Sunteți pe pagina 1din 430

Floarea-soarelui

Floarea-soarelui

Prof. univ. dr. Viorel ION


Șef lucr. univ. dr. Adrian Gheorghe BĂȘA

USAMV Bucureşti
Facultatea de Agricultură
Departamentul de Științele Plantelor
Cuprins:
1. Importanţa culturii
2. Suprafeţe, producţii şi comerţ
3. Scurt istoric
4. Compoziţia chimică a bobului şi factorii de
influenţă
5. Sistematica florii-soarelui
6. Hibrizi de floarea-soarelui
7. Cerinţe faţă de climă şi sol
8. Zone de cultură
9. Tehnologia de cultivare
1. IMPORTANŢA CULTURII
Alimentaţia omului
Ulei alimentar de bună calitate:
conţinut ridicat de acid linoleic şi acid oleic (acizi graşi nesaturaţi):
85-92% din compoziţia acizilor graşi;
continut scăzut în grăsimi saturate;
conţinutul ridicat în vitamine: E, B5, B3, B1, K, A, D;
lipsa substanţelor anti-nutriţionale sau toxice.
Utilizări:
Utilizat “la rece”:
Salate;
Maioneze;
Sortiment larg de mâncăruri şi produse alimentare.
Ulei de gătit:
Prăjit cartofi, peşte, pui, şniţele etc.
Industria conservelor şi a margarinei.
Făina din seminţele de floarea-soarelui:
8-15% în amestec cu făina de grâu:
sporeşte densitatea aluatului şi reduce volumul acestuia.
Seminţele decojite:
Intră în compoziţia sortimentului de produse pentru micul
dejun.
Se folosesc în produse de patiserie şi produse de panificaţie.
Seminţele “de ronţăit”
Au un conținut ridicat în:
Glucide;
Aminoacizi esenţiali (triptofan, izoleucină, lizină);
Săruri minerale, în mod deosebit fier;
Vitamine.
Asigură în jur de 550 calorii/100 g seminţe consumate.
• Halva
• Fosfatidele rezultate în timpul extragerii uleiului:
– Folosite la fabricarea lecitinei, care este utilizată în
industria alimentară:
• în panificaţie;
• la prepararea ciocolatei;
• la prepararea prăjiturilor;
• la prepararea mezelurilor.

• Concentratele de floarea-soarelui:
– utilizate în industria mezelurilor:
• incluse în carne în proporţie de până la 25%.
Furajarea animalelor
Turtele şi şroturile rămase după extragerea uleiului.

PB: 26% - şroturi din seminţe nedecorticate;


45% - şroturi din seminţe decorticate.
8 – 12 % pentru păsări;
10 – 20 % pentru oi și tineret ovin;
10 – 25 % pentru vaci de lapte, tineret taurin și reproducători;
10 – 20 % pentru porci la îngrășat.
• Cojile care rezultă în urma operaţiei de decojore:
– Măcinate, pot fi folosite ca ingredient în raţiile rumegătoarelor:
• dau un gust plăcut amestecului de concentrate;
• conţin cel putin 1% lipide;
• conţin 1-3% lipide adiţionale:
– absorbite din miez în timpul decorticării seminţelor;
– din fragmentele de miez şi din seminţele mici.
– Pot fi folosite pentru producerea de drojdie furajeră:
• 1 t de coji = 150 kg de drojdie furajeră.
• Drojdia furajeră conţine 14-23% proteine.
• Calatidiile de floarea-soarelui
– Sunt similare unui fân de calitate mijlocie:
• conţin 7 % proteine;
• conţin până la 57 % glucide.
– Pot fi folosite ca furaj:
• întregi
• sub formă de făină:
– mai ales pentru oi;
– pentru bovine;
– în hrana păsărilor.
Utilizări industriale
Industria oleochimică pentru obţinerea de:
Acizii graşi
Folosiţi în mod deosebit la fabricarea săpunurilor şi
a vopselurilor:
Acidului oleic:
Utilizat în industria săpunurilor, detergenţilor,
vopselelor, cosmeticelor, articolelor de toaletă,
preparatelor farmaceutice şi a chimicalelor folosite
în industria textilelor, precum şi ca adjuvant în
fabricarea pesticidelor.
Glicerolul
Folosit în industria cosmetică, farmaceutică, a
tutunului, fabricarea esterilor, rezinelor şi
polimerilor.
Tulpinile de floarea-soarelui şi cojile:
pot fi utilizate la fabricarea de plăci uşoare, cu o structură
poroasă şi cu o bună capacitate de absorbţie a sunetelor.
Utilizări energetice
Biodiesel.
Biogaz.

Cultură agricolă
energetică

Furnizare
electricitate Resturi Siloz pentru producerea
vegetale de biogaz

Biomasă
stocată
Căldură
Proces de
fermentare
Biogaz
Floarea-soarelui – Plantă decorativă
Floarea-soarelui
Plantă decorativă
Floarea-soarelui
Plantă de inspiraţie în industria parfumului
Floarea-soarelui
Plantă de inspiraţie în industria cosmetică
Floarea-soarelui
Plantă de inspiraţie artistică

Vincent Van Gogh Vincent Van Gogh Vincent Van Gogh


Floarea-soarelui Vas cu 12 flori de floarea-soarelui Vas cu 15 flori de floarea-soarelui
Pictură în ulei Pictură în ulei Pictură în ulei
Nina Arbore Ioan Popei
Floarea-soarelui Sunflowers
1933, ulei pe carton, 645 x 540 mm
Colecţia Muzeului Naţional de Artă
a României
Buchetul Soarelui Ion Theodorescu-Sion
Canceu cu floarea-soarelui
Teodora Irimia Lazar Dorel
Floarea soarelui Floarea-soarelui în vază
Ion Voineagu Muresan Ioan
Floarea-soarelui în vază bleu Floarea-soarelui
Floarea-soarelui
Plantă de inspiraţie fotografică
Floarea-soarelui
Plantă meliferă

Producţie potenţială
de miere la floarea-
soarelui este de
15-115 kg/ha
Floarea-soarelui
- Plantă medicinală -
Florile ligulate:
Conţin quercetrină, antocianină, colină, betaină, xantofilă:
sunt folosite pentru obţinerea unui extract alcoolic folosit în malarie;
tinctura este folosită în afecţiuni pulmonare.

Achenele:
Conţin fitină, lecitină, colesterină:
se utilizează la prepararea unor produse indicate în profilaxia
dezinteriei, febrei tifoide şi pentru vindecarea rănilor care
supurează.

Uleiul:
Utilizare în medicina populară:
se foloseşte pentru macerarea unor plante utilizate în tratarea
rănilor şi arsurilor.
Importață agronomică
Avantajele culturii:
eliberează terenul relativ devreme (august-septembrie);
starea structurală şi de fertilitate a solului după floarea-soarelui
este bună:
o plantă bună premergătoare pentru grâul de toamnă;
are cerinţe moderate faţă de fertilizarea cu azot şi fosfor, dar are
cerinţe mai mari faţă de potasiu;
comparativ cu porumbul, floarea-soarelui:
valorifică mai bine solurile cu fertilitate medie;
suportă mai bine stresul hidric;
tehnologia de cultură este mecanizabilă în întregime şi nu pune
probleme deosebite cultivatorului;
calendarul lucrărilor agricole nu se suprapune peste cel al
celorlalte culturi agricole importante de la noi din ţară;
cultura de floarea-soarelui nu necesită cheltuieli foarte mari;
floarea-soarelui găseşte condiţii favorabile de cultură în ţara
noastră.
Dezvantajele culturii:
sensibilitate la boli:
rotaţie de cel puţin 4-5 ani;
monocultura exclusă;
amplasarea după multe plante de cultură este problematică:
boli şi dăunători comuni (soia, rapiţă, cartof);
lasă solul mai sărac în apă;
lasă solul cu un conţinut mai sărac în potasiu.
2. SUPRAFEŢE, PRODUCŢII ŞI COMERŢ
Suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui
pe plan mondial
• Suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui pe plan mondial:
– 24,8 milioane ha (FAO, medie 2010-2014):
• Variaţie între 23,1 şi 25,7 milioane ha.

Ha Evoluția suprafeței cultivate cu floarea-soarelui pe plan mondial


28.000.000
26.000.000
24.000.000
22.000.000
20.000.000
18.000.000
16.000.000
14.000.000
12.000.000
10.000.000
8.000.000
6.000.000
4.000.000
2.000.000
0

Anul
• Cele mai mari ţări cultivatoare de floarea-soarelui
(FAO, 2010-2014):
1. Federaţia Rusă – 6,44 milioane ha;
2. Ucraina – 4,93 milioane ha;
3. Argentina – 1,59 milioane ha;
4. România – 0,98 milioane ha;
5. China – 0,93 milioane ha.
• Producţia medie la floarea-soarelui pe plan mondial:
– 1565 kg/ha (FAO, medie 2010-2014).

kg/ha Evoluția producției la floarea-soarelui pe plan mondial


1.700
1.600
1.500
1.400
1.300
1.200
1.100
1.000
900
800
700
600
500
400
300
200
100
0

Anul
Producţia totală de seminţe la floarea-soarelui
pe plan mondial

Producţia totală mondială de seminţe la floarea-soarelui:


39 milioane tone (FAO, medie 2010-2014).

Ţările cele mai mari producătoare de seminţe de floarea-soarelui:


1. Ucraina - 9,00 milioane tone;
2. Federaţia Rusă - 8,52 milioane tone;
3. Argentina - 2,88 milioane tone;
4. China - 2,35 milioane tone;
5. România - 1,75 milioane tone
INS, 24 noiembrie 2015 – România:
2,18 milioane t – 2014;
1,53 milioane t – 2015.
• Suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui în România:
– 0,98 milioane ha (FAO, medie 2010-2014).
1,013 milioane ha în 2014 şi 2015 (după INS, bsl_9_2015)
Evoluția suprafeței cultivate cu floarea-soarelui în România
1.200.000
Ha
1.100.000

1.000.000

900.000

800.000

700.000

600.000

500.000

400.000

300.000

200.000

100.000

Anul
• Producţia medie la floarea-soarelui în România:
– 2.133 kg/ha (2014) / 1.473 kg/ha (2015) - (INS, 24 noiembrie 2015).

Evoluția producției la floarea-soarelui în România


kg/ha
2.400
2.300
2.200
2.100
2.000
1.900
1.800
1.700
1.600
1.500
1.400
1.300
1.200
1.100
1.000
900
800
700
600
500
400
300
200
100
0

Anul
Comerţ (FAO, valori medii 2010-2014)
• 4,5 milioane tone seminţe export mondial:
– România este cel mai mare exportator mondial:
• 953 mii tone seminţe export.

• 13,36 milioane tone ulei producţie mondială:


– România este pe locul 9 la nivel mondial:
• 334 mii tone ulei producţie.

• 7,5 milioane tone ulei export mondial:


– România este pe locul 8 la nivel mondial:
• 168 mii tone ulei export.

• 6,5 milioane tone şrot export mondial:


– România este pe locul 5 la nivel mondial :
• 203 mii tone şrot export.

• 1,38 kg ulei/locuitor/an consum mondial:


– România este pe locul 6 la nivel mondial :
• 11,44 kg ulei/locuitor/an .
3. SCURT ISTORIC
Termeni utilizați în diferite limbi

• Floarea-soarelui - în limba română


• Sunflower - în limba engleză
• Turnesol - în limba franceză
• Girasol - în limba spaniolă
• Girasole - în limba italiană
• Sonnenblume - în limba germană
• Podsolnecinik - în limba rusă
Începuturile cultivării florii-soarelui
• Cultivarea florii-soarelui a început, potrivit evidenţelor
arheologice (datări cu carbon 14):
– 4.000-5.000 ani î.Hr. în bazinele Mississippi şi Missouri
(Ash şi Watson, 1985, citaţi de Bonjean A., 1986).
– 3.000 de ani î.Hr. în Arizona şi Mexic
(Bear, 1981, citat de Bonjean A., 1986; Heiser 1955, citat de Vrânceanu Al.V., 2000).
• În anul 1931, N.Vavilov a situat originea florii-soarelui în:
– partea de nord a Mexicului şi în statele americane Colorado şi Nebrasca.

• Descoperirile arheologice din America de Nord au relevat prezenţa


de achene şi porţiuni de calatidii:
– îndeosebi în statele Colorado şi New Mexico.
• În prezent, este acceptată originea florii-soarelui în America de Nord:
– Sud-vestul SUA şi Nordul Mexicului.
– În acest sens converg toate dovezile botanice, arheologice, istorice şi etnologice.
• Pentru mult timp s-a crezut că
floarea-soarelui provine din Peru:
• Botanistul belgian Dodonaeus, în
anul 1568 a făcut prima descriere
europeană a florii-soarelui, pe care a
denumit-o “Floarea de aur a
Perului”.
– Chrysanthemum perunianum
(Chrysanthemum from Peru)
• Indienii din New Mexico utilizau floarea-soarelui în
alimentaţie:
– ulei;
– consum direct al miejilor:
• ca atare;
• prăjiţi;
– consumul miejilor zdrobiţi şi amestecaţi cu alte făinuri:
• prepararea unor turte plate, uscate la soare.
“Călătoria” florii-soarelui din America în Europa

IV
III
II
I

0 – 1492

I – 1510

II – sec. XVI

III – sec. XVII

IV – sec. XVIII
• Sec. al XVIII-lea:
– Petru cel Mare aduce floarea-soarelui ca plantă decorativă
în Rusia, utilizând seminţe provenind din Olanda (Bonjean
A., 1986).

• Sec. al XIX-lea:
– 1830:
• Floarea-soarelui începe să se răspândească ca plantă oleaginoasă :
– ţăranul rus Bokarev din satul Alexeeva, gubernia Vojonej, a
construit prima presă manuală de extragere a uleiului din
seminţele de floarea-soarelui.

– Floarea-soarelui se extinde în nordul Caucazului şi în Siberia,


apoi în România, Bulgaria, Ungaria, Serbia.
“Călătoria” florii-soarelui din America în Europa

V
IV
III
II
I

0 – 1492
I – 1510

II – sec. XVI

III – sec. XVII

IV – sec. XVIII

V – sec. XIX
• Începutul secolului XX:
– cultura florii-soarelui a cunoscut o dezvoltare explozivă,
devenind una dintre cele mai importante culturi agricole;
– cultura s-a extins în ţările Europei de Est şi în Balcani;
• apoi, floarea-soarelui s-a extins în Europa Occidentală;
• după care, a “retraversat” Atlanticul:
– pentru a deveni o cultură agricolă importantă a continentului
american.
“Călătoria” florii-soarelui din America în Europa

VI V
IV
II III
I VII
VIII

0 – 1492
I – 1510

II – sec. XVI

III – sec. XVII


IV – sec. XVIII

V – sec. XIX

VI – începutul sec. XX
VII – anii 1920 – procesare
industrială
VIII – anii 1980 - exporturi
Istoricul florii-soarelui în România
• În ţara noastră, floarea-soarelui a fost introdusă mai întâi în
Moldova.
• 1842 - cea mai veche mărturie în acest sens:
– Pictura “Iaşul în 1842” a lui Ludovic Stavski, aflată la Muzeul de Artă din Iaşi.
– În pictură, se văd câteva plante de floarea-soarelui cu un singur calatidiu.
• 1865
– Ion Ionescu de la Brad găseşte floarea-soarelui la mânăstirea
Mogoşeşti, fostul judeţ Dorohoi.

