Valorile Europene

1. Uniunea este fondată pe respectul pentru demnitatea umană, libertate,

democraţie, egalitate, stat de drept şi respectarea drepturilor omului, inclusiv a
minorităţilor. Valorile sunt comune Statelor Membre într-o societate în care
prevalează pluralismul, nediscriminarea, toleranţa, justiţia, solidaritatea şi egalitatea
între femei şi bărbaţi (din Constituţia Europeană).
2. Ce este “Demnitate umană”?
Din definiţia cuvintelor, putem deduce următoarele adevăruri, cu privire la
“demnitatea
umană”:
- Demnitatea umană cuprinde caracterul, atitudinea şi comportamentul omului ca
fiind destoinice, bune, sensibile la suferinţele celorlalţi.
- Demnitatea, mai vizează şi o funcţie înaltă de stat, ceea ce ne arată că orice individ,
cu o funcţie înaltă în stat, are obligaţia să se poarte cu demnitate, destoincie şi
vredncie cu privire la poziţia sa şi faţă de oameni.
3. Libertatea este, deopotrivă, o valoare personală şi una colectivă. Toţi oamenii
doresc să fie liberi, în ceea ce priveşte gândirea şi manifestările propriei personalităţi.
O societate care luptă pentru democraţie, luptă pentru libertate (însă, fără ca
termenii democraţie şi libertate să fie sinonimi).
Dorinţa oamenilor de a fi liberi nu este o caracteristică a societăţii contemporane ci
este un drept, pe care omul îl posedă prin natura sa.
4. Democrația este un regim politic care se bazează pe voința poporului. Principiile de
bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii.
De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului(egalitatea în fața
legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separația puterilor în stat.
În ziua de astăzi termenul este de cele mai multe ori folosit cu sensul de democrație
liberală, dar există multe alte varietăți iar metodele de a guverna pot diferi.
5.Egalitate, concept filozofico-sociologic care desemnează cerinţele realizării aceleiaşi
situaţii sociale pentru toţi membrii societății.
Noţiunea de egalitate nu are acelaşi conţinut în diferite epoci sau pentru diferite
clase. Astfel, concepţia burgheză despre egalitate, apărată de ideologii revoluțiilor
burgheze din sec. XVII- XVIII, reducea egalitatea la drepturile cetăţenilor de a fi egali
în faţa legii, adică la egalitatea juridică. În condiţiile împărţirii societăţii în clase
antagoniste, acest model de egalitate, deşi reprezintă un progres faţă de raporturile
sociale întemeiate pe rînduielile feudale, are în mod necesar un caracter formal şi
limitat.
Avînd ca bază obiectivă relaţiile de producţie socialiste, egalitatea politică nu mai are
în socialism un caracter formal, ci unul real; toţi oamenii, fără nici o deosebire, au
posibilităţi, drepturi şi obligaţii egale de a participa activ la rezolvarea tuturor
problemelor vieţii sociale, economice si politice.
 Valori Nationale

În conformitate cu Decretul Preşedintelui R.M. nr. 1365- IV din 6 noiembrie 2007
privind declararea anului 2009 drept An al sărbătoririi a 650 de ani
Constituţia – legea supremă a statului
La textul introductiv al Constituţiei Republicii Moldova publicată în Monitorul Oficial
al Republicii Moldova nr. 1, din 18.08.1994, deputaţii Parlamentului au scris:
Este de datoria fiecărui cetăţean al ţării să cunoască Constituţia şi bine ar fi ca
studierea textului integral al acestei legi supreme să devină o parte componentă
importantă a programului şcolar, tot aşa cum este de datoria fiecărui creştin să
studieze şi să cunoască în profunzime textul Sfintelor Scripturi ale Vechiului şi Noului
Testament – Constituţia lui Dumnezeu pentru toţi oamenii, care sunt creaţia mâinilor
Lui.
Valorile naţionale stipulate în jurământul preşedintelui
La Articolul 79, punctul 2 al Constituţiei, este stipulat integral textul jurământului pe
care trebuie să-l depună preşedintele în faţa Parlamentului şi a Curţii Constituţionale
şi care este următorul:
Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea propăşirii Republicii Moldova, să
respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile
fundamentale ale omului, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea
teritorială a Moldovei.
Să vedem ce spune Constituţia ţării cu privire la fiecare din aceste valori ale naţiunii
noastre.
Democraţia
Democraţia nu a existat la fondarea Statului Moldovenesc şi nici după aceasta. Forma
de guvernare cea mai răspândită pe parcursul istoriei a fost monarhia. Când am avut
împăraţi înţelepţi, am avut parte de binecuvântare, dar aceşti împăraţi au fost foarte
puţini la număr. Au fost anumite încercări scurte de democraţie, dar odată cu
ocuparea ţării noastre de către Uniunea Sovietică, aici a fost un sistem totalitar şi
democraţia a fost doar în cuvinte. Oamenii mergeau la alegeri, dar acestea erau
formale, pentru că fiecare din ei ştia că nu va influenţa nicicum mersul lucrurilor şi nu
se va schimba nimic. Odată cu declararea independenţei ţării noastre a început o
dezvoltare a democraţiei. Cu părere de rău, rezultatele democraţiei după 17 ani de
independenţă nu sunt prea îmbucurătoare şi aceasta pentru că democraţia noastră îşi
trage rădăcinile din totalitarismul sovietic. Aliniatul 3 al articolului 1 al Constituţiei
spune:
Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului,
drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi
pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate