Pa] idem = 02 100 200 300 500 700 1000 2000 =}3000 4000 15000 7000 10000 2 10 | 34 viteza[nV/s] | 67 S. Instalatii sanitare Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa | 59 | 294 << 5604. k penvu conde din maso paste, accion crests aut negetesye comanda relatia (Colebrook-White}: 1 (2,91 k =-2h[ 2565) ke a va Rela 3.714} (0 4.59) * migcarea turbulent in Sorauote tara ragoase, pent Re > 560 2 K ‘numita si zona patratic deoarece, in aceasta zona de miscare, pierderea de sarcind liniara creste direct proportio- nal cu patratul vitezei medii va curen- tului_de fluid. Pentru aceasta zona, in mod normal se aplicd relatia (Prandtl- Nikuradse) 1 ia-2k va d (2.4.34) in practica de proiectare se utilizeaza, frenent, nomograe panty imensio- rimoa conductor gf ceerminares plt- Gert de serch tnare untre, anal pe baza tlailor do eal de tal sus, Fhurmatcarele consti ""aloarea cocfetentiui de rezstonth Inia sau Costient ki Deroy A sa taleist pe baza rela Coletrook = write Pentru conductle din ofl s-au con- siderat urratoarcl: au ubleat tov dn fe tra suck, aso sau lamina fa ald pon nt lai STAS 403, seria M, cu dametul mediu calculat inte valorie maxime si ~ depunerea de piatr’é pe conductele de apa rece s-a considerat de 1 mm, pana 1a chametul medi de 42,4 mm side 15 mim la diametrele peste 42.4 mn; - depunerea de piatra pe’ conductele de apa cald’, la duritatea apei sub 12 grade de duritate [°d}, s-a con: derat de 1,2 mm, pand la dametrul de 42,4 mm si de 2 mm la diametrele peste 42,4 mm; ~ depunerea de piatra pe conductele de apa caida, Ia duritatoa apoi pesto 12 grade de duritate ["d}, s-a considerat de 1.5 mm, pana la diametrul mediu de 42.4 mm si de 2,5 mm la dame- trole peste 42,4 mm; Ce a) @ Fig. 2.4.71. Schema izometrica de calcul a instalatiel de alimentare cu ap& rece pentru consum menajer, aferenti ‘unei clddiri de focult avand P + 4 etaje (exemplul de calcul 1). ® © ® EEA epitotut 2: tnstatatii de atimentare cu apa S. Instalatii sanitare = rugozitatea absolut a conductelor k, 5-2 considerat de 0,3 mm pentru conductele de apa rece, de 0,5 mm. pentru conductele de apa cald’ la duritatea apei sub 12 gade de duritate [°d] si de 0,8 mm pentru ‘conductele de apa caldé la duritatoa apei peste 12 grade de duritate ("ch valoarea Re s-a calculat pentru un coeficient de viscozitate cinematica v=1,154-10% mé%/s, corespunzator temperaturii_ medii a apei reci de 15°C si de 0,553-10% m/s, cores- unztor temperaturi medii a apei ccalde de 50 °C, conditi de tempera- turd mai severe pentru a compensa ‘eventuale depuneri de piatrd mai ‘mari decat cele considerate, Pentru conductele din PVC, PE 9i PP © © ®@ s-au considerat urmatoarale: = s-au utlizat fevi din PVC 60 STAS 6675/1,2 si PVC 100 DIN 8061/8052; = s-au utizat tevi din polietflend: PE DIN 8074; ~ s-au utlizat fevi din polipropilena PP DIN 8077; = pentru toate fevile din PVC, PE si PP s-au luat diametrele exterioare mini me $i grosimite peretilor maxime; ~ rugozitatea absolut a conductelor k este de 0,007 mm, fara nici un fel de depunere de piatra; - valoarea lui Re s-a caloulat pentru