• 1871
– La mânăstirea Putna se află un steag datând din anul 1871:
• steagul a fost trimis de “Urbea Vaslui în memoria marelui erou al Racovei din
anul 1475 – Ştefan cel Mare”;
• Pe steag este imprimată, ca o emblemă a oraşului, o plantă de floarea-
soarelui.

• 1880
– Primele culturi de floarea-soarelui în Moldova:
• În apropiere de Vaslui a fost construită prima uleiniţă de floarea-soarelui
(presă specială pentru extragerea uleiului) (Velican V., 1959, citat de
Muntean L.S., 1997).

• 1910
– Primele date oficiale privind floarea-soarelui în România:
• 672 ha în cultură, localizate în mod deosebit în:
– Suceava:
– Neamţ;
– Bacău.
4. COMPOZIŢIA CHIMICĂ A BOBULUI
ŞI FACTORII DE INFLUENŢĂ
Conţinutul de ulei
Limitele uzuale de variaţie sunt cuprinse între:
(38) 40 – 53% – hibrizi pentru ulei;

21 – 27% – hibrizi pentru halva;


– hibrizi pentru seminţe de ronţăit.

Uleiul de floarea-soarelui este un ulei semisicativ.


Indicele de iod = 125 – 140 (media de 132)
• Factori care influențează conţinutul de ulei:
1. Factorii de mediu.
Factori favorabili:
temperaturile moderate;
buna aprovizonare cu apă;
solurile argiloase şi aluvionare profunde.
Factori nefavorabili:
temperaturile ridicate asociate cu secetă în faza de
formare şi umplere a bobului;
solurile nisipoase şi cele argilo-calcaroase.
2. Factorul biologic (hibridul cultivat).
Hibrizii timpurii au un conţinut mai scăzut de ulei
comparativ cu cei semitimpurii şi semitârzii.

3. Tehnologia de cultivare.
Fertilizarea:
Raportul de nutriţie echilibrat, cu aporturi reduse de
azot la semănat şi cu fertilizări în vegetaţie.
Conţinutul uleiului în acizi graşi:
Acizi grași cu 16 – 24 atomi de carbon
Acizii graşi din uleiul de Numărul de atomi de carbon şi
floarea-soarelui numărul de duble legături
Acizi graşi saturaţi
Acid lignoceric C24:0
Acid behenic C22:0
Acid arahic C20:0
Acid stearic C18:0
Acid heptadecanoic C17:0
Acid palmitic C16:0
Acizi graşi nesaturaţi
Acid arahidonic C20:4
Acid oleic C18:1
Acid linoleic C18:2
Acid linolenic C18:3
Acid heptadecanoleic C17:1
Acid palmitoleic C16:1
Conţinutul uleiului în acizi graşi:
Acizi graşi saturaţi
8-15%, cei mai importanţi fiind:
acidul palmitic C16H32O2 - 4-9%
acidul stearic C18H36O2 - 1-7%
Acizi graşi nesaturaţi
85-92%, cei mai importanţi fiind:
acidul oleic C18H34O2 - 14-40%
acidul linoleic C18H32O2 - 48-74%
acidul linolenic C18H30O2 - urme
Hibrizi high-oleici
Conţinut în acid oleic este > 80% -80-92%
– Factorii care influențează conţinutul de acizi graşi:
Temperatura

% Acid oleic
acizi graşi

După Hera C., După Merrien A.,


Sin Gh., Milan Marie-Joëlle
Toncea I. Acid linoleic (1992)
(1989)

Polenizarea.
Amplasarea culturilor high-oleice faţă de o cultură
convenţională se face:
la cel puţin 200 m la culturile comerciale;
la cel puţin 500 m la loturile de hibridare,
Conţinutul în proteine
15 - 22% din substanţa uscată.
Conţinutul seminţelor în aminoacizi (g/100 g s.u.)
(după OECD, 2007, no. 16, Series on the Safety of Novel Foods and Feeds)
Sursa
Nr. crt. Aminoacizii
ST&PA* (1997) Kepler (1982)
1 Lizină 0,68 0,71
2 Histidină 0,49 0,46
3 Arginină 1,57 1,79
4 Acid aspartic - 1,63
5 Treonină 0,71 0,68-0,71
6 Serină - 0,84
7 Acid glutamic - 4,35
8 Alanină - 0,53
9 Prolină - 0,93
10 Glicină - 0,98
11 Metionină 0,44 0,33
12 Izoleucină 0,79 0,75
13 Cistină 0,34 0,34
14 Leucină 1,23 1,23
15 Fenilalanină 0,89 -
16 Valină 0,95 -
17 Triptofan 0,23 -
ST&PA = Sunflower Technology and Production Agronomy
Factorii care influențează conţinutul de proteină
– Factorii de mediu:
• Într un climat mai cald şi secetos, conţinutul seminţelor în substanţe
proteice este mai mare decât într-un climat mai umed şi răcoros.

– Factorul biologic (hibridul cultivat):


• Hibrizii timpurii au un conţinut de proteine mai ridicat decât cei
semitimpurii şi semitârzii.

– Tehnologia de cultivare:
• Fertilizarea cu azot influenţează în mod pozitiv conţinutul de
proteine.
Săruri minerale:
Potasiu; Fosfor; Calciu; Magneziu.

Conţinutul seminţelor în substanţe minerale


(OECD, 2007 – no. 16, Series on the Safety of Novel Foods and Feeds)
Nr. Sursa
Substanţe minerale
crt. NRC (2001) Beauchemin (2005)
1 Potasiu (g/100 g s.u.) 1,06 0,72
2 Calciu (g/100 g s.u.) 0,71 0,21
3 Fosfor (g/100 g s.u.) 0,51 0,35
4 Magneziu (g/100 g s.u.) 0,34 0,25
5 Sodiu (g/100 g s.u.) 0,01 0,02
6 Sulf (g/100 g s.u.) 0,21 -
7 Cupru (mg/100 g s.u.) 2,0 1,6
8 Fier (mg/100 g s.u.) 14,4 4,7
9 Magneziu (mg/100 g s.u.) 4,5 1,5
10 Zinc (mg/100 g s.u.) 5,3 5,4
11 Molibden (mg/100 g s.u.) 0,18 -
Vitamine
B5 (acid pantotenic);
B3 (vitamina PP sau acid nicotinic);
B1 (tiamină).
Conţinutul seminţelor în vitamine (după OECD, 2007 –
no. 16, Series on the Safety of Novel Foods and Feeds)
Nr. Sursa
Vitamine
crt. USDA* (2004)
1 Vitamina B1 (Tiamină) – mg/100 g s.u. 2,42
2 Vitamina B2 (Riboflavină) – mg/100 g s.u. 0,26
3 Vitamina B3 (Vitamina PP – Acid nicotinic) – 4,75
mg/100 g s.u.
4 Vitamina B5 (Acid pantotenic) – mg/100 g s.u. 7,13
5 Vitamina B6 (Piridoxina) – mg/100 g s.u. 0,81
6 Vitamina C (Acid ascorbic) – mg/100 g s.u. 1,48
7 Vitamina E (Tocoferol) – mg/100 g s.u. 36,46
8 Vitamina B9 (Acid folic) – μg/100 g s.u. 239,86
9 Vitamina K (Filochinona) – μg/100 g s.u. 2,85
10 Vitamina A (Retinol) – IU 52,84
Conţinutul în alte substanţe
Substanţe extractive neazotate
14,5 - 15%.
Celuloză
3 - 3,5%.
Ceruri
Conţinut mai mic de 1%.
Pigmenţi caretenoizi
0,12 - 0,16%.
– Fosfolipide
• 0,03 - 0,6%:
– Lecitină;
– Cefalină;
– Inositol.
– Steroli (provitamina D)
• 0,23 - 0,36%:
– Conţinut inferior uleiului de soia sau porumb.
– Tocoferoli (vitamina E)
• 36 mg/100 g s.u.
– Micronutrienţi şi antioxidanţi importanţi.
– Conţinut inferior uleiului de soia.
– Conţinut superior uleiurilor de porumb, rapiţă sau
arahide.
5. SISTEMATICA FLORII-SOARELUI
Floarea-soarelui face parte din:
Ordinul Asterales (Compositales)
Familia Asteraceae (Compositae)
Subfamilia Tubuliflorae
Tribul Heliantheae
Subtribul Helianthinae
Genul Helianthus L.

Specia Helianthus annuus L. var. macrocarpus (DC) Ckll.


(n=17) se caracterizează prin:
forme anuale, monocefalice (cu o singură inflorescenţă);
foliole involucrate mai late de 8,5 mm;
flori radiale ligulate de culoare galben-portocaliu;
achene mari.
6. HIBRIZI DE FLOAREA-SOARELUI
Materialul biologic folosit în secolului XX
• În cursul secolului XX, materialul biologic folosit în cultura
florii-soarelui a trecut prin 4 etape importante, şi anume
(Vrânceanu Al.V., 2000):
Etapa 1
• Etapa cultivării populaţiilor locale:
– Achene cu coajă groasă;
– Conţinut redus în ulei (20-28%);

Etapa 2
• Etapa cultivării soiurilor ameliorate (situată între cele două
războaie mondiale):
– Conţinut mediu în ulei (30-35%).
– În perioada 1934-1938 s-au cultivat soiurile Măslinica şi Uleioasa.
Etapa 3
• Etapa cultivării soiurilor cu un conţinut ridicat de ulei în achene
(45-55%):
– Etapă ce a început după cel de-al doilea război mondial.
– În perioada 1956-1969 s-au cultivat soiurile Jdanov 8281 şi
Vniimk.
– În perioada 1966-1970, pe 75-90% din suprafaţa cultivată cu
floarea-soarelui s-a cultivat soiul Record.

Etapa 4
• Etapa cultivării hibrizilor:
– Etapă ce a început după 1970.
Crearea primilor hibrizi de floarea-soarelui
• Hibrizii de floarea-soarelui au înlocuit soiurile cu polenizare liberă:
– aceasta a determinat apariţia unei noi etape în dezvoltarea culturii de floarea-
soarelui, cunoscută ca etapa florii-soarelui hibride.
• Ameliorarea florii-soarelui prin consangvinizare
– A fost iniţiată în Rusia în anul 1919, la Staţiunea Experimentală din Saratov.
• În România:
– Primele încercări de consangvinizare la floarea-soarelui:
• 1932-1938 – Staţiunea Experimentală Agricolă Târgu-Frumos.
– Cercetările cu caracter organizat au început:
• 1956 – Staţiunile Experimentale Agricole Câmpia Turzii, Mărculesti, Târgu-Frumos.
• 1957 – ICAR Bucureşti.
• 1962 – ICCPT Fundulea, s-a iniţiat Programul de Ameliorare a Plantelor Oleaginoase.
– Din anul 1966, la ICCPT Fundulea:
• Au fost sistate complet lucrările de ameliorare pentru crearea de soiuri cu
polenizare liberă.
• Întreaga activitate a fost concentrată pentru crearea de hibrizi prin încrucişarea liniilor
consangvinizate.
• România este prima ţară din lume care a cultivat
hibrizi de floarea-soarelui:
– Obţinuţi pe bază de androsterilitate nucleară
marcată genetic.
– Primii hibrizi creaţi:
• Fundulea 52 şi Fundulea 53 (Romsun 52 şi Romsun 53).
• Au fost experimentaţi în reţeaua oficială a Comisiei de Stat
pentru Încercarea şi Omologarea Soiurilor din anul 1968.
• În anul 1970 au fost înregistraţi în Lista Oficială.
• Au fost introduşi în producţie în anul 1971.
• În prezent, în cultură predomină hibrizii de
floarea-soarelui.
– În România se cultivă numai hibrizi.
Grupe de hibrizi de floarea-soarelui
• Clasificarea hibrizilor după precocitate:
– hibrizi timpurii (precoci);
– hibrizi semitimpurii;
– hibrizi semitardivi;
– hibrizi tardivi.

• Clasificarea hibrizilor după conţinutul în acid oleic:


– hibrizi convenţionali - conţinut în acid oleic cuprins între 14-
40%;
– hibrizi high-oleici - conţinut în acid oleic cuprins între 80-92%.

• Clasificarea hibrizilor după rezistenţa la anumite produse


erbicide:
– Hibrizi convenționali;
– Hibrizi CL (Clearfield - cu rezistenţă la Imidazoline);
– Hibrizi rezistenți la erbicidele sulfonil-ureice (tribenuron metil).
Obiective în ameliorarea florii-soarelui şi
crearea de hibrizi
Creşterea capacităţii de producţie.
Creşterea conţinutului de ulei în seminţe.
Reducerea procentului de coji.
Creşterea rezistenţei la boli (mană, putregaiul alb, pătarea brună şi
frângerea tulpinilor).
Creşterea rezistenţei la lupoaie.
Creşterea rezistenţei la secetă.
Creşterea rezistenţei la arşiţă.
Crearea de hibrizi cu rezistenţă la diferite erbicide;
Creşterea rezistenţei la cădere.
Pretabilitatea la recoltarea mecanizată.
Crearea de hibrizi cu o perioadă de vegetaţie (115-130 zile pentru
ţara noastră) prin care să se asigure valorificarea optimă a resurselor
hidrice, nutritive şi a radiaţiei solare.
7. CERINŢE FAŢĂ DE CLIMĂ
ŞI SOL
Cerinţe faţă de căldură
Suma temperaturilor biologic active (TBA), cu pragul biologic de
7oC, pe perioada semănat-maturitate:
1.450 şi 1.600°C la majoritatea hibrizilor.
Temperatura minimă de germinaţie:
7-8°C.
Răsărirea în masă (75% plante răsărite):
∑TBA = 102-176°C, cu pragul biologic de 6oC.
Plantele în faza de 1-2 perechi de frunze:
rezistă la temperaturi de până la -6...-8°C, dacă acestea sunt de
scurtă durată;
temperaturile mai mici de 0oC distrug planta, dacă sunt pe o
perioadă mai lungă.
Temperaturile scăzute:
sunt cu atât mai dăunătoare cu cât intervin în fazele mai avansate
de vegetaţie.

Brumele târzii:
când plantele de floarea-
soarelui şi-au diferenţiat
inflorescenţa:
nu duc la distrugerea plantei;
distrug vârful de creştere:
determină ramificarea
tulpinii în partea
superioară;
se formează mai multe
calatidii mici, cu seminţe
mici.
• Până la apariţia inflorescenţelor:
‒ Plantele de floarea-soarelui cresc şi se dezvoltă bine la temperaturi de
15-17°C.
• Iniţierea florilor are loc cel mai bine la temperaturi de:
‒ 18oC ziua;
‒ 8-9oC noaptea.
• În perioada înfloritului:
‒ Floarea-soarelui are cerinţe moderate faţă de temperatură.
‒ Sunt favorabile temperaturile de 16-20°C.

