PREZENTATIILE CRANIENE DEFLECTATE, PREZENTAȚIA

PELVIANĂ ȘI TRANSVERSĂ– PREZENTAȚII, POZIȚII,

VARIETĂŢI DE POZIŢIE

Dr. Andreea Ruxandra Albu

Medic primar Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti
Asistent universitar UMF Carol Davila

Prezentatiile craniene deflectate

A. Generalitati:

In vederea intelegerii facile a caracteristicilor prezentatiilor sunt necesare definirea

unor termeni ce vor fi utilizati in descrierea fiecareia dintre acestea.
Cel mai frecvent, la nastere, craniul fetal esteflectat cu barbia pe torace, in vederea
prezentarii la stramtoarea superioara cu diametrulsuboccipito – bregmatic de 9,5 cm care
are este cel mai redus. In unele cazuri craniul se prezinta la stramtoarea superioara avand
diferite grade de deflectare. Prezentatiile deflectate suntprezentatii
longitudinaleclasificandu-se, in functie de gradul de extensie a craniului, in prezentatie
bregmatica, frontala sau faciala.
De ce este importanta aceasta clasificare? Pentru ca in unele cazuri de prezentatii faciale sau
bregmatice nu este posibila nasterea naturala, ele fiind denumite potential distocice, in timp
ce in cazul prezentatiei frontale nasterea pe cale naturala este imposibila prezentatia fiind
denumita franc distocica.
Diagnosticul acestora se poate pune doar in timpul travaliului si este cruciala
identificarea corecta a prezentatiei pentru a aprecia modalitatea de finalizare a nasterii.
Dupa stabilirea tipului de prezentatie se va stabili varietatea de pozitie folosindreperul fetal
care este reprezentat o structura caracteristica fiecarei prezentatii (occiput, frunte, nas,
menton, sacru) in relatie cu reperele materne de la nivelul stramtorii superioare reprezentate
dupa cum urmeaza: anterior – eminenta iliopectinee, transvers – punct de pe linia nenumita
aflat la jumatatea distantei intre simfiza pubiana si promontoriu, posterior – sinusul sacroiliac.
De asemenea diametrul de angajare la stramtoarea superioara variaza in raport cu tipul de
prezentatie: in prezentatia occipitala – prin flexia maxima a craniului pe toarcele anterior se
angajeaza cu diametrul suboccipitobregmatic, iar in extensie maxima a craniului pe toracele
posterior se angajeaza cu diametrul submentobregmatic. Celelalte prezentatii – bregmatica si
frontala au de asemena diametre specifice de angajare.

B. Clasificarea prezentatiilor deflectate

1. Prezentatia bregmatica
Definitie:prezentatia in care craniul se prezinta la stramtoarea superioara cu bregma
sau marea fontanela care va fi punctul cel mai decliv.
Punctul de reper este fruntea. Diametrul de angajare este cel occipito-frontal (12 –
12,5cm) (1). Este potential distocica.
Frecventa: 1:100de nasteri
Etiologie :
Factori materni:
 Malformatii uterine – uter cilindric,unicorn, septat
 Multiparitatea - datorita scaderii tonusului uterin
 Tumori pelvine - uterine (fibrom uterin), parauterine
 Stramtarea moderata a bazinului
Factori fetali:
 Feti macrosomi sau microsomi
 Malformatii craniene ce impiedica flexia, dolicocefalie, tumori
cervicale, anencefalie, meningocel
 Gemelaritatea
Factori anexiali:
 Cordon ombilical: circulara simpla sau multipla, cordon scurt
 Placenta: praevia
 Lichid amniotic: oligoamnios (impiedica miscarile fetale),
polihidramnios (datorita excesului de lichid fatul are mai multa
libertate de miscare)
Varietati de pozitie:
Se folosesc: punctul de reper fetal –frunteasi punctele de reper de la nivelul stramtorii
superiare a bazinului matern: anterior, transvers, posterior. Se descriu urmatoarele varietati de
pozitie: FIDP (fronto-iliaca dreapta posterioara), FIDT, FIDA, FISP, FIST, FISA .
Diagnostic pozitiv :
Se stabileste in travaliu, dupa ruperea membranelor si aparitia dilatatiei . In centrul
excavatiei se palpeaza marea fontanelade formapatrulatera, la dilatatie avansata palpam
fruntea si arcadele orbitare, radacina nasului dar nu se palpeaza nasul in totalitate, nu se
palpeaza mica fontanela(utile in cazul diagnosticului diferentialcu celelalte prezentatii).
Diagnostic diferential:se facecu prezentatia occipitala –caz in carese palpeaza mica
fontanela, cu prezentatia frontala – cand se palpeaza nasul, cu prezentatia faciala – cand se
palpeaza mentonul.

Mecanismul nasterii:
Nasterea pe cale vaginala este posibila in pana la 75% din cazuri.
Angajarea se face cu diametrul occipito-frontal, care se poate reduce prin fenomene de
modelare, incalecari de suturi (asinclitism). Capul va capata un aspect de „turn”, poate
dezvolta o bosa voluminoasa. Coborarea si rotatia interna sunt dificile, cel mai frecvent
radacina nasului rotand spre simfiza pubiana. Degajarea se face cel mai frecvent in occipito-
sacrat. Apar intai la nivelul orificiului vulvar: marea fontanela, bosele frontale, apoi occiputul,
urmat de deflectarea capului. Foarte rar se realizeaza degajarea in occipito-pubiana.
Evolutia nasterii:
Prezentatia bregmatica este de multe ori „de tranzitie”, in timpul travaliului ea putandu-se
flecta si transforma in prezentatie occipitala eutocica sau deflecta devenind astfel frontala sau
faciala. Prezentatia bregmatica persistenta va determina un travaliu dificil si prelungit.
Conduita obstetricala:
In unele cazuri este posibila nasterea naturala.
In alte cazuri, se efectueaza proba de travaliu iar in cazul in care aceasta esueaza se indica
operatia cezariana.
In cazul blocarii craniului in excavatia pelvina se indica aplicatia de forceps .

2. Prezentatia frontala
Definitie: Este o prezentatie distocica,diagnosticul ei impunand terminarea nasterii prin
operatie cezariana intrucat nasterea naturala nu este posibila. Craniul se prezinta la
stramtoarea superioara cu fruntea, avand o pozitie intremediara intre flexie si extensie.
Punctul de reper fetal este nasul. Diametrul de angajare este cel occipito-mentonier de 13-
13,5 cm.
Pozitia poate fi dreapta sau stanga in functie de partea materna in care se gaseste spatele fetal.
Varietati de pozitie: NISA (naso-iliaca stanga anterioara), NIST, NISP, NIDA, NIDT,
NIDP(1).
Incidenta: 1/4000 de nasteri
Etiologie: Este comuna cu a celorlalte prezentatii cuprinzand factori materni, fetali, anexiali
Diagnostic pozitiv:
Se stabileste in travaliu cand membranele sunt rupte si exista dilatatie iar craniul are
tendinta sa se fixeze. Pana la momentul travaliului atitudinea craniului fetal poate varia si se
poate flecta o data cu debutul acestuia.
Inspectia arata o asezare longitudinala.
La palparea abdominala craniul fetal este sus situat, segmentul fiind ocupat de doua
proeminente simetrice opuse: occiputul de o parte si mandibula de partea opusa. Focarul
auscultator al BCF se gaseste paraombilical de aceeasi parte cu spatele fetal.
La tuseul vaginal se palpeaza fruntea in centrul excavatiei, sutura metopica urmata de
arcadele orbitare, nasul intr-o parte si marea fontanela de partea opusa. Mentonul sau mica
fontanela nu se palpeaza.
Diagnostic diferential :
1.Cu prezentatia occipitala la care se palpeaza occiputul
2.Cu prezentatia bregmatica la care in centrul excavatiei se palpeaza marea fontanela si la care
nu se palpeaza nasul in totalitate
3.Cu prezentatia pelviana la care se palpeaza organele genitale, orificiul anal, piramida sacrata
4.Cu prezentatia faciala la care se palpeaza mentonul
5.Malformatii fetale: anencefalia, hidrocefalia
Mecanismul nasterii
Nasterea pe cale vaginala nu este posibila diametrul de angajare fiind cel mai mare dintre
diametrela craniului fetal – occipito-mentonier.
Nasterea ar putea fi posibila doar in cazul fetilor mici si a bazinelor mari. Daca exista
aceasta posibilitate craniul fetal traveseaza stramtoarea superioara datorita unor modificari
plastice care duc printre altele si la aparitia unei bose voluminoase, la o forma de „turn” a
acestuia.
Conduita obstetricala:
La multipare, in cazul transformarii prezentatiei frontale in prezentatie faciala nasterea se
poate produce.
Dar in marea majoritate a cazurilor se impune operatia cezariana in momentul stabilirii
diagnosticului de prezentatie frontala.
Evolutia nasterii
Nasterea poate asocia prolabare de cordon, sindrom de preruptura uterina, blocarea craniului
fetal la nivelul portiunii superioare a excavatiei, leziuni grave ale partilor moi materne,
suferinta pana la moarte fetala.

