Sunteți pe pagina 1din 38

S.C. COMPANIA REGIONALA DE APA BACAU S.

CONDUCTA DE ADUCTIUNE APA BRUTA BARAJ VALEA UZULUI –


BACAU, PORTIUNE AVAL BARAJ

( ZONA SUPRATERANA)

EXPERTIZA TEHNICA

Proiect nr.: 1803 /2015


Faza: Expertiza tehnica

S.C. “HIDROEDIL” S.A.

HED Iaşi ,Str.Ţuţora Nr.6,Tel/Fax :0232/273019, E-mail:hidroedil@yahoo.com

Reg.Com: J.22-52-97:CF R-9355848;BCR-Iaşi: 2511.1-1039.1/ROL.

2015
BORDEROU

A. PIESE SCRISE

Memoriu tehnic
Anexa nr. 1 - Breviar de calcul
Anexa nr. 2 - Manual tehnic vana fluture PAM
Anexa nr. 3 - Manual tehnic vana de aerisire dezaerisire PAM
Anexa nr. 4 - Fisa tehnica compensator montaj si dilatatie

B. PIESE DESENATE

H1 – Plan de situatie. Conducta aductiune Valea Uzului – Bacau, tronson aerian,


sc.1:100.
H2 – Profil longitudinal conducta aductiune Valea Uzului – Bacau, fara scara.
Memoriu tehnic

1. Cadru general

Zona supraterana a conductei de apa bruta Poiana Uzului Bacau este


amplasata in incinta barajului Valea Uzului, si face parte din investitia denumita
„Constructia şi reabilitarea aductiunii principale” finalizata in anul 2011.

2. Descrierea conductei
Din corpul barajului, pleaca o conducta din otel Dn 1500mm, echipata cu vana
de sectionare Dn 1500mm tip bulb. Aval de vana, in incinta, apa trece intr-un
distribuitor din care pleaca conducta folosintei hidroenergetice si conductele de
alimentare cu apa pentru municipiul Bacau si alti consumatori din judet.
Pentru municipiul Bacau, din distribuitor, pleaca in plan vertical o conducta
din otel Dn 600mm, apoi:
a. Subtronsonul 1 - tronson aerian, L=12.5m
De la flansa Dn 600mm a conductei de racord la distribuitor urmeaza o
reductie Dn 600/800mm, apoi un tronson vertical Dn 800mm cu L=2.0 m si o curba
la 900. La distanta de 1.70m de curba, pe conducta orizontala, sunt pozitionate
urmatoarele componente hidromecanice:
- Vana fluture Dn 800mm cu actionare manuala;
- Compensator de montaj Dn 800mm.
Aval de compensator urmeaza un tronson de conducta rectangulara in lungime
de 12.5 m pana la incidenta cu peretele descarcatorului de ape mari, nefiind sustinuta
de niciun reazem.Conducta este pozitionata la inaltimea de 1.50m de la intrados la
teren, iar vana si compensatorul se sprijina pe un bloc de beton cu dimensiuni
orizontale de 70x70cm si inaltime de 1.40m (fig.1).
Figura 1

Vana fluture Dn 800mm Subtronson 1 Dn 800mm


Compensator de montaj Dn 800mm

b. Subtronsonul 2 - tronson aerian, L=44 m


La incidenta cu peretele descarcatorului de ape mari, conducta face o curba
orizontala de 450, apoi, pe o lungime de 44,00ml, este pozata suprateran pe piciorul
drept al descarcarorului.
Peretele descarcatorului are o latime de 0.90 m, iar la cota superioara are o
consola de 1.00 m. Spatiul orizontal disponibil pentru conducta si circulatie este de
1.90 m. De-a lungul tronsonului aerian, conducta este simplu rezemata pe 6
reazeme metalice. Imediat dupa curba de 450 , sub conducta, este pozitionat primul
reazem iar urmatorul la o distanta de doi metri. Primele doua reazeme sunt
prevazute cu sea metalica de reazem si elemente de ancorare in beton. In
continuare, la interspatii de 2 -12 metri, exista patru puncte de reazem prevazute cu
sea de reazem, placa de fixare in beton si cilindru de rulare pentru preluarea
deplasarilor longitudinale (fig.2).
Figura 2

Reazem fix

Pe traseul aerian, conducta este echipata cu urmatoarele componente


hidromecanice:
- Dispozitiv de aerisire Dn 80mm, instalat intr-o cutie de protectie umpluta cu
material termoizolant, (fig.2);
- Traductor de presiune instalat in aceeasi cutie cu dispozitivul de aerisire (fig.2);
- Conducta si vana de golire izolate termic, Dn 80mm;
- Debitmetru electromagnetic Dn 800mm;
- Electrovana Dn 800mm cu mecanism AUMA de reglare fara protectie termica;
- Compensator de montaj , fara protectie termica.

c. Subtronsonul 3 – vertical, L=3,5m.