‒ Temperaturile mai mari de 30oC sunt dăunătoare:


– determină pierderea viabilităţii polenului > creşterea procentului de seminţe seci.

‒ Temperaturile ridicate sunt cu atât mai dăunătoare cu cât acestea sunt


asociate cu:
– vânturi uscate;
– umiditate relativă
a aerului redusă.
• În faza de formare şi umplere a bobului:
‒ Temperatura medie zilnică optimă este cuprinsă între 20 şi 22°C.
Efectul temperaturilor ridicate în faza de formare şi umplere a bobului
(Merrien A., Marie-Joelle Milan, 1992)

Temperaturi zi/noapte (valori constante)


Cerinţe faţă de umiditate
Floarea-soarelui are un consum ridicat de apă, dar şi o rezistentă
mare la secetă, care se datorează:
Sistemului radicular bine dezvoltat;
Floarea-soarelui are un consum ridicat de apă, dar şi o rezistentă mare la
secetă, care se datorează:
Sistemului radicular bine dezvoltat;
Perozităţii plantei;
Floarea-soarelui are un consum ridicat de apă, dar şi o rezistentă mare la
secetă, care se datorează:
Sistemului radicular bine dezvoltat;
Perozităţii plantei;
Frunzelor care suportă deshidratarea temporară provocată de secetă;
Floarea-soarelui are un consum ridicat de apă, dar şi o rezistentă mare la
secetă, care se datorează:
Sistemului radicular bine dezvoltat;
Perozităţii plantei;
Frunzelor care suportă deshidratarea temporară provocată de secetă;
Sistemului medular (măduva tulpinii), care înmagazinează apa.
Coeficientul de transpiraţie:
Variază în limite largi, între 209 şi 765.

Dezvoltarea plantelor de floarea-soarelui:


Dezvoltare bună atunci când solul conţine 60-90% apă din capacitatea de câmp;
Dezvoltare bună în zonele în care cad anual 450-600 mm precipitaţii;
Se poate dezvolta în zonele în care cad anual peste 350 mm precipitaţii.

Consumul de apă de-a lungul perioadei de vegetaţie (procente din


consumul total) (Salontai Al., 1972):
20-25% de la semănat până la formarea inflorescenţei;
50-60% de la formarea inflorescenţei până la înflorit;
20-25% de la înflorit până la maturitate.
Perioada critică la aprovizionarea cu apă:
Începând cu stadiul de buton floral de 3 cm diametru.
Durează cca. 44-60 de zile:
o 20 de zile înainte de înflorit - 15-20 de zile după înflorit.
Calendaristic:
o 25-30 mai - 20-30 iulie.
Hibridul de Hibridul de
Nr. Apariţia primelor Nr. Apariţia primelor
floarea- floarea-
crt. calatidii înflorite crt. calatidii înflorite
soarelui soarelui
1 Favorit 30 Iunie 21 Huracan 28 Iunie
2 Performer 01 Iulie 22 Kasol 22-28 Iunie
3 Florina 30 Iunie 23 Lindor 20-28 Iunie
4 Jupiter 26 Iunie 24 Masai 22-28 Iunie
5 Alcazar 29 Iunie 25 Mateol 19-26 Iunie
6 Top 75 28 Iunie 26 Podium 22-28 Iunie
7 Venus 25 Iunie 27 Saxo 19-27 Iunie
8 Splendor 28 Iunie 28 Sunko 21-27 Iunie
9 Felix 30 Iunie 29 Fly 21-28 Iunie
10 Justin 01 Iulie 30 Rigasol 18-28 Iunie
11 Select 27 Iunie 31 Rigasol OR 18-24 Iunie
12 Alex 30 Iunie 32 Fleuret OR 18-24 Iunie
13 Saturn 25 Iunie 33 Arena 22-28 Iunie
14 Hercule 27 Iunie 34 Melody 22-28 Iunie
15 Minunea 26 Iunie 35 NK Armoni 23-28 Iunie
16 HS2442 28 Iunie 36 Alexandra 21-27 Iunie
17 HS2606 25 Iunie 37 NK Dolbi 22-28 Iunie
18 Festiv 01 Iulie 38 NK Ferti 22-27 Iunie
19 Milenium 27 Iunie 39 Opera PR 23-28 Iunie
20 Romina 26 Iunie 40 Sanay 21-24 Iunie
Limite de variaţie 18 Iunie – 01 Iulie
Hibridul de 10% calatidii înflorite 10% calatidii înflorite
Nr. Nr. Hibridul de
floarea- (începutul procesului de (începutul procesului de
crt. soarelui înflorire) crt. floarea-soarelui înflorire)
1 Favorit 01 Iulie 21 Huracan 29 Iunie
2 Performer 02 Iulie 22 Kasol 25-29 Iunie
3 Florina 01 Iulie 23 Lindor 23-29 Iunie
4 Jupiter 27 Iunie 24 Masai 26 Iunie-01 Iulie
5 Alcazar 30 Iunie 25 Mateol 24-28 Iunie
6 Top 75 29 Iunie 26 Podium 25-29 Iunie
7 Venus 26 Iunie 27 Saxo 25-29 Iunie
8 Splendor 29 Iunie 28 Sunko 23-29 Iunie
9 Felix 01 Iulie 29 Fly 24 Iunie-01 Iulie
10 Justin 02 Iulie 30 Rigasol 21-29 Iunie
11 Select 28 Iunie 31 Rigasol OR 20-28 Iunie
12 Alex 01 Iulie 32 Fleuret OR 20-27 Iunie
13 Saturn 26 Iunie 33 Arena 23-29 Iunie
14 Hercule 28 Iunie 34 Melody 24-30 Iunie
15 Minunea 27 Iunie 35 NK Armoni 25 Iunie-01 Iulie
16 HS2442 29 Iunie 36 Alexandra 23-29 Iunie
17 HS2606 26 Iunie 37 NK Dolbi 24-29 Iunie
18 Festiv 02 Iulie 38 NK Ferti 23-29 Iunie
19 Milenium 28 Iunie 39 Opera PR 25-29 Iunie
20 Romina 27 Iunie 40 Sanay 24-28 Iunie
Limite de variaţie 20 Iunie – 02 Iulie
Hibridul de 10% calatidii
Nr. 10% calatidii mai Nr. 10% calatidii mai
floarea- mai sunt încă
crt. sunt încă înflorite crt. sunt încă înflorite
soarelui înflorite
1 Favorit 13 Iulie 21 Huracan 13 Iulie
2 Performer 14 Iulie 22 Kasol 08-16 Iulie
3 Florina 13 Iulie 23 Lindor 07-16 Iulie
4 Jupiter 06 Iulie 24 Masai 09-17 Iulie
5 Alcazar 10 Iulie 25 Mateol 07-14 Iulie
6 Top 75 10 Iulie 26 Podium 09-16 Iulie
7 Venus 05 Iulie 27 Saxo 09-14 Iulie
8 Splendor 11 Iulie 28 Sunko 10-16 Iulie
9 Felix 10 Iulie 29 Fly 07-16 Iulie
10 Justin 13 Iulie 30 Rigasol 06-16 Iulie
11 Select 11 Iulie 31 Rigasol OR 05-13 Iulie
12 Alex 11 Iulie 32 Fleuret OR 07-12 Iulie
13 Saturn 06 Iulie 33 Arena 11-12 Iulie
14 Hercule 10 Iulie 34 Melody 07-15 Iulie
15 Minunea 10 Iulie 35 NK Armoni 11-18 Iulie
16 HS2442 10 Iulie 36 Alexandra 08-14 Iulie
17 HS2606 08 Iulie 37 NK Dolbi 08-14 Iulie
18 Festiv 13 Iulie 38 NK Ferti 10-14 Iulie
19 Milenium 10 Iulie 39 Opera PR 11-14 Iulie
20 Romina 10 Iulie 40 Sanay 14-15 Iulie
Limite de variaţie 05 Iulie – 18 Iulie
Hibridul de Sfârşitul procesului de Hibridul de Sfârşitul procesului de
Nr. Nr.
floarea- înflorire (nu mai sunt floarea- înflorire (nu mai sunt
crt. crt.
soarelui calatidii înflorite) soarelui calatidii înflorite)
1 Favorit 15 Iulie 21 Huracan 18 Iulie
2 Performer 17 Iulie 22 Kasol 18-19 Iulie
3 Florina 15 Iulie 23 Lindor 14-19 Iulie
4 Jupiter 07 Iulie 24 Masai 18-19 Iulie
5 Alcazar 11 Iulie 25 Mateol 18 Iulie
6 Top 75 11 Iulie 26 Podium 18-19 Iulie
7 Venus 06 Iulie 27 Saxo 15-18 Iulie
8 Splendor 13 Iulie 28 Sunko 18-19 Iulie
9 Felix 11 Iulie 29 Fly 18 Iulie
10 Justin 15 Iulie 30 Rigasol 15-18 Iulie
11 Select 14 Iulie 31 Rigasol OR 18 Iulie
12 Alex 12 Iulie 32 Fleuret OR 18 Iulie
13 Saturn 07 Iulie 33 Arena 16-18 Iulie
14 Hercule 11 Iulie 34 Melody 18 Iulie
15 Minunea 12 Iulie 35 NK Armoni 19-20 Iulie
16 HS2442 12 Iulie 36 Alexandra 18 Iulie
17 HS2606 11 Iulie 37 NK Dolbi 18 Iulie
18 Festiv 13 Iulie 38 NK Ferti 18 Iulie
19 Milenium 13 Iulie 39 Opera PR 18 Iulie
20 Romina 12 Iulie 40 Sanay 18-20 Iulie
Limite de variaţie 06 Iulie – 20 Iulie
Nr. zile din momentul 10% Nr. zile din momentul 10%
Hibridul de Hibridul de
Nr. calatidii înflorite până în Nr. calatidii înflorite până în
floarea- floarea-
crt. soarelui momentul 10% calatidii crt. soarelui momentul 10% calatidii
încă înflorite în cultură încă înflorite în cultură
1 Favorit 13 21 Huracan 15
2 Performer 13 22 Kasol 13-18
3 Florina 13 23 Lindor 14-18
4 Jupiter 10 24 Masai 13-17
5 Alcazar 11 25 Mateol 13-17
6 Top 75 12 26 Podium 14-18
7 Venus 10 27 Saxo 14-16
8 Splendor 13 28 Sunko 17-18
9 Felix 10 29 Fly 13-16
10 Justin 12 30 Rigasol 15-18
11 Select 14 31 Rigasol OR 15-16
12 Alex 11 32 Fleuret OR 16-17
13 Saturn 11 33 Arena 14-18
14 Hercule 13 34 Melody 13-16
15 Minunea 14 35 NK Armoni 16-18
16 HS2442 12 36 Alexandra 15-16
17 HS2606 13 37 NK Dolbi 14-16
18 Festiv 12 38 NK Ferti 16-17
19 Milenium 13 39 Opera PR 16
20 Romina 14 40 Sanay 18-20
Limite de variaţie 10-20 zile
Nr. zile de la apariţia Nr. zile de la apariţia
Hibridul de
Nr. primelor calatidii Nr. Hibridul de primelor calatidii
floarea-
crt. înflorite până la sfârşitul crt. floarea-soarelui înflorite până la sfârşitul
soarelui
procesului de înflorire procesului de înflorire
1 Favorit 16 21 Huracan 21
2 Performer 17 22 Kasol 22-26
3 Florina 16 23 Lindor 22-24
4 Jupiter 12 24 Masai 22-26
5 Alcazar 13 25 Mateol 23-29
6 Top 75 14 26 Podium 22-26
7 Venus 12 27 Saxo 22-26
8 Splendor 16 28 Sunko 23-27
9 Felix 12 29 Fly 21-27
10 Justin 15 30 Rigasol 21-27
11 Select 18 31 Rigasol OR 25-30
12 Alex 13 32 Fleuret OR 25-30
13 Saturn 13 33 Arena 21-24
14 Hercule 15 34 Melody 21-26
15 Minunea 17 35 NK Armoni 23-26
16 HS2442 15 36 Alexandra 22-27
17 HS2606 17 37 NK Dolbi 21-26
18 Festiv 13 38 NK Ferti 22-26
19 Milenium 17 39 Opera PR 21-25
20 Romina 17 40 Sanay 25-29
Limite de variaţie 12-30 zile
Faza cea mai critică pentru apă:
Prima decadă după ofilirea petalelor.
Seceta influenţează negativ:
o producţia de seminţe;
o conţinutul în ulei.

Un moment critic pentru factorul apă:


La 4-5 săptămâni de la răsărire:
o în perioada formării primordiilor florale.

Stresul hidric:
De la începutul formării calatidiului până la înflorire:
afectează producţia de seminţe;
De la înflorire până la umplerea seminţelor:
afectează producţia de seminţe şi procentul de ulei.
Stresul hidric la floarea-soarelui afectează:
În primul rând, caracteristicile morfologice ale plantei:
o Reduce talia plantei (fenomen de piticire);
o Diminuează biomasa epigee;
o Reduce suprafaţa foliară.
În al doilea rând, caracteristicile productive:
o Numărul de boabe/calatidiu;
o Masa boabelor/calatidiu;
o MMB.

Elementele productivităţii şi
producţia la floarea-soarelui

valori medii pentru 10 hibrizi


studiaţi în 3 locaţii din sudul
ţării, în anul 2012,
ca procent din valorile
obţinute în condiții climatice
favorabile

Diametru Masă boabe pe MMB (g) Producţia


calatidiu (cm) calatidiu (g) la 9% U (kg/ha)
Efectul aprovizionării cu apă asupra plantelor de floarea-soarelui, MD- 2012

Semănat pe 1 iunie
Semănat pe 10 mai

Semănat pe 20 aprilie
Efectul aprovizionării cu apă asupra plantelor de floarea-soarelui, MD- 2012
Excesul de umiditate:
Favorizează creşterea vegetativă în dauna fructificării.
Asociat cu temperaturile scăzute reduce rezistenţa plantelor la boli.
În faza de înflorire (ploile) impiedică zborul insectelor polenizatoare.
Cerinţe faţă de lumină
Floarea-soarelui are pretenţii mari faţă de lumină:
Fenomenul de heliotropism.
Planta este sensibilă la intensitatea luminii de la iniţierea
primordiilor inflorescenţei până după formarea inflorescenţei:
La lumină slabă şi în condiţii de umbrire:
tulpinile se alungesc,
suprafaţa foliară se reduce:
ceea ce duce la obţinerea de calatidii mici;
producţia se reduce.

Insuficienţa luminii în perioada de acumulare a lipidelor:


Determină un conţinut scăzut de ulei în seminţe.

