Infracțiuni contra familiei

 Caracterizare generală a capitolului 

Titlul  VIII  al  Părţii  speciale  a  Codului  penal  este  consacrat 

infracţiunilor  privitoare  la  convieţuirea  socială.  Capitolul  II  al 
acestui  Titlu,  care  reglementează  infracţiunile  contra  familiei, 
regrupează cinci infracţiuni. 

I. Obiectul ocrotirii penale 
1. Obiectul juridic al infracţiunilor din acest capitol constă în
relaţiile de familie. Fiecare incriminare protejează în mod specific
anumite componente ale vieţii de familie: caracterul monogam al
căsătoriei, interdicţia relaţiilor sexuale între anumite rude,
respectarea dreptului de a primi întreţinere de la membrii familiei
care au această obligaţie, respectarea dreptului părintelui de a avea
legături personale cu minorul şi respectarea dreptului de a frecventa
cursurile învăţământului general obligatoriu.
2. Obiectul material nu există în cazul infracțiunilor din acest
capitol.
II. Subiecţii infracţiunii  
1. Subiectul activ este întotdeauna circumstanțiat, putând fi o
persoană căsătorită care încheie o nouă căsătorie, o rudă în linie
directă ori frate sau soră, un părinte sau altă persoană obligată la
întreţinere, o persoană căreia i-a fost dat în plasament minorul etc.
2. Subiectul pasiv poate fi statul, persoana îndreptăţită la
întreţinere, minorul etc.

III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunilor din acest

capitol nu prezintă, de regulă, relevanţă pentru existenţa acestora.
 IV.  Situaţia  premisă  constă  în  existenţa  unei  căsătorii 
anterioare,  existenţa  obligaţiei  de  întreţinere,  a  unei  hotărâri 
judecătoreşti privind plata pensiei de întreţinere etc. 

V. Latura obiectivă  
Elementul material se realizează, în general, prin acţiune (de
exemplu, încheierea unei noi căsătorii, raportul sexual, retragerea
minorului de la cursuri etc.). Uneori, fapta se poate comite şi prin
inacţiune, atunci când există o obligaţie de a acţiona prevăzută de lege
(de exemplu, lăsarea fără ajutor, în cazul art. 378 C.pen.) ori stabilită
printr-o hotărâre judecătorească (de exemplu, neplata pensiei de
întreţinere, în cazul aceleiaşi infracţiuni). Unele infracţiuni cuprind şi
cerinţe esenţiale ale elementului material (de exemplu, raportul sexual
să fie consimţit, împiedicarea accesului la învăţământul general
obligatoriu să se facă în mod nejustificat etc.).
Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru relaţiile
de familie protejate prin fiecare incriminare.
Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei.
VI. Latura subiectivă

Vinovăţia. Toate infracţiunile din acest capitol se pot comite

doar cu intenţie, directă sau indirectă.
Mobilul şi scopul nu au relevanţă pentru existenţa infracţiunilor,
dar pot servi la individualizarea pedepsei.

VII. Formele infracţiunilor 
Actele preparatorii şi tentativa sunt de regulă posibile, dar nu se
pedepsesc.
Infracţiunea se consumă odată cu săvârşirea elementului
material, iar unele fapte sunt susceptibile de a fi comise în formă
continuată (de exemplu, incest).

VIII. Variante 
Incestul  și  împiedicarea  accesului  la  învățământul  general 
obligatoriu  sunt  prevăzute  doar  într‐o  variantă  tip;  celelalte 
infracțiuni prezintă variante asimilate [art. 378 alin. (2) C.pen., 379 
alin. (2) C.pen.] sau de specie [art. 376 alin. (2) C.pen.]. 

IX. Sancţiuni 
Legiuitorul a prevăzut pedepse reduse pentru infracţiunile din
acest capitol: practic, în afară de infracţiunea de incest, toate faptele
sunt sancţionate cu pedeapsa închisorii de maxim 3 ani, alternativ
cu amenda.
Două dintre infracţiuni (abandonul de familie şi împiedicarea
accesului la învăţământul general obligatoriu) cuprind şi cauze de
nepedepsire, precum şi prevederi specifice privind individualizarea
sancţiunilor.

 Întrebări  

1. Cine poate fi subiect activ al infracțiunii de bigamie?

2. Care este elementul material al infracțiunii de incest?
3. Cine poate fi subiect activ al infracțiunii de incest?
4. Care este elementul material al infracțiunii de abandon de
familie în varianta tip?
5. Care este cauza de nepedepsire incidentă în cazul infracțiunii
de abandon de familie?
6. Ce se înțelege prin noțiunea de „încredințare a minorului” în
sensul infracțiunii de nerespectarea măsurilor privind încredințarea
minorului?
7. Cine poate fi subiect activ al infracțiunii de nerespectarea
măsurilor privind încredințarea minorului?
8. În ce constă elementul material al infracțiunii de împiedicarea
accesului la învăţământul general obligatoriu?