La limita aval a tronsonului orizontal al conductei OL Dn 800mm exista o curba
de 900, dupa care conducta intra pe traseu vertical pe o inaltime de aprox 3.5 ml
(fig.3), dupa care urmeaza o curba de 900 .
Traseul orizontal subteran din otel Dn 800mm aval de curba, are 10 -15m,
dupa care se cupleaza cu conducta de aductiune propriu zisa FD Dn 1000mm.
Curba aval de tronsonul vertical, nu este acoperita cu pamant iar la
schimbarea de directie nu are masiv de ancoraj.
Figura 3

Reazem mobil Subtronson 3

3. Obiectivele expertizei.
Prezenta expertiza si-a propus sa analizeze urmatoarele aspecte ce privesc
traseul aerian:
3.1. Analiza hidraulicii tronsonului aerian din incinta barajului,
3.2. Analiza starii de eforturi din tronsonul aerian din incinta barajului.

3.1. Analiza hidraulicii tronsonului aerian din incinta barajului.


Analiza hidraulicii tronsonului aerian al conductei nu se poate judeca decat in
stransa corelare cu regimul de functionare al intregii conducte de aductiune de la
baraj pana la:
- caminul de rupere a presiunii, CRP, specific etapei actuale pentru
capacitatea de 400 l/s,
- statia de pompare SP Moinesti, varianta proiectata – Q = 800l/s.
3.1.1. Debite de calcul
Aductiunea este dimensionata pentru debitul maxim zilnic Q=800 l/sec, pentru
etapa finala, cand din punctul SP Moinesti apa urmeaza sa fie pompata peste cota
altitudinala maxima (CRP, km 23.2,cota teren = 481.71) prin intermediul statiei de
pompare Moinesti.
In prezent, debitul prelevat de la barajul Valea Uzului este de Q= 400 l/s.
Hidraulica conductei (pante, linie piezometrica) permite by-pass-area statiei de
pompare Moinesti astfel incat transportul gravitational al apei se face pana la CRP
(km 23.2,cota teren = 481.71) si in continuare pana in Municipiul Bacau.

3.1.2. Hidraulica aductiunii Valea Uzului - Bacau


De la tronsonul orizontal aval de baraj (cota generatoare superioara conducta
la intrare in subteran = 443.38) traseul aductiunii este descendent pana la punctul
X(CG) de cota ax conducta = 333.78, amplasat la L=10.54 km fata de baraj (a se
vedea profilul in lung – plansa H2).
In continuare traseul aductiunii urca pana la cota statiei de pompre SP
Moinesti (km 20.52, cota ax conducta = 420.35) si in continuare pana la punctul de
cota altitudinala maxima CRP ( km 23.2, cota ax conducta = 478.93).
Primul tronson , de la baraj pana la SP Moinesti, este din fonta ductila Dn 1000
mm Pn 30 bari, L= 20521 m. Conducta este echipata cu 15 camine de aerisire si cu 9
camine de golire. Pe acest traseu nu exista nici o vana de linie. La intrarea in SP
exista o vana cu inchidere manuala Dn 1000mm. La schimbarile de directie, conducta
este inzavorata cu imbinari Standard Ve (PFA 16 bari) si Universal Standard Ve (PFA
25 bari).
Cel de-al doilea tronson, de la SP Moinesti la punctul CRP, L= 2670ml, este
executata din tuburi Dn 800mm. Conducta este echipata cu 4 camine de aerisire si cu
2 camine de golire. Nici acest tronson nu este echipat cu vane de linie, cu exceptia
vanelor de la plecarea din SP Moinesti.
In zonele cu panta pronuntata, sunt executati pinteni de reazem pentru
prevenirea alunecarilor in plan vertical.
3.1.2.1.Verificarea capacitatii de transport gravitational a conductei de
aductiune
S-a verificat capacitatea de transport gravitational a aductiunii in urmatoarele
ipoteze:
- Presiune disponibila aval lac = cca 60mca ( cota luciu apa = NNR =
510.50m)
- Transport gravitational pana la punctul de cota altitudinala maxima
(CRP, cota teren = 481.71, km 23.2).
Conform breviarului de calcul prezentat in anexa 1, rezulta ca aductiunea, in
regim gravitational poate asigura transportul unui debit de 403 l/sec (1450mc/h)
pana la caminul de rupere a presiunii CRP. In regim pompat conducta de aductiune
poate transporta pana la statia de pompare Moinesti un debit de 778 l/s ( a se vedea
anexa nr. 1 - breviar de calcul).

