Sunteți pe pagina 1din 13

Eugen Avram

- Coordonator -

I{EUROPSIHOLOGIE
. CTIEIER $I FUNCTIONALITATE -

Editura Universitari
Bucuregti,2009
agogie Speciald *
pe domeniile
"4
hologie 9i $tiintele
ifid@ severe de CUPRINS
ffi, IIIC Urnreagit
de Psihologie. Are
ene sau atacwilor
PARTEA I
CREIER $I PSIHIC
r Universitat€a din
pslologiei clinice, Capitolul 1
ic de Recuperare
Mihai Golu
regftire ?n clinica Principiile generale ale organizdrii structurale qi funcYionale a
Sire terapia ABA creierului uman 11
pitivA 9i consiliere
Capitolul2
de Recuperare
Gabriel Vacariu, Mihai Vacariu, LeonZilgrean
n$ar miversitar in
Medicini "Carol Neuro S tiin{a co gniligi q i problema minte- cr eier 35
xitta botulinicd tn
,Qii ln copil (a*or Capitolul 3
wtt recuperator in Alexandru Tagcu
; 4.Intewmfie de
Evolulia concep[iilor despre creier Si psihic 55
V. Morcov, 2008)
ea copilului (autar
tpii Si vdrstnici (G. Capitolul4
[a'), etc. Eugen Avramo Alexandru Dumitrescu, Georgiana Ichimescuo
rceffior qtiinf,fic in Andreea Roman
ni din Bucuregti. A 79
03-2004), Salzburg
Sisteme nelvoas e Si funclii adaptative

vila", Bucuregti. Capitolul5


a Universitatea din Andrei Stancu
hresele sale actuale Dinamica formdrii amintirilor fl ashbulb 105
Frlui, fiind inplicat

ochinrg in seclia I Capitolul6


nrfti la Catedra de Mihaela Chraif
Proces area stereos copicd a s timulilor vizuali t39
r din Bucuregti). A
rmele Soros) gi la
ia sau University of Capitolul T
IL Alexandru D.Iordan
Ifomre de pregitire Disfuncyia executivd 165

mtrlui de Excelenli
Bucuregti.
rllr"
.1;ril

jlll,

,,!

I Neuropsiholosie - Creier si funclionslitste

PARTEA II
EVALUAREA $I TERAPIA
FUNCTIONALITATII NEUROPSIHICE

Capitolul8
Eugen Avram
Evaluarea neuropsiltologicd in epilepsie 199

Capitolul9
Adina Leaqu
T es t ar ea neur op s ih o I o gi c d co mput eriz at d 23s

Capitolul 10
Alexandru Taqcu, Adina Leagu
Evaluare neuropsihologicd Si biofeedback 265

Capitolul 11
Liliana I. Pidure, Maria V. Morcov
Traumatismele cranio-cerebrale la copii - diagnostic Si intervenlie
neuropsihologicd 287

Capitolul 12
Alin D. Raqini
Aborddri diagnostice Si terapeutice ale spasticitdlii 303

Capitolul 13
Jean Ciurea, Bogdan Bilinescu
Actualitdli in tratamentul neurochirurgical al tulburdrilor de
miscare 33t

Capitolul 14
Ioana Maiorescu
Hidrocefalia Si declinul calitdlii vielii 347
'vnqtionslitste

' din institulii CAPITOLUL 1

ldrgi cdmpul
PRINCIPIILE GENERALE ALE ORGANIZARII
"nlizarea unor
aeliordrii vie{ii STRUCTURALE SI FUNCTIONALE
A CREIERULUI UMAI\
Mihai Gola

Modul de organizare structural-flr:rcfional[ a creierului arc Iabazdun


ansamblu de principii, fiecare din ele reflect6nd o anumitd lahtrd,, o anumitd
legitate. Dezviluirea gi analiza conlinutului acestor principii, precum gi
relevarea semnificirliilor metodologice ne oferd o platformd mai solidd
pentru explicarea multiplelor aspecte qi implicafii ale problemei raportului
psihic-creier.
Asemenea principii trebuie, dupi opinia noastrS, sd constituie
paradigmacentrald a neuroqtiinfelor contemporane, ?ntrucAt ele asigur6, pe
de o parte, unitatea pi coerenla logicd a lor, iar pe de alt6" parte, ele permit
prevenirea sau cel pulin atenuarea tendinfelor reduclioniste pi unilateral-
absolutizante care se fac incd puternic resimlite
in cele ce urmeazdvom prezenta qi analiza cdtorva din aceste principii
care, pe de o parte, sunt validate de datele cercetltorilor concrete, iar, pe de
altd"parte au o valoare metodologici generald, ce nu poate fi ignorat6 nici in
analiza-trrterpretarea faptelor clinicd experimentale particulare, nici in
demersul de elaborare a modelelor teoretice explicate ale creierului.