un coeficiont de viscozitate cinematica v de 1,304-10% m/s, corespunzator temperaturii medii a apei reci de 10°C si de 0474-108 m/s, cores- punzitor temperaturii medii a apel Fig. 24.72. Schema lzometricd de calcul a instalatie interioare de alimentare cu apa calda de consum, aferent& tunel clit de locultavand P + 4 etale (exemplul de calcul 2). calde de 60 °C, condi: de tempera- turd mai putin severe fata de condue- tele din otel, avand in vedere lipsa depunerit de pata ! in nomogramele pentru dimensiona. ‘6a conductelor sunt indicate, prin lini ingrosate alo dametreir, domenile vi- tezelor recomandate (tab. 2.4.30}. in aceste nomograme se ina pe or- | donata cu debit de calcul V, [Vs al i tronsonului de conducté care se di- | mensioneaza si se duce 0 parale la axa absciselor pana la intersectia cu | prima linia ingrogata de diametru \ d, {mim} al condacte (care covespunde vilezei economice), oblinandu-se un puunct pentru care se citeste:pierderea de sarcind tniard uniter i (Pa) si vito- za medie v [mvs] ale apelin conduct. @ S. Instalatii sanitare Capitolul 2: Instatati de alimentare cu apa [ESM In fig, 2.4.68 esto prozontata nomo- nal P, de 0.6 MPa pentru conductele , sarcina tinare unitare pentru conductole sgrarma pont cimensionarea conduc- cin PVE 60 si pentru prestunea nominal din PVG prezentate in fig, 2.4.68, {tlor din PVC 60's1 PVC 100 cu dia- P. de 1,0 MPa pentu conductelo din in fig, 2.469 este prezentata. nomo- metrele cuprinse ine 20 si 125 mm, PIC 100. in tabelele 2.435 si 2.438 _gramapent dmensionarea conductelor pont aparece, pentu presiunea nomi (Anexa L2.4), sunt date perderle de dinotelzincatcuciametrelecuprinse tre Mi Me Ms 2a 23 22 21 Bavpoy/in ie ahaa 15.1 152 159 154 244.242 249 244 Gxim\O 70. 08 OFFA OIM OTM, eho le a 254259 252251 Sinai en 274273212 94 inj fim ee" 3, Fig. 2.4.73, Schema izometricd de calcul a instalatiel de alimentare cu apa rece pentru consum menajer, aferenté tunel gcoll avand P +3 etaje (exemplul de calcul 3). Fig. 2.4.74, Schema izometric’ de calcul a instalaie!Interioare de alimentare cu ap caldd de consum, aferenta une {900liavand P + 3 etaje (exemplul de calcul 4). S. Instalatii sanitare Tronson 8.1 2 coturi D, 20 mm 1 touri de trecere Tronsoane 8.2; 85; 8.9: 1 teu de trecere | Tronson 8.3: |1 cot D, 20 mm 1 teu de trecere 2 robinete cu vent sferic D, 20 mm Tronsoane 8.4: 1 teu de trecere |4 coturi 0, 20 mm evar ZA, Galil sul cootlntor de perder do arin locale hoxompl do calcul (rue A Tronson 8 6: 1 teu de frecere 4 coturi D, 25 mm Tronsoane 8.7: 1 teu in bifurcatie 1 robinet cu ventil drept D, 25 mm 1 cot D, 25 mm Tronsoanele 8.8; 89: 1 tou de bifurcatie Tronsoane 8.10: 1 teu in derivatie 2 robinete cu venti drept D, 40 mm 2 coturi D, 40 mm 1x20= 15 2x90 = 180 2x12=24 Total 22.4 ~ Grover 7. Gal sui coetlofor do pedo do arc loan exompll de eacl + (up Tronson 7.1: 3 coturi D, 20 mm [1 teu de tecere 2 robinete cu venti sferic D, 20 mm Tronson 7.2; 2 cotuxi D, 20 mm 1 teu de trecere 3x20 1x05 2x 1,0 = 20 “Total 85 2x20=40 1x05 45 Total Tronsoane 7.3: 1 teu de trecere Tronsoane 