3.1.2.2. Regim de functionare normala la capacitatea proiectata Q =800l/s


In aceasta varianta linia piezometrica se inchide intre cotele : amonte NNR
baraj = 510.50, aval cota ax conducta la SP Moinesti (km 20.52) = 420.35. Presiunea
maxima in regim dinamic in conducta este de 12.5 bari, iar presiunea hidrostatica
maxima in cazul inchiderii vanei de la intrarea in SP Moinesti este de 17.7 bari. (a se
vedea profilul in lung – plansa H2).
In situatia in care se inchide vana generala aval baraj Dn 800mm de pe
tronsonul aerian, presiunea remanenta maxima in conducta va fi de 8.6 bari, iar
presiunea in spatele vanei generale de pe tronsonul aerian va fi 0 bari.
Vana generala va lucra cu presiune in amonte 6 bari si presiune minima in aval
de 0 bari, la inchiderea completa a vanei. Conform criteriului pentru protectie la
cavitatie definit prin manualui PAM pentru vana fluture (anexa nr. 2 – pagina 11) aval
de vana apare fenomenul de cavitatie dupa cum urmeaza:

Lipsa cavitatie daca:


P2 ≥ 0.7 * P1 – 2.8
P2 =0 ≥ 0.7 * 6.0 – 2.8 = 1.4 - FALS
3.1.2.3. Regim de functionare normala la debite de exploatare reduse Q=403 l/s.
In aceasta varianta linia piezometrica se inchide intre cotele : amonte, cota
NNR baraj = 510.50, aval Cax conducta la CRP = 478.93, km 23.2. Presiunea
maxima in regim dinamic in conducta este de 16.1 bar. In situatia in care se inchide
vana generala Dn 800mm de pe tronsonul aerian, presiunea maxima in conducta va
fi de 14.5 bar. Presiunea din spatele vanei generale Dn 800mm de pe tronsonul
aerian la inchiderea totala va fi de 3.14 bar. In aceasta situatie, nu se produce
cavitatie la inchiderea vanei, intrucat conditia de aparitie a cavitatii nu este indeplinita
dupa cum se constata in continuare:
Lipsa cavitatie daca:
P2 ≥ 0.7 * P1 – 2.8
P2 =3.14 ≥ 0.7 * 6.0 – 2.8 = 1.4

3.1.2.4. Situatii de avarie.


3.1.2.4.1. Ipoteza Q= 800l/s; Avarie in punctul de presiune maxima in conducta
dintre baraj si SP Moinesti.
In aceasta varianta este necesara inchiderea vanei generale Dn 800mm de pe
tronsonul aerian. Linia piezometrica se inchide pe punctele cota nivel apa baraj =
510.50 si SP Moinesti= 420.35, km 20.52. Presiunea maxima in conducta este de
12.5 bari.
Considerand o suprafata de scurgere a apei din conducta avariata ca fiind
echivalentul a Dn 150mm (176 cm2) debitul evacuat din conducta se determina dupa
cum urmeaza:

- coeficientul de pierderi de sarcina la iesirea din conducta ζ = 1,


- caderea de presiune disponibila – ∆H = 125mca,

- V =  ∗ √∆ ∗ 2 = 1 ∗ √ (125*19.62)m/sec = 49.52 m/sec


- Qdescarcat = A * V = 0.152 * π/4 * 49.52m/sec = 0.87 mc/sec.
- volumul conductei :
గ.஽ మ గ∗(ଵ.଴)మ
∑ ସ
* L = ( ସ
* 20521) = 16109 mc

- timpul de golire dupa inchiderea totala a vanei Dn 800mm:


T = 16109 / 0.87 / 3600 = 5.15 ore
- pana la inchiderea vanei debitul tranzitat prin tronsonul aerian este:
Q = 0.87+0.8 = 1.67 mc/sec.
- viteza de curgere prin tronsonul amonte este:
గ∗(଴.଼)మ
v = Q/A = 1.67/( ସ
) = 3.32m/sec.

Avand in vedere debitul mare descarcat la avarie, Q = 1.67 mc/sec ÷ 0.87


mc/sec, dupa inchiderea vanei generale Dn 800mm, daca dispozitivele de aerisire-
dezaerisire existente pe tronsonul aerian sunt blocate sau subdimensionate vor
aparea presiuni negative, care pot duce la suctiuni periculoase in compensatorii de
montaj existenti, cat si pe bara orizontala de otel Dn 800mm de pe piciorul
descarcatorului.

Masuri preventive necesare:


1. Suplimentarea capacitatii de aerisire a conductei de aductiune pe tronsonul
aerian prin instalarea a 2 dispozitive de mare capacitate 6000D sau a unui dispozitiv
de 9000D (fabricatie PAM sau similar). Aceste dispozitive pot asigura aspiratia in
conducta a unui debit de aer de minim 4000 mc/h la o depresiune de 0.2 – 0.3 bari
(anexa nr. 3), aproximativ de acelasi ordin de marime ca si debitul pierderii de apa.
2. Monitorizarea regimului de presiune cel putin intr-un punct de pe tronsonul de
aductiune baraj – SP Moinesti si transmiterea online a informatiei prin sistem SCADA
la dispecer pentru inceperea interventiilor operative.
3. Inchiderea in regim de urgenta a vanei Dn 800mm de pe tronsonul aerian.
4. Golirea conductei intr-o perioada de timp de 5 - 6 ore si deschiderea vanelor
de descarcare de pe traseu in masura posibilitatilor (pozitie, acces, etc.).
5. Inceperea actiunilor specifice interventiei la avarie.

