ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU AFECŢIUNI REUMATISMALE

Bolile reumatice sunt vechi ele afectând oasele şi articulaţiile. Aceste boli constituie una din cauzele suferinţelor
fizice . Ele implică probleme ale individului, familiei şi comunităţii.
Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienţilor cu aceste suferinţe prezintă particularităţi în raport cu cauza şi evoluţia
acestor îmbolnăviri:
Boli reumatismale inflamatorii
-cu evoluţie acută RAA (reumatism articular acut)
-cu evoluţie cronică PR, SA (poliartrită reumatoidă, spondilită anchilozantă)
Boli reumatismale degenerative - artroze - gonartroză, coxartroză, spondiloză
Boli reumatismale abarticulare PSH (periartrită scapulohumerală), nevralgie sciatică, nevralgie cervico-
brahială
Boli reumatismale metabolice - guta
Asistenta medicală din dispensare medicale teritoriale, din întreprinderi şi instituţii, şcoli, prin activitatea sa,
contribuie la prevenirea formelor inflamatorii şi a formelor: cronice degenerative de reumatism, cât şi la apariţia unor
complicaţii grave, cu modificări scheletice invalidante.
Masuri de profilaxie primara

Pentru profilaxia reumatismului articular acut:

- efectuarea de controale în unităţile de îngrijire a copiilor (creşe,leagăne, grădiniţe), pentru depistarea purtătorilor sănătoşi
de
streptococ beta hemolitic prin examenul bacteriologic al exsudatului faringian
- depistarea purtătorilor de infecţii streptococice acute şi tratarea lor corectă
Pentru prevenirea artrozelor:
- educarea populaţiei pentru o alimentaţie echilibrată, care să determine păstrarea greutăţii corporale ideale şi să prevină
tulburările metabolice;
- evitarea factorilor traumatici şi a celor mecanici – posturi vicioase, suprasolicitări fizice.
Acordarea unei atenţii deosebite tuturor persoanelor cu dureri lombare
Măsuri de profilaxie secundară

Educarea persoanelor cu diferite forme de reumatism pentru:

-prezentarea la controale periodice clinice şi de laborator (de exemplu, în RAA examenul ASLO)
- evitarea factorilor climatici (frig, umezeală) care favorizează „apariţia puseelor acute ale bolilor degenerative
reumatismale
-tratarea corectă a bolilor metabolice şi endocrine
-evitarea ortostatismului prelungit şi a eforturilor fizice mari
-continuarea tratamentului prescris, medicamentos şi fizioterapie de recuperare
Măsuri de profilaxie terţiară

Se adresează persoanelor care prezintă infirmităţi, sechele invalidante:

-învăţarea pacientului cu coxartroză să folosească bastonul pentru sprijin
-pregătirea pacientului pentru intervenţie chirurgicală ortopedică corectivă (protezare de şold, genunchi)
-recomandarea de noi profesiuni pacienţilor cu poliartrită reumatoidă, spondilită anchilozantă, pentru integrarea lor socială

EVALUAREA MORFO-EUNCŢIONALA A APARATULUI LOCOMOTOR

Examene de laborator
Examenul sângelui:
-VSH - în toate bolile reumatice
-ASLO - în reumatismul articular acut
-proteinemie
-proteina C reactivă
-fibrinogen
-analiza factorului reumatoid (reacţia latex şi reacţia Waller-Rose) în artritele reumatoide
-celule lupice
Examenul exsudatului faringian: pentru evidenţierea streptococului beta hemolitic
Examenul lichidului sinovial: macroscopic, morfologic şi bacteriologic
Examenul radiologie osteoarticular
- poate evidenţia procesul de osteoporoză (rarefierea osului), de osteoscleroză (condensare osoasă); osteofitozâ (prezenţa
osteofitelor) şi pensarea discului intervertebral
Examenul endoscopic (artroscopie
- vizualizează suprafeţele articulare, cartilagiul hialin, membranele şi vasele sinoviale, cu scopul decelării sinovitelor
reumatismale sau de altă natură (mecanice, hipertrofice)
Examenul mobilităţii articulare
- evidenţiază mobilitatea activă articulară şi, separat, pe cea pasivă; examinarea se fac cu goniometrul, lucrându-se cu
blândeţe, pentru a evita rezistenţa musculară
Alte examinări:
explorări funcţionale ale inimii:
- electrocardiogramă şi fonocardiogramă
-examene stomatologice
1
-examene otorinolaringologice

MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ (SEMNE SI SIMPTOME POSIBILE)

1. Durerea articulară
localizare:
-osoasă sau articulară
-la articulaţii mici sau mari, persistând la o singură articulaţie sau migrând de la o articulaţie la alta
condiţii de apariţie:
-la începutul mişcării, dimineaţa la sculare
-permanent
-poate fi precedată de un episod inflamator amigdalian
-poate apărea după o masă abundentă, consum excesiv de alcool în accesul de gută, diferenţiind-o de durerea din puseul
reumatismal
condiţii de accentuare: mişcarea, frigul
condiţii de ameliorare: repausul, căldura
2. Redoarea articulară
- reprezintă înţepenirea, reducerea mobilităţii articulare
-instalare - dimineaţa
-localizare:
-în poliartrita reumatoidă, la nivelul articulaţiilor mici de la mâini şi picioare
-în spondilita anchilozantă, în regiunea lombară şi apoi, dorsală
3. Impotenţă funcţională articulară sau musculară
-condiţii de apariţie - inflamaţie articulară sau musculară, anchiloză articulară
-localizare
-centurile membrelor, coloana vertebrală (spondilita anchilozantă)
-segmentele distale (poliatrtira reumatoidă)
- afectează activitatea profesională şi autoservirea
4. Tumefacţia articulară
- este un semn obiectiv ; caracteristici:
-articulaţie roşie, caldă, mărită de volum (RAA)
-tumefacţie fluctuentă (hidrartroză)
5. Deformare articulară
-cauzată de prezenţa osteofitelor, exostozelor osoase
-apare în poliartrita reumatoidă la mâini şi picioare
6. Atrofia musculară
-se întâlneşte în poliartrita reumatoidă, este dureroasă, începe la muşchii interosoşi ai mâinilor
7. Modificarea mobilităţii articulare limitarea mobilităţii, -mobilitate excesivă

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU REUMATISM ARTICULAR ACUT (RAA)

Reumatismul articular acut se manifestă prin inflamaţia succesivă a mai multor articulaţii mari. Atingerea articulară
se vindecă fără sechele. Atinge frecvent cordul, lăsând urme grave. Criterii majore de diagnostic: poliartrita, cardita,
coreea, eritem marginat, noduli subcutanaţi.Boala afectează copiii şi adolescenţii, infecţia urmând unei angine
streptococice.
1. Culegerea datelor

Circumstanţe de apariţie:
- vârsta pacientului - copilul şi adultul tânăr prezintă receptivitate pentru infecţia streptococică
- condiţiile insalubre de locuit, frigul, umezeala favorizează apariţia anginelor streptococice
- prezenta anginelor streptococice în antecedentele personale ale pacientului recente (2-4 săptămâni) precede instalarea
durerilor articulare
MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ (semne şi simptome posibile): febră, transpiraţii, astenie, durere şi tumefacţie
articulară fugace, ce cuprinde mai multe articulaţii mari, cu căldură şi congestie locală, anorexie
-hipertermie
-durere articulară cu caracter migrator
-intoleranţă la activitatea fizică
-dificultate de mers şi mobilizare
-deficit în a-şi acorda îngrijiri igienice
-risc de complicaţii: cardită reumatismală, coree, deshidratare
2. Obiective de ingrijire
-pacientul să prezinte temperatura corpului în limite fiziologice
-să se obţină o stare de bine, prin dispariţia durerilor articulare
-să se prevină complicaţiile
Intervenţii ale as. medical.
Asistenta:
-asigură repausul la pat, până la dispariţia durerilor articulare şi, în continuare, 2-3 săptămâni, cu reluarea treptată a
mersului
-foloseşte perne pentru suportul articulaţiilor dureroase
-asigură igiena corporală şi a lenjeriei pacientului
2
-participă la investigaţiile clinice şi de laborator prin:
-recoltarea sângelui pentru determinarea VSH-ului, fibrinogenului, ASLO, proteinogramei, proteinei C reactive
-recoltarea exsudatului faringian
-efectuarea EKG, FKG
-administrează tratamentul:
-antistreptococic (penicilina G), efectuând testarea sensibilităţii la antibiotic), respectând doza şi ritmul de administrare
-antiinflamator cu aspirină, în formele uşoare, şi cortizon în doze descrescătoare până la normalizarea VSH-ului (va sesiza
efectele secundare ale corticoterapiei - dureri epigastrice, edeme, hipertensiune arterială, insomnie)
-asigură alimentaţia pacientului:
-dietă de cruţare în perioada febrilă (regim hidrozaharat, apoi, lacto-făinos, care se va îmbogăţi treptat)
-dieta va asigura necesarul de lichide pentru a preveni deshidratarea
-dietă desodată pe toată perioada tratamentului cu cortizon
-supraveghează zilnic semnele vitale: puls, tensiune arterială, temperatură, notarea greutăţii corporale
-educă pacientul şi antrenează familia privind:
-prevenirea reinfectărilor streptococice - continuarea tratamentului prescris cu moldamin, în dozele şi la intervalele stabilite
de medic
-prezentarea la controale periodice, clinice şi biologice, prin policlinica teritorială
-asanarea focarelor de infecţie amigdaliană şi dentară (sub protecţie de antibiotice)
-internarea după caz a copiilor foşti bolnavi, în sanatorii cu personal calificat pentru dispensarizarea lor