7.5: 1 teu de bifurcatie 1 robinet cu ventil crept 0, 25 mm, 1 cot D, 25 mm ~ Breviar 2.4.2. Calculul sumei coeficientilor de pierderi local {n exemplul de calcul 2 (grupa A) Tronson 8.1 2 coturi D, 26,9 mm 1 teu de trecere Tronsoane 8.2: 1 cot D, 26,9 mm 1 teu dé trecere 2 robinet cu venti sferic D, 26,9 mm Tronson 8.3; 8.4; 8.5; 8.8: 1 teu de trecere ‘Tronsoane 8.6: 1 teu bifurcatie 1 robinet cu venti dkept D, 26,9 mm. 1 cot D, 26,9 mm Tronsoane: 8.7: 1 teu de bifurcatie ‘Tronson 8.9: 1 tou de trecere 2 coturi D, 42,4 mm 2 robinete’cu ventil drept 1x 20=20 1x 10.0 = 10,0 1x 15215 1x20 2x12 2x90 = Total 244 Breviar 2.42. Calculul sumei coeficientilor de pierder locale, exemplul de caloul 2 (grupa B) Tronson 7.1: 3 coturi D, 26,9 mm 1 teu de trecere 2 robinete cu venti sferic D, 269 mm Tronsoane 7.2; 7.3; 7.4: 1 teu de trecere 17.251 165,2mm, pentruapacalda(k=0,8 mmm, P, 0,6 Mpa. In tabelole 2.4.38 2.4.99 (Anexa 12.4), sunt date pierderile dde sarcind liniare unitare pentru conduc- tole din otel prezentate in fig. 2.4.69. Tn Anexa lI, sunt date nomogramele 3x 15=60 1x05 =05 2x 10 = 20 al«8S si tabelele cu pierderile de sarcina lini- si are pentru conductele din PVC si otel zincat si pentru alte presiuni si tempe raturi, de asemenea, tot in Anexa It sunt date nomogramele si tabelele cu pierderile de sarcind liniare pentru con- Tronson 7.5: 1 teu bifurcatie 4 robinet cu venil crept 0, 26,9 mm. 1 cot D, 26,9 mm este perturbata lice locale cum ductole din PE si PP. Pierderile de sarcina focale, fy, apar jn zonele in care curgerea uniforma 1x 20=20 1x 10,0 = 10,0 1x 15-18 Total de rezistenfele hicrau- sunt: coturi, schimbari | de sectiune, robinete etc. si se deter- S. Instalatii sanitare Capitotut : Instalati de alimentare cu api REM mind cu relatia: neds al a9 in owe este coeficientul adimonsional de Pierdere loca’ in rezistonta hicka ulica de tip i (cot, vana etc); v- viteza medie a curentulul de fluid, consideraté de obicei, in aval de rezistenta local Pontu calculi pierderor de sarcina locale, se folosesta nomograma din fig 2.470, pe care sunt notate si valorio Coeficientlor & pentru rezistentele hi- crauice uzuale din instaatile de distr bute @ apet rect si, respect, apel cal- de de consum. in nomograma se intr pe abscisé cu valoarea viezei v a apoi fin onsonul respectiv si ridicand 0 vericala. pnd la intersectia cu curba 135 de valoarea calculata,rezulta, pe oF donatd, plerderea de sarcind focal h, Exemplul de calcul 1 Se dimensioneazi conductele instala- tiei de alimentare cu apa rece pent consum menaje. din interior une cl- di de locuit avand parter $14 tap si se efectueaza calcul pierdarir totale de sarcind si determinarea sarcinithidrodi- namice necesare @ apelin punctul de racord al instaate interioare la reteaua xtorioara, cunoscand urmatoarele date: = conductele retelei sunt cin PVC 60; ~ lungimie diferitelortronsoane de con- ducte sunt notate pe schema lzomet- cf de calcul a retell din fig. 2.4.71; + indltimea unui etaj este 2,70 m: tipurle de armatura (fig. 2.4.79} LL baterie pentru lavoar, D, 15: B - batorio pontru