3.1.2.4.2. Ipoteza Q= 403l/s; Avarie in punctul de presiune maxima in conducta


dintre baraj si SP Moinesti.
In aceasta varianta este necesara inchiderea vanei generale Dn 800mm de pe
tronsonul aerian. Linia piezometrica se inchide pe punctele cota nivel apa baraj =
510.50 si cota ax conducta CRP = 478.93, km 23.2. Presiunea hidrodinamica in
conducta este de 16.1 bari. Considerand o suprafata de scurgere a apei din conducta
avariata ca fiind echivalentul a Dn 150mm (176 cm2) debitul evacuat din conducta se
determina dupa cum urmeaza:
- coeficientul de pierderi de sarcina la iesirea din conducta ζ = 1.
- caderea de presiune disponibila - ∆H=161mca.

- V =  ∗ √∆ ∗ 2 = 1 ∗ √ (161*19.62) m/sec = 56.2 m/sec


- Qdescarcat = A * V = 0.152 * π/4 * 56.2m/sec = 0.992 mc/sec.
- volumul conductei :
గ.஽ మ గ∗(ଵ.଴)మ గ∗(଴.଼)మ
∑ ସ
*L=(

*20521)+ (

*2670)=16109+1341=17450mc

- timpul de golire dupa inchiderea totala a vanei Dn 800mm


T=17450 /0.992 /3600 = 4.89 ore
- pana la inchiderea vanei debitul tranzitat prin tronsonul aerian este
Q = 0.992 +0.4 = 1.392 mc/sec.
- viteza de curgere prin tronsonul amonte este:
గ∗(଴.଼)మ
v = Q/A = 1.392 /( ) = 2.77m/sec.

La fel ca in ipoteza anterioara, avand in vedere debitul mare descarcat la


avarie, Q = 2.77 mc/sec, dupa inchiderea vanei generale Dn 800mm, daca
dispozitivele de aerisire-dezaerisire existente pe tronsonul aerian sunt blocate sau
subdimensionate vor apare presiuni negative, care pot duce la suctiuni periculoase in
compensatorii de montaj existenti, cat si pe bara de otel Dn 800mm.

Masuri preventive necesare:


Se mentin masurile preventive de la ipoteza anterioara.

3.1.2.4.3. Deschiderea vanei generale Dn 800mm pentru umplerea conductei


dupa remedierea avariei
Pentru umplerea conductei (V=17450mc), se va deschide partial vana
generala DN 800mm. Conform diagramelor din manualul vanei fluture editat de PAM
– Saint Gobain ( anexa 3), rezulta:
Tabel 1. Vana fluture Dn 800mm
Grad deschidere UM 90% 40% 30% 20% 10%
ζ 0.15 19 55 180 1000
ΔH (mca) 60 60 60 60 60
v=√ (ΔH*2g)/ζ) (m/sec) 88.6 7.9 4.6 2.6 1.1
S=0.785*0.8^2 (m2) 0.50 0.50 0.50 0.50 0.50
Q=S*V (m3/sec) 44.51 3.95 2.32 1.28 0.55
Timp de umplere (h) 0.11 1.23 2.09 3.77 8.89
Comentarii:
1. Deschiderea brusca si totala a vanei conduce la viteze concentrate la
iesirea din vana excesiv de mari (v=88.6÷4.6 m/sec), fapt ce produce in
tot ansamblul aerian vibratii si forte necontrolabile.
2. Deschiderea vanei generale Dn 800mm in trepte de 10 – 30%, permite
o umplere controlata a conductei, vitezele fiind relativ reduse (v=4.6÷
1.1m/sec) si nepericuloase.
3. Orice deschidere de peste 30% conducte inevitabil la viteze excesive in
conducta de pe tronsonul aerian.
4. Pentru a compensa deschiderea necontrolata a vanei Dn 800mm este
de preferat ca de o parte si de cealalta a acesteia sa se monteze cate
un by-pass din teava de otel Dn 200 mm, fiecare echipat cu vana Dn
200mm. Acesta este usor de controlat, reglat si manevrat. Conform
tabelului nr. 2, deschiderea graduala a vanei Dn 200mm de pe by-pass,
conduce la timpi de umplere rezonabili si valori ale vitezelor si debitelor
de umplere total nepericuloase.
Tabel 2. Vana Dn 200mm
Grad deschidere UM 90% 40% 30%
ζ= 0.15 19 55
ΔH 60 60 60
v=√ (ΔH*2g)/ζ) (m/sec) 88.6 7.9 4.6
S=0.785*0.2^2 (m2) 0.03 0.03 0.03
Q=S*V (m3/sec) 2.78 0.25 0.15
Timp de umplere (h) 1.74 19.61 33.37