1. Principiul neuronului dezvdluie esenta modului de organizare


structurald intern6 a creierului. La baza lui se afl6 indelungate cercetdri
anatomo-histologice, care au culminat cu descoperirile lui Ramon y Cajal
(1911) continuate qi imbogdlite ulterior de alli mari neurologi (Marinescu,
Scherrigton, Hess, Ecunomo q.a.). Potrivit acestui principiu, creierul, din
punct de vedere structural, este un sistem cu organizare de tip discret
(discontinuu) const6nd din ,,elemente" tn sine distincte, denumite neuroni.
in lumina cercetdrilor contemporane de teoria organrzdrri, structura discretd
nu este rezultatul unei simple int0mpldri, cr al unei necesitdli obiective, de
optimizare a proceselor de adaptare a organismelor de mediu. in planul
12 Neuropsiholosie - Creier si functionelitute

sistemului nervos, structura de tip discret era singura de nafurd sd asigure


premisele necesare desfEqurd.rii eficiente a proceselor informalionale
implicate in reglarea compoftamentului. Numai in cadrul ei devin posibile
diferenfierea qi specializarca funclionalE, elaborarea unui sistem complex gi
suplu de conexiuni inteme, constituirea raporturilor de coordonare qi
subordonare ierarhicd, cregterea capacitdlli combinatorice gi integrative a
creierului in ansamblu.
Totodatd, organtzarea discretd conferd creierului o rezistenld sporitd la
perturbafii, ii amplificd proprietatea compensdrii funclionale in cazul
eventualelor tulburdri pi leziuni. Gralie ei, creierul dobindeqte nu doar
arbitrul stabilitdfli, ci gi pe cel al ultrastabilitdlii. Aceasta inseamnd cd
funcfionarea sa de ansamblu se poate menline in limitele unui echilibru
satisfrcdtor, in ciuda faptului cd unele din elementele sale componente sunt
supuse deregldrii sau degraddrii. Intr-adevdr, deqi de la o anumitd vdrstd
incolo, ies zilnic din uz mii de neuroni, activrtatea generald a creierului
continud sd se menlind la nivel normal. Acest lucru este posibil, datoritd
complexitdlii structurii interne discrete a creierului. Potrivit unei legi
enunlate de matematicianul von Neumann, intr-un sistem informalional
complex, cum este creierul uman, cu cAt este mai mare numdrul elementelor
structurale qi al operafiilor secvenfiale implicate in reahzarea unui proces
(activit6fi), cu atit devin mai mici ponderea qi semnificalia fiecdruia luate
separat in determinarea ,,Spartei" procesului respectiv. Erorile gi deficitele
legate de funclionarea unor neuroni individuali oarecare pot fi cu uqurin!6
corectate qi compensate de restul masei neuronale, frrd a se periclita
rdspunsul comportamental final.

2. Principiul centralizdrii exprimd o tendinla legica fundamentala a


evoluliei filogenetice a sistemului nelos, 9i anume aceea de convergenld
reciprocd qi de grupare a neuronilor in ansambluri relativ compacte,
denumite centri nervoqi. La om, aceastd tendin!6 a atins punctul sdu
culminant: organizarea creierului uman se subordoneazd integral principiul
centralizdrli, ea fiind, in ultimd instan!6, un ,,ansamblu de centri aflaji in
interacfiune". Din punct de vedere metodologic, principiul centralizdrii
impune cerinla ca activitatea creierului sd fie abordatd nu numai prin
raportarea la stdrile qi funcjionarea ansamblurilor neuronale sau centrilor
nervoqi, c la interacliunea 1or. Un centru, dupd cum indicd numele, cuprinde
un numdr mare de neuroni, grupati dupd criterii anatomostructurale (formd,
Principiile generale ule organizdrii structurule Si funclionule
unctionalitate a creierului uman 13