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU POLIARTRITA REUMATOIDĂ( PR)

Boala afectează articulaţiile mici ale mâinilor şi picioarelor în mod simetric, fiind un reumatism inflamator cu
evoluţie cronică.
1. Culegerea datelor
Circumstanţe de apariţie:
-persoanele de sex feminin în perioada de menopauză
-apariţia şi evoluţia sunt insidioase, manifestându-se prin tumefacţii articulare şi redoare matinală, ceea ce constituie
stadiul unu al bolii
-stadiile 3-4 se apreciază după gradul de deformare şi anchiloză articulară, atrofie musculară şi reducerea capacităţii
funcţionale

MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ (Semne şi simptome posibile):

-tumefacţie articulară
- limitarea progresivă a mobilităţii articulare
- durere articulară (la început, metacarpofalangiană, interfalangiană, metatarsofalangiană şi apoi la nivelul genunchilor,
umerilor, coatelor şi articulaţiilor coxofemurale)
- slăbiciune şi atrofie musculară
- astenie generalizată
- scădere ponderală
- capacitate funcţională redusă şi infirmitate importantă (stadiul 4)
2. Probleme ale pacientului:
-durere articulară
-limitare progresivă a mobilităţii
-intoleranţă la efort fizic
-scădere în greutate
-risc de pierdere treptată a capacităţii de muncă, de autoservire şi autoîngrijire
-risc de pierdere a stimei de sine
-alterarea dinamicii familiale
3. Obiectivele de ingrijire:-vizează:
- diminuarea durerilor articulare
- prevenirea deformărilor articulare şi osoase
-menţinerea unui maxim de independenţă în autoservirea pacientului
-sprijinirea psihică a pacientului, pentru a se adapta la reducerea capacităţii sale funcţionale
Asistenta aplică intervenţiile în funcţie de faza evolutivă a bolii: faza de odihnă, de mobilizare, de reabilitare.
Interventii în faza de repaus
-asigură repausul total sau relativ la pat, în funcţie de afectarea articulaţiilor portante; pentru aceasta:
patul trebuie să fie dotat cu materiale auxiliare necesare confortului fizic (aşternuturi uşoare, cort pentru aşezarea cear-
ceafului şi a păturii)
-poziţia pacientului (în stadiul 4 al bolii, se schimbă de către două-trei persoane, pentru a preveni escalele de decubit, la 2
ore)
-ajută pacientul dependent pentru satisfacerea nevoii de a elimina, a fi curat, a se îmbrăca şi dezbrăca
-asigură alimentaţia, adaptând-o problemelor pe care le prezintă pacientul:
regim hipercaloric, dacă a scăzut în greutate
regim hipocaloric, dacă pacientul este obez
regim hiposodat în perioada tratamentului cu antiinflamatoare
-pacientul este ajutat să mănânce la pat, pe măsuţă specială şi cu veselă adaptată, dacă este imobilizat la pat
-susţine pacientul din punct de vedere psihic, pentru a preveni stările depresive şi anxietatea, cauzate de conştientizarea

