Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
( ZONA SUPRATERANA)
EXPERTIZA TEHNICA
2015
BORDEROU
A. PIESE SCRISE
Memoriu tehnic
Anexa nr. 1 - Breviar de calcul
Anexa nr. 2 - Manual tehnic vana fluture PAM
Anexa nr. 3 - Manual tehnic vana de aerisire dezaerisire PAM
Anexa nr. 4 - Fisa tehnica compensator montaj si dilatatie
B. PIESE DESENATE
1. Cadru general
2. Descrierea conductei
Din corpul barajului, pleaca o conducta din otel Dn 1500mm, echipata cu vana
de sectionare Dn 1500mm tip bulb. Aval de vana, in incinta, apa trece intr-un
distribuitor din care pleaca conducta folosintei hidroenergetice si conductele de
alimentare cu apa pentru municipiul Bacau si alti consumatori din judet.
Pentru municipiul Bacau, din distribuitor, pleaca in plan vertical o conducta
din otel Dn 600mm, apoi:
a. Subtronsonul 1 - tronson aerian, L=12.5m
De la flansa Dn 600mm a conductei de racord la distribuitor urmeaza o
reductie Dn 600/800mm, apoi un tronson vertical Dn 800mm cu L=2.0 m si o curba
la 900. La distanta de 1.70m de curba, pe conducta orizontala, sunt pozitionate
urmatoarele componente hidromecanice:
- Vana fluture Dn 800mm cu actionare manuala;
- Compensator de montaj Dn 800mm.
Aval de compensator urmeaza un tronson de conducta rectangulara in lungime
de 12.5 m pana la incidenta cu peretele descarcatorului de ape mari, nefiind sustinuta
de niciun reazem.Conducta este pozitionata la inaltimea de 1.50m de la intrados la
teren, iar vana si compensatorul se sprijina pe un bloc de beton cu dimensiuni
orizontale de 70x70cm si inaltime de 1.40m (fig.1).
Figura 1
Reazem fix
3. Obiectivele expertizei.
Prezenta expertiza si-a propus sa analizeze urmatoarele aspecte ce privesc
traseul aerian:
3.1. Analiza hidraulicii tronsonului aerian din incinta barajului,
3.2. Analiza starii de eforturi din tronsonul aerian din incinta barajului.
3.2. Analiza starii de eforturi din tronsonul aerian din incinta barajului.
tirant
compensator cu
burduf
b) Evaluarea incarcarilor
Valorile caracteristice ale incarcarilor au fost determinate in conformitate cu:
- SR EN 1991-1-1:2004 „Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Actiuni
generale, greutati specifice, greutati proprii, incarcari utile pentru cladiri”;
- SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 „Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor.
Partea 1-1: Actiuni generale. Greutati specifice, greutati proprii, incarcari utile
pentru cladiri. Anexa nationala”.
c) Grupari de incarcari
Corespunzator ipotezelor de incarcare mentionate, au fost realizate
urmatoarele grupari de incarcari:
I. Conducta goala
- Gruparea (I.a) - Vara: Greutate proprie „+” (A1- efort axial de compresiune
produs de alungirea datorata incalzirii conductei goale pe timpul verii, fata de
temperatura de montaj);
- Gruparea (I.b) - Iarna: Greutate proprie „+” (A2 - efort axial de intindere
produs de contractia datorata racirii conductei goale pe timpul iernii, fata de
temperatura de montaj);
II. Conducta plina
- Gruparea (II.a) - Vara: Greutatea proprie +Greutatea apei + Efortul axial de
compresiune produs de alungirea datorata incalzirii conductei pline pe timpul
verii, fata de temperatura de montaj) +Forta axiala data de presiunea apei din
conducta;
- Gruparea (II.b) - Iarna: Greutatea proprie + Greutatea apei +Efortul axial de
intindere produs de contractia datorata racirii conductei pline pe timpul iernii,
fata de temperatura de montaj + Forta axiala data de presiunea apei din
conducta .