ruri si asigure mdrime) qi funcfionale. El dobindepte astfel o anumitd individualitate pi


informa!ionale autonomie. in cadrul unui centru nervos se realizeazd un set complet de
devin posibile operafii de prelucrare - integrare a informafiei, care se includ apoi ca verigi
em complex qi componente ale unei anumite funclii sau act psihocomportamental. Aqa s-au
coordonare gi constituit, de pild6, in cursul evoluliei filogenetice, centrii respirafiei qi
i integrative a circulaliei situali in bulbul rahidian, centrii sintezei senzoriale, situali in
zonele de proieclie ale scoarfei cerebrale, centrii sintezei eferente pentru
renla sporita la migc[rile coluntare, situali in zonele posterioare ale lobului frontal etc.
nale in cazul Centrul nervos posedd atributele unui sistem. Deqi presupune existenla
Ldegte nu doar unui numdr mare de neuroni, logica funcliondrii lui este ireductibild la
a inseamnd cd logica de funcfionare a neuronilor componenfi. De asemenea, activitatea pe
unui echilibru care o performeazd el nu este o simpld sau inldnfuire a transformdrilor
rmponente sunt individuale la nivelul fiecdrui neuron.
anumitd virstd in principiu, orice centru nervos ?ndeplinegte doud tipuri de funclii: a)
rld a creierului de transmisie - conducere qib) de integrare - comandd.Primul tip de referd
rosibil, datoritd la ansamblul operaliilor de codificare - recodificare a informaliei gi de
nvit unei legi transfer al ei de la centrul nervos dat la un alt centru. in cadrul sistemului
r informalional nelvos, orice centru particular ocupd concomitent o dubld pozifie: de
rrul elementelor receptor, primind de la alli centri a unor mesaje qi influenfe, care-i modificd
:ea unui proces starea ini1ia16, qi de emi[dtor, expedlind sistematic influenfele sale specifice
fiecdruia luate celorlalfi centri. Din punct de vedere adaptiv, importanla principiului
ile qi deficitele centralizdiri rezidd ?n crearea la nivelul creierului, a unei diviziuni 9i
rt t-r cu uqurinld diversificdri funcfionale, de naturd, sd permitd acoperirea unei game cAt mai
a se periclita intinse de solicitdri ale mediului extern gi elaborarea promptd a reacliilor de
rdspuns. in cursul antalizei nu trebuie ins6 sd uitdm cd, oricdt de pregnant ar
fi delimitat qi individual un centru nervos, autonomia lui funcliona16 nu este
fundamentald a niciodati absolutd, ci mai relativd, obligatoriu activitatea sa fiind supusd
de convergenld unei integrdri sistemice supraordonate. De altfel, principiul centralizdrli
lativ compacte, ac\ioneazd qi in sensul adaptdrii qi sincronizdrii reciproce a stdrii 9i
ns punctul sdu funcfiondrii centrilor nervoqi individuali, in concotdant1. cu unitatea qi
tegral principiul echilibrul general al organismului.
: centri aflali in
riul centralizdrii 3. Principiut cefalizdrfi este legat de concordanla dintre planul general
nu numai prin de organrzare a sistemului organismului gi cel de organizare a sistemului
rle sau centrilor nervos. Astfel, delimitarea in planul de organizare a organismului a
rumele, cuprinde segmentului anterior cefalic, qi posterior, caudal, qi a simetriei bilaterale
ucrurale (form6,
stdnga-dreapta a impus gi sistemului nervos o matrice similard de
dezvoltare.
intrucdt segmentul anterior, cefalic, al organismului va evolua cu
precddere pe linia indeplinirii funcfiilor de explorare - investigare qi
orientare in raport cu influenlele mediului ambiant, ganglionii gi centrii
nervoqi situali in segmentul cefalic vor suferi cele mai importante
transformdri evolutive, subordondnd din punct de vedere funclional pe cei
situali in regiunea caudald. Procesul cefalizdrli, incepAnd incd la
nevertebrate (viermii inelari, insecte) va lua o amploare deosebitd la
vertebrate. $i cu c0t o clasd de animale vertebrate se situeazd mai sus pe
scara evolufiei filogenetice, cu atit principiul cefalizdrii va fi exprimat mai
accentuat in organizarea qi funclionarea sistemului. La om, acest principiu
se manifestdla cota lui cea mai ?naltd atdtin plan anatomostructural, cdt qi
funclional, in plan anatomostrucfural, porliunea cea mai complexd, -iu
diversificatd este tocmai porliunea din cavitatea craniand- encefalul; ".u
in plan
funclional, integrdrile de tip superior, care stau la baza fenomenelor gi
proceselor psihice, sunt, de asemenea, realizate de cdtre formaliunile
neuronale din segmentul cefalic al SNC. Formaliunea cea mai noud din
punct de vedere filogenetic ai cu organtzarea cea mai complexd - scoarla
cerebrald - a apdrut prin evolulia segmentului cefalic. Astfel, cefalizarea
exprimd nu numai un plan de organizare spaliald a SNC, ci gi o tendin!6
legicd de evolulie filogeneticd qi ontogeneticd a lui.