3. Prezentatia faciala
Este o prezentatie deflectata (cel mai mare grad de deflectare) - craniul fetal fiind in extensie
totala pe spatele fetal, occiputul fiind in contact cu acesta.
Este o prezentatie potential distocica, nasterea naturala putandu-se produce in unele cazuri.
Incidenta este de 0,1 – 0,2%.
Partea prezentata la stramtoarea superioara este fata fetala, punctul de reper este mentonul.
Diametrul de angajare este submento-bregmatic 9,5 cm.
Varietati de pozitie
Mentoiliaca dreapta posterioara – MIDP, MIDA, MIDT, MISP, MISA, MIST.
Etiologia – factorimaterni, fetali, anexiali asa cum am amintit mai sus. Se pot adauga intre
factorii fetali si malformatii ale coloanei vertebrale, dolicocefalia fetala.
Diagnostic pozitiv:
Inainte de instalarea travaliului
La manevra Leopold, la nivelul segmentuluiinferior se observa deasupra stramtorii superioare
craniul fetal dur, rotund, separat de spatele fetal printr-un sans adanc datorita hiperextensiei
acestuia spre spate. In partea opusa se palpeaza mandibula.
Auscultatie: focarul este situat paraombilical in partea anteriaora a trunchiului fetal.
In timpul travaluilui cu membrane rupte
Se palpeaza fruntea, arcadele orbitare, globii oculari, piramida nazala, gura, mentonul .
Diagnostic diferential
Cu prezentatia pelviana: nasul are forma triunghiulara cu baza spre orificiul bucal, se palpeaza
cele 2 narine. In prezentatia pelviana sacrul are forma triunghiulara dar cu varful orientat spre
orificiul anal.
Cu prezentatia frontala: in prezentatia faciala se palpeaza mentonul iar in frontala se palpeaza
marea fontanela.
Mecanismul nasterii:
Nasterea este posibila in cazul prezentatiilor mento anterioare, in cazul celor mento
posterioare craniul inclavandu-se in curbura sacrata si blocandu-se in excavatie.
Angajarea se realizeazain diametrul submento-bregmatic de 9,5 cm. Prima care traverseaza
planul stramtorii superioare este fata, acomodarea prezentatiei realizandu-se prin deflectarea
suplimentara a craniului.
Coborarea are ca timp complementar o rotatie interna efectuata precoce inpartea superioara a
excavatiei cu rotarea mentonului subsimfizar si adaptarea fetei anterioare a gatului care este
concava la fata posterioara convexa a simfizei pubiene precum si a occiputului la curbura
sacrata.
Degajarea are loc in mento-pubiana producandu-se prin flexia craniului. Apar in ordine
mentonul care va lua punct fix pe simfiza, fata, fruntea, occiputul.
Daca rotatia se face spre posterior craniul se va bloca in excavatie, nasterea fiind
imposibila.
Conduita in prezentatia faciala
Travaliul este lung si anevoios.
Daca craniul roteaza in mento anterioara nasterea se poate produce, poate aparea echimoza si
deformarea fetei, craniul apare turtit datorita adaptarii la excavatie.
Lipsa angajarii craniului la dilatatie completa, rotarea spre posterior a mentonului, intarzierea
coborarii cu lipsa de progresiune a prezentatiei vor duce la terminarea nasterii prin operatie
cezariana .
Complicatiile legate de leziuni ale canalului de nastere si suferita fetala pot aparea.

Prezentatia pelviana
Este oprezentatielongitudinala in care fatul se prezinta cu pelvisul la nivelul stramtorii
superioare.
Este o prezentatie potential distocica.
Incidenta: 3-4% din totalul nasterilor la termen. Este mai frecventa la nou nascutii prematuri
ajungand pana la 25% din totalul nasterilor pana in 28 de saptamani, 7% din nasterile de pana
la 32 de saptamani.
Clasificare:
Prezentatia pelviana completa: coapsele sunt flectate pe abdomen si gambele pe coapse.
Diametrul cu care se prezinta la stramtoarea superioara este cel sacro-pretibial, avand in jur
de 12cm.
Prezentatia pelviana decompleta:
 Modul feselor: coapsele flectate pe abdomen cu gambele extinse. Membrele se dispun
de-a lungul fatului in atela. Diametrul de angajare este bitrohamterian.
  Modul genunchilor: gambele sunt flectate pe coapse si coapsele sunt in extensie
 Modul picioareleor: coapsele si gambele sunt in extensie, la orificiul vulvar
exteriorizandu-se picioarele fatului .
Varietati de pozitie: reper fetal : sacrul; reperele bazinului matern: amterior, transvers,
posterior.
SISA , SIDP, SISP, SISP, SIDT, SIDA.
Etiologie: factori materni, fetali, anexiali.
Patogenie: o data cu dezvoltarea fetala, polul cel mai voluminos devine pelvisul fetal.
Conform legii lui Pajot – legea acomodarii suprafetelor:„Cand un corp solid este continut intr-un
altul, daca continatorul este sediul unor miscari continue, daca suprafetele sunt lunecoase si foarte
putin angulate, continutul va tinde sa si acomodezeforma si dimensiunile la forma si capacitatea
continatorului”.Pana in luna a VII-a extremitatea cefalica este mai voluminoasa decat pelvisul
fetal, insa cand pelvisul fetal devine mai voluminos se produce culbuta astfel incatcraniul fetal
va ocupa segmentul inferior iar pelvisul fetal va ocupa partea cea mai voluminoasa a uterului.
Datorita acestui fapt prematuritatea este frecvent asociata cu prezentatia pelviana.
Diagnostic pozitiv:
Antecedentele de nastere in prezentatie pelviana cresc riscul de recurenta.
Din anamneza gravida relateaza o jena in hipocondrul drept datorita apasarii craniului fetal la
nivel hepatic.
La inspectie uterul poate avea o forma cilindrica sau cordiforma, axul mare este longitudinal.
La palparea abdominala - manevra Leopold se identifica urmatoarele :
Timpul 1: suprapubian se palpeaza parte neregulata, depresibila, moale – pelvisul fetal
Timpul 2: la nivelul fundului uterului sau unul din coarne se palpeaza extremitatea cefalica
dura, rotunda, regulata
Timpul 3: intr-unul din flancuri se palpeaza spatele fetal - un plan convex
Timpul 4: in flancul opus se palpeaza partiu mici fetale
Focarul de auscultatie a BCF: supra si paraombilical de partea spatelui fetal
La tuseul vaginal :
- Inaintea declansarii travaliului segmentul inferior este gros, in cazul prezentatiei pelviene
complete, prezentatia este sus situata
- In timpul travaliului: se palpeaza punctul de reper – sacrul, picioarele fetale (cu
caracteristicile lor: degete egale, lipsa opozabilitatii policelui), organele genitale
Echografia transeaza diagnosticul putand da relatii si despre posibile cauze pentru care nu s-a
produs culbuta (circulara de cordon, placenta praevia, variatii ale cantitatii de lichid amniotic,
malformatii fetale, fibroame uterine). Cu ajutorul acesteia se realizeaza si biometria fetala si
se analizeaza starea de bine a fatului.
Diagnostic diferential 1,2):
1. Cu prezentatia craniana – in afara travaliului sau in travaliu cu un craniu angajat ce
prezinta o bosa voluminoasa ce poate fi confundata cu pelvisul fetal.
2. Cu prezentatia faciala: nu se deceleaza ochi, arcade dentare, menton
3. Cu prezentatia transversa: se deceleaza mainile fetale cu degetul mare opozabil
4. Prezentatii compuse: cap+mana;
Mecanismul nasterii in prezentatie pelviana
Cuprinde nasterea pelvisului, a umerilor si a craniului fetal.
Timpii nasterii pelvisului:
I. Angajarea avand ca timp complementar acomodarea pelvisului la
stramtoarea superioara, prin asezarea diametrului sacro-pretibial si cel
bitrohanterian in diametrele oblice ale stramtorii superioare.
II. Coborarea ce are ca timp suplimentar rotatia interna. Coborarea se realizeaza
in aceeasi orientare iar rotatia interna consta in rotatia cu 45⁰a reperului – sacrul –
astfel incat diametrul sacro-pretibial devine transvers sidiametrul bitrohanterian
devine antero-posterior.
III. Degajarea: soldul anterior se degajeaza primul, apoi soldul posterior. In cazul
prezentattiei pelviene complete se realizeaza inflexiunea laterala care ajuta la
degajare, aceasta fiind ingreunata in cazul prezentatiei pelviene decomplete modul
feselor in care membrele inferioare actioneaza ca atele.
Timpii nasterii umerilor :
I. Angajarea umerilor se face cu diametrul biacromial in diametrul oblic in care mai
devreme fusese diametrul bitrohanterian.
II. Coborarea si rotatia interna aduce un umar anterior sub simfiza si celalalt umar
in curbura sacrului. Rotatia se face la nivelul stramtorii inferioare. Diametrul
biacromial devine antero-posterior.
III. Intai se degajeaza umarul anterior, apoi umarul posterior.