 Speţe 
 1. U. s‐a căsătorit cu T. la data de 15.10 2017. La acel moment, 
pe  numele  lui  F.,  cu  care  U.  se  căsătorise  la  data  de  14.03.2010, 
exista  o  hotărâre  definitivă  de  declarare  a  morții.  La  data  de 
18.01.2018, F. a formulat cerere de anulare a respectivei hotărâri, 
arătând că, de fapt, a fost plecată în străinătate. U. a fost trimis în 
judecată pentru comiterea infracțiunii de bigamie. Ce ar trebui să 
decidă instanța? 
2.  T.  și  G.  s‐au  căsătorit  civil,  deși  fiecare  dintre  ei  era  deja 
căsătorit,  acest  lucru  fiind  cunoscut  de  către  celălalt.  Care  va  fi 
încadrarea juridică a faptelor comise de cei doi? 
3.  D.,  societate  cu  răspundere  limitată  ce  activa  în  domeniul 
tipografiei, a eliberat mai multe certificate de divorț falsificate, pe 
numele  unor  persoane  care  doreau  să  se  căsătorească  deși  erau 
deja  căsătorite,  pentru  a  obține  facilitățile  acordate  de  Primărie 
odată cu încheierea unei noi căsătorii. Care va fi încadrarea juridică 
a faptei comise de societate? 
4. L., major, a întreținut acte sexuale orale cu sora sa în vârstă 
de 20 de ani, care a fost de acord să întrețină astfel de acte sexuale. 
Se poate reține vreo infracțiune în sarcina celor doi? 
5. T., major, a obligat‐o pe sora sa F., minoră în vârstă de 12 ani, 
să întrețină cu el un raport sexual. Care va fi încadrarea juridică a 
faptei? Dar dacă F. a fost de acord cu respectivul raport sexual? 
6. M., obligat prin hotărâre judecătorească să plătească pensia 
de întreținere fiicei sale, nu a achitat nicio sumă de bani timp de 6 
luni. Fiind trimise în judecată pentru infracțiunea de abandon  de 
familie, acesta a arătat că nu are niciun venit, întrucât nu are niciun 
loc de muncă, dar nici nu a încercat să se angajeze undeva. Ce ar 
trebui să decidă instanța? 
7. Ce se va reține în sarcina unei persoane care nu achită, timp 
de  un  an,  obligațiile  de  întreținere  stabilite  prin  hotărâre 
judecătorească în favoarea celor 3 copii minori ai săi? 
 8. Se poate reține vreo infracțiune în sarcina mamei care își lasă 
definitiv  copilul  nou‐născut  în  spital,  părăsind  unitatea  medicală 
fără a anunța pe nimeni? 
9. Se poate reține vreo infracțiune în sarcina părinților care nu 
își hrănesc timp de mai multe zile copilul în vârstă de 4 ani, pe motiv 
că acesta spărsese un geam, cu consecința deshidratării severe și a 
punerii în pericol a vieții acestuia? 
10. Se poate reține vreo infracțiune în sarcina inculpatei, mama 
minorei H., care i‐a spus acesteia în repetate rânduri că tatăl său 
este un om rău, care le‐a părăsit, cu consecința faptului că minora 
a refuzat să‐și mai întâlnească tatăl, deși hotărârea judecătorească 
prin  care  locuința  fusese  stabilită  la  mama  sa  prevedea  și  un 
program săptămânal de vizitare a tatălui? 
11. Ce se va reține în sarcina lui F., tatăl minorului G. în vârstă 
de 3 ani, care, la sfârșitul weekend‐ului petrecut împreună nu l‐a 
adus  pe  acesta  la  domiciliul  mamei  sale,  cu  care  minorul  locuia 
potrivit  hotărârii  judecătorești  pronunțate  cu  ocazia  divorțului 
părinților săi, ci a plecat din țară cu minorul, falsificând o declarație 
notarială  prin  care  mama  minorului  era  de  acord  cu  această 
plecare? 
12. Ce infracțiune se poate reține în sarcina părinților care își 
obligă copiii minori să cerșească în timpul orelor de școală, timp de 
mai multe luni? 

 Teste grilă 

1. Dacă o persoană se căsătorește cu o alta fără a ști că aceasta 
din urmă este deja căsătorită: 
a) fapta constituie infracțiunea de bigamie; 
b) fapta nu constituie infracțiune; 
c) fapta constituie infracțiunea de favorizarea făptuitorului. 
 
2. Infracțiunea de abandon de familie: 
 a) poate  intra  în  concurs  cu  infracțiunea  de  rele  tratamente 
aplicabile minorului; 
b) absoarbe întotdeauna infracțiunea de lovire; 
c) este o infracțiune de rezultat.  
 
3. Infracțiunea  de  nerespectare  a  măsurilor  privind  încredin‐
țarea minorului: 
a) are un subiect activ circumstanțiat; 
b) are ca subiect pasiv minorul; 
c) nu poate fi niciodată comisă de o persoană juridică.