4. Principiul corticalizdrii aratd" cd" formaliunea cea mai noud din


punct de vedere filogenetic - scoarla cerebrald -, pe mdsurd ce se va
dezvolta qi-qi va perfecliona organizarea structurald internd, va tinde sd
devind mecanismul suprem de comandd gi control, subordonind
funclionarea gi activitatea tuturor celorlalte formafiuni. La om, corticalizarea
funcliilor reflexe este cvasitotald. Nu existd practic act reflex, fie el somatic
sau vegetativ, care sd nu fie reprezentat qi la nivelul scoarlei cerebrale. Prin
cdile sale descendente, cortifugale scoarla exercitd influenle reglatorii
asupra tuturor centrilor nervogi dispuqi de-a lungul nevraxului.
Pe de altd, parte, principiul corticalizdrli aratd, cd progresul cel mai
putemic in sfera psihicului se leagd de evolufia scoarfei cerebrale. in
filo-genezd se constatd un paralelism semnificativ intre cregterea
complexitdlii structural-funcfionale a acestei formaliuni qi a gradului de
complexitate a comportamentului. Aqadar, in studiul raportului dintre psihic
Principiile generale ale o rg anizdrii str ucturale Si fun cyion ule
functionalitate a creierului uman 15

)e similard de qi creier, accenful se cere a fi pus pe rolul integrativ al scoarlei cerebrale.


AceastE exigen!6 metodologic6 nu este cdtuqi de pulin superflud, deoarece
va evolua cu se manifestd incd destul de activ tendinla de a localiza mecanismele
- investigare gi conqtiinfei la nivelul structurilor subcorticale (vezi, de pildd, teoria
tionii gi centrii sistemului activator ascendent al formaliunii reticulate, elaborata de
nai importante Magoun, Moruzzi gi Jasper g.a. sau aga-numitul "sistem centroencefalic" al
mcfional pe cei lui Penfreld).
pand incd Ia
e deosebitd la 5. Principiul diferen(ierii Si specializdrii postuleazd cd creierul nu
azE mai sus pe trebuie interpretat ca o masi omogend, sub raport structural, qi
fi exprimat mai echipotenfialE, sub raport funcfional. Dimpotrivd, in cursul evoluliei
acest principiu filogenetice s-a impus pi s-a aftmat ca o legitate obiectivi diferenlierea
f,nrctural, cdt qi structurald gi specializarea funcliona16 a elementelor componente. Aceasta
nplexd, cea mia reclamd ca de la simpla afirmafie cd psihicul este o funcfie a creierului sd
rcefalul; in plan trecem Ia dezv5.luirea acelor mecanisme specifice care stau labaza realizhrli
fenomenelor gi unui proces psihic particular sau a altuia, a unui act comportamental sau a
re formaliunile altaia. Fireqte, gradul de specializare a diferitelor structuri neuronale este
r mai nou6 din diferit. Dacd unele au o speciahzare predeterminatd, constituitd in cursul
plexd - scoarla evolufiei filogenetice, altele dobAndesc aceasta in ontogenezd, in cadrul
ffel, cefalizarea interacliunii individului cu lumea externd. in raport cu funcfiile qi procesele
ci qi o tendinfE psihice, chiar qi structurile cu specializarc determinatd filogenetic trebuie si
parcurgd un anumit stadiu de exersare. De aceea, in abordarea raporhrlui
general dintre psihic qi creier, punctul de vedere evolulionist-genetic se
, mai noud din impune cu necesitate. Ideea cdlduzitoare trebuie sd fie aceea cd funclia
6surd ce se va psihici se constituie concomitent cu mecqnismul sdu neuronal specifici: pe
n4 va tinde si mdsurd ce creqte complexitatea unei funcfii, ex. percepfie, gdndire etc.,
, subordondnd cre gte gi complex itatea mecanismelor sale neuronale.
n, corticaltzarea
r, fie el somatic 6. Principiul ierurhizdrii Si integrdrii sistemice exprimd legitatea
i cerebrale. Prin complementard celei a diferenfierii gi specializdi'iinorganizarea funcfional[
uenle reglatorii a creierului. Astfel, dacd diferenlierea gi specializarea art aclionat in direclia
ri. delimitdrii, individualizdrii gi autonomizdrii structurilor gi formaliunilor
ogresul cel mai neuronale, ierarhizarea gi integrarea sistemicd au aclionat in direclia
:i cerebrale. In stabilirii de legdturi gi interacliuni intre ele. Pe l6ngd funclionalitatea
intre creqterea specific local[ pe care o indeplinegte, fiecare structurd neuronalE particulard
i a gradului de se insereazd intr-o funclionalitate sistemicd globali, supraordonatd.
rlui dintre psihic
16 Neuropsiholosie - Creier si functionalitate