Reacţiei la fotoperioadă:
Există forme neutre, forme de zi scurtă şi forme de zi lungă.
Totuşi, floarea-soarelui este considerată o plantă neutră.
Cerinţe faţă de sol
Soluri favorabile:
Fertilitate ridicată;
Textura mijlocie (lutoase sau luto-nisipoase);
Profunde;
Capacitate mare de reţinere a apei.

Este de dorit ca amplasarea florii-soarelui să se facă pe solurile:


> 130 ppm K2O;
> 15 ppm P2O5.

Cerinţe faţă de pH:


Floarea-soarelui este moderat tolerantă la salinitate.
Plantele se dezvoltă normal la un pH cuprins între 6,4 şi 7,2.
Soluri nepotrivite:
nisipoase;
pietroase;
compacte;
grele şi reci;
acide;
calcaroase.
8. ZONE DE CULTURĂ
Zonele de cultură a florii-soarelui în România
Județele mari cultivatoare de florii-soarelui în România
> 50.000 ha
FLOAREA-SOARELUI
9. TEHNOLOGIA DE CULTIVARE
9. Tehnologia de cultivare
9.1. Rotația
9.2. Fertilizarea
9.3. Lucrările solului
9.4. Sămânța și semănatul
9.5. Lucrări de îngrijire
9.6. Recoltatul
9.1. ROTAȚIA
Floarea-soarelui este o plantă pretenţioasă faţă de rotaţie.
• Nu suportă monocultura, datorită:
– Atacului de boli:
• Mană – Plasmopara helianthi;
• Putregai alb – Sclerotinia sclerotiorum;
• Putregai cenuşiu – Botrytis cinerea;
• Pătarea brună şi frângerea tulpinilor – Phomopsis helianthi;
• Pătarea neagră a tulpinilor – Phoma macdonaldi;
• Alternarioză – Alternaria helianthi.
– Atacului de dăunători:
• Gărgăriţa frunzelor de porumb – Tanymecus dilaticollis;
• Viermii sârmă – Agriotes spp.
– Atacului de lupoaie – Orobanche cumana.

• Nu trebuie cultivată după:


– Plante atacate de putregai alb:
• Soia, fasolea, năut, sfeclă, specii din familia Brassicaceae (rapiţă, muştar ş.a.).
– Plantele atacate de putregai cenuşiu:
• Cartof, in.
– Plante cu înrădăcinare adâncă, mari consumatoare de apă:
• Lucernă, sfeclă, sorg, iarbă de Sudan.
• Cele mai bune plante premergătoare sunt:
– Porumbul;
– Cerealele păioase;
– Mazărea.

• Porumbul este considerat o plantă premergătoare mai bună decât


grâul de toamnă.
– Floarea-soarelui valorifică bine efectul remanent al dozelor mari de
îngrăşăminte azotate şi fosfatice aplicate la porumb.

• Sfecla de zahăr nu este o plantă bună premergătoare pentru


floarea-soarelui:
– Sfecla de zahăr este o mare consumatoare de apă şi elemente
nutritive, în special de potasiu, ceea ce determină la floarea-soarelui:
• diminuarea producţiei:
• reducerea procentului de ulei în seminţele.
Durata rotaţiei

• Floarea-soarelui trebuie să revină pe acelaşi teren după cel


puţin 4-5 ani.
• Pe terenurile infectate cu lupoaie este de dorit să revină după
cel puţin 6 ani.
• Reducerea rotaţiei la 3 - 4 ani poate fi făcută prin;
– cultivarea de hibrizi cu rezistenţă la mană şi lupoaie;
– pe terenurile infestate cu lupoaie prin utilizarea
tehnologiei Clearfield.
Floarea-soarelui ca plantă premergătoare

• Floarea-soarelui este o bună plantă premergătoare pentru:


• culturile de primăvară.

• grâul de toamnă.

• Comparativ cu porumbul, floarea-soarelui ca plantă premergătoare


pentru grâul de toamnă:
– eliberează terenul mai devreme;

– lasă o cantitate mai mică de resturi vegetale pe sol;

– lasă terenul mai curat de buruieni;


– lasă terenul mai uscat;

– semănatul în teren nearat se face în condiţii mai bune decât după


porumb.
GAEC 6 - Menţinerea nivelului de materie organică din sol, inclusiv
interdicţia de a incendia miriştile arabile

Cerinţe obligatorii pentru fermieri:


?
1. Floarea-soarelui nu se cultivă pe acelaşi amplasament mai mult de 2 ani
consecutiv.
– Obiectivul acestui standard este menţinerea conţinutului de materie organică în sol printr-o
rotaţie corectă a culturilor în cadrul asolamentului.
– Floarea soarelui nu trebuie cultivată pe acelaşi amplasament (parcelă, subparcelă) mai mult
de 2 ani consecutiv, deoarece:
• extrage din sol cantităţi mari de substanţe nutritive;

• favorizează proliferarea unor buruieni, boli şi dăunători specifici.

• În situaţia transferului total sau parţial al exploataţiei, fermierul care a preluat


exploataţia are obligaţia ca la data depunerii cererii de sprijin:
– să solicite informaţii de la APIA privind declaraţiile de suprafaţă depuse în ultimii doi ani
de fermierul de la care a preluat exploataţia, sau culturile găsite la controlul pe teren, dacă
ferma a fost supusă controlului în ultimii 2 ani;
– să ţină seama de avertizările pe care le oferă aplicaţia IPA Online la digitizarea parcelelor
privind amplasarea culturii de floarea-soarelui.
9.2. FERTILIZAREA
• Floarea-soarelui valorifică mai slab îngrăşămintele decât alte
plante de cultură:
– sistem radicular cu o capacitate ridicată de extragere a elementelor nutritive din
combinaţiile mai greu solubile.

• Consumul specific de elemente nutritive pentru realizarea unei


tone de boabe, plus biomasa epigee corespunzătoare:
– 18 - 35 kg N;
– 2,9 - 7,0 kg P2O5;
– 3,8 - 16,5 kg K2O.
– 1,1 kg CaO;
– 1,8-2,3 kg MgO.

• În seminţe se acumulează:
– Cca. 65% din azot;
– Cca. 35% din fosfor;
– Cca. 10% din potasiu.
• Prin resturile vegetale, din cantităţile de elemente nutritive absorbite se restituie
solului;
– Cca. 35% din azot;
– Cca. 65 din fosfor;
– Cca. 90% din potasiu.
• Primele faze de vegetaţie reprezintă o perioadă critică
pentru nutriţia cu N, P şi K:
– Influenţa negativă a insuficienţei acestora nu mai poate fi corectată
ulterior:
• chiar dacă se asigură cele mai bune condiţii de nutriţie.
– Asigurarea unei bune aprovizionări a plantelor cu toate elementele
nutritive încă de la răsărire:
• constituie o condiţie esenţială pentru obţinerea unor producţii mari.
Azotul
• Insuficienţa azotului:
– Plante sunt subţiri.
– Frunzele:
– sunt puţine şi de culoare verde-palid;
– cele de la baza plantei se usucă la deficit accentuat de azot.
– Inflorescenţele:
– sunt mici;
– au un procent ridicat de seminţe seci.
– Seminţe au un conţinut redus de ulei.
• Excesul de azot:
• În primele 4-5 săptămâni de vegetaţie:
– îngălbenirea şi piticirea plantelor.
• După primele 4-5 săptămâni de vegetaţie:
– creştere luxuriantă a plantelor:
• în detrimentul producţiei de seminţe şi al conţinutului de ulei;
– prelungirea perioadei de vegetaţie;
– creşterea sensibilităţii plantelor la secetă, boli şi cădere;
– reducerea procentul de ulei din seminţe.
Fosforul
• Rol important în dezvoltarea plantelor de floarea-soarelui:
– Component principal al acizilor nucleici, fosfolipidelor, fosfo-
proteinelor şi a multor enzime implicate în sinteza glucidelor şi în
metabolismul lipidelor.
– În raport optim cu azotul, fosforul stimulează:
• fructificarea şi producţie de seminţe;
• măreşte procentul de ulei în seminţe;
• măreşte rezistenţa plantei la boli şi secetă.

• Insuficienţa fosforului:
– creştere redusă a plantelor;
– se întârzie maturarea;
– seminţele
– rămân mici;
– au un procent mare de coji;
– au un procent redus de ulei.
• Deficitul accentuat de fosfor:
– pe frunze apar pete necrotice, dispuse între nervuri sub formă de
cercuri concentrice, mai ales către vârful frunzelor;
– simptomele sunt asemănătoare cu atacul de alternarioză şi
septorioză.

• Excesul de fosfor:
– nu produce dereglări în creşterea şi dezvoltarea plantelor de floarea-
soarelui.

• Floarea-soarelui extrage fosfor din sol de la începutul


vegetaţiei şi până la sfârşitul acesteia:
– 60-70% din necesarul de fosfor este absorbit în perioada de la
apariţia butonului floral şi până la înflorirea maximă.
Potasiul
• Este important pentru:
– sinteza proteinelor, glucidelor şi a lipidelor;
– măreşte rezistenţa plantelor la secetă, rezistenţa la cădere, rezistenţa
la boli;
– influenţează pozitiv creşterea conţinutului de ulei în seminţe.

• Potasiul se acumulează:
– în cantitate cea mai mare în tulpini;
– în cantitate mai mică în frunze;
– în cantitate şi mai mică în calatidii;
– în cantitatea cea mai mică în seminţe.

• Excesul de potasiu:
– nu produce dereglări în creşterea şi dezvoltarea plantelor de floarea-
soarelui.
• Insuficienţa de potasiu:
– Se manifestă pe frunzele inferioare, mai bătrâne:
– în cazuri de carenţă foarte acută se manifestă şi pe frunzele tinere.
– Plantele au internoduri scurte (mult mai scurte decât la insuficienţa
de azot sau fosfor), rămânând mici.
– Frunzele:
– sunt foarte apropiate între ele (plante sub formă de „tufe”);
– sunt de culoare galbenă, cu pete necrotice care se extind de la vârf şi
margini către mijlocul frunzei.
Borul
• Borul are rol în:
– translocarea zaharurilor şi altor produși metabolici în procesele
respiratorii;
– stimulează germinarea polenului şi creşterea tubului polinic;
• favorizează procesul de fecundare.

• Insuficienţa borului influenţează negativ metabolismul fosforului:


– consecinţe negative asupra producţiei şi a conţinutului de ulei în
seminţe.

• Carenţa de bor:
– apare pe solurile argiloase şi lutoase;
• la un conţinut de bor de 0,2 ppm pentru un pH mai mic de 7;
• la un conţinut de bor de 0,5 ppm pentru un pH mai mare de 7.
– apare pe solurile nisipoare:
• la un conţinut de bor de 0,3 ppm pentru un pH mai mic de 7;
• la un conţinut de bor de 0,6 ppm pentru un pH mai mare de 7.0.
• Insuficienţa de bor:
– se manifestă cu puţin înainte de înflorire;
– apar pete brune pe frunzele mediane:
– cu timpul petele se unesc şi formează o arsură în dreptul peţiolului;
– fecundarea este incompletă;
– calatidiile se deformează;
– tulpina se despică sub calatidiu şi devine sfărâmicioasă:
– determină şiştăvirea seminţelor;
– uneori, calatidiul cade.
Doza de azot
• 60-100 kg/ha pentru condiţiile din ţara noastră.
– Dozele mai mari sunt ineficiente şi au ca efect diminuarea
conţinutului de ulei din seminţe.

Doza de azot la floarea-soarelui (kg/ha optim economic)


(Hera şi Borlan, citaţi de Bîrnaure, 1991)

Producţia Indicele de azot


(kg/ha) 1,5 2,0 2,5 3,0 3,5 4,0 4,5
2.500 94 85 80 77 74 72 71
3.000 107 98 93 89 87 85 84
3.500 117 111 103 100 97 95 94
Doza de azot stabilită după IN se corectează astfel:
Se adaugă:
10 kg N/ha după porumb;
15 kg N/ha după cartof de toamnă;
20 kg N/ha după sfecla de zahăr;
10 kg N/ha dacă cantitatea de apă din solul în primăvară este la CC.

Se scade:
2 kg azot pentru fiecare tonă de gunoi de grajd administrat direct culturii de
floarea-soarelui;
1 kg azot pentru fiecare tonă de gunoi de grajd administrat plantei
premergătoare;
0,5 kg azot pentru fiecare tonă de gunoi de grajd administrat plantei
antepremergătoare;
10 kg azot/ha dacă este secetă (apa din sol în primăvară este la 80% din CC).
• Cantităţile maxime de îngrăşăminte cu azot
(minerale + organice) pentru fermele care nu întocmesc
planurile de fertilizare pe baza studiului agrochimic
(Ghidul fermierului privind Ecocondiţionalitatea)

Pentru terenurile cu pante până la 12%:

Pentru terenurile cu pante peste 12%:

• Nu trebuie să se depăşească cantitatea de 170 kg azot/ha provenit din


aplicarea îngrăşămintelor organice pe terenul agricol în decursul unui an.
Doza de fosfor
• 60-125 kg P2O5/ha pentru condiţiile din ţara noastră.

Doza de fosfor la floarea-soarelui (kg P2O5/ha optim economic)


(Hera şi Borlan, citaţi de Bîrnaure, 1991)
Producţia P-Al* (ppm)
(kg/ha) 15 20 25 30 35 40 45 50
3.000 124 114 103 93 84 76 67 60
3.500 146 135 124 115 105 97 89 81
* P2O5 mg/100 g sol = P-Al ppm x 0,23 (unde P-Al reprezintă conţinutul de fosfaţi mobili din sol).

Dozele stabilite după conţinutul solului în fosfor se corectează astfel:


Se scade 1,5 kg P2O5 pentru fiecare tonă de gunoi de grajd administrat
direct culturii de floarea-soarelui;
Se scade 1,0 kg P2O5 pentru fiecare tonă de gunoi de grajd administrat
plantei premergătoare;
Se scade 0,5 kg P2O5 pentru fiecare tonă de gunoi de grajd administrat
plantei antepremergătoare.
Floarea-soarelui reacţionează pozitiv la fertilizarea cu fosfor:
pe toate solurile din ţara noastră;
atât prin producţia de seminţe cât şi prin conţinutul seminţelor în ulei.

Cerinţele florii-soarelui faţă de fosfor:


sunt apropiate de cele ale grâului de toamnă;
sunt mai mari decât cerinţele porumbului şi ale fasolei.

Un sol care asigură o bună nutriţie a plantelor de floarea-


soarelui are un conţinut de fosfor de:
11-12 mg P2O5/100 g sol (48-52 ppm P).
Doza de potasiu

• 30 - 80 kg K2O/ha.

• Potasiul este necesar pe solurile:


– cu mai puţin de 18 mg K2O/100 g sol (sub 150 ppm K);
– bogate în calciu:
• o concentrație mare de calciu împiedică absorția potasiului.

• Floarea-soarelui este bine aprovizionată cu potasiu pe solurile:


– cu un conţinut de peste 20 mg K2O/100 g sol (peste 166 ppm K).

