STUDIU DE CAZ

PREZENTAREA CAZULUI

Numele şi prenumele: T.F.

Data Naşterii: 31.10.1988; Sexul: bărbătesc
Mediul de provenienţă: instituţional, este abandonat
Ocupaţia: elev clasa a III-a A Şcoala Specială Beclean
Obiectivele evaluării:
- stabilirea nivelului de inteligenţă şi a potenţialului de învăţare
- stabilirea unor particularităţi psihoindividuale ale subiectului
- formularea unui prognostic
- sugerarea unor direcţii de intervenţie
Probele utilizate:
- pentru nivelul intelectual testele: Binet Simon; Raven; Goodenough
- pentru evaluarea funcţiei perceptiv-motrice Proba Bender Gestalt
- pentru evidenţierea unor trăsături de personalitate: Testul arborelui (Koch),
Testul Luscher

SCURT ISTORIC AL CAZULUI

Elevul T.F. este un copil care a fost instituţionalizat încă de la vârsta de 1 an în Leagănul
de Copii Bistriţa, mama naturală nefiind interesată de soarta acestui copil, care ia calea
instituţiilor de ocrotire din judeţ. Minorul este rezultatul unor relaţii de concubinaj al mamei,
care nu dispunea de condiţii adecvate pentru creşterea şi educarea copilului (fiind aptă de muncă
dar negăsind nici un angajament).
Mama manifestă o atitudine de dezinteres faţă de minorul în cauză, nevizitându-l de mai
bine de 10 ani, timp în care subiectul în cauză a luat calea instituţiilor de ocrotire: Leagăn,
Grădiniţă specială, şcoală specială.
Antecedente personale: prematuritate, varicelă, angine, anemie, strabism (operat).
Somatic este bine dezvoltat dar prezintă: lordoză lombară accentuată; abdomen
proeminent; sechele de rahitism; torace infundibuliform.

-1-
 REZULTATELE OBŢINUTE LA PROBE:

Binet – Simon: VM = 7,5 ani; VC = 12 ani 4 luni; Qi = 60

Raven: Scor Brut =26; QI = 78
Goodenough: Scor Brut = 25; VM = 9,5 ani; QI = 77
Bender Gestalt:
- Koppitz: 5 erori; nivel de maturizare perceptiv motrică corespunzătoare vârstei
de 9 ani.
- Santucci: Scor brut : 33 p; grupa 10 – 17 ani întârziaţi mintali (X max=42;
Xmin=2 md =24)

ANALIZA REZULTATELOR OBŢINUTE

A. Aspectul intelectual
Din datele obţinute putem observa o corelaţie performaţele la proba Raven şi proba
Goodenough şi o discrepanţă importantă între acestea şi coeficientul la proba Binet. Aceste
diferenţe credem că sunt rezultatele a două aspecte, că proba Binet este o probă predominant
verbală, dar care corelează foarte bine cu reuşita şcolară iar celelalte sunt de tip neverbal
implicând aspecte vizuo-motorii în strategiile rezolutive.
Analiza nereuşitelor la proba Binet-Simon ne relevă dificultăţi care implică:
- memoria de scurtă durată (rezolvă sarcina: subtest 1-7ani cu ajutor);
- memoria verbal-mecanică (subtest 1- 8 ani nu reuşeşte să-l rezolve chiar cu
ajutor);
- gândirea asociativă, capacitatea de invenţie (subtest 3-8 ani – în care memoria
semantică nu este prea mult implicată);
- reprezentările, comparaţia la nivel mintal (alternativ-8 ani, 4-9 ani);
- probleme de calcul mintal (subtest 2-9ani) care implică mobilitatea gândirii şi
existenţa unor deprinderi intelectuale
- anticiparea analitică, gândirea concret-intuitivă (subtest 3-9 ani)
- stabilitatea atenţiei (1-7 ani, 5-8 ani, 1-10 ani)
- dificultăţi de înţelegere, rigiditate a gândirii, vocabular sărac (subtest 3, 7 ani;
3,4-10 ani noţiuni opuse).
La toţi itemii menţionaţi s-a încercat o intervenţie formativă care nu a avut succes datorită
problemelor de înţelegere sau de atenţie.