Ienrhrzarea exprimd modul de organizare pe verticald a SNC. Ea pre-


supune stabilirea unor raporfuri de subordonare a segmentelor inferioare
celor superioare qi cregterea succesivd a complexitdlii operaliilor de
prelucrare a informajiei, a actelor reflexe, de la un etaj inferior
-integrare
la altul superior. Ca principale niveluri (etaje) ale ierarhiei nervoase pot fi
menlionate:
l. mdduva spindrii;
2. trunchiul cerebral (bulbul rahidian, protuberanta, pedunculii
cerebrali, tuberculii cvadrigemeni);
3. cerebelul (creierul mic);
4. diencefalul (forma[iunile talamice qi hipotalamice);
5. nucleii bazalt (corpii striafi);
6. paleocortexul qi arhicortexul;
7. neocortexul .
intre aceste ,,niveluri" se reahzeazd o legdturd in dublu sens:
ascendent, de la nivelurile inferioare la cele superioare, qi descendent, de la
nivelurile superioare la cele inferioare. in plan funcfional, nivelurile
superioare coordoneazd gi controleazd" activrtatea celor inferioare. Nivelul
ierarhic cel mai inalt neocortexul devine mecanism central
(supraordonat) de ,,comandd
-
ssn11el" in raport cu toate celelalte niveluri.
-
in interiorul acestei scheme ierarhice, circulalia informaliei se desfbgoard in
concordanld cu doud reguli fundamentale: a. regula convergen[ei 9i b.
regula divergenlei. Potrivit primei reguli, merg6nd de jos in sus, informalia
suferd succesiv un ploces de filtrare qi comprimare, telindndu-se la nivelul
dat elementele nesemnificative sau de importanld 1oca16 gi expediindu-se
nivelului superior cele cu valoare adaptativd qi reglatorie mai generald.
Astfel, din imensul volum de informalie captat de receptorii periferici,
la nivelul scoarlei cerebrale, la un moment dat, ajunge doar o foarte micd
parte; restul este refinut la nivelurile subiacente. $i nici semnalele care ajung
la scoarfd nu au toate acelaqi ,,stafut": cele mai multe nu se integreazd in
structuri informafionale specifice (adicd nu ajung sd se transforme in
,,produse" psihice propriu-zise), ci actioneazl' ca factor de activare
energeticd nespecific[. Chiar de la nivelul trunchiului cerebral c[ile de
transmisie ascendentd se ?mpart in dou[ grupe principale:
a. specifice, care intrd in componenla sistemelor senzoriale qi se
termind in zonele de proieclie corespunzdtoare ale scoarlei cerebrale;
Principiile generale ule organiTdrii structurale Si funclionole
fitnctionalitate a creierului umun 17