• Floarea-soarelui extrage din sol cantităţi mari de potasiu:


– totuși, reacţia la îngrăşămintele cu potasiu este în general
nesemnificativă, mai ales pe solurile bine aprovizionate cu potasiu;
– pentru valorificarea potenţialului genetic al hibrizilor cultivaţi:
• la fertilizare trebuie luate în considerare şi îngrăşămintele cu potasiu,
• mai ales în cazul solurilor slab aprovizionate cu potasiu.
Administrarea îngrășămintelor minerale

• Doza de azot se fracţionează astfel:


– Jumătate:
• La pregătirea patului germinativ sau concomitent cu semănatul:
– Azotat de amoniu;
– Îngrăşăminte complexe;
– Îngrăşăminte lichide.
• Concomitent cu semănatul:
– Azotat de amoniu;
– Îngrăşăminte complexe.
– Jumătate:
• În vegetație, concomitent cu praşila 1 sau 2:
– Azotat de amoniu.
• Hera şi Toncea (1986) au stabilit, cu ajutorul metodelor izotopice,
faptul că următoarele îngrășăminte:
– sulfatul de amoniu, dar mai ales ureea:
– influenţează negativ producţia de seminţe.
• Datele calendaristice pentru începutul şi sfârşitul perioadei de
interdicţie în aplicarea îngrăşămintelor
• Diferenţiate în funcţie de:
– utilizarea terenului (arabil, păşuni);
– tipul de culturi (culturi de toamnă, primăvară);
– tipul de îngrăşământ (mineral, organic solid şi organic lichid).
• Doza de fosfor se poate administra:
– Înainte de efectuarea lucrării de arat sub formă de
îngrăşăminte simple:
• superfosfat simplu – 16 - 22% P2O5 + 19-20% Ca + 11-13% S;
• superfosfat concentrat – 38 - 50% P2O5 + 14% Ca.
– Înainte de pregătirea patului germinativ sau concomitent cu
semănatul:
• îngrăşăminte complexe.

• Doza de potasiul se poate administra:


– Înainte de efectuarea arăturii:
• sarea potasică – 40% K2O;
• clorura de potasiu – 60% K2O.
– Înainte de pregătirea patului germinativ sau concomitent cu
semănatul:
• îngrăşăminte complexe.
Stabilirea dozei și aplicarea azotului
(după Cetiom)
• Aplicarea azotului în vegetaţie:
• Duce la o mai bună valorificare a azotului de către plante
comparativ cu aplicarea la semănat:
– Aplicarea azotului este mai bine sincronizată cu perioada de
consum maxim la nivelul culturii.

• Aplicarea azotului în vegetaţie fără riscuri:


– Trebuie utilizate forme solide de azot (azotat de amoniu).
– Administrarea trebuie făcută până în stadiul de 14 frunze.

• Metode:
– Metoda estimării necesarului de azot, în funcţie de:
• azotul din sol și obiectivul de producţie (metoda bilanţului).
– Medota Héliotest.
Metoda estimării necesarului de azot în funcţie de azotul
din sol şi obiectivul de producţie (metoda bilanţului)

Doza de azot care trebuie administrată (kg/ha)


Obiectivul de producţie

2500 kg/ha 3500 kg/ha


(sol superficial, (sol profund,
nisipos) lutos, luto-argilos)

Scăzut (30 kg/ha) 40 – 80 Mai mult de 80

Azotul mineral Mediu (60 kg/ha) Până la 40 40 – 80


din sol la
semănat
Ridicat (90 kg/ha) 0 Până la 40
Medota Héliotest (metoda bandei azotate)
Se aplică 60-80 kg azot/ha pe o fâşie (bandă) la semănat.
Se observă banda azotată de la stadiul de 6 până la 14 frunze.
Dacă apar diferenţe faţă de restul parcelei (diferenţe de culoare, talie
a plantelor, dezvoltare):
trebuie aplicată imediat doza de azot necesară în vegetaţie.
Dacă nu apar diferenţe faţă de restul parcelei:
solul asigură suficient azot pentru plantele de floarea-soarelui.

Stabilirea dozei de azot


Numărul de frunze la Obiectivul de producţie (q/ha)
apariţia diferenţelor vizuale 20 25 30 35 40
7-8 frunze 0 30 40 70 100

9-10 frunze 0 0 30 50 80
11-12 frunze 0 0 0 30 60
13-14 frunze 0 0 0 30 40
Îngrăşăminte complexe
Se pot aplica:
Înainte de pregătirea patului germinativ;
Concomitent cu semănatul (fertilizare starter):
Se administrează cca. 100-200 kg de îngrăşământ
complex, ca produs comercial;
Se încorporează concomitent cu lucrarea de semănat:
la 5-10 cm lateral faţă de rândul de seminţe;
la cca. 5 cm sub nivelul seminţelor.
Se asigură elementele nutritive în zona rădăcinilor
plantelor de floarea-soarelui.
Îngrăşămintele complexe care se administrează înainte de
pregătirea patului germinativ sau concomitent cu semănatul:
Trebuie să aibă un raport N:P în favoarea fosforului sau egal:
Îngrăşăminte complexe ce conțin azot şi fosfor (îngrăşăminte
binare), de tipul:
18:46:0
16:48:0
12:52:0
10:30:0
8:30:0
20:20:0
21:21:0
22:22:0
Îngrăşăminte complexe care conţin, azot, fosfor și potasiu
(îngrăşăminte ternare), de tipul:
13:26:13
10:25:10
15:15:15
16:16:16
• Îngrăşăminte complexe care pe lângă
macroelemente conţin şi microelemente, de tipul:
– YaraMila 8 - 24 - 24 + 2 MgO + 5 SO3 + Me
– YaraMila 7 - 20 - 28 + 2 MgO + 7,5 SO3 + Me
– YaraMila 7 - 12 - 25 + 2 MgO + 6,5 SO3 + Me
– YaraMila 13 - 13 - 21 + 5 SO3 + Me.
• Îngrăşăminte special formulate pentru a fi
administrate odată cu semănatul, cum sunt:
– Seed Power H5 (10 - 40 - 0 + 0,5 Cu + 0,8 Zn + 5 acid humic):
• 25-30 kg/ha.
– Sumistart SR (10 - 40 - 0 + 11 SO3 + 2 Zn):
• 20 kg/ha.
– Turbostar NP (8 - 41 - 0 + 0,5 Cu + 0,8 Zn + 5 acid humic):
• 25 - 50 kg/ha.
– Turbostar GOO NP (10 - 40 - 0 + 0,5 Cu + 0,8 Zn + 0,5 Fe +
2,5 Inhibitor de nitrificare):
• 25 - 50 kg/ha.
Îngrășăminte foliare
• Floarea-soarelui reacţionează bine la îngrăşămintele foliare.
• Se aplică două tratamente:
– prima aplicare când plantele de floarea-soarelui au 30-50 cm;
– a doua aplicare la începutul apariţiei calatidiilor.
• Fertilizarea foliară trebuie asociată cu:
– combaterea chimică a buruienilor;
– eventualele tratamente de combatere a bolilor.
• Trebuie subliniat faptul că fertilizarea foliară:
– nu înlocuieşte fertilizarea de bază;
– completează fertilizarea de bază, atât cu macroelemente (N, P, K) cât
mai ales cu microelemente.
• Îngrăşămintele foliare recomantate:
– Agrofeed 19 - 19 - 19 + Me (5,0 - 10,0 kg/ha);
– Agrofeed 23 - 7 - 23 + Me (5,0 - 10,0 kg/ha);
– Agroleaf Power Total 20 - 20 - 20 + Me + Biostimulator (3,0 kg/ha);
– Azuro 31 - 11 - 11 (5,0 kg/ha);
– Azuro 12 - 7 - 36 (5,0 - 8,0 l/ha);
– CropMax (1,0 l/ha);
– Elite 20 - 20 - 20 + 2,2 MgO + 4,5 SO3 (2,5 - 3,0 kg/ha);
– FoliMax Blue 20 - 20 - 20 + Me (0,2 - 0,5 %);
– FoliMax Gold 27 - 0 - 0 + 1,5% Mg + 1,5% Mn + Me (3 - 5 l/ha);
– FoliMax Orange 15 - 45 - 10 + Me (0,2 - 0,5 %);
– FoliMax Oleo 12 - 04 - 24 + 2MgO+36%SO3+Me (0,2 - 0,5 %);
– FoliMax Lichid Aminopower 05-08-10 +Me / 10-04-07 + Me (2 - 3 l/ha);
– FoliMax Mn 13% EDTA 13% Mn EDTA (0,6 - 1,2 kg/ha);
– Microfert U 9 - 3 - 3 + Me (2,5 - 5,0 l/ha);
– Microfert Zinc 9 - 3 - 2 + Me (0,2 - 0,5 %);
– Kristalon 18 - 18 - 18 (2,5 - 4,0 kg/ha);
– Kristalon 13 - 40 - 13 (2,5 - 4,0 kg/ha);
– NutriLeaf 20 - 20 - 20 + Me (2,5 kg/ha);
– Plantfert-I sau U (5,0 - 6,0 l/ha);
– Polyfeed 19 - 19 - 19 + 1 Mg + Me (5,0 - 10,0 kg/ha);
– Sulfomax Sum (3,0 l/ha);
– Topcrop (0,5 - 1,0 l/ha);
– YaraVita Brassitrel 4,6 - 0 - 0 + 8,7 MgO + 4,9 Ca + Me (2,0 - 4,0 l/ha).
• Prevenirea şi tratarea carenţei de bor
– Se pot utiliza produse care se administrează în faza de
alungire a internodurilor și la primele simptome de
carenţă, precum:
• Agrobor 11L (11% B):
– 2,0 - 3,0 kg/ha.
• Folicare B (17 - 9 - 33 + Me):
– 3,0 - 5,0 kg/ha.
• FoliMax BorON 150 (150 g/l B):
– 3,0 - 5,0 l/ha.
• FoliMax BorON Plus (7-3-0+8MgO+7,7B+1,5Mn+18,6SO3+Me):
– 2,0 - 4,0 kg/ha.
• YaraVita Bortrac 6,5 - 0 - 0 + 10,9B:
– 2,0 l/ha.
– Se efectuează 2-3 intervenţii la 8-10 zile.
• Îngrăşăminte foliare numai cu azot
– Last N
• 10-15 l/ha.
• Se aplică în faza de 4-6 frunze;
• Tratamentul se repetă după 10-14 zile.
• Îngrăşăminte organice
– Comparativ cu alte plante de cultură, floarea-soarelui
reacţionează mai slab la îngrăşămintele organice.
– Sporurile de producţie sunt mari (de 700-800 kg/ha) pe solurile
carbonatate şi pe cele podzolite.
– Doza de gunoi de grajd nu se justifică a fi mai mare de 20 t/ha.
– Floarea-soarelui valorifică bine efectul remanent al gunoiului de
grajd aplicat la planta premergătoare.
• Atunci când floarea-soarelui urmează după porumb, este de
preferat ca gunoiul de grajd să fie administrat la porumb.

– Îngrăşămintele verzi au un efect asemănător gunoiului de grajd,


floarea-soarelui reacționând favorabil la acestea.
– Culturi verzi;
– mazărea, măzărichea, rapiţa, muştarul, lupinul sau sulfina;
– Măsura 10 – Agro-mediu și climă / Pachetul 4 – Culturi verzi
9.3. LUCRĂRILE SOLULUI
• Lucrările solului se efectuează în mod diferit,
în funcţie de:
– planta premergătoare:
• momentul când eliberează terenul;
• cantitatea de resturi vegetale;
– umiditatea solului în momentul când este lucrat;
– gradul de compactare a solului.
Lucrările solului după plante premergătoare cu recoltare timpurie
• Lucrarea de dezmiriştit:
• Grapă cu discuri;
• Cultivator.
• Lucrarea de arat:
• se efectuează cât mai repede cu putinţă;
• adâncimea de 22-25 cm;
• plugul în agregat cu o grapă (de ex., grapă inelară).
• Lucrările de întreţinere a arăturii:
– Până în toamnă, prin lucrări superficiale ale solului se urmăreşte:
• menţinerea terenului curat de buruieni;
• menţinerea terenului afânat.
– Cel mai adesea arătura se întreţine cu:
• grapa cu discuri;
• grapa rotativă;
• cultivatorul.
– Lucrările de întreţinere a arăturii se efectuează:
• de obicei după ploi.
• perpendicular sau oblig pe direcţia arăturii, pentru o bună nivelare a terenului.
Lucrările solului după plante premergătoare cu
recoltare târzie
• Lucrarea de dezmiriştit:
– Atunci când după recoltarea plantei premergătoare rămân multe
resturi vegetale
– Se efectuează cu grapa cu discuri.
• Lucrarea de arat:
– se efectuează cât mai repede cu putinţă;
– adâncimea de 22-25 cm;
– plugul în agregat cu o grapă (de ex., grapă inelară).
Lucrările solului în primăvară
1. La desprimăvărare terenul se prezintă nivelat,
neîmburuienat şi fără resturi vegetale la suprafaţă:
– Solul rămâne nelucrat până în preziua sau ziua semănatului.
– Patul germinativ se pregăteşte cu:
• Combinator;
• Grapă cu discuri;
• Grapă rotativă;
• Cultivator.

2. La desprimăvărare terenul este denivelat şi îmburuienat:


– Imediat după zvântare se execută o lucrare cu:
• Grapa cu discuri;
• Grapa rotativă;
• Cultivatorul.
– Patul germinativ se pregăteşte în preziua sau ziua semănatului:
• Combinator.
• Ultima lucrare de pregătire a patului germinativ:
– se recomandă a fi efectuată perpendicular pe direcţia de
semănat.

• În primăvară:
– numărul de lucrări ale solului trebuie să fie cât mai redus:
• trebuie evitată pierderea apei din sol prin procesul de
evaporare.

• Patul germinativ trebuie să fie:


– Mărunţit;
– Afânat pe adâncimea de semănat;
– „Aşezat" în profunzime:
• pentru a se favoriza ascensiunea apei către bobul de floarea-
soarelui.
Lucrările de afânare adâncă (scarificare)
• Lucrarea de scarificare:
– Se impune ca urmarea a faptului că floarea-soarelui este
sensibilă la compactarea solului:
• ceea ce determină sporirea rezistenţei la penetrare a rădăcinilor.
– Este necesară pe solurile:
• Grele;
• Compacte;
• Cu exces temporar de umiditate.
– Are ca scop îmbunătăţirea regimului aero-hidric al solului.
• Lucrarea de scarificare la 60 cm aduce sporuri de producţie
de până la 28% (Croitoru M., citat de Bârnaure V., 1991).
• Din datele obţinute de Sin Gh. şi colab. la Fundulea (citat de
Ştefan V., 2008), tasarea solului a determinat:
• reducerea producţiei de seminţe cu până la 500 kg/ha;
• reducerea conţinutul de ulei al seminţelor cu până la 2,9%.
Lucrările minime şi semănatul direct
• Lucrările minime (minimum tillage) la floarea-soarelui
presupun lucrarea solului cu:
– grapa cu discuri;
– cizelul sau paraplow-ul urmată de lucrarea cu grapa cu discuri;
– diferite tipuri de cultivatoare.