-2-
 La proba Raven performanţe subiectului este destul de bună datorită abilităţilor vizual-
perceptive. Subiectul rezolvă matricile continue omogene fără probleme răspunzând prompt fără
ezitare, reuşeşte să stabilească asemănări şi deosebiri (seria A) dar mai ales tendinţa de închidere
(gestalt) unde copii cu deficienţe eşuează de cele mai multe ori. La seria B subiectul rezolvă
doar 5 itemi, având dificultăţi în înţelegerea faptului că toate cele trei elemente ale matricii sunt
părţi ale unui întreg. La seria AB subiectul rezolvă toate probele, deosebit de uşor şi relaxat cu
un timp de latenţă extrem de scurt. La itemii mai dificili a fost avertizat verbal, moment în care
subiectul analiza şi mai atent matricea.

B. ASPECTUL PERCEPTIV MOTRIC

La proba Bender subiectul obţine o performanţă mai slabă raportat la vârstă. Aceste
performanţe pun în lumină anumite dificultăţi ale subiectului în plan perceptiv-motric, o
întârziere a maturizării perceptiv-motrice de peste doi ani.
Acest lucru este confirmat de ambele sisteme de cotare Koppitz şi Santucci.

C. PERSONALITATEA.

Testul arborelui ne relevă următoarele aspecte (vezi anexa):

- baza trunchiului se află la marginea foii, ceea ce sugerează: infantilism,
orizont îngust, defect de maturizare, reprezentarea copilărească a lumii
- lărgirea trunchiului în ambele părţi arată: inhibiţie, dificultăţi de înţelegere,
comprehensiune lentă, inhibiţie în gândire şi dezvoltare
- ramurile încurcate sugerează: ambivalenţă, introversiune, lipsa capacităţii de
discriminare

Testul Luscher ne relevă următoarele:

- este dezorientat, panicat, disperat; are nevoie de orice tip de alinare (apropiere
afectivă)
- manifestă dorinţa de securitate, siguranţă, lipsă de probleme
- are dificultăţi în a progresa, şi nu doreşte să depună efort suplimentar
- simte că nu este apreciat şi înţeles corect
- se simte forţat la compromisuri pentru a nu fi lipsit de afecţiune
- stressul se datorează unor sensibilităţi refulate

-3-
 - tânjeşte după o înţelegere sensibilă şi vrea să se protejeze împotriva stressului
epuizant
- caracter ordonat, metodic (observabil şi la testul Bender, referitor la strategii)
- simte nevoia de înţelegere lină de simpatie a cuiva care să-i acorde
recunoaştere şi aprobare
- stress apărut din intensitatea sentimentelor
- incearcă să evite critica
Comportamentul observat în timpul examinărilor
- este relaxat în timpul examinării (are experienţa anterioară a activităţii la
cabinet)
- tendinţa de a evita grupul de colegi, nu se joacă cu ei;
- preferinţă pentru desen şi activităţile de tip grafic (desen, pictură)
- stabilitate emoţională, rareori face crize de afect în caz de frustrare
- este în general disciplinat
- este dezinteresat de activităţile şcolare, se manifestă negativ când sună la clasă
(manifestând crize de afect)
- este disciplinat şi cuminte, nu deranjează ora
- se „lipeşte” afectiv de oricine întră în vorbă cu el
- manifestă activităţi stereotipe (scutură ore în şir un băţ cu aţă la capăt –
„undiţa”, „macaraua” – stând singur)
- întotdeauna încearcă să găsească o persoană asupra căreia să-şi proiecteze
iubirea şi afectivitatea (unele infirmiere sunt numite „mama” Nuţi,);
actualmente vine la cabinet în fiecare pauză şi cere o foaie şi creioane colorate
pentru a desena;
- pentru a evidenţia nevoia afectivă (dar şi imaturitatea afectivă), i s-a cerut să
realizeze desenul familiei deşi ştiam că nu are experienţa vieţii familiale.
Semnificativ ni se pare faptul că subiectul a „inventat” o familie cu fraţi,
surori, cu bunică, care au după cum se poate observa dimensiuni egale. Un alt
element interesant îl constituie faptul că în primă fază subiectul nu s-a desenat
pe sine, întrebat fiind a afirmat că „a uitat”. Din experienţa noastră putem
spune că subiectul nu are tendinţa de a minţii, dar simte nevoia acută de
căldură familială.
- desenul are o valoare „eliberatoare” pentru subiect, îi provoacă relaxare,
devine mai puţin tensionat, nefiind interesat de alte jucării din ludotecă,
urmăreşte cu consecvenţă ceea ce-i place şi-i provoacă o stare de bine