a SNC. Ea pre- b. nespecifice, alcdtuite din eferenle ale nucleilor formafiunii reticulate
Ltelor inferioare gi care nu au la nivelul scoarlei o adresd precis6, distribuind excitalia in mod
operaliilor de dituz.
un etaj inferior Efectul acesteia se va concretiza intr-o stare de activare globali sau
nen'oase pot fi 1oca16 a scoarfei, asigurdnd astfel condiliile fiziologice de fond necesare
prelucrdrii informaliei specifice, realizdrli proceselor psihice particulare:
percepfie, memorie, gAndire etc. Regula divergenlei guvemeazd transmisia
nta. pedunculii informaliei de sus in jos, de la nivelul ierarhic cel mai inalt al SNC
neocoftexul cdtre nivelurile indepdrtate, inferioare. Ea face ca fluxul -
-
informafional sd se detaheze, sd. se imbogileascd cu noi date la fiecare nivel
ierarhic inferior la care ajunge. Aceasta este reclamatd" de necesitatea
coreldrii comenzilor ,.centrale" de reglare cu cele ,,locale". Fiecare
,,mecanism local" se integreazd. astfel in contextul mecanismului regldrii
globale a sistemului organismului: rezolvarea unei sarcini ,,locale" de
in dublu sens: reglare se inscrie ca moment specific in rezolvarea sarcinii de reglare
'escendent, de Ia genera16, supraordonatd.
onal, nivelurile Fiecare nivel subordonat trebuie sd caute qi sd extragd din nigte
'erioare. Nivelul instrucfiuni generale pe care i le expediazd nivelul superior (scoarfa
:canism central cerebrald) acele elemente care-i permit, printr-o particularizare qi adecvare
elelalte niveluri. specificd, sd-gi indeplineascd in mod optim funcliile ce-i revin in cadrul
se desfrgoard in sistemului. in virtutea unei cerinle logice, ierarhizarea este insolitd qi
nt'ergen[ei Ei b. completatd de integrare. Prin aceasta se inlelege procesul de transformare gi
1 sus, informalia unificare in structuri psihocompoftamentale specifice a diferitelor elemente
rdu-se la nivelul qi verigi individuale, elaborate in cadrul relelelor neuronale particulare.
gi expediindu-se Acest proces se realizeazd" atdt pe verticald integrarea pe verticala, cdt qi
generald. pe orizontald integrarea pe orizontald.
-
'i - pe verticald rezidd, in aceea cd rezdlatele activitilii
eptorii periferici, Integrarea
'ar o foarte mic[ nivelurilor ierarhic inferioare devin elemente de prelucrare (analizd
nalele care ajung sintezd"
-
evaluare) pentru nivelurile superioare. Astfel, mergAnd de jos in
se integreazd in -
sus, se va realiza un ,,produs" din ce in ce mai complex, mai adecvat qi mai
e ffansforme in apropiat de un anumit: fenomen psihocomportamental. La nivelul ierarhic
Itor de activare cel mai de sus scoarla cerebrald vor obline produsele finale care
:erebral c[ile de -
dobindesc individualitate qi posibilitatea de manifestare ca atare. Foarte
elocvent, integrarea pe verticald se eviden[iazd, in constituirea sintezelor
senzoriale gi se aferente, care stau labaza imaginilor perceptive.
:erebralel Nici una din secvenfele care se realizeazd la nivelul unei instanle sau
al alteia a anahzalorului nu poate constitui in sine w act complet de
perceplie, dar fiecare reprezintd o verigd necesard pi indispensabild a
realizdrii lui. Rezultatul activitilii receptorului obligatoriu se cere a fi
prelucrat qi integrat la nivelul ierarhic superior centrii din mdduva
- produsul activitdlii
spindrii, trunchiul cerebral, talamusul; la randul sdu,
nivelurilor integrative sub-corticale se cere a fr reanalizat qi integrat la
nivelul zonelor corticale specifice. in acest caz, evider"ft. nu se mai poate
spune ci perceplia este rezultatul unei integrdri mononivelare exclusiv al
uneia din verigile componente ale analizatorului; ea are labazd - o integrare
multinivelard pe verticald, fiind, deci, expresia activitdlli analizatodui in
ansamblul sdu, ca sistem funcfional unitar.
in esen!6, se poate aftma cd" intreaga activitate a creierului se subor-
doneazd, principiului integrdrii ierarhice, pe verticald. Ceea ce nu trebuie
pierdut din vedere este faptul cd intre integrdrile proprii diferitelor niveluri
ierarhice, in interiorul unuia qi aceluiagi sistem funclional, existd nu numai
deosebiri de ordin cantitativ, ci qi calitativ. De aceea) in planul cercetdrii qi
al analizei, nu putem aplica fdrd nici o ingrddire procedeul reducfiei,
incercdnd a reduce integririle de nivel superior la integrdri de nivel inferior.
intrucdt creierul posedd capacitatea de a stoca qi utiliza informafia prelucratd
anterior in activitatea sa reflexI urmdtoare, produsele integrative hnale, aqa
cum se desprind ele la "iegirea" nivelului ierarhic terminal, vor exercita o
influenfd: semnificativd asupra desfbqurdrii proceselor de integrare
ulterioard nu numai de la nivelul superior (terminal), ci qi de la nivelurile
inferioare. Ca urmare, integrarea ierarhicd pe verticald dobAndeqte un
caracter dinamic, evolutiv, perfectibil. De aceea, atunci c6nd aborddm
problema mecanismelor neuro-fiziologice ale unei funclii psihice sau ale
alteia, este necesar sd ludm ?n seamd gi aspectul integrdrii ierarhice
succesive a activitd[ii diferitelor structuri neuronale situate la diferite
niveluri pe verticald.
Integrarea pe orizontala constd. in corelarea qi imbinarea intr-o
structurd funcfionald unitard a rezultattlui activitdlii diferitelor zone gi
relele neuronale dispuse la acelaqi nivel ierarhic. intrucdt, ?n cadrul fiecdrei
formafiuni, al fiecdrui centru particular existd mai multe gi diferite tipuri de
"refele logice", fiecare dintre ele efectuAnd o anumitd operalie din
ansamblul procesului general de prelucrare a informaliei, apare in mod legic
necesitatea ordondrii, coreldrii Si combindrii rezultatelor acestor operalii
particulare intr-un produs global, sintetic cu valenle adaptative, reglatorii
superioare.
-- -*e"*&, ."'",. "',*,n""oii*,4'*''ts,*'&'*i,'-