Posibilitati de eliminare a riscurilor in viitor


Pentru eliminare riscurilor viitoare sunt rezonabile urmatoarele masuri:
• Privind stabilitatea generala a conductei.
Sunt necesare masuri extrem de asiguratorii pentru rezistenta si stabilitatea
conductei pe tot traseul, in special in zona presiunilor mari.
• Privind manevrele efectuate in diferite ipoteze de exploatare
Orice avarie pe tronsonul aval de caminul de rupere a presiunii, respectiv aval
de punctul de cota cea mai ridicata, necesita inchiderea vanei generale Dn 800mm
de pe tronsonul aerian.
In situatia in care sistemul va functiona la capacitatea maxima inclusiv cu statia
de pompare Moinesti este de preferat ca:
- pentru avarie pe tronsonul aval de punctul cu cota cea mai
ridicata CRP (cota ax conducta = 478.93) manevra sa se faca prin
inchiderea vanei de la intrarea in statia de pompare Moinesti. In aceasta
situatie se pune in presiune intreg tronsonul baraj - SP Moinesti.
- pentru avarie pe tronsonul dintre baraj si statia de pompare
Moinesti, se va actiona prin inchiderea vanei generale Dn800mm de pe
tronsonul aerian situatie in care se vor respecta recomandarile de la
capitolele anterioare.

3.2. Analiza starii de eforturi din tronsonul aerian din incinta barajului.

Partea I – analiza situatiei existente


Pentru analiza starii de eforturi si de deformatie pe conducta aeriana, s-a
utilizat programul de calcul AxisVM 12. Pentru aceasta, s-au abordat urmatoarele
etape de lucru:

a) Schema statica a conductei


Din punct de vedere static, conducta se modeleaza ca o grinda continua cu
rezemari simple in cele 7 puncte intermediare- B,C,D,E,F,G,H, respectiv incastrari la
cele 2 extremitati - punctele A si I, notate conform planului de situatie H1.
Pe tronsonul aerian exista doi compensatori de montaj cu burduf, cate unul pe
fiecare subtronson (1 si 2), care permit deplasari spre interior (intre flansele
compensatorului). Acesti compensatori nu permit deplasarea spre exterior datorita
tirantilor de blocare a alungirii compensatorilor.
Figura 4

tirant

compensator cu
burduf

b) Evaluarea incarcarilor
Valorile caracteristice ale incarcarilor au fost determinate in conformitate cu:
- SR EN 1991-1-1:2004 „Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Actiuni
generale, greutati specifice, greutati proprii, incarcari utile pentru cladiri”;
- SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 „Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor.
Partea 1-1: Actiuni generale. Greutati specifice, greutati proprii, incarcari utile
pentru cladiri. Anexa nationala”.

Coeficientii de siguranta aplicati incarcarilor de calcul, pentru generarea


combinatiilor de incarcari, au fost considerati cu valoare unitara (C=1), avand in
vedere specificul acestui tip de structura si incarcare.

1) Greutatea proprie a conductei este generata in mod automat de catre


programul de calcul.
2) Greutatea apei din conducta
 ଶ  ∗ 0,80ଶ
௖௢௡ௗ௨௖௧௔    0,503 ଶ  5030 ଶ
4 4

௔௣௔  ௖௢௡ௗ௨௖௧௔ ∗ ௔௣௔  0,503 ∗ 10  5,03

3) Diferente de temperatura.
Din punct de vedere al variatiei termice a corpului conductei, s-au analizat 4
situatii de lucru, considerandu-se ca temperatura ambientala in momentul montajului
conductei a fost de +15˚C.
Ipoteze de calcul:
- ipoteza (A) - conducta goala:
- ipoteza (A1) – vara - datorita expunerii la soare, temperatura corpului
conductei este T=+85˚C (temperatura atmosferica fiind de aproximativ +40˚C).
- ipoteza (A2) - iarna, temperatura corp conducta T= -35˚C.
- ipoteza (B) – conducta plina pusa sub presiune de nivelul apei din baraj
Nota: temperatura apei in baraj la cota prizei de apa potabila variaza intre
+5˚C in timpul iernii respectiv +20˚C in timpul verii (valori extreme).
- ipoteza (B1) – vara - apa care circula prin conducta cu temperatura T=+20˚C;
- ipoteza (B2) – iarna - apa care circula prin conducta cu temperatura T=+5˚C.
4) Forte de tractiune determinate de presiunea apei din conducta
- presiunea maxima in conducta: p=60mca= 6kg/cm2;
- forta de tractiune axiala dezvoltata:
Ftractiune=Sconducta*p=5030*6=30180kg sau:
Ftractiune=30180kg*9,81N/kg=296000N=296kN

c) Grupari de incarcari
Corespunzator ipotezelor de incarcare mentionate, au fost realizate
urmatoarele grupari de incarcari:
I. Conducta goala
- Gruparea (I.a) - Vara: Greutate proprie „+” (A1- efort axial de compresiune
produs de alungirea datorata incalzirii conductei goale pe timpul verii, fata de
temperatura de montaj);
- Gruparea (I.b) - Iarna: Greutate proprie „+” (A2 - efort axial de intindere
produs de contractia datorata racirii conductei goale pe timpul iernii, fata de
temperatura de montaj);
II. Conducta plina
- Gruparea (II.a) - Vara: Greutatea proprie +Greutatea apei + Efortul axial de
compresiune produs de alungirea datorata incalzirii conductei pline pe timpul
verii, fata de temperatura de montaj) +Forta axiala data de presiunea apei din
conducta;
- Gruparea (II.b) - Iarna: Greutatea proprie + Greutatea apei +Efortul axial de
intindere produs de contractia datorata racirii conductei pline pe timpul iernii,
fata de temperatura de montaj + Forta axiala data de presiunea apei din
conducta .