baio D,, 15 la pro- pararea centralé a apei calde; S - baterie pentru spalitor D, 15: R - robinet pentru rezervor dé closet D, 10; - necesarul specific de apa rece este do 120 U2 pers.; 24 |1 tou trecere ix 05 05 | 1 robinet cu venti drept D, 26,9mm 1 x 10,0 = 10,0 eennieied | Total 12.0 ronson 1.7: ——————————— = — Breviar 2.4.4, Calculul sumei coeficientilor de pierderi locale, exemplul de calcul 4 (grupa B) | Tronsonut 2.6: 1 teu de trecere ronson 2.7: os 1 cot D, 42,4 mm Os 1 teu trécere 1 robinet cu venti dropt D, 42,4 mm Breviar 2.4.4, Caloulul sumel coeficientilor de pierdert locale, exemplul de calcul 4 (grupa C) Tronsonul 1.4.1 1 cot D, 17,1 mm 1 teu dé trecere Tronsonul 1.4.2; 1.4: 1 tou de trecere Tronson 14.4: 1 teu derivatie 1 cot D, 26,9 mm Tronsonul 3.1 Tronson 3.4: 3 coturi D, 21,4 mm 3x 20= 40 4 teu derivatie 1x 20= 20 1 teu de recere 1x 05 = 05 1 robinet cu ventil crept D, 26,9 mm 1 x 10,0 = 10,0 1 robinet cu ventil crept D, 214mm 1 x 13,0 = 10,0 1 cot D, 26,9 mm 1x 45= 15 Total 19,5 Total 35 Tronsonul 3.2; 3.3: 1 teu de trecere 1x05 Breviar 2.44, Calculul sumel coeficientiior de pierdert locale, exemplul de calcul 4 (grupa D) 1 robinet cu ventil crept D, 26,9 mm ei Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa Ss. instalafii sanitare Zincat cu k = 0,8 mm; - tipurile de armaturi (fig. 2.4.72); = baterie pentru lavoar, , 15; B = baterie pentru bale D, 15; S-batene pentru spilétor D, 15, Rezolvare Calculul hidraulic at retelei s-a inoe- put cu ‘traseul format din tronsoanele 8.1 ... 8.9 de alimentare cu apa cali coloana Mz, care este cel mai deza- vantajat din punct de vedere hidraulic din intreaga instalatie si este redat in tabelul 2.4.97, Anexa 1.2.4. Pentru stabiirea debitelor de calcul s-a utlizat tabelele 2.4.24. si 2.4.27 b (Anexa 1.2.4) Pentru dimensionarea_conductelor s-a folosit nomograma din fig. 2.4.69 si tabelele 2.4.38 si 2.4.39. Sarcina hidrodinamica _necesara ‘pentru almentarea cu apa calda de con- sum a instalatciinterioare, determinata in punctul As de racord ta reteaua exte- (H0ar8 O81 Hygays = 228.337 Pa, Traseele sscundare care pornesc «in nodurile As (cotoana Mr) si B: (coloanele Ms) au fost dimensionate la sarcinile disponibile din aceste noduri, réalizan- du-se, prin. dimensionare, echilibrarea hidraulic’ a refelei de apa calda. Calculul sumei coeficientilor de pier- deri de sarcina locale 25, pe tronsoanele 8.1...89, 90 giseste in broviarul 2.4.2 (gupa A si 8) Exemplul de calcul 3 Se efectueazd calculul hidraulic al instalatiei de alimentare cu apa rece pentru consum din interiorul unei scoli avand parter si 3 etaje si se determina sarcina hidrodinamica necesara a apei Tn punctul de racord al instaatiei inte- rioare la reteaua exterioara. Se da schema izometricé de calcul din fig. 2.4.73 pe care sunt notate tipu- File de armaturi pentru obiectele sani- tare: L - baterie pentru lavoar D,, 18; R = robinet pentru rezervor de oldset D, 410; P - robinet pentru pisoar individual D, 10, precum si lungimie tronsoanelor dé conducte, Parterul clad are cota 0,00 m. inal- timea unui etaj este