Principiile generale ule organizdrii structurale gi funcyionule


functionalitste a creierului uman 19

ndispensabild a Integrarea pe orizontald se realizeazd in cadrul tuturor segmentelor


iu se cere a fi principale ale SNC, incepAnd cu mdduva spindrii qi termindnd cu scoarla
ni din mdduva cerebrali. Firegte, factura calitativd a produsului oblinut la finele unei
dusul activitdlii integrdri pe orizontald depinde gi de nivelul ierarhic la carc se afld structura
rt gi integrat la neuronald datd. Din acest punct de vedere, gradul cel mai ihalt de
ru se mai poate complexitate il inregistreazd" integrarea pe orizontal1.realizatd,la nivelul qi in
:e exclusiv al limitele scoarfei cerebrale. Gralie integrdrii pe orizontald de tip cortical,
-
bazE o integrare devine posibild aducerea ?ntr-un sistem unitar a tuturor structurilor psihice
lnalizatorului in parliculare: cognitive, afective, motivafionale, volitive etc. in afara unei
asemenea integrdri nu s-ar putea realiza atributul fundamental al organizdrir
Lerului se subor- psihice, gi anume unitatea.
)a ce nu trebuie O ilustrare concretd a desfbquririi integrd.rii pe orizontald la nivel
t'entelor niveluri corlical ne oferd insuqi procesul recepliei senzoriale. Diferitele structuri
eristd nu numai informafionale singulare unidimensionale realizate in cadrul zonelor de
lnui cercetdrii qi proieclie topicd aIe anahzatorilor sunt unificate ?n structuri informalionale
edeul reducfiei, mai complexe, multidimensionale de cdtre zonele asociative din jur; se oblin
Je nivel inferior. astfel imaginile perceptive monomodale (vizuale, auditive, tactile etc).
malia prelucratd Acestea nu rdmAn insd izolate; ele sunt supuse, la rdndul lor, operaliei de
rative finale, aga integrare in cadrul zonelor asociative de tip te\iar, ajungdndu-se la
1. r-or exercita o elaborarea unor ,,constructe" perceptive qi mai complexe plurimodale sau
r de integrare plurisenzoriale. Acestea asigurd o reflectare mai completd - qi mai adecvatd
de la nivelurile (veridicd) a rcalitd1li gi, implicit, o reglare mai eficientd a compofiamentului
dobdndegte un gi a acfiunilor concrete cu obiectele percepute.
cAnd aborddm in lumina celor de mai sus, se poate conchide cd principiul terarhizdrii
psihice sau ale qi integrdrii satisface, in planul evoluliei .tl/C, atdt cerinla creqterii
egrdrii ierarhice complexit[fii, cdt gi pe cea a cregterii unitdlii (in diversitate).
late la diferite
7. Principiul comutdrii a fost impus in organizarea funclionald a Sl/C
mbinarea intr-o de doi factori:
tentelor zone qi a) diversificarea Si creSterea numdrului verigilor de "intrare" qi de
in cadrul fiecdrei "ieqire" ale sistemului organismului gi
dit'erite tipuri de b) legea fiziologicd a exclusivitd{ii, potrivit cdreia organismul nu poate
tb operalie din efectua in acelaqi timp doud comportamente adaptative ?n raport cu stimulii
lare in mod legic externi, ci doar unul singur.
acestor operafii Faptul cd dispunem de mai mult de un singur organ receptor face ca,,
riatl\'e. reglatorii la un moment dat, asupra noastrd sd acfioneze mai mulli stimuli, fiecare
putdnd reclama o reaclie de rdspuns distinctd. Cum nu se poate ca in acelaqi
20 Nearopsiholosie - Creier si functionalitate