d) Capacitatea portanta a conductei la eforturi axiale si de incovoiere


- aria sectiunii transversale a peretelui conductei: S=24813 mm2
- rezistenta la tractiune a otelului: fyd=200N/mm2
- modul de rezistenta la incovoiere sectiune: Wel=4839208mm3
- moment incovoietor capabil: Mcap=967kNm
- forta capabila la tractiune: Fcap=4962kN

e) Modelare numerica si rezultate calcul automat


In programul de calcul a fost modelata conducta in concordanta cu schema
statica, rezemarile si incarcarile aferente in asa mod incat sa fie reprodusa cu buna
aproximare situatia reala din teren.

Grupari de incarcari - Rezultate, Comentarii.


a) Gruparea (I.a) - conducta fara compensatori de montaj (situatie teoretica):
Considerand subtronsoanele de conducta ca fiind rigide, in ipoteza in care
compensatorii de dilatatie nu ar exista iar conducta este goala, T=+85˚C, in cele doua
subtronsoane de conducta se obtin urmatoarele eforturi maxime:
Tabel 3
Subtronson Deplasare Efort Efort Procent Moment Moment Procent
maxima axial axial (NEd/NRd) maxim capabil (MEd/MRd)
(mm) maxim capabil *100 (MEd) (MRd) *100
(NEd) (NRd) (%) (kNm) (kNm) (%)
(kN) (kN)
0 1 2 3 4=(2/3)*100 5 6 7=(5/6)*100
1 9,5 -1542,7 4962 31% 1280,8 967 132%
2 27,6 -1891,2 4962 38% 2708,9 967 280%

Comentarii:
- conform situatiei analizate, diferenta mare de temperatura, dintre temperatura
ipotetica de montaj si temperatura conductei goale T=85˚C determina alungirea
semnificativa a celor doua subtronsoane de conducta ( 1 si 2 – 9,5mm respectiv
27,6mm);
- in cele 2 subtronsoane de conducta se dezvolta importante eforturi axiale de
compresiune ca urmare a lipsei posibilitatii de deplasare axiala;
- momentele incovoietoare din portiunile verticale de conducta si din capetele
tronsoanelor orizontale depasesc, cu mult, capacitatea portanta;
- in situatia reala, datorita existentei celor doi compensatori de montaj si dilatatie
prevazuti pe fiecare subtronson orizontal de conducta, deformatiile produse de
cresterea de temperatura sunt preluate in mare masura de catre compensatori iar
starea de eforturi este cu mult diminuata, sub valorile admisibile.

b) Gruparea (I.b)
Conducta este goala, T= -35˚C, si compensatori de montaj existenti
In cele doua subtronsoane de conducta se obtin urmatoarele eforturi maxime:

Tabel 4
Subtronson Deplasare Efort Efort Procent Moment Moment Procent
maxima axial axial (NEd/NRd) maxim capabil (MEd/MRd)
(mm) maxim capabil *100 (MEd) (MRd) *100
(NEd) (NRd) (%) (kNm) (kNm) (%)
(kN) (kN)
0 1 2 3 4=(2/3)*100 5 6 7=(5/6)*100
1 6,7 1102,4 4962 22% 917,4 967 94%
2 19,8 906,1 4962 18% 1938 967 200%

Comentarii:
- diferenta mare de temperatura, aparuta intre temperatura ipotetica de montaj si
temperatura conductei goale pe timpul iernii determina contractia semnificativa a
celor doua subtronsoane de conducta ( 1 si 2 – 6,7mm respectiv 19,8mm);
- compensatorii existenti nu se pot dilata datorita prezentei tirantilor iar in cele doua
subtronsoane de conducta se dezvolta eforturi axiale de intindere importante;
- momentele incovoietoare maxime de la extremitatea subtronsonului 2 depasesc,
cu mult, capacitatea portanta.

c) Gruparea (II.a) Conducta fara compensatori (situatie teoretica)


Se considera subtronsoanele de conducta ca fiind rigide, in conditiile in care
compensatorii de dilatatie nu ar exista, si:
- conducta este plina, T=+20˚C; s-a luat in calcul si presiunea apei;
In cele doua subtronsoane de conducta se obtin urmatoarele eforturi maxime:

Tabel 5
Subtronson Deplasare Efort Efort Procent Moment Moment Procent
maxima axial axial (NEd/NRd) maxim capabil (MEd/MRd)
(mm) maxim capabil *100 (MEd) (MRd) *100
(NEd) (NRd) (%) (kNm) (kNm) (%)
(kN) (kN)
0 1 2 3 4=(2/3)*100 5 6 7=(5/6)*100
1 1,4 93,9 4962 1,8% 164,7 967 17%
2 4,0 130,2 4962 2,6% 384,8 967 39%