• Prin sistemul de lucrări minime ale solului:


– Se reduce numărul de treceri cu utilajele:
• Se evită tasarea şi distrugerea structurii solului;
• Se reduc cheltuielile ocazionate de lucrările solului.

– Se reduce gradul de eroziune, pe solurile expuse acestui proces.


• Înlocuirea arăturii prin lucrarea cu grapa cu discuri la 10 - 12 cm:
– timp de 1 - 2 ani, nu influenţează nivelul producţiei;
– apoi, în fiecare an determină scăderea producţiei în mod semnificativ,
ca urmare:
• a compactării solului ;
• a infestării accentuate cu buruieni perene.

• Înlocuirea arăturii printr-o lucrare superficială a solului cu grapa cu


discuri la adâncimea de 10 - 15 cm:
– Este recomandată atunci când terenul a rămas nearat până în
primăvară.
– Este de preferat ca la planta premergătoare arătura să fi fost efectuată
la cel puţin 20 cm adâncime.
• Sistemul de lucrat în benzi (strip-till):
– distanța dintre benzi este determinată de distanța dintre
rânduri;
– semănatul se efectuează pe benzile lucrate.
• Semănatul direct (no tillage)
– Presupune semănatul florii-soarelui direct în miriştea
plantei premergătoare, în teren nelucrat.

• Pe terenurile mai grele


– Se recomandă ca la 3 - 4 ani să se efectueze lucrarea de
arat.
9.4. SĂMÂNŢA ŞI SEMĂNATUL
• Seminţele de floarea-soarelui trebuie:
– să aparţină unui hibrid recomandat pentru zona de
cultură;
– să fie certificate:
• puritatea fizică (P) de peste 98 %;
• germinaţia (G) de peste 85 %.
– fără spărturi şi fisuri;
– cât mai uniforme;
– cu masa a 1000 de boabe (MMB) cât mai mare;
– tratate:
• împotriva bolilor;
• împotriva dăunătorilor;
• împotriva bolilor și a dăunătorilor.
• Tratarea seminţelor de floarea-soarelui împotriva bolilor:
– Mană (Plasmopara helianthi), mai ales în cazul hibrizilor sensibili
la atacul de mană:
• Apron XL 350 FS (metalaxinil-M (mefenoxam) 350 g/l) – 3,0 l/t.
– Putregai alb (Sclerotinia sclerotiorum) şi putregai cenuşiu
(Botrytis cinerea):
• Magnate 50 ECNA (imazalil 500 g/l) – 1,0 l/t;
• Semnal 500 FS (tiram 500 g/l) – 2,5 l/t.
– Mană (Plasmopara helianthi), putregai alb (Sclerotinia
sclerotiorum) şi putregai cenuşiu (Botrytis cinerea):
• Maxim XL 035 FS (fludioxonil 25 g/l + metalaxinil-M (mefenoxam)
10 g/l) – 5,0 l/t.
– Putregai cenuşiu (Botrytis cinerea) și alternarioză (Alternaria
spp.):
• Royal Flo 42 S (tiram 480 g/l) – 2,5 l/t.
• Tratarea seminţelor de floarea-soarelui împotriva
dăunătorilor
• Prevenirea atacului gărgăriţei frunzelor de porumb (Tanymecus
dilaticollis) și a atacului de viermi sârmă (Agriotes sp.), mai ales
atunci când cultura de floarea-soarelui urmează după porumb:
– Cruiser 350 FS (tiametoxam 350 g/l) – 10,0 l/t;
– Nuprid AL 600 FS (imidacloprid 600 g/l) – 10,0 l/t;
– Poncho 600 FS (clotianidin 600 g/l) – 9,0 l/t;
– Seedoprid 600 FS (imidacloprid 600 g/l) – 10,0 l/t;
– Gaucho 600 FS (imidacloprid 600 g/l) – 10,0 l/t;
– Picus 600 FS (imidacloprid 600 g/l) – 10,0 l/t;
– Sentinel Syn (imidacloprid 600 g/l) – 10,0 l/t.
Insecticidele neonicotinoide
• Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 485/2013 al Comisiei din 24 mai 2013 de
modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011:
– în ceea ce priveşte condiţiile de autorizare a substanţelor active clotianidin, tiametoxam şi
imidacloprid,
– şi de interzicere a utilizării şi a vânzării seminţelor tratate cu produse de protecţie a plantelor care
conţin aceste substanţe active
• Folosirea insecticidelor neonicotinoide este permisă de către UE în două cazuri:
– După înflorire – plantele nu mai prezită interes pentru albine;
– În cultura de cereale păioase toamna.
• România a primit din partea Comisiei Europene o autorizaţie temporară pentru 117 zile
pentru produsele:
– Cruiser 350 FS (Tiametoxam, produs de Syngenta),
– Nuprid AL 600 FS (Imidacloprid, Alchimex şi Nufarm),
– Poncho 600 FS (Clotianidin, Bayer CropScience),
– Seedoprid 600 FS (Imidacloprid, Adama Agricultural Solutions).
• Produsele pot fi utilizate la tratarea seminţelor pentru:
– combaterea dăunătorilor Tanymecus dilaticollis (răţişoara) şi Agriotes spp. (viermele sârmă),
– la culturile de porumb şi floarea-soarelui însămânţate în primăvara 2016.
• Derogarea expiră pe 31 mai 2016, dată după care este interzisă şi stocarea seminţelor
tratate.
• ATENŢIE!
– Fermierii au obligaţia să marcheze, cu plăcuţe de avertizare, solele pe care au înfiinţat culturi cu
seminţe tratate cu neonicotnoide.
• Odată cu tratarea seminţelor cu produse fungicide, insecticide,
insecticide + fungicide:
– Tratarea seminţelor cu produse care stimulează germinaţia,
creşterea şi dezvoltarea plantelor în primele faze de vegetaţie
(efect de fortificare şi de „start-up”) :
– Teprosyn (146 g/l N + 243 g/l P2O5 + 291 g/l Zn) în doză de 8,0 l/t.
• Epoca de semănat
– Semănatul florii-soarelui se poate începe atunci când la
adâncimea de semănat şi la ora 7oo dimineaţa se
realizează temperatura de 7oC, iar vremea este în curs de
încălzire.
– Calendaristic, epoca optimă de semănat a florii-soarelui
se încadrează:
• între 25 martie şi 15 aprilie;
• în zonele mai răcoroase, semănatul se întârzie cu 7-10 zile.

– În primăverile mai secetoase, semănatul trebuie efectuat


la începutul epocii optime.
– În primăverile mai umede şi reci semănatul se poate face
mai târziu în cadrul epocii optime.
7C
o 7 cm

7 cm

7 7 7
• Semănatul prea timpuriu:
– NU este indicat deoarece:
• duce la prelungirea perioadei semănat-răsărire (chiar până la 20
de zile);
• terenul se poate îmburuiena;
• seminţele de floarea-soarelui mucegăiesc în sol;
• în final se realizează:
– un răsărit neuniform;
– o densitate mică;
– plantele răsărite au o sensibilitate ridicată la boli, ca urmare a:
» debilitării acestora din cauza duratei mari a perioadei de
răsărire;
» parcurgerii în ritm lent a primelor faze de vegetaţie.
– Semănatul prea devreme prezintă riscuri mai ridicate în zonele
cu regim termic deficitar.
• Întârzierea semănatului:
– creşte procentul de coji;
– creşte conţinut de proteine;
– se reduce conţinutul de ulei în seminţe.

• Întârzierea semănatului prezintă riscuri mai ridicate în zona de


sud a ţării:
– sămânţa se încorporează de regulă în sol uscat, ceea ce duce la:
– întârzierea răsăritului;
– Răsărit neuniform;
– reducerea densității plantelor.

• Sunt ani în care producţia de seminţe este ridicată şi la epocile


târzii de semănat:
– atunci când în sol este umiditate optimă pentru germinarea
seminţelor şi răsărirea plantelor;
– când în perioada de vegetaţie este asigurat factorul apă pentru o
bună vegetaţie a plantelor.
• Floarea-soarelui se caracterizează prin:
– durată mai mare a perioadei în care se poate efectua
semănatul fără modificarea producţiei, din următoarele motive:
• pe măsură ce creşte temperatura se scurtează durata de răsărire:
– condiţia este de asigurare a umidităţii optime pentru
germinarea şi răsărirea plantelor;
• planta este neutră la fotoperioadă;
• planta reacţionează pozitiv la o durată mai mare de strălucire a
soarelui;
• floarea-soarelui are cerinţe mari faţă de temperatură
(asemănătoare cu cerinţele porumbului), putând fi inclusă în
grupa plantelor termofile.
• Semănatul culturilor succesive:
– Epoca de semănat:
• Iunie;
• Cel târziu la începutul lunii iulie.
– Semănatul după culturi cu recoltare timpurie:
• Orz;
• Borceag;
• Grâu.
– Folosirea de hibrizi timpurii.
Densitatea de semănat
45 - 65 mii plante recoltabile/ha.
Limita superioară a densităţii:
hibrizii cu talia mai redusă;
condiţii bune de aprovizionare cu apă (condiţii de irigat).
Pentru realizarea densităţii la recoltare:
densitarea la semănat este mai mare cu 10%;
trebuie luate măsuri de combatere a bolilor şi dăunătorilor;
lucrările mecanice de întreţinere (praşilele) trebuie efectuate
corect.

Creşterea densităţii peste limitele menţionate:


duce la scăderea producţiei ca urmare a:
micşorări calatidiului:
>>> reducerea numărului de seminţe pe calatidiu;
reducerea masei a 1000 de boabe (MMB);
>>> reducerea masei boabelor pe calatidiu.
căderea plantelor:
consecinţă a reducerii grosimii tulpinii şi a creşterii taliei
plantelor.
O importanţă deosebită o are:
distribuţia uniformă a
seminţelor pe rând pentru:
obţinerea unor rânduri de
plante fără goluri;
valorificarea eficientă a radiaţiei
solare şi a fertilităţii solului.
Numărul de seminţe pe calatidiu la diferite densităţi,
M o a ra D o m n e a s c ă , 2 0 0 2

726
800
631
700
Număr seminţe/calatidiu

578 562 548


600
485
500

400

300

200

100

0
35000 50000 65000

Densitatea

Florom 350 Festiv


Masa de seminţe pe calatidiu de floarea-soarelui
la d if e r it e d e n s it ă ţ i - M o a r a D o m n e a s c ă , 2 0 0 2

70 62,5
58,6
60
45,4 45,4
50 41,2 41,7
g/calatidiu

40
30
20
10
0
35000 50000 65000
Densitatea

Florom 350 Festiv


MMB la diferite densităţi,
M o a ra D o m n e a s c ă , 2 0 0 2

120
100,0
100 91
79
73,3 74,5
80
MMB (g)

59,3
60

40

20

0
35000 50000 65000
Densitatea

Florom 350 Festiv


Producţia STAS pe hectar la floarea-soarelui semănată
la diferite densităţi - Moara Domnească, 2002

3000 2678 2709

2188 2269 2271


2500 2052

2000
kg STAS/ha

1500

1000

500

0
35000 50000 65000
Densitatea

Florom 350 Festiv


Diametrul calatidiului (cm)
(valori medii pentru 4 hibrizi de floarea-soarelui)
Numărul de seminţe pe calatidiu
(valori medii pentru 4 hibrizi de floarea-soarelui)
Masa seminţelor pe calatidiu (g)
(valori medii pentru 4 hibrizi de floarea-soarelui)
MMB (g)
(valori medii pentru 4 hibrizi de floarea-soarelui)
Producţia la 9% umiditate (kg/ha)
(valori medii pentru 4 hibrizi de floarea-soarelui)
Norma de semănat
Norma de semănat variază, de obicei, între 3,5 şi 5,0
kg/ha.

D x MMB
C
P x G x 100

În prezent, se extinde comercializarea seminţei de


floarea-soarelui destinată semănatului în saci cu:
80.000 boabe;
150.000 boabe.
Distanţa dintre rânduri
Distanţa între rânduri este de 70 cm.
Producţia la 9% umiditate (kg/ha)
(valori medii pentru 4 hibrizi de floarea-soarelui)
Adâncimea de semănat
4-7 cm, în funcţie de textură şi umiditatea solului:
4-5 cm pe solurile mai grele şi umede;
6-7 cm pe solurile mai uşoare şi mai uscate.

Semănatul la o adâncime mai mică (4 cm):


duce la obţinerea unei răsăriri rapide şi uniforme a
plantelor;
dar necesită o bună pregătire a patului germinativ, ceea
ce asigură:
uniformitatea adâncimii de semănat;
o răsărire rapidă şi uniformă a plantelor.
Semănatul la floarea-soarelui se efectuează:
cu ajutorul semănătorilor de precizie;
la viteza de semănat de 5-6 km/h.
9.5.1. Combaterea buruienilor
Floarea-soarelui are un ritm mai lent de creştere a tulpinii
până în faza de apariţie a butonului floral:
timp de 30-40 zile de la răsărit:
perioadă în care există pericolul îmburuienării culturii.

Când plantele de floarea-soarelui au înălțimea de 80-100 cm:


pericolul de îmburuienare dispare:
plantele acoperă (umbresc) foarte bine solul, împiedicând
răsărirea buruienilor.

Buruienile produc pagube de producţie la floarea-soarelui


cuprinse între 15 şi 55% (Şarpe N., 1976)
Combaterea buruienilor la floarea-soarelui se poate
realiza:
Prin utilizarea erbicidelor;
Prin efectuarea de praşile;
Combinat:
o Prin folosirea erbicidelor şi efectuarea de praşile
mecanice.
Combaterea buruienilor prin utilizarea erbicidelor

Erbicidele se pot aplica:


Înainte de pregătirea patului germinativ (ppi);
Preemergent, după semănat;
Postemergent timpuriu;
Postemergent.

Erbicidele se pot aplica pentru combaterea:


o buruienilor monocotiledonate şi a unor buruieni dicotiledonate
anuale;
o buruienilor dicotiledonate şi a unor buruieni monocotiledonate
anuale;
o buruienilor dicotiledonate anuale;
o buruienilor dicotiledonate;
o buruienilor monocotiledonate;
o buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate.
I. Erbicide aplicate înainte de pregătirea patului
germinativ sau preemergent, imediat după semănat

• Buruieni monocotiledonate şi unele buruieni dicotiledonate anuale:


– Dual Gold 960 EC (S-metolaclor 960 g/l) – 1,0 – 1,5 l/ha
– Frontier Forte (dimetenamid-P 720 g/l) – 0,8 – 1,4 l/ha
– Stomp 330 EC (pendimetalin 330 g/l) – 5,0 l/ha
– Tender (S-metolaclor 960 g/l) – 1,0 – 1,5 l/ha

• Buruieni dicotiledonate anuale:


– Afalon 50 SC (linuron 450 g/l) – 2,0 – 4,0 l/ha
II. Erbicide aplicate preemergent, după semănat
• Buruieni monocotiledonate şi unele buruieni dicotiledonate anuale:
– Gardoprim Plus Gold 500 SC (S-metolaclor 312,5 g/l+terbutilazin 187,5 g/l) – 3,5 – 4,0 l/ha
• nu combate Xanthium spp., Solanum spp., Sinapis spp.
– Pendigan 330 EC (pendimetalin 330 g/l) – 5,0 l/ha
– Silba (S-metolaclor 312,5 g/l + terbutilazin 187,5 g/l) – 3,5 – 4,0 l/ha
• nu combate Xanthium spp., Solanum spp., Sinapis spp.
– Stomp Aqua (pendimetalin 455 g/l) – 2,0 – 4,0 l/ha
– Wing P (pendimetalin 250 g/l + dimetenamid-P 212,5 g/l) – 3,5 – 4,0 l/ha

• Buruieni dicotiledonate şi unele buruieni monocotiledonate anuale:


– Linurex 50 SC (linuron 500 g/l) – 2,0 – 4,0 l/ha
– Modown 4 F (bifenox 480 g/l) – 1,5 – 2,0 l/ha

• Buruieni dicotiledonate anuale:


– Galigan 240 EC (oxifluorfen 240 g/l) – 1,0 l/ha
• Combate și buruienile dicotiledonate perene.
– Goal 4 F (oxifluorfen 480 g/l) – 0,5 l/ha
• Nu combate Xanthium.
– Pelican 500 SC (diflufenican 500 g/l) – 0,25 l/ha
– Pledge 50 WP (flumioxazin 50 %) – 90 – 120 g/ha
– Racer 25 EC (fluorocloridon 250 g/l) – 2,0 – 3,0 l/ha
III. Erbicide aplicate postemergent timpuriu

• Buruieni dicotiledonate anuale:


– Modown 4 F (bifenox 480 g/l) – 1,0 – 1,5 l/ha
– Pledge 50 WP (flumioxazin 50 %) – 80 g/ha
IV. Erbicide aplicate postemergent
• Buruieni dicotiledonate:
– Express 50 SC (tribenuron metil 50 %) – 30 g/ha+250 ml/ha Trend 90
» Erbicidul Expres se aplică numai la hibrizi de floarea-soarelui rezistenţi:
P64LE19;
P64LE20;
P64LE25;
P64LE99;
P64HE39;
P64HE118.
» Erbicidul Expres se aplică atunci când:
Plantele de floarea-soarelui au 4 - 8 frunze;
Buruienile dicotiledonate anuale sunt în faza de 2 - 4 frunze;
Buruienile dicotiledonate perene sunt în faza de rozetă.
– Erbicidul Expres:
Combate inclusiv speciile: Xanthium sp., Abutilon sp., Cirsium sp.,
Datura sp..
Nu combate speciile: Convolvulus arvensis (volbura) şi Fumaria
officinalis (fumăriţa)
• Buruieni monocotiledonate, inclusiv Sorghum halepense din rizomi:
– Agil 100 EC (propaquizafop 100 g/l) – 0,8 l/ha MA / 1,0 - 1,5 l/ha MP

– Centurion Plus (cletodim 120 g/l) – 0,6-1,0 l/ha MA/ 1,5 - 2,0 l/ha MP

– Elegant 05 EC (quizalofop-p-etil 50 g/l) – 0,75 l/ha MA / 1,5 - 1,75 l/ha MP


– Fusilade Forte 150 EC (fluazifop-p-butil 150 g/l) – 0,8 l/ha MA / 1,0 - 1,3 l/ha MP

– Leopard 5 EC (quizalofop-p-etil 50 g/l) – 0,75 l/ha MA / 1,5 - 1,75 l/haMP


– Pantera 40 EC (quizalofop-p-tefuril 40 g/l)– 0,75 l/ha MA/ 1,5 - 1,75 l/haMP
– Prosper (quizalofop-p-etil 100 g/l) – 0,4 l/ha MA / 0,75 - 0,9 l/haMP
– Rango (quizalofop-p-tefuril 40 g/l)– 0,75 l/ha MA/ 1,5 - 1,75 l/haMP
– Select Super (cletodim 120 g/l) – 0,6 - 1,0 l/ha MA/ 1,5 - 2,0 l/ha MP

– Stratos Ultra (cicloxidim 100 g/l) – 2,0 l/ha+2 l/ha adjuvant Dash MP

– Targa Super 5 EC (quizalofop-p-etil 50 g/l) – 0,7 l/ha MA / 1,5 l/ha MP

– Aplicare erbicidelor pentru combaterea buruienilor monocotiledonate se face atunci când:


» Plantele de floarea-soarelui au 4 - 6 frunze;
» Buruienile monocotiledonate anuale sunt până la înfrăţire;
» Buruienile monocotiledonate perene au 15 - 25 cm înălţime.
• Buruieni monocotiledonate şi dicotiledonate:
– Tehnologia Clearfield:
» Semănatul de hibrizi de floarea-soarelui Clearfield
» Aplicarea erbicidelor de tip imidazolinonic:
Pulsar 40 (imazamox 40 g/l) – 1,2 l/ha
Listego (imazamox 40 g/l) – 1,2 l/ha
» Erbicidele se aplică:
Numai la hibrizi de floarea-soarelui Clearfield (CL).
Atunci când plantele de floarea-soarelui au 4 - 6 frunze.

– Tehnologia Clearfield Plus:


» Semănatul de hibrizi de floarea-soarelui Clearfield Plus.
» Aplicarea erbicidului de tip imidazolinonic:
Pulsar 40 (imazamox 40 g/l) + Dash HC – 1,2 + 1,2 l/ha
Utilizarea erbicidelor cu acţiune totală
• Erbicidele totale se utilizează:
– pentru combaterea buruienilor şi a samalustrei, apărute după lucrarea de dezmiriştit sau
lucrarea de arat:
• se înlocuiesc lucrările mecanice de combatere a buruienilor;
• se utilizează în cazul practicării sistemelor de lucrări minime ale solului sau semănatul direct.
– pentru combaterea buruienilor apărute înainte de răsărirea florii-soarelui:
• trebuie acordată o atenţie deosebită plăntuţelor de floarea-soarelui care nu trebuie să ajungă la suprafaţa solului
şi să vină în contact cu erbicidul.

• Se folosesc produse erbicide, precum:


– Basta 14 SL (glufosinat de amoniu 150 g/l) – 4,0 - 5,0 l/ha;
– Chikara (flazasulfuron 25%) – 0,2 kg/ha;
– Clinic 360 SL (glifosat din sare de izopropilamina 360 g/l) – 3,0 - 4,0 l/ha;
– Cosmic (glifosat acid 360 g/l) – 3,0 - 4,0 l/ha;
– Gallup 360 SL (glifosat acid 360 g/l) – 3,0 - 4,0 l/ha;
– Glyphogan 480 SL (glifosat din sare de izopropilamina 360 g/l) – 3,0 - 4,0 l/ha;
– Kyleo (2,4D 160 g/l + glifosat 240 g/l) – 3,0 - 5,0 l/ha;
– Leone 36 SL (glifosat acid 36%) – 3,0 - 4,0 l/ha;
– Roundup (glifosat din sare de izopropilamina 360 g/l) – 3,0 - 4,0 l/ha;
– Roundup Energy (glifosat ca sare de potasiu 551 g/l) – 2,4 - 3,2 l/ha;
– Sanglypho (glifosat acid 360 g/l) – 5,0 l/ha;
– Touchdown System 4 (glifosat acid 360 g/l) – 3,0 - 4,0 l/ha.
Combaterea buruienilor prin efectuarea de praşile
• Obiectivele lucrării de prăşit:
– Combaterea buruienilor;
– Îmbunătăţirea:
o permeabilității solului;
o aerisirii;
o regimului termic al solului.
Momentul efectuării praşilelor mecanice
• Prima praşilă mecanică:
– Se execută devreme, atunci când se văd bine rândurile cu
plante (plantele au prima pereche de frunze apărute).
– Întârzierea duce la:
• încetinirea ritmului de creştere al plantelor de floarea-soarelui
afectate de îmburuienare;
• plantele de floarea-soarelui capătă culoarea verde-gălbuie;
• plantele de floarea-soarelui se refac greu şi numai parţial după
prăşit, înregistrându-se pierderi de producţie.

• A doua praşilă mecanică:


– se efectuează la 10-12 zile de la prima praşilă, imediat ce
apar buruienile.
• A treia praşilă mecanică:
– se efectuează la cca. 15 zile de la praşila a doua;
– se efectuează la înălţimea plantelor de floarea-soarelui
de maximum 70 cm.
• Elemente ce trebuie avute în vedere la efectuarea
praşilelor mecanice:
– Adâncimea de efectuare a praşilelor:
• Trebuie să asigure distrugerea buruienilor;
• Nu trebuie să mobilizare prea adânc solul:
– se pierde apa din sol;
– se taie rădăcinile plantei de floarea-soarelui.
• De obicei, adâncimea praşilelor este de 4-6 cm.
– Zona de protecţie a plantelor (de o parte şi alta a rândurilor):
• 8-10 cm la prima praşilă;
• 14-15 cm la praşilele următoare.
– Viteza de deplasare a agregatului de prăşit:
• 3-5 km/h la prima praşilă, fiind mică pentru evitarea acoperirii
plăntuţelor cu sol sau vătămarea lor;
• Până la 7-8 km/h la celelalte praşile.

• La cultura florii-soarelui trebuie efectuate:


– 2-3 praşile mecanice;
– 1-2 praşile manuale pe rândul de plante.
• Praşilele manuale:
– se execută după prima şi a doua praşilă mecanică;
– se execută cu atenţie pentru a nu se tăia sau vătăma plantele.
9.5.2. Combaterea bolilor
• Principalele boli care afectează cultura de floarea-soarelui
sunt:
– Mana (Plasmopara helianthi – sin. Plasmopara halstedii);
– Putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum);
– Putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea);
– Pătarea brună şi frângerea tulpinilor (Phomopsis helianthi – sin.
Diaporthe helianthi);
– Pătarea neagră a tulpinilor sau fomoza (Phoma macdonaldi –
sin. Phoma helianthi);
– Putrezirea rădăcinilor şi tulpinilor sau putregaiul cărbunos
(Macrophomina phaseolina);
– Pătarea brună-neagră sau alternarioza (Alternaria helianthi);
– Pătarea cenuşie sau septorioza frunzelor (Septoria helianthi);
– Făinarea florii-soarelui (Erysiphe cicoracearum);
– Rugina florii-soarelui sau rugina neagră (Puccinia helianthi).
Mana
Plasmopara helianthi
sin. Plasmopara halstedii
• Mana:
• Este răspândită în toate zonele de cultură a florii-soarelui
din ţara noastră:
– mai ales în zonele de cultură din sud şi sud-est.
• Este periculoasă mai ales în anii ploioşi.
• Atacă în toate fazele de vegetaţie:
– cel mai periculos este atacul timpuriu.

• Transmiterea de la un an la altul se face:


– Prin resturile vegetale infectate rămase în sol;
– prin sămânţa infectată.
• Măsurile preventive constau în:
– utilizarea de hibrizi rezistenţi;
– tratarea seminţelor (obligatorie în cazul hibrizilor
sensibili);
– respectarea rotaţiei.
Putregaiul alb
Sclerotinia sclerotiorum
• Putregaiul alb:
• Este considerat unul dintre principalii factori limitativi ai producţiei la
floarea-soarelui.
• Atacă toate organele plantei, dar atacul cel mai păgubitor este:
– cel de la baza plantei;
– cel de pe inflorescenţă.

• Transmiterea de la un an la altul se face:


– prin intermediul scleroţilor din sol sau din masa de seminţe destinată
semănatului;
– prin fragmentele miceliene care se găsesc pe resturile vegetale din
sol.
• Măsurile preventive constau în:
– respectarea rotaţiei culturilor şi evitarea cu stricteţe a plantelor
premergătoare atacate de putregaiul alb;
– evitarea terenurilor argiloase umede;
– fertilizare echilibrată;
– aplicarea îngrăşămintelor organice la planta premergătoare;
– tratarea seminţelor;
– evitarea irigării la înflorire.
Putregaiul cenuşiu
Botrytis cinerea
• Putregaiul cenuşiu:
• este o boală frecvenţă în condiţii de umiditate.
• atacă toate organele plantei.

• Transmiterea de la un an la altul se face prin:


– resturile vegetale infectate rămase în sol;
– sămânţa infectată.

• Măsurile preventive constau în:


– respectarea verigilor tehnologice;
– tratarea seminţelor.
Pătarea brună şi
frângerea tulpinilor
Phomopsis helianthi
sin. Diaporthe helianthi
• Pătarea brună şi frângerea tulpinilor:
• Atacă:
– Tulpina;
– Frunzele;
– Peţiolul frunzelor,
• începând cu faza formării butonului floral.

• Transmiterea de la un an la altul se face:


– prin intermediul resturilor vegetale infectate rămase
în sol.

• Măsurile preventive constau în:


– încorporarea adâncă a resturilor vegetale infectate;
– respectarea rotaţiei culturilor.
Pătarea neagră a tulpinilor
sau fomoza
Phoma macdonaldi
sin. Phoma helianthi
• Pătarea neagră a tulpinilor:
• Atacă toate organele aeriene ale plantei de floarea-
soarelui.

• Transmiterea de la un an la altul se face:


– prin intermediul resturilor vegetale infectate rămase în
sol.

• Măsurile preventive constau în:


– încorporarea adâncă a resturilor vegetale infectate;
– respectarea rotaţiei culturilor.
Pătarea brună-neagră sau
alternarioza
Alternaria helianthi
• Pătarea brună-neagră sau alternarioza:
• este favorizată de alternanţa perioadelor calde şi
umede cu perioade uscate.
• Transmiterea de la un an la altul se face:
– prin intermediul resturilor vegetale infectate rămase
în sol.
• Măsurile preventive constau în:
– fertilizare echilibrată;
– fără exces de azot;
– semănatul la densitatea optimă;
– folosirea de hibrizi rezistenţi;
– tratarea seminţelor.
Pătarea cenuşie sau septorioza
frunzelor
Septoria helianthi
• Pătarea cenuşie sau septorioza frunzelor
– atacă numai frunzele.
• Transmiterea de la un an la altul se face:
– prin intermediul resturilor vegetale infectate
rămase în sol.
• Măsurile preventive constau în:
– respectarea rotaţiei;
– tratarea seminţelor.
Făinarea florii-soarelui
Erysiphe cicoracearum
• Făinarea florii-soarelui:
– este favorizată de umiditatea crescută.

• Transmiterea de la un an la altul se face:


– prin organele de fructificare ale ciupercii din sol.