-4-
 D. ASPECTUL LEXICO-GRAFIC

Evaluarea iniţială limbajului scris-citit

Examenul logopedic relevă: dislexo-disgrafie moderată. Comunicarea se realizează bine,
deşi are un volum redus al vocabularului iar exprimările verbale sunt destul de sărace.
Exprimarea verbală este frumoasă şi corectă utilizând formule simple şi complexe. Recepţia
mesajului verbal se realizează cu uşoară dificultate, având o capacitate limitată de înţelegere şi
abilităţi modeste ale limbajului expresiv.
Testul de trei minute:
Lexia: se realizează bine, recunoaşte semnele grafice (grafeme) învăţate. În intervalul de
timp dat recunoaşte corect 18 litere, greşeşte 2 şi nu omite nici una.
Concluzii: elevul dovedeşte o fluenţă şi calitate bună a lexiei.
Grafia: se realizează cu uşoară dificultate. Utilizează adecvat modele vizual-motorii atât
cele animate cât şi cele statice. În intervalul de 3 minute scrie corect (sub aspectul mărimii,
formei, integrării în spaţiul grafic, etc,) 10 grafeme, greşeşte 3. La testul de cuvinte scrie 8
cuvinte în trei minute doar cu câteva greşeli (3, 2 omisiuni şi o inversiune).
Concluzii: elevul are o fluenţă şi calitate bună (raportat nivelului clasei) a scrisului.
Analiza calitativă a rezultatelor la TTM ne-a relevat următoarele:

 Spaţiul între grafemele scrise este relativ constant;

 Aliniamentul scrierii este foarte bun – se încadrează foarte bine în spaţiul grafic,
respectă delimitările ajutătoare ale caietului de tip I;

 Înălţimea literelor este cvasiconstantă;

 Omite foarte puţine litere ;

 Nu inversează literele;

Rezultatele TTM prezentate pun în evidenţă o bună capacitate grafică, o scriere ordonată
şi îngrijită cu un ritm al scrierii mai bun comparativ cu ceilalţi elevi ai clasei.

Evoluţia cazului
În urma evaluărilor iniţiale s-a stabilit că programul individualizat ar trebui să vizeze
următoarele domenii, din programul de intervenţie propus:

-5-
  intervenţie psihomotorie – accentuând domeniile deficitare ale elevului
(coordonarea ochi-mână, distingerea obiect-fond);

 Training grafomotor;

 Program logopedic – pentru dislexo-disgrafie.

La clasă s-a lucrat individualizat după următoarele principii:

 Respectarea ritmului propriu;

 Asigurarea feed-backului solicitat permanent de elev;

 Încurajarea şi medierea sarcinilor;

 Încurajarea verbalizării acţiunii (protocolul gândirii cu voce tare);

Individual s-a accentuat:

 Modelarea vizuală

 Modelare în diferite materiale (plastilină, aluat);

 Exerciţii de haşurare a unor modele grafice;

Activităţile de grup au vizat:

 Jocuri didactice („ghici ce-am scris”)

În figura de mai jos prezentăm grafic evoluţia, monitorizarea cazului, pe parcursul

intervenţiei.