Comentarii:
- in situatia ipotetica analizata, variatia dintre temperatura de montaj a
conductei si diferenta de temperatura intre T0C montaj si T0C apa baraj este
de 5˚C;
- starea de eforturi datorita dilatarilor termice, cumulata cea datorata
presiunii apei, determina pe cele doua tronsoane orizontale de
conducta alungiri de 1,4mm respectiv 4,0mm;
- eforturile induse in corpul conductei sunt nesemnificative, sub
capacitatea portanta;
- in situatia reala, prezenta celor doi compensatori de dilatatie determina
preluarea deformatiilor din cresterea temperaturii si implicit reducerea
eforturilor axiale si de incovoiere din conducta;

d) Gruparea (II.b)
- conducta este plina si T0C = +5˚C;
S-a luat in calcul variatia termica si presiunea.
- compensatorii existenti nu se pot dilata datorita prezentei tirantilor iar in cele doua
subtronsoane de conducta se dezvolta eforturi axiale de intindere;
- in cele doua subtronsoane de conducta se obtin urmatoarele eforturi maxime:
Tabel 6
Subtronson Deplasare Efort Efort Procent Moment Moment Procent
maxima axial axial (NEd/NRd) maxim capabil (MEd/MRd)
(mm) maxim capabil *100 (MEd) (MRd) *100
(NEd) (NRd) (%) (kNm) (kNm) (%)
(kN) (kN)
0 1 2 3 4=(2/3)*100 5 6 7=(5/6)*100
1 0,7 424,5 4962 8,2% 98,0 967 10,1%
2 2,0 401,9 4962 8,1% 227,6 967 23,5%

Comentarii:

- variatia T0C intre temperatura de montaj si temperatura apei este de +10˚C;


- cumulat cu presiunea apei, pe cele doua subtronsoane orizontale de conducta se
produce cotractia cu 0,7mm respectiv 1,9mm;
- eforturile induse in corpul conductei sunt nesemnificative, sub capacitatea portanta
a conductei.
Figura 5 - Plan tronson suprateran conducta
Figura 6 - Schema statica a tronsonului de conducta

Figura 7- Vedere spatiala model


Figura 8 - Gruparea (I.a) - Deformata conductei - dilatatie termica (valori pe diagrama in mm)

Figura 9 - Gruparea (I.a) - Deformata conductei


Figura 10 - Gruparea (I.a) - Eforturi axiale - compresiune pe portiunea orizontala a tronsonului
(valori pe diagrama in kN)
Figura 11- Gruparea (I.a)- Momente incovoietoare (valori pe diagrama in kNm)
Figura 12 - Gruparea (I.b) - Deformata conductei- contractie termica (valori pe diagrama in mm)

Figura 13 - Gruparea (I.b)- Eforturi axiale- intindere pe portiunea orizontala a tronsonului


(valori pe diagrama in kN)
Figura 14 - Gruparea (I.b)- Momente incovoietoare (valori pe diagrama in kNm)

Figura 15 - Gruparea (II.a)- Deformata conductei- dilatatie termica (valori pe diagrama in mm)
Figura 16 - Gruparea (II.a)- Eforturi axiale- compresiune pe portiunea orizontala a tronsonului
(valori pe diagrama in kN)
Figura 17- Gruparea (II.a) - Momente incovoietoare (valori pe diagrama in kNm)

Figura 18 - Gruparea (II.b)- Deformata conductei- contractie termica (valori pe diagrama in mm)
Figura 19 - Gruparea (II.b)- Eforturi axiale- intindere pe portiunea orizontala a tronsonului
(valori pe diagrama in kN)
Figura 20 - Gruparea (II.b)- Momente incovoietoare (valori pe diagrama in kNm)
f) Concluzii
Din analiza celor 4 grupari de incarcare posibile, rezulta ca variatiile de
temperatura negative conduc la aparitia unor eforturi importante in corpul conductei.
Pentru limitarea eforturilor, este necesar a fi introdusi compensatori de montaj
si dilatatie (a se vedea fig 21), care sa permita deplasarile axiale de alungire cat si de
contractie pe fiecare subtronson de conducta orizontala.
Compensatorii vor prelua eficient deplasarile provenite din variatiile de
temperatura si din presiunea apei la care este expusa conducta in exploatare, iar
limitarea eforturilor va conduce la indeplinirea criteriilor de rezistenta si stabilitate
pentru tronsonul de conducta suprateran.

Figura 21- Compensator de montaj si dilatatie


Partea a II-a. Analiza starii de eforturi si de deformatie in tronsonul de
conducta echipat cu compensatori de montaj si dilatatie

a) Calcul static

S-a realizat un model de calcul, cu schema statica corespunzatoare


introducerii a doua compensatoare de montaj si dilatatie, cate unul pe fiecare
subtronson de conducta orizontala.
Dintre toate gruparile de incarcari, cele mai defavorabile sunt urmatoarele:

1) Gruparea (II.a)

- conducta este plina si T= +20˚C; S-a luat in calcul si presiunea apei care
circula prin conducta;
Rezulta urmatoarea stare de eforturi:
Tabel 7
Subtronson Deplasare Moment Moment Procent
maxima maxim capabil (MEd/MRd)
(mm) (MEd) (MRd) *100
(kNm) (kNm) (%)

0 1 5 6 7=(5/6)*100
1 11,5 563,3 967 58,2%
2 28,6 1462,5 967 151%

2) Gruparea (II.b)

- conducta este plina si T=+5˚C; S-a luat in calcul si presiunea apei care
circula prin conducta;
Rezulta urmatoarea stare de eforturi:
Tabel 8
Subtronson Deplasare Moment Moment Procent
maxima maxim capabil (MEd/MRd)
(mm) (MEd) (MRd) *100
(kNm) (kNm) (%)

0 1 5 6 7=(5/6)*100
1 13,1 563,3 967 58,2%
2 28,4 1460,0 967 150%
Figura 22- Schema statica- varianta propusa

4.
compensatori de dilatatie- contractie

Figura 23 - Gruparea (II.a)- Deformata conductei- dilatatie termica (valori pe diagrama in mm)
Figura 24 - Gruparea (II.b)- Deformata conductei- contractie termica (valori pe diagrama in mm)

Figura 25 - Gruparea (II.a)- Momente incovoietoare (valori pe diagrama in kNm)


5.
Figura 26 - Gruparea (II.b)- Momente incovoietoare (valori pe diagrama in kNm)
b) Concluzii
Pentru limitarea starii de eforturi din corpul conductei, sunt necesare urmatoarele
mecanisme de rigidizare ale nodurilor:
- masiv de ancorare la curba aval;
- ancorarea curbelor de la extremitatile tronsonului aerian orizontal,
- compensatori de montaj si dilatatie pe fiecare subtronson orizontal.

Partea a III-a. Verificarea starii de eforturi in ansamblul final reabilitat


Corespunzator noului montaj cu echiparea conductei cu:
- compensatoare de montaj si dilatatie,
- masiv de ancoraj la curba aval,
- ancoraje la cele doua schimbari de directie aeriene de la extremitati,

s-a obtinut reducerea semnificativa a eforturilor axiale din cele doua subtronsoane de
conducta orizontale cat si a eforturilor de incovoiere din cele doua subtronsoane
verticale de legatura.

Cea mai defavorabila grupare de incarcare in aceasta situatie provine din fortele
axiale de tractiune ce apar in conducta datorita presiunilor, variatiile de temperatura
neinfluentand starea de eforturi datorita existentei compensatorilor de dilatatie-
contractie.
La capetele tronsonului de conducta se obtin urmatoarele eforturi maxime de
incovoiere:
- extremitatea stanga a tronsonului- diagrama de momente incovoietoare (valori in kNm)

Figura 27
- extremitatea dreapta a tronsonului- diagrama de momente incovoietoare (valori in
kNm)

Figura 28

Tabel 9
Subtronson Moment Moment Procent
maxim capabil (MEd/MRd)
(MEd) (MRd) *100
(kNm) (kNm) (%)

0 5 6 7=(5/6)*100
1 220,9 967 22,8%
2 520,4 967 53,8%

Comentarii:
- prin aplicarea ancorajelor cu tiranti la schimbarile de directie ale tronsonului de
conducta aeriana, s-a obtinut diminuarea semnificativa a eforturilor de incovoiere;
- astfel, momentele incovoietoare maxime au valorile de 220,9kNm respectiv
528,4kNm, valori care sunt mult sub valoarea capacitatea portanta de 967kNm;
- prin prevederea compensatorilor de dilatatie - contractie respectiv a tirantilor
schimbarile de directie, s-a obtinut rezistenta si stabilitatea tronsonului de conducta la
solicitarile la care aceasta este supusa.
- ancorajele tirantilor se vor proiecta in functie de posibilitatile de amplasare de
la fata locului a elementelor de transmitere a sarcinilor la terenul de fundare.
Posibilitati de eliminare a riscurilor in viitor
Pentru eliminare riscurilor viitoare la manevre efectuate la vana fluture din
amonte, apar rezonabile urmatoarele masuri:
• Privind stabilitatea tronsonului aerian al conductei
Reabilitarea tronsonului de conducta aerian din incinta barajului Valea Uzului
necesita urmatoarele masuri:
- un masiv de reazem la cotul aval al tronsonului de conducta;
- doua foraje si elemente de ancorare a curbelor de la extremitatile tronsonului
orizontal;
- trei compensatoare de montaj si dilatatie, Dn 800mm, PN10 bari, ∆L = 20-25 mm
(un compensator pe subtronsonul 1 si doua compensatoare pe subtronsonul 2);
- schimbarea aparatelor de reazem ale conductei pentru asigurarea rezistentei si
stabilitatii tronsonului aerian de conducta.

Intocmit: Coordonator verificator

Ing. Corol Anamaria dr. ing. Meglei Ionel Vasile

Ing. Dudau Cornel

Ing. Chetreanu Florin

S-ar putea să vă placă și