de 3,80 m. Instalatia se executa cu tevi din PVC 60. Rezolvare Caloulul hidraulc al retelei s-a ince- put cu traseul format din tronscanele TA.n114 de alimentare cu ap. al ppunctului de consum cel mai dezavan- tajat hidraulic din intreaga instaiatie (ro- binetul R de pe tronsonul 1.1, coloana M1 = fig, 2.4.73) i este redat in tabelul 2.4.40, Anexa 124, Debitul de calcul s-a determinat in functie de suma debitelor specifice nV, utlizand relatia: Sav (tab. 2.428), iar va V.=06V30V. lorie debitelor de calcul s-au luat din tabelul 2.4.29, Pentru dimensionarea conductelor -2 folosit nomograma din fig, 2.4.68 si atole din tabelele 2.4.35 91 2.4.36, ‘anexa 1.24 Calculul coeficientior de pierderi de sarcind locale 3© pentru tronsoanele 11... 14 s-a cut folosind fig. 2.4.70 (se gaseste in breviarul 2.4.3 A, B, C, Dae) Din. tabelul 2.4.40 (Anexa 1.2.4) rezultd sarcina hidrodinamica necesara pentru alimentarea cu apa a instalatci interioare, determinaté in punctul Ax (ig. 2.4.73) de racord la reteaua exterioard este H,. 45 335.860 Pa. Calcul hickaulical'raseuti secuncar care pomeste cin nodul Ai (ig, 2.4.73) $a efectuat la sarcina hicrodinamica a fost echilbrat hidraulic prin immensionare, rezitind o sarcna hidro- namical elect Hyeenap = 198706 Pa {al do Hyg, ap = 275008 Pa. Calcului Simei coeficientiior de pier- eri de sarcina locale 35, pe tronsoa- rele 3.1...3.8, s@ gaseste in breviarul 2.43.6. Calculul_ hidraulic al tronsoanelor 14.4; 1.42 si 1.43 care pomese din nodul a (fig. 2.4.73) s-a efectuat la Hagya = 10808 Pa, rezultand: Hore, = 2589 Pa sloth sumei coetcientiior de pier- deri de sarcina locale 3E, pe tronsoa- ele 1.4.1, 1.4.2, 1.43, se giseste in breviarul 2.4.3 D. Pentru tonsoanele 14.1 si 142 sa considerat presiunea de utiizare H, = 0 deoarece Se obtine presiunea de ‘uti zare prin diferenta de inalime de 2. Ramificatile care pornesc din nodu- rile b si ¢ s-au dimensionat la sarcinile (presiunile) disponibile din aceste no- ‘uri (tab. 2.4.40 Anexa 1.2.4) si fa vite- zele maxime admise ale apel Tronsoanele 1.5.1...1.5.4 ale ramifi- caliei care pomeste din nodul (fig 2.4.73) se dimensioneaza la yey = 51018 Pa. ‘Caiculul sumei coeficientilor de pier- dere de sarcina locale SE pe tronsoanele 15.1..15.4 se gasesc In breviarul de caleul 2.4.3 E. Exemplul de caloul 4 Se efectueazd calculul hidraulic al ins- talatiel de alimentare cu apa caldé pentru consum din interiorul unel scoil avand parter si 3 otaje si se determing sarcina hicrodinamica necesard a apelin punctul de racord al instalafei interioare: la reteaua exterioara Se d& schema izometrica de calcul din fig. 2.4.74 in care armaturile obiec- telor sanitare au aceleasi notatil si di- mensiuni ca in fig. 2.4.73 (exemplul de calcul 3). Pe schema izometricé de calcul sunt otate lungimile tronsoanelor de con- ducta. Parterul cladiri are cota 0.00. {naitimea unui etaj este de 3,80 m. Instalatia se executd cu fevi din ofel zin- cate din seria M, avand coeficientul de rugozitate absolut k = 0,80 mm, Temperatura apei calde de consum este de 50 °C. Rezolvare Caleulul hicraulic al retelei