Comentarii:
- conform situatiei analizate, diferenta mare de temperatura, dintre temperatura
ipotetica de montaj si temperatura conductei goale T=85˚C determina alungirea
semnificativa a celor doua subtronsoane de conducta ( 1 si 2 – 9,5mm respectiv
27,6mm);
- in cele 2 subtronsoane de conducta se dezvolta importante eforturi axiale de
compresiune ca urmare a lipsei posibilitatii de deplasare axiala;
- momentele incovoietoare din portiunile verticale de conducta si din capetele
tronsoanelor orizontale depasesc, cu mult, capacitatea portanta;
- in situatia reala, datorita existentei celor doi compensatori de montaj si dilatatie
prevazuti pe fiecare subtronson orizontal de conducta, deformatiile produse de
cresterea de temperatura sunt preluate in mare masura de catre compensatori iar
starea de eforturi este cu mult diminuata, sub valorile admisibile.
b) Gruparea (I.b)
Conducta este goala, T= -35˚C, si compensatori de montaj existenti
In cele doua subtronsoane de conducta se obtin urmatoarele eforturi maxime:
Tabel 4
Subtronson Deplasare Efort Efort Procent Moment Moment Procent
maxima axial axial (NEd/NRd) maxim capabil (MEd/MRd)
(mm) maxim capabil *100 (MEd) (MRd) *100
(NEd) (NRd) (%) (kNm) (kNm) (%)
(kN) (kN)
0 1 2 3 4=(2/3)*100 5 6 7=(5/6)*100
1 6,7 1102,4 4962 22% 917,4 967 94%
2 19,8 906,1 4962 18% 1938 967 200%
Comentarii:
- diferenta mare de temperatura, aparuta intre temperatura ipotetica de montaj si
temperatura conductei goale pe timpul iernii determina contractia semnificativa a
celor doua subtronsoane de conducta ( 1 si 2 – 6,7mm respectiv 19,8mm);
- compensatorii existenti nu se pot dilata datorita prezentei tirantilor iar in cele doua
subtronsoane de conducta se dezvolta eforturi axiale de intindere importante;
- momentele incovoietoare maxime de la extremitatea subtronsonului 2 depasesc,
cu mult, capacitatea portanta.
Tabel 5
Subtronson Deplasare Efort Efort Procent Moment Moment Procent
maxima axial axial (NEd/NRd) maxim capabil (MEd/MRd)
(mm) maxim capabil *100 (MEd) (MRd) *100
(NEd) (NRd) (%) (kNm) (kNm) (%)
(kN) (kN)
0 1 2 3 4=(2/3)*100 5 6 7=(5/6)*100
1 1,4 93,9 4962 1,8% 164,7 967 17%
2 4,0 130,2 4962 2,6% 384,8 967 39%
Comentarii:
- in situatia ipotetica analizata, variatia dintre temperatura de montaj a
conductei si diferenta de temperatura intre T0C montaj si T0C apa baraj este
de 5˚C;
- starea de eforturi datorita dilatarilor termice, cumulata cea datorata
presiunii apei, determina pe cele doua tronsoane orizontale de
conducta alungiri de 1,4mm respectiv 4,0mm;
- eforturile induse in corpul conductei sunt nesemnificative, sub
capacitatea portanta;
- in situatia reala, prezenta celor doi compensatori de dilatatie determina
preluarea deformatiilor din cresterea temperaturii si implicit reducerea
eforturilor axiale si de incovoiere din conducta;
d) Gruparea (II.b)
- conducta este plina si T0C = +5˚C;
S-a luat in calcul variatia termica si presiunea.
- compensatorii existenti nu se pot dilata datorita prezentei tirantilor iar in cele doua
subtronsoane de conducta se dezvolta eforturi axiale de intindere;
- in cele doua subtronsoane de conducta se obtin urmatoarele eforturi maxime:
Tabel 6
Subtronson Deplasare Efort Efort Procent Moment Moment Procent
maxima axial axial (NEd/NRd) maxim capabil (MEd/MRd)
(mm) maxim capabil *100 (MEd) (MRd) *100
(NEd) (NRd) (%) (kNm) (kNm) (%)
(kN) (kN)
0 1 2 3 4=(2/3)*100 5 6 7=(5/6)*100
1 0,7 424,5 4962 8,2% 98,0 967 10,1%
2 2,0 401,9 4962 8,1% 227,6 967 23,5%
Comentarii:
Figura 15 - Gruparea (II.a)- Deformata conductei- dilatatie termica (valori pe diagrama in mm)
Figura 16 - Gruparea (II.a)- Eforturi axiale- compresiune pe portiunea orizontala a tronsonului
(valori pe diagrama in kN)
Figura 17- Gruparea (II.a) - Momente incovoietoare (valori pe diagrama in kNm)
Figura 18 - Gruparea (II.b)- Deformata conductei- contractie termica (valori pe diagrama in mm)
Figura 19 - Gruparea (II.b)- Eforturi axiale- intindere pe portiunea orizontala a tronsonului
(valori pe diagrama in kN)
Figura 20 - Gruparea (II.b)- Momente incovoietoare (valori pe diagrama in kNm)
f) Concluzii
Din analiza celor 4 grupari de incarcare posibile, rezulta ca variatiile de
temperatura negative conduc la aparitia unor eforturi importante in corpul conductei.