Timpii nasterii capului :

I. Angajarea craniului fetal se face in diametrul opus celui de angajare al umerilor
(diametrul antero posterior cranian e perpendicular pe cel biacromial)
II. Coborarea si rotatia interna aduc occiputul fetal sub simfiza
 III. Degajarea se face prin flectarea craniului aparand la vulva in urmatoarea ordine:
menton, gura, nas, frunte, bregma, occiput.
Conduita la nastere in prezentatie pelviana
 Desi este considerata o prezentatie eutocica, dupa analiza riguroasa a sarcinilor cu feti in
prezentatie pelviana,se pune indicatia de operatie cezariana(frecventa indicatia de primipara cu
prezentatie pelviana).

 Daca se ia decizia nasterii naturale:

1. Starea gravidei si a fatului trebuie supravegheata, se efectueaza monitorizare
cardiotocografica continua.
2. Se va incerca prezervarea membranelor intacte pe parcursul travaliului, ruperea artificiala sau
spontana a acestora prematur putand duce la prolabarea de cordon. Este important rolul mecanic
pe care il are punga apelor in dilatatia colului intrucat pelvisul fetal, prin caracteristicile lui nu
este capabil de a efectua o dilatatie eficienta.
3. Ocitocina va fi utilizata cu prudenta
4. Se va efectua infiltrarea perineului cu xilina 1%
5. Epiziotomia este indicata cvasi-sistematic
6. Se va evita atingerea fatului pana dupa degajarea pelvisului fetal, intrucat stimularea fatului
ar putea duce la blocarea capului.
Nasterea se poate produce spontan in putine cazuri ( mai ales in cazul fetilor mici, prematuri).
In alte cazuri este necesara efectuarea unor manevre de extractie fetala: pentru degajarea
capului, a capului si bratelor.
A. Manevre pentru degajarea craniului fetal:
- Manevra (ajutorul manual) Bracht – degajarea craniului
Nasterea este lasata sa decurga spontan pana la nivelul unghiului inferior al omoplatilor. In
momentul aparitiei ombilicului se face o ansa de cordon (pentru a preintampina smulgerea
acestuia din insertia ombilicala). In momentul aparitiei omoplatilor se prinde fatul cu ambele
police pe coapsele care sunt flectate pe abdomen si restul degetelor pe sacru. Se
accentueaza lordoza fatului fiind rasturnat pe abdomenul mamei printr-o miscare de pivotare
in jurul simfizei. Umerii se degajeaza in diametrul transvers. Un ajutor poate sa apese craniul
transabdominal pentru a favoriza coborarea acestuia.
- Manevra Mauriceau – degajarea craniului
Dupa degajarea umerilor fatul se aseaza calare pe mana obstetricianului, care priveste cu fata
palmara spre fata ventrala a fatului. Indexul si mediusul unei maini patrund, prin vagin, in
 gura fatului si accentueaza flexia capului pe toracele anterior. Cealalta mana a obstetricianului
se aseaza cu indexul si mediusul „in furca” pe umerii copilului tragand in ax. Un ajutor
exprima craniul suprasimfizar avand ca efect accentuarea flexiei.
- Forceps pe capul din urma – in cazul esecului celorlalte manevre
B. Manevre pentru degajarea umerilor fetali:
- Manevra Muller: degaja intai umarul anterior (dupa aducerea acestuia prin