s-a ince- put cu traseul format din tronsoanele 1...1.9 de alimentare cu apa calda a ppunctului de consum L de pe tronsonul 1.4, coloana Mr (fig. 2.4.74), care este cel mai dezavantajat din punct de ve- dere hidraulic, din intreaga instalatie, si ‘este redat in tabelul 2.4.41 Anexa 1.2.4 ‘Valorile debitelor de calcul s-au luat din tabelul 2.4.29. Pentru dimensionarea _conductelor s-a folosit nomograma din fig. 2.4.69 si datele din tabele 2.4.98 si 2.4.39, ‘Anexa 1.2.4. Sarcina hidrodinamica necesara pen- tvu alimentarea cu apa calda de con- ‘sum a instalatie|interioare, determinat in punctul As (fig. 2.4.74) de racord ta refeaua exterioara este Hygq = 346197 Pa. Presiunea necesara peniru apa calda este mai mare cu 10317 Pa, fata de presiunea necesara pentru apa rece, situatie considerata acceptabilé Traseele secundare care parnesc din ‘nodurile Ax (coloana Mp, fig. 2.4.74) si Ao (coloana Ms) au fost dimensionate la sarcinile hidrodinamice disponibile din aceste nod, realizandu-se prin dimen- slonare, echilibrarea, hidraulic’ a retell. Calculul sumei coeficientilor de pier- deri de sarcind locale 28 se gseste in breviaru! 2.4.4 A, B,C si D. sanitare Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa ‘Tabelul 2.4.20. Tipul si numarul objectelor sanitare pentru cladirile social-culturale si administrative, | ‘in functie de destinatia cladirilor si numarul de persoane josete (Pisoare Fantani Bai Lavoare " Dusui Flepartia _ Observatii de baut pentru e.sexe B-barbatl bn. 8 | ph pilowe [el Felemel: ene. F | BF BOF BF BF nm. BaF | el? 8) 9 ont 1243 Destinatia cladiri 4 [Cadi adminstative brour! = pentru un numar de persoane do acelasi sex de max ~18 25 40 - 60 - 85 = 115 * 450 = 190 > 256 lidii de cutturd: = teatro, sali polvalente, cluburi cu sili de spectacole; pentru un numar de spectator | do acelasi sox de max. = 50 = 100 = 200 = 300 = 500 = 500 - 600 - pentru artist fa un nr. de persoane de acelasi sex de max Pentru dusuri cu = 15 1) 2 cabine separate, 225 42) 2 2 stele se ia in calcul = 40 2 2 2 2 2) 8a ios, 15: valoarea 5 | “60 3). +) ] Balas 5050. Pentru dusut | = 85 4 > 3-4) 56 sau sau fara cabine | ~ 115 4 - 4) 67 | separate, se = 150 5 + +. = 45) 7-8 |b/s| te | jain calcul | ~ 190 2 tis: 889 valoaroa 8. | 2250 \"4 > it: jel (fig. 2.4.53 0) ‘Clidii de cult’ - cinemratograte cu un numar de locuri de max. = 100 = 200 * 300 ~ 400 ~ 500 - 600 ‘CGH Comerciale de almentatie publica restaurante, canting; | pentru consumator, la un 1. de persoane de acelasi sox ~ 18 1 = 25, 42 > 40 2 - 60 2 ces 23 ~ 145 3 = 150 a4 “190 a4 ~ 250 [a - pentru personal, la un or. de persoane de acelagi sox de “5 Japeta | -i-leiala - 10 2i23) 42) 2 1 = azine |_| fig. 2.4.54 b) - 20 34/2 | - | - |) - | 2/23 lbrolto 25 | 75 - 30 2 + itt lasts i == ==. Repartitia pe s+ +=) sexe se Sio = stabileste : == prin toma de 22 5 =" proiectare ttt s fig. 2.4.53 a) == 80 50° (ig. 2.4.53 b) 1 ro 14 ww. > ep ag 2) 2 |=) (ig. 2.453 4) ee ofa — 1 -oisleialaded-] - we) - |=) = naiaa)-)-) =|. 