Pentru limitarea eforturilor, este necesar a fi introdusi compensatori de montaj
si dilatatie (a se vedea fig 21), care sa permita deplasarile axiale de alungire cat si de
contractie pe fiecare subtronson de conducta orizontala.
Compensatorii vor prelua eficient deplasarile provenite din variatiile de
temperatura si din presiunea apei la care este expusa conducta in exploatare, iar
limitarea eforturilor va conduce la indeplinirea criteriilor de rezistenta si stabilitate
pentru tronsonul de conducta suprateran.
a) Calcul static
1) Gruparea (II.a)
- conducta este plina si T= +20˚C; S-a luat in calcul si presiunea apei care
circula prin conducta;
Rezulta urmatoarea stare de eforturi:
Tabel 7
Subtronson Deplasare Moment Moment Procent
maxima maxim capabil (MEd/MRd)
(mm) (MEd) (MRd) *100
(kNm) (kNm) (%)
0 1 5 6 7=(5/6)*100
1 11,5 563,3 967 58,2%
2 28,6 1462,5 967 151%
2) Gruparea (II.b)
- conducta este plina si T=+5˚C; S-a luat in calcul si presiunea apei care
circula prin conducta;
Rezulta urmatoarea stare de eforturi:
Tabel 8
Subtronson Deplasare Moment Moment Procent
maxima maxim capabil (MEd/MRd)
(mm) (MEd) (MRd) *100
(kNm) (kNm) (%)
0 1 5 6 7=(5/6)*100
1 13,1 563,3 967 58,2%
2 28,4 1460,0 967 150%
Figura 22- Schema statica- varianta propusa
4.
compensatori de dilatatie- contractie
Figura 23 - Gruparea (II.a)- Deformata conductei- dilatatie termica (valori pe diagrama in mm)
Figura 24 - Gruparea (II.b)- Deformata conductei- contractie termica (valori pe diagrama in mm)
s-a obtinut reducerea semnificativa a eforturilor axiale din cele doua subtronsoane de
conducta orizontale cat si a eforturilor de incovoiere din cele doua subtronsoane
verticale de legatura.
Cea mai defavorabila grupare de incarcare in aceasta situatie provine din fortele
axiale de tractiune ce apar in conducta datorita presiunilor, variatiile de temperatura
neinfluentand starea de eforturi datorita existentei compensatorilor de dilatatie-
contractie.
La capetele tronsonului de conducta se obtin urmatoarele eforturi maxime de
incovoiere:
- extremitatea stanga a tronsonului- diagrama de momente incovoietoare (valori in kNm)
Figura 27
- extremitatea dreapta a tronsonului- diagrama de momente incovoietoare (valori in
kNm)
Figura 28
Tabel 9
Subtronson Moment Moment Procent
maxim capabil (MEd/MRd)
(MEd) (MRd) *100
(kNm) (kNm) (%)
0 5 6 7=(5/6)*100
1 220,9 967 22,8%
2 520,4 967 53,8%
Comentarii:
- prin aplicarea ancorajelor cu tiranti la schimbarile de directie ale tronsonului de
conducta aeriana, s-a obtinut diminuarea semnificativa a eforturilor de incovoiere;
- astfel, momentele incovoietoare maxime au valorile de 220,9kNm respectiv
528,4kNm, valori care sunt mult sub valoarea capacitatea portanta de 967kNm;
- prin prevederea compensatorilor de dilatatie - contractie respectiv a tirantilor
schimbarile de directie, s-a obtinut rezistenta si stabilitatea tronsonului de conducta la
solicitarile la care aceasta este supusa.
- ancorajele tirantilor se vor proiecta in functie de posibilitatile de amplasare de
la fata locului a elementelor de transmitere a sarcinilor la terenul de fundare.
Posibilitati de eliminare a riscurilor in viitor
Pentru eliminare riscurilor viitoare la manevre efectuate la vana fluture din
amonte, apar rezonabile urmatoarele masuri:
• Privind stabilitatea tronsonului aerian al conductei
Reabilitarea tronsonului de conducta aerian din incinta barajului Valea Uzului
necesita urmatoarele masuri:
- un masiv de reazem la cotul aval al tronsonului de conducta;
- doua foraje si elemente de ancorare a curbelor de la extremitatile tronsonului
orizontal;
- trei compensatoare de montaj si dilatatie, Dn 800mm, PN10 bari, ∆L = 20-25 mm
(un compensator pe subtronsonul 1 si doua compensatoare pe subtronsonul 2);
- schimbarea aparatelor de reazem ale conductei pentru asigurarea rezistentei si
stabilitatii tronsonului aerian de conducta.