3
invalidităţii sale
-recoltează sânge pentru determinarea VSH-ului, proteinei C reactive, reacţiei Waller-Rose
-administrează tratamentul prescris:
antialgic - monitorizând efectul analgeticelor
antiinflamator - AINS (indometacin, fenilbutazonă), luând măsuri de protecţie gastrică
corticoterapie
tratament cu săruri de aur, sesizând efectele secundare (alergii, tulburări gastrointestinale)
-supraveghează, zilnic, temperatura, pulsul, tensiunea arterială
în faza de mobilizare
-kinetoterapeutul stabileşte programul de recuperare:
la început, exerciţii generale pentru restabilirea tonusului muscular general
treptat, se introduc exerciţii specifice pentru anumite grupe musculare şi pentru recuperarea mobilităţii articulare
în faza de reabilitare
-încurajează pacientul să facă mişcări care să-i asigure independenţa:
să se îmbrace, să mănânce singur, să se deplaseze la sala de mese
îi recomandă activităţi precum cusutul, împletitul, care antrenează articulaţiile mici ale mâinii
-recomandă noi profesii, cum ar fi cartonar, legător de cărţi
-în legătură cu familia, pentru a fi suportul psihic al pacientului şi a-l ajuta în cazul apariţiei infirmităţii
-în legătură cu serviciile de asistenţă socială, atunci când evoluţia bolii determină stare de dependenţă totală, în vederea
internării pacientului într-o instituţie de ocrotire socială
-pregăteşte psihic şi fizic pacientul pentru intervenţie chirurgicală ortopedică recomandată pentru corectarea deformărilor
şi a contracturilor în cazul poziţiilor vicioase, sau înlocuirea elementelor articulare distruse (proteze articulare)
O protezare a genunchiului (de asemenea, numita artroplastie de genunchi) inseamna de fapt o inlocuire a portiunilor
distale ale femurului si tibiei.
Exista patru etape de baza la o procedura de inlocuire a genunchiului.
• Pregatirea osului. Suprafetele cartilaginoase deteriorate de la capetele femurului si tibiei sunt eliminate,
impreuna cu o cantitate mica de os subiacent.
• Pozitionarea implantului de metal. Cartilajul indepartat si oasele sunt inlocuite cu componente metalice care
recreeaza suprafata articulara. Aceste componente metalice pot fi cimentate sau necimentate.
• Refacerea rotulei. Partea articulara a rotulei ,se taie si se reface cu un buton de plastic,dar acest lucru nu este
necesar intotdeauna
• Introducerea unui distantier. Se introduce un distantier din plastic medical de calitate intre componentele
metalice pentru a crea o suprafata lina.

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU SPONDILITA ANCHILOZANTĂ (ANCHILOPOIETICĂ) (SA)

Spondilita anchilozantă este o suferinţă cronică, adesea progresivă, caracterizată prin artrită sacroiliacă şi inflamaţie
a structurilor vertebrale şi a articulaţiilor centurilor care duce la anchiloză. Afectează bărbaţii tineri.
Culegerea datelor

Condiţii de apariţie
-persoane cu ortostatism prelungit
-frecvent, apare la bărbaţii tineri
-debutul şi evoluţia sunt insidioase
Manifestări de dependenţă (Semne şi simptome posibile):
-durere lombară cu iradiere în membrele inferioare, mai accentuată dimineaţa: uneori, rahialgie care se accentuează
nocturn
-dureri coxofemurale sau scapulohumerale (în 20-40% din cazuri)
-postură caracteristică „de schior" (bolnavul flectează genunchii, pentru a-şi menţine ortostatismul)
-poziţie în scândură (coloană vertebrală rectilinie)
-dureri toracice cu senzaţie de constricţie toracică
-reducerea capacităţii funcţionale prin anchiloză
Problemele pacientului :
-dureri: - lombare, care se accentuează nocturn
-coxofemurale sau scapulohumerale
-mobilitate redusă, mergând până la posturi caracteristice
-reducerea capacităţii ventilatorii pulmonare, cauzată de anchiloza articulaţiilor costo-vertebrale
-risc de pierdere treptată a capacităţii funcţionale
-risc de complicaţii: oculare, cardiace, neurologice şi infecţii