2 SS BST 2 dig. 2.4.64 0) aj aie j-) =) =| - i-f-talasl-[-i-/- > fei. sa) sy -i-t - |. [2 2. ltasper| oye} ee jseavouren El Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa ‘Anexa 1.2.4. | | | | | | | | | | — Tabel 2.4.20 - continuare 1 = 40 ~ 60 - 80 _-100 Glidiri pentru cazare: ~ cAmine si intemate avand ‘obiectele Sanitare in grupuri sanitare = cAmine si intemate cu lavoare la fiecare camera = cmine si internate cu grupuri sanitare in fiecare camera Clidiri de turism: hoteluri cu grupuri sanitare pe nivel si lavoar in camera = hoteluri cu camere de baie aterente camerelor de cazare ‘Clidiri de sdnditate: ~ crese * pentru personal = pentru copii = spitale * + pentru personal + pentru boinavi bail publice: * pentru public + pentru personal Gladiri de invatamant prescolar gradinite: pentru un numar de copii de - 25 = 50 max.: ~ pentru personal Cladiri de invatamant superior, sco! = pentru’ un numar de elevi de = 50 ~ 100 ~ 150 = 200 = 250 - 300 = 350 ~ 400 ~ 450 = 500 4.56 7 -8 28 = RD 3 - i - - Be Hie] 34 iste yee rere ae b/20 4/10 'b/20. ~~ b/90 1/30 b/T b/20 #10 6/20. - 6/90 1/30 b/30 bio 110 bs b20 110 B20 - 6/30 in afara camerelor do baie aferente camerclor a 1 2 13 14 34 4 b/TO N10 25 75 45 5 47 pio. ~~ 1730 b/101/10 115 b/10 4/10 1190 b/wOH/0 ~~ de cazare, la fecare nivel se prevede cate un grup sanitar cu closet si lavoar, separat pentru bérbati si fernei b/60| 1/20 'b/30 | = (b20 Dotarea cu obiacte sanitare se face prin 20 - 0 - - * parira medics prevede ate un rup sanitar doat | Gh dose, avo 3 | ds, soparat penis | barbati si femei, ta flecare nivel Repariia pe sexe se stableste prin toma de procter Numérul cdzor de 1120 b/O110 ~~ tema de proiectare brioov95 b/s0 - = | bso. 50 - bale si al dusurlor | precum si repartitia b/solv20 b/90) - | - | - 'b/20 120/- - - | | pe sexe se fixeazd 7 : prin tema i | Geupur santare | | sunt comune pentu | ‘cop do ambeie | sexe, Cite 90 ree: -i-t-los 2 = |= Falla copit pe un : 6 5 iti: vel Dalitlos 7 2 | Baterle pentru dus Df l yl} pe 9 = |= webu sf fe cu tb Plt) ae a2 21> | bik ta ofc se Df 2) 20 45 => | prevede un spaatr - - - 23 18 1+ (fig. 2.4.55 a) _ si: 2 2 {a cabinet made : ah eae ee ed sd eee t Valorie inscrise sunt | \ valabile pentru elew e acolasi sox, pent i | acelasi grup sanitar 2isialal-j}-j2taiel-i-]- 368 6 2) - 1414 =) 2 22) Repariia pe sexe 41 73 2 515 6 |= = = = secstableste prin 518 8 4 = = 6 6 + = == tema de proicctare 66/1 t0(45) 2). 17 7 itl igs 6 7 5 - - 8 Bete ee (fig. 2.4.55 b) 7 wig 56) > | - ag Bg - = vis wie | -j-fele ijl ite Te 21 194 67 = | + e191 - 2. | alaiul? | = |. tip i-j- ie Capitolul 2: Instatat de alimentare cu apa El Tabel 2.4.20 - continuare 1 273 4 516 718 90 1 BD 1 SS girmasica Si atohere yen 20 biS0 50 = = BIO 10 b/I0 10 le sot ~ pentru cadre didactice si b/60 1/20 b/30 - 20 120-2 personal administrativ F | (Clair si amenajari sportive: ~ sali si terenuri de sport, stadioane ~ pentru un numar de locuri de 500 || een etna as ~ 1000 4[4.6;2 }-'-i2 a1-t. = 2000 67 24 > - - 353 -1- ~ 3000 8 1 17 6 33 21s (fig. 2.4.56 a) = 4000 to 22 8 = - 4154) - | - 70130 = 5000 wi) 2 | - a a ~ 6000 3/1201 = | a at ee = 7000 