K.E. grafeme

30

25

20

15

10

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25

Rezultatele elevului T.F. la TTM (scriere grafeme)

-6-
 Observăm analizând graficul prezentat faptul că, la scriere grafeme elevul se încadrează pe o
tendinţă ascendentă, constantă în evoluţie. Dacă iniţial obţine un scor de 10p, spre finalul intervenţiei
atinge un scor de 25p, deci un progres de 15p.
Această tendinţă este regăsită şi în cazul scrierii de cuvinte, unde scorul iniţial este de 8 cuvinte
iar cel final este de 17 cuvinte deci un progres de 9p. Ce remarcăm, din analiza monitorizării evoluţiei
elevului T.F., este discrepanţa dintre performanţa la TTM-grafeme şi TTM- cuvinte, în sensul că numărul
ridicat de cuvinte (este adevărat că scrie în general cuvinte simple monosilabice – ex. ana, tac, sac, etc.,
şi are şi tendinţe de perseveraţie – repetare a unor cuvinte) scrise în unitatea de timp alocată se asociază
cu un număr mult mai mare de grafeme scrise comparativ cu TTM-grafeme.

K.E. cuvinte

18

16

14

12

10

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25

Figura nr. 6.8. Rezultatele elevului T.F. la TTM (scriere cuvinte)

Figura 6.9. Rezultatul elevului T.F. la TTM-grafeme (la finalul intervenţiei)

-7-
 CONCLUZII

Din datele prezentate mai sus putem afirma că elevul prezintă o serie de dificultăţi de
natură intelectuală: de memorie, atenţie, gândire etc. dar aceste dificultăţi nu sunt mai accentuate
decât a celorlalţi copii din clasă, mulţi dintre ei fiind cu mult sub nivelul acestuia.
Din comportamentul observat la clasă, sau la activităţile în afară de clasă am reţinut
comportamentul oarecum bizar al elevului; caracterizat prin tendinţa de a evita grupul, de a evita
contactul cu alţi copii (nu se joacă cu copii nici dacă i se cerea acest lucru).
Din datele relevulte reiese un paradox şi anume contradicţia dintre rezultatele la probele
perceptiv motorii şi calitatea desenelor subiectului (realizează desene după model vizual
exepţionale). Acest lucru se poate datora pe de-o parte deficitului atenţional iar pe de altă parte
reglajului motricităţii fine, lucru oarecum confirmat de incapacitatea subiectului de a colora un
model după contur (totdeauna depăşeşte conturul desenului). Această problemă a reglajului fin
poate avea ca şi cauză deficitul atenţional sau existenţa unei microsechelarităţi.
În consecinţă trebuie avut în vedere, pe viitor, examenul mai amănunţit al funcţiei
atenţionale dar şi a unui examen neurologic.
Evoluţia elevului este bună, relativ constantă mai ales la TTM-gafeme şi uşor fluctuantă
la TTM-cuvinte, aşa cum se poate constata în graficele prezentate. Progresul, elevului este
vizibil, deşi în condiţii de examinare (limită de timp) apare o uşoară panică din dorinţa de a
realiza mult, şi de a fi cea mai bună. Activităţile şi sarcinile primite de către elevul T.F. au fost
adaptate nivelului şi potenţialului acesteia – în sensul că având un potenţial superior majorităţii
elevilor clasei (relevat şi de probele psihologice aplicate) elevul primeşte sarcini uşor mai dificile
comparativ cu ceilalţi elevi. Aceasta contribuie la o mai eficientă utilizare a potenţialului
elevului, la îmbunătăţirea nivelului de autoconceptualizare (stimă de sine, încredere). De
asemenea am observat că şi activismul elevului la clasă se înscrie pe o tendinţă ascendentă, este
mai activă, mai dornică de lucra bine şi ordonat.
Este permanent recompensat pentru reuşitele, pe care le are crescând în acest fel
motivaţia şi dorinţa de a învăţa.

-8-