rotatiesubsimfizar) prin tractiune in jos.Doua degete ale operatorului patrund in vagin
urmarind umarul apoi bratul este degajat apasand in plica cotului, gest care duce la flectarea
antebratului pe brat, iar mana sterge fata fatului. Apoi degaja umarul posterior prin tractiune
in sus si daca este cazul doua degete ale operatorului patrund in vagin si flecteaza antebratul
pe brat. Se continua extractia craniului fetal prin una din metodele de mai sus.
- Manevra Pajot :
Intai se degaja umarul posterior, se roteste 180 grade fatul si umarul anterior devine
posterior si se degaja si acesta.(ambii umeri se degaja in posterior)
- Manevra Lovset:
Dupa aparitia omoplatilor, se roteste fatul 180 grd.in directie ventrala, umarul posterior
devenind anterior si astfel se degaja, apoi se roteste trunchiul fetal spre dorsal sidin nou
umarul posterior devine anterior si se degaja spontan sau prin ajutor prin apasare in
plica cotului(ambii umeri se degaja in anterior).
Craniul fetal urmeaza sa se degajeze cu ajutorul manevrei Mauriceau.
C. Mica extractie fetala: se efectueaza cand pelvisul fetal este angajat sau partial
degajat. In cazul prezentatiei decomplete se introduc cele doua aratatoare flectate in croseta in
regiunile inghinale si se trage cu blandete in jos pentru degajarea pelvisului. In cazul
prezentatiei complete se trage de piciorul mai accesibil. Se continua nasterea prin manevrele
de degajare a umerilor si capului descrise mai sus.
Evolutia nasterii

1. Anomalii pe parcursul travaliului:

a. ruperea prematura a membranelor
b. Progresiunea lenta a dilatatiei
c. Hipodinamia
2. Anomalii ale mecanismului nasterii :
a. Neangajarea pelvisului – datorita unei disproportii intre acesta si bazin; angajarea
precoce in pelviana decompleta modul feselor; prolabare de cordon ombilical
 b. Ridicarea bratelor in dreptul fetei sauin dreptul cefei
c. Blocarea capului in excavatie dupa ce s-a angajat, rotarea capului in occipito sacrat cu
acrosarea mentonului deasupra simfizei; neangajarea capului ca urmare a:
i. Unei disproportii intre craniu si pelvis
ii. Retractiei colului uterin pe gatul fatului

Factori prognostici pentru nasterea naturala in cazul prezentatiei pelviene :

A – favorabili: varsta gestationala intre 36-38 de saptamani, greutate estimata intre 2500-
3500g, bazin osos normal, nasteri anterioare la termen, col bine pregatit
B – defavorabili : prematuritatea, macrosomia, primiparitatea, mai ales peste 35 de ani, bazin
viciat, ruperea prematura a membranelor, nasteri laborioase in antecedente, dilatatie trenanta.

Complicatii
1. Materne: complicatii infectioase datorate ruperii premature a membranelor si a
travaliilor trenante, rupturi de parti moi
2. Fetale: morbi-mortalitatea fetilor este mai mare in cazul nasterilor in prezentatie
pelviana, pot aparea: hemoragii cerebrale, leziuni datorate manevrelor de extractie:
fracturi humerale, femurale, de coloana vertebrala, elongatii de plex brahial.