moment sd ddm mai multe rdspunsuri, apare obligatoriu necesitatea unui


mecanism de seleclie, care sd permitd frnalizarea comportamenfului la un
singur stimul qi refinerea (blocarea) sau amdnarea rdspunsurilor la ceilalli
stimuli. Acelagi lucru este valabil gi pentru veriga de execulie ("ieqire").
Este posibil ca acliunea unui stimul sd incite mai multe scheme de rdspuns.
Dacd" n-ar exista un mecanism de selecfie, aceste scheme ar intra in conflict
una cu alta qi s-ar obstrucfiona reciproc, paralizdnd practic capacitatea de
rdspuns.
Principiul comutdrii a acfionat tocmai in direclia credrii unor
"operatori" logici de comparare seleclie qi a unor mecanisme de
-
comutare. Constituirea acestora s-a realizat concomitent cu diversificarea
structurilor senzoriale qi motorii ale S//C. Ele se vor delimita ?n forma unor
noduri-releu care se vor interpune ?ntre verigile de "irttrate" qi cele de
"iegire", mediind legdtura dintre stimul qi rdspuns: S ---+ K t R, unde S
reprezintd stimulul, K operatorul de comutare (mediere), R rdspunsul.
-
Pentru a se asigura - gi schema
o legdturd adecvatd intre stimul
corespunzdtoare de rdspuns, este necesar, ca nodurile-releu si se situeze la
diferite niveluri intre sistemele analizatorilor, precum qi la diferite niveluri
intre structurile motorii. La ele trebuie sd parvind informalia de la fiecare
zond. receptoare stimulatd (fiind deci polisenzoriale) qi de la fiecare centru
de comandd motorie (fiind deci poliefectorii). La rdndul 1or, ele hebuie sd
poat[ expedia comenzi cdtre toate structurile de integrare senzoriald qi
motorie, pentru a realiza astfel facilitarea activarea qi frdnare(t
blocarea selectivd qi succesivd a verigilor de "rntrare" (recepfie) qi -de
-
"ieqire" (execu!ie). in acelagi timp, mecanismul de comutare face posibild
punerea in legdturd controlabild (reglabild) a oricdrei verigi de "intrare"
(canal senzorial) cu oricare verigd de "iegire" (organ efector, executiv) qi,
implicit, a oricdrui stimul cu oricare schemd sau reacfie de rdspuns.
"Blocul" de comutare se individualizeazd, astfel ca o componentd fun-
damentald a organrzdrii structural-funclionale a creierului. Gralie lui,
devine posibild coordonarea dinamicd a secvenlelor intr-o structurd unitar6,
trecerea de la un tip de rdspuns la altul, in concordanld cu semnificalia
stimulilor, cu specificul situaliei, cu stdrile de motivafie gi cu scopurile
urmdrite, stoparea unei reaclii neadecvate, eronate gi alegerea alteia corecte
sau mai eficiente etc. in planul otganizdrh sistemului psihic, mecanismelor
comutative le corespund schemele legico-operalionale ale procesului de
decizie, care std labaza planific[rii activitSlii prin:

S-ar putea să vă placă și