• Măsurile preventive constau în:


– respectarea rotaţiei.
Rugina florii-soarelui sau rugina
neagră
Puccinia helianthi
• Rugina florii-soarelui:
– se manifestă spre sfârşitul perioadei de vegetaţie.
• Transmiterea de la un an la altul se face:
– prin intermediul solului;
– prin sămânţa infectată.
• Măsurile preventive constau în:
– respectarea verigilor tehnologice;
– tratarea seminţelor.
Combaterea
Putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum),
Putregaiului cenuşiu (Botrytis cinerea),
Pătării brune şi frângerii tulpinilor (Phomopsis helianthi),
Alternariozei (Alternaria helianthi)
• Se efectuează 1-2 tratamente în vegetaţie.
– Primul tratament:
• Se efectuează atunci când plantele de floarea-soarelui sunt
în faza de 6-10 frunze:
– atunci când începe faza de formare a butonului
inflorescenţei.
– Al doilea tratament:
• Se efetuează înainte de înflorire.

• În cazul atacului de putregai alb şi putregai cenuşiu:


– Se impune şi un tratament la 10-15 zile după sfârşitul
înfloririi.
• Produse fungicide care se pot utiliza:
– Acanto Plus (picoxistrobin 200 g/l + ciproconazol 80 g/l) – 0,6 l/ha;
– Amistar Extra 280 SC (azoxistrobin 200 g/l + ciproconazol 80 g/l) – 0,75 l/ha;
– Bumper Super 490 EC (procloraz 400 g/l + propiconazol 90 g/l) – 0,8 l/ha;
– Impact 125 SC (flutriafol 125 g/l) – 1,5 l/ha (combate pătarea brună şi frângerea
tulpinilor);
– Mirage 45 EC (procloraz 45 %) – 1,0 l/ha;
– Pictor (dimoxystrobin 200 g/l + boscalid 200 g/l) – 0,5 l/ha;
– Priori XTRA 280 EC (picoxistrobin 200 g/l + ciproconazol 80 g/l) – 0,75 l/ha;
– Prosaro 250 EC (protioconazol 125 g/l + tebuconazol 125 g/l) – 1,0 l/ha (combate
putregaiul alb şi putregaiul cenuşiu);
– Pyrus 400 SC (pyrimethanil 400 g/l) – 1,5 l/ha (combate putregaiul cenuşiu);
– Rovral 500 SC (iprodion 500 g/l) – 1,0 l/ha;
– Sfera 535 SC (trifloxistrobin 375 g/l + ciproconazol 160 g/l) – 0,4 l/ha;
– Tanos 50 WG (famoxadon 25 % + cimoxanil 25 %) – 0,4 kg/ha;
– Topsin 500 SC (tiofanat-metil 500 g/l) – 1,4 l/ha;
– Topsin 70 WDG (tiofanat-metil 70 %) – 1,0 kg/ha;
– Zamir 40 EW (tebuconazol 133 g/l + procloraz 267 g/l) – 1 l/ha.
9.5.3. Combaterea dăunătorilor
• Principalii dăunători care atacă cultura de floarea-
soarelui sunt :
– Gărgăriţa frunzelor de porumb (Tanymecus dilaticollis);
– Viermii sârmă (Agriotes spp.);
– Viermii albi:
• Cărăbuşii de mai – Melolontha spp.;
• Cărăbuşul de stepă – Anoxia villosa;

– Huha semănăturilor (Agrostis segetum);


– Molia florii-soarelui (Homoeosoma nebulella);
– Păduchele mic al prunului (Brachycaudus helichrysi).
Gărgăriţa frunzelor de porumb
Tanymecus dilaticollis
• Atacul de gărgăriţa frunzelor de porumb este mai
accentuat:
– atunci când floarea-soarelui urmează după porumb;
– în primăverile calde şi secetoase.

• Prevenire:
– Rotaţia;
– Tratamentele efectuate la seminţe.

• Combatere:
• Combaterea gărgăriţei frunzelor de porumb în primele faze de
vegetaţie:
• la depăşirea PED-ului de 5 dăunători/m2, se pot folosi insecticide
precum:
• Actara 25 WG (thiametoxam 25%) – 100 g/ha;
• Decis Mega 50 EW (deltametrin 50 g/l ) – 150 ml/ha.
Viermii sârmă
Agriotes spp.
• Atacul de viermi sârmă este mai accentuat:
– atunci când floarea-soarelui urmează după cereale păioase;
– în primăverile umede şi răcoroase.

• Combatere:
• Produs insecticid care se încorporeayă odată cu semănatul:
• Belem 0,8 MG (cipermetrin 8 g/kg) – 12 kg/ha.
Molia florii-soarelui
Homoeosoma nebulella
Secţiune prin pericarpul fructului de floarea-soarelui
1- pericarp cu strat carbonogen; 2- pericarp fără strat carbonogen;
a- epicarp; b- ţesut cu suber; c- strat carbonogen; d- ţesut sclerenchimatic
(după Canţăr F., 1965)
• Molia florii-soarelui este mai frecventă în
culturile de floarea-soarelui din:
– Câmpia Română;
– Moldova.
• Controlul dăunătorului se poate face prin:
– combaterea buruienilor din familia Asteraceae pe
care se înmulţeşte dăunătorul:
– efectuarea de arături mai adânci prin care sunt
distruge larvele şi pupele din sol;
– cultivarea de hibrizi rezistenţi, care au un strat
carbonogen dens şi tare în structura pericarpului.
• PED este realizat atunci când 0,1% dintre achene
sunt parazitate de larve.
Păduchele mic al prunului
Brachycaudus helichrysi
• Păduchele mic al prunului este prezent:
– în toate zonele de cultură a florii-soarelui;
– mai ales în zonele unde există plantaţii de prun şi piersic;
• mai frecvent în Moldova.

• Prevenire:
– Semănatul timpuriu al florii-soarelui:
– face ca faza de butonizare, care este cea mai sensibilă, să se realizeze
înainte de apariţia zborului maxim al dăunătorului.

• Dacă apare necesară combaterea păduchelui mic al


prunului, tratamentele se efectuează:
– în faza de butonizare;
– la începutul înfloritului;
– după înflorit:
• Se folosesc insecticide precum:
– Karate Zeon (lambda-cihalotrin 50 g/l) – 150 ml/ha;
– Mavrik 2 F (tau – fluvalinat 240 g/l) – 200 ml/ha:
• Sigur pentru albine şi alte insecte benefice
Atacul de păsări
23
Atacul de iepuri sau caprioare
9.5.4. Combaterea lupoaiei
Orobanche cumana
Strategia de combatere se bazează pe semănatul de hibrizi de floarea-soarelui
Clearfield şi aplicarea erbicidului Pulsar 40 (imazamox 40 g/l), în doză de 1,2 l/ha,
când plantele de floarea-soarelui sunt în faza de 6 - 8 frunze.
Există 8 rase de lupoaie
(A, B, C, D, E, F, G, H).
Prevenirea atacului:
• respectarea rotaţiei;
• cultivarea de hibrizi
rezistenţi;
• evitarea ca
premergătoare a
speciilor care sunt
atacate de lupoaie:
• Tutun;
• Cânepă;
• Castraveţi;
• Tomate ş.a.
9.5.5. Irigarea
• Perioada critică pentru apă se înregistrează:
– În perioada de formare a calatidiului, înflorit şi formarea
boabelor;
– În perioada cuprinsă între 20 de zile înainte de înflorit şi până
la 15-20 de zile după înflorit.
– Calendaristic:
• 25-30 mai - 20-30 iulie.

• Se impune:
– aplicarea a 1-4 udări:
– norma de udare de 500-800 m3/ha;
– efectuate la intervale de 7-14 zile.
• Se evită udarea florii-soarelui:
– înaintea apariţiei butonului floral:
• pentru a nu se favoriza formarea unei suprafeţe de asimilaţie
luxuriante;
– pe toată perioada înfloritului:
• pentru a nu se favoriza atacul de putregai alb;
• pentru a nu se împiedica activitatea insectelor polenizatoare.
9.5.6. Polenizarea suplimentară
Sporul de producţie obţinut prin aportul insectelor la
polenizare:
până la 900 kg/ha, în funcţie de:
condiţiile climatice ale anului de cultură;
hibridul cultivat, respectiv procentul de autofertilitate:
variază de la 18 la 98% (Ion V. şi colab., 2009).

Dintre insectele polenizatoare, rolul cel mai important îl au:


albinele melifere (Apis mellifica):
au o pondere medie de 82% în rândul insectelor care vizitează
calatidiile de floarea-soarelui.
Hibridul de Procentul de Hibridul de Procentul de
Nr, Nr,
floarea- autofertilitate floarea- autofertilitate
crt, soarelui
crt, soarelui
(%) (%)
1 Favorit 20 – 60 21 Huracan 94
2 Performer 61 – 98 22 Kasol 50 – 64
3 Florina - 23 Lindor 52 – 73
4 Jupiter - 24 Masai 78 – 84
5 Alcazar - 25 Mateol 57 – 79
6 Top 75 - 26 Podium 66 – 86
7 Venus - 27 Saxo 70 – 83
8 Splendor 47 – 69 28 Sunko 56 – 85
9 Felix 48 – 81 29 Fly 58 – 84
10 Justin 46 – 97 30 Rigasol 61 – 80
11 Select 18 – 93 31 Rigasol OR 78 – 83
12 Alex 36 – 91 32 Fleuret OR 51 – 62
13 Saturn - 33 Arena 59 – 73
14 Hercule 29 – 75 34 Melody 87 – 90
15 Minunea - 35 NK Armoni 93 – 95
16 HS2442 - 36 Alexandra 61 – 93
17 HS2606 - 37 NK Dolbi 55 – 86
18 Festiv 33 – 54 38 NK Ferti 70 – 81
19 Milenium - 39 Opera PR 74 – 86
20 Romina 18 – 47 40 Sanay 84 – 89

Limite de variaţie 18 – 98 %
Pentru fiecare hectar de floarea-soarelui trebuie avută în vedere aducerea
în apropierea lanului a câte 2 familii de albine, în momentul în care apar
primele flori în cultură.
9.6. RECOLTATUL
• Momentul optim de recoltare:
– Umiditatea seminţelor este cuprinsă între 10 şi 13%;
• 70 % din calatidii sunt uscate;
• 30% din calatidii au culoarea brună.

• Recoltatul se poate începe la:


– Umiditatea seminţelor de 13-14% (chiar la 15%):
• 75-80% din calatidii au culoarea brună şi brună-gălbuie;
• 20-25% din calatidii sunt complet galbene.

• Recoltatul la floarea-soarelui se efectuează în


condiţiile din ţara noastră în:
– Ultima decadă a lunii august şi mijlocul lunii
septembrie, cu diferenţe în funcţie de:
• Zonă;
• Condiţiile climatice;
• Precocitatea hibridului cultivat.
Umiditatea seminţelor >15%

U = 18,5%

U = 17,7%

U = 17,4%

U = 16,5%

U = 15,5%
Umiditatea seminţelor
în intervalul 10 - 13%

U = 12,5%

U = 12,3%

U = 12,1%

U = 11%
Umiditatea seminţelor <10%

U = 9,1%

U = 7,4%

U = 5,9%

U = 8-10% U = <8%
• Recoltarea timpurie a florii-soarelui:
– determină obţinerea unei mase de seminţe cu o umiditate ridicată;
– determină impurităţi în masa de seminţe (resturile de tulpini şi
calatidii) care au o umiditate superioară seminţelor.
• Imediat după recoltare trebuie luate măsuri de:
– curăţirea masei de seminţe;
– uscare.
• Recoltarea trebuie să se încheie la umiditatea seminţelor de 10%.
• Recoltarea la umidităţi mai mici există pericolul de:
– Scuturare;
– Căderea plantelor (prin uscare, plantele devin slab rezistente la
frângere);
– Decojirea seminţelor în timpul recoltării;
– Instalarea de boli pe plantă (putregaiuri);
– Atacul de păsări.
• Întârzierea recoltării determină:
• pierderi însemnate de producţie;
• diminuarea calităţii recoltei.
Desicarea culturii
• Recoltarea poate fi efectuată mai timpuriu:
– prin aplicarea de desicanţi (defolianţi), precum:
• Bromotril 40 EC (bromoxinil 400 g/l) – 2,0;
• Reglone Forte (diquat 150 g/l) – 3,0-4,0 l/ha.
• Aplicarea desicanţilor:
– Se face când floarea-soarelui a ajuns la maturitatea
fiziologică:
• umiditatea seminţelor este de 30%;
• 50% din plante au calatidiile galbene cu început de brunificare;
– Recoltarea urmează să se facă în circa 10 zile.
• Prin aplicarea de desicanţi se realizează:
– o recoltare mai timpurie cu 1-2 săptămâni.
Recoltarea florii-soarelui prin montarea echipamentului pentru
recoltat floarea-soarelui în locul hederelui de cereale păioase
Recoltarea florii-soarelui prin folosirea
hederului de cereale păioase, la care se
montează talere speciale prin scoaterea
degetelor de la aparatul de tăiere.
Reglaje specifice la combină
• Înălţimea de tăiere:
– 50-100 cm, în funcţie de:
• înălţimea plantelor;
• gradul de cădere.
– La un procent de peste 15% plante culcate:
• înălţimea de tăiere se reduce la 20-30 cm;
• intrarea combinei în lan se face în sens invers înclinării plantelor;

• Turaţia bătătorului:
– Este redusă pentru a nu se decortica seminţele;
– 450-600 rotaţii/minut.
– Turaţia este mai mică:
• la culturile cu umiditatea seminţelor scăzută;
• la culturile cu plante uniform ajunse la maturitate.

• Distanţa dintre bătător şi contrabătător:


– 28-32 mm la intrare;
– 14-16 mm la ieşire.
• Contrabătătorul:
• trebuie să fie pentru seminţe mari;
• cu spaţii duble între vergele;

• Postbătătorul:
• trebuie să aibă palete din cauciuc;
• sau se păstrează cele metalice, dar se demontează jumătate dintre ele;

• Sitele:
• trebuie alese şi reglate corespunzător mărimiii seminţelor.

• Curentul de aer al ventilatorului:


• trebuie atent reglat astfel încât:
– să fie eliminate seminţele seci şi resturile de inflorescenţă şi frunze;
– fără a fi antrenate în pleavă şi seminţele pline.

• Nu se trec seminţele prin decorticator.


• Reglajele combinei se modifică zilnic şi chiar în cadrul zilei,
dimineaţa, la prânz şi seara.
• Viteza optimă de lucru, la care se înregistrează
pierderile minime prin scuturare:
– 3-5 km/h.
• La recoltarea mecanizată a florii-soarelui :
– pierderile de seminţe să nu fie mai mari de 2%;
– procentul de seminţe sparte să nu depăşească 5%;
– puritatea seminţelor să fie mai mare de 97%.
• Pentru transportul recoltei, mijloacele de transport
utilizate (remorci, camioane) trebuie:
– curăţite în prealabil;
– etanşeizate.
• Pentru a se evita pierderile de seminţe prin spulberare
în timpul transportului:
• se circulă cu o viteză mai mică;
• se acoperă remorcile cu prelate.