Prezentatia transversa
Definitie:Este o prezentatie distocica, avand axul mare transversal, perpendicular pe axul
longitudinal al uterului .
Prezentatia transvesa neglijata: este situatia in care membranele sunt rupte, uterul este
mulat pe fat si poate prolaba un membru fetal sau cordonul ombilical.
Este asociata cu complicatii la instalarea travaliului – prolabare de cordon, ruptura uterina.
Incidenta este de 0,3-0,4%
Etiologie: factorii materni, fetali, anexiali discutati mai sus
Clasificare:
Exista 2 clasificari:
1. CLASIFICAREA GERMANA: punctul de reper fetal este considerat craniul fetal vs.
punctul de reper matern - osul iliac: cefaloiliaca dreapta si cefaloiliaca stanga. In functie de
pozitia anterioara si posterioara a spatelui fetal exista varietatile: dorso-anterioara si dorso-
posterioara: cefalo iliaca stanga dorso-anterioara - CISDA, CISDP, CIDDA, CIDDP (1).
2. CLASIFICAREA FRANCEZA: ia in considerare ca punct de reper fetal acromionul,
reper matern osul iliac si situatia umarului – drept sau stang. Astfel AIS a UD, AIS a US, AID
a US, AID a UD

Diagnostic:
In afara travaliului:
1. Inspectia arata axul mare al uterului transversal.
2. Palparea: la termen fundul uterin este putin deasupra ombilicului, segmentul inferior
este gol, intr-unul din flancuri se gaseste polul cefalic, in celalalt celalalt flanc se gaseste
pelvisul fetal; in varietatile dorsoanterioare se palpeaza planul convex al spatelui fetal
3. Auscultatia: BCF periombilical de partea craniului fetal
4. La tuseul vaginal: segmentul inferior este nesolicitat, gros, neformat.
In travaliu:
1. In timpul contractiilor axul prezentatiei se poate modifica in sens vertical
2. La tuseul vaginal cu membrane intacte: punga amniotica este voluminoasa, prezentatia
sus situata, segment inferior gros, nesolicitat; cu membrane rupte: se pot palpa –
grilajul costal, umarul, clavicula, omoplatul, acromionul, axila, cotul, mana cu degete,
degetul mare opozabil. In prezentatia transvera neglijata, membrul superior poate
prolaba prin vagin. Alteori poate aparea prolabarea de cordon.
Mecanismul nasterii:
Nasterea unui fatde volum normal, la termen este imposibila. Se indica operatie cezariana.
In prezentatia transversa neglijata pot aparea complicatii: moartea fetala, ruptura uterina,
traumatisme ale canalului de nastere, infectia amniotica.
Conduita obstetricala:
1. La stabilirea diagnosticului de prezentatie transversa se indica operatia cezariana,
inaintea instalarii travaliului.
2. Inainte de debutul travaliului se poate tenta versiunea externa. Aceasta se poate
efectua daca: sarcina are o varsta gestationala mica trimestrul II sau inceput de trimestru III,
dilatatie 3-4 cm, prezentatie mobila, membrane intacte, bazin osos si moale normale (1, 2).
3. In timpul travaliului se poate efectua versiunea interna – adica transformarea
prezentatiei transverse in prezentatie pelviana urmata de marea extractie fetala. Conditiile
necesare sunt: dilatatie completa, prezentatie mobila, membrane intacte sau rupte de foarte
putin timp, uter relaxat (se poate apela la anestezie generala pentru relaxare uterina), lichid
amniotic in cantitate suficienta (retractia uterului pe fat facand manevra imposibila, antrenand
chiar si ruptura uterina), bazin osos si moale normal. Se indica la multipare cu feti mici sau in
cazul dispunerii in transvera a celui de al doilea fat din sarcina gemelara.
Aceste manevre sunt grevate de o rata mare a complicatiilor. Tendinta este la renuntarea la
ele.
4. In cazul fatului mort se practica embriotomia.
Bibliografie:
1. Obstetrica si ginecologie clinica – Radu Vladareanu, Ed. Universitara Carol
Davila, 2006
2. Esentialul in obstetrica – Dimitrie Nanu, Ed. Amaltea, 2009