416.32) - - 5 5 ei 3000 ce ee rr er = 9000 719 38/1 BB - 10000 1820 40 16 6 6) - . j/60 720° b/G0 50 bIOD 1901/10 4/10 b/S-12 H6-12'55 45 La stabirea numd- pentru sportiv fui de dusuri se fine seama de felul | ‘activtati sportve, durata de efectuare a dusulu, precum si | do felul cabinolor de | ezbracare indivi: duale sau comune Gari (a taficut zine. do cata) "7800 200 0/900./1500 - = b/800 1/900 ~~ | 50.80 (Clacin pentru unitati productive: ~ pentru un numar de ‘muncitori intr-un schimb max. ~ 25 ie eee ~~ (Citrele se roferd ta - 50 on ere ee = |= | numarul muncito- 100 40 - Conform, ~ |= lor de acelasi sex, ~ 150 5 = =) tabelului 24.21 = = | pentru un grup - 200 ej. |. - sanitar. = 250 Tis - + | (fig, 2.4.56 b) ~ 300 e718 89 B - - |- 7816-17 9-10 8-9 ~~ =|. 8% 1 9 - oie 89/19 10-1191) ~~ aoe 9/20 1 WW ]- | - ae [Observati 1. Numérul de closete pent femei va fi egal cu numarul de closete pentru barbati plus numarul de pisoare, in eazul in |care sunt date cate doua valor la unele din aceste obiecte sanitare 2. Pentru cladirle cu destinaie spacial, neasimilable uneia din categorile de clad din tabelul 2.4.20, determinarea| [fetuui si numarului obiectalor sanitare se face pe baza indicafilor din tema de proiectare sau a cerinflorinvestitoruiu 3. Prin tema de proiect se poate stabil o alt repartiie pe sexe a pereoanelor in functie de specificul functional al Cdr 4. Pentru un numar intermediar de porsoane, numarul obiectelor sanitare se calculeazA prin interpolare liniar& 5. Pentru un numar de persoane mai mare, numérul obiectelor sanitare se determina prin extrapolare, pasirandu-se| lproportonalitatea corespunzatoare celui mai mare numér de persoane inscris in tabelul 2.4.20. 6. Pentru un numar de persoane mai mic, numarul obiectelor sanitare se determina prin extrapolare, pastrandu-se| lpoportonaltatea corespunzatoare cel mai mic numér de persoane insois in tabelul 2.420, numarul minim de obiecte find 1 7 in cazie in care grupurile de dusur sunt montate separat de Closete, se prevede in plus cate 1 closet la fiecare 10 dusur a. in cazurile in care grupurile de closete sunt montate separat de grupurile de lavoare, se prevede suplimentar cate 1 lavoar ta fiecare 5 closete, dar minimum 1 lavoar a 1 closet. 9. La fiecare nivel al clad, cu exceptia color de locult, se prevede o chiuveté care se amplaseazé in grupul sanitar saul lito incapere destinata materialulul gospodaresc. La clédrile de lacuit se recomand’ sA se prevadé chiuvete cu apa jrece si caldi, cate o chiuvelé la 4 - 5 nivelur, pentru intotinerea partilor comune. 10. in camerele de colectare a qunoiului se recomand’ si se prevada cate 1 chivvetd cu robinete dubluserviciu de apa| lrece si ald, in cazul in care in aceste camere nu existé pericolul de inghet, 1. In inveprinderi cu peste 25 femei pe schimb, se amerajeaza ta vestiare, incdperi destinate igienei intime a form JAceste incdperi se prevad cu instal de spdlare cu jet ascendent sau dus mobil. cu apa rece si caida; de fa 100 femei astfel de instalatie, completatA cu cate 1 lavoar §1 1 closet se prevede la flecare 50 feme