Sunteți pe pagina 1din 5

Deschide meniul principal







Căutare

Bacterie
 Limbă
 Download PDF
 Urmărește
 Modificare
Bacteriile sunt microorganisme procariote și
alcătuiesc domeniul Bacteria (sinonim Eubacteria). Prezintă de cele mai
multe ori o lungime de câțiva micrometri, dar sunt foarte diverse din punct
de vedere morfologic, regăsindu-se sub formă sferică, alungită sau spiralată
(elicoidală). Bacteriile au fost printre primele forme de viață care au apărut
pe Pământ și sunt prezente în majoritatea habitatelor existente. Se regăsesc
în sol, apă, izvoare termale, deșeuri radioactive,[4] chiar și la adâncimi mari
din scoarța terestră. Bacteriile trăiesc în relații de simbioză sau sunt
uneori paraziți ai plantelor și animalelor. Majoritatea acestora nu au fost
caracterizate, iar aproximativ doar jumătate dintre încrengăturile bacteriene
cuprind specii care pot fi crescute în laborator.[5] Știința care se ocupă cu
studiul bacteriilor se numește bacteriologie și este o ramură a microbiologiei.
Bacterii
Fosilă: Arhaic sau mai
devreme – prezent 
Had'n

Archean

Proterozoic

Pha.
Imagine prin microscopie electronică cu
scanare a unor bacili de Escherichia coli,
prelevați din cultură pură

Clasificare științifică

Domeni Bacteria
u: Ehrenberg 1828
Woese, Kandler & Wheeli
s 1990[1]
Ruggiero et al. 2015[2]

Încrengături

 Acidobacteria
 Actinobacteria
 Aquificae
 Armatimonadetes
 Bacteroidetes
 Caldiserica
 Chlamydiae
 Chlorobi
 Chloroflexi
 Chrysiogenetes
 Coprothermobacterota
 Cyanobacteria
 Deferribacteres
 Deinococcus-Thermus
 Dictyoglomi
 Elusimicrobia
 Fibrobacteres
 Firmicutes
 Fusobacteria
 Gemmatimonadetes
 Lentisphaerae
 Nitrospirae
 Planctomycetes
 Proteobacteria
 Spirochaetes
 Synergistetes
 Tenericutes
 Thermodesulfobacteria
 Thermotogae
 Verrucomicrobia

Sinonime

Eubacteria Woese & Fox,


1977[3]

Modifică text 

Într-un gram de sol se regăsesc aproximativ 40 milioane de celule


bacteriene, iar într-un mililitru de apă dulce se regăsesc aproximativ 1 milion
de celule bacteriene. Un calcul ar indica faptul că pe Pământ există circa
5×1030 bacterii,[6] așadar acestea alcătuiesc o biomasă cu mult mai mare
decât cea corespunzătoare plantelor și animalelor la un loc.[7] Bacteriile sunt
organisme vitale în multe cicluri ecologice, având rolul de circulare al
nutrienților, precum este cazul fixării azotului din atmosfera terestră. Un alt
exemplu este descompunerea cadavrelor, bacteriile fiind responsabile de
etapele de putrefacție ale acestui proces.[8]
În ecosistemele care au ca habitat izvoarele hidrotermale sau izvoarele reci,
bacteriile extremofile joacă un rol esențial în aducerea aportului
de nutrienți necesari pentru viață, prin transformarea unor compuși
precum hidrogenul sulfurat și metanul în energie. În octombrie 2012, datele
adunate de către cercetători au sugerat faptul că bacteriile prosperă
în Groapa Marianelor, care este cel mai adânc punct de pe suprafața
Pământului, fiind aflat la o adâncime de 11 kilometri.[9][10] Alți cercetători au
dedus prin studii similare faptul că bacteriile se dezvoltă chiar și în interiorul
rocilor la o adâncime de 580 de metri sub fundul oceanic cu o adâncime de
2,6 kilometri, din apropiarea coastei nord-vestice a Statelor Unite. [9]
[11] Conform unuia dintre savanți, „Microbii pot fi întâlniți oriunde – sunt
organisme extrem de adaptabile la orice condiții, și pot supraviețui oriunde
se află.”[9][12]
Nu de mult a fost demontat mitul conform căruia numărul de celule
bacteriene din corpul uman îl depășește pe al celulelor umane în raport de
10:1. Aproximativ 39 de bilioane (39·1012 sau 3,9·1013) de celule bacteriene se
află în microflora normală a unei persoane de referință de gen masculin, ce
cântărește 70 kg și are o înălțime de 170 cm, numărul total de celule umane
fiind de 30 de bilioane (30·1012). Așadar, deși numărul de bacterii este mai
mare, acesta este doar cu 30% mai mare, nu cu 900%.[13]
Cel mai mare număr de bacterii se regăsește în flora intestinală și de
asemenea un mare procent este reprezentat și de microflora pielii.[14] Vasta
majoritate de specii bacteriene care trăiesc în corpul uman sunt considerate
ca fiind inofensive, datorită mecanismelor de apărare specifice organismului,
precum este sistemul imunitar. Există și bacterii care sunt chiar benefice, în
special cele ce aparțin florei intestinale. În ciuda acestui fapt, unele specii
sunt patogene și, odată pătrunse în organism, produc diverse boli
infecțioase, printre care se numără holera, sifilisul, antraxul, lepra și ciuma
bubonică. Cele mai comune patologii infecțioase bacteriene fatale sunt
infecțiile respiratorii, tuberculoza fiind cauza de deces a aproximativ 2
milioane de persoane în fiecare an, cu precădere în Africa Subsahariană.[15]
În țările dezvoltate, antibioticele sunt utilizate în tratamentul infecțiilor
bacteriene, dar au aplicații și în domeniul agriculturii, ceea ce a dus la
apariția unei probleme serioase, și anume fenomenul de rezistență la
antibiotice.[16] Bacteriile sunt extrem de folositoare în industrie, în epurarea
apelor, în obținerea de produse lactate fermentate
(precum brânza și iaurtul), în recuperarea aurului, paladiului, cuprului și a
altor metale în industria minieră,[17] în biotehnologie și în procesul de
fabricație al unor antibiotice și al altor compuși chimici.[18]
Deși erau considerate ca făcând parte din regnul Plantae, alcătuind
clasa Schizomycetes, în prezent se consideră că bacteriile sunt
organisme procariote. Spre deosebire de celulele eucariote, care sunt
specifice organismelor vegetale și animale, bacteriile nu prezintă nucleu
celular și rareori prezintă organite celulare delimitate de membrană. Chiar
dacă în mod tradițional se considera că termenul de bacterie făcea referire la
toate procariotele, a fost dezvoltată o nouă clasificare științifică, după
descoperirea în anii 1990 a faptului că procariotele reunesc două grupuri
distincte de organisme care au evoluat de la un strămoș comun. Cele
două domenii au primit denumirile de Bacteria și Archaea.[1]
Istoria bacteriologiei
Origine și evoluție
Morfologie bacteriană
Structură celulară
Metabolism
Creștere și reproducere
Comportament
Genetică
Clasificare și identificare
Filogenie
Interacțiuni cu alte organisme
Importanță tehnologică și industrială
Galerie
Note
Bibliografie
Vezi și
Legături externe
Ultima modificare efectuată acum 5 luni de către Tgeorgescu.

Conținutul este disponibil sub CC BY-SA 3.0, exceptând cazurile în care se specifică
altfel.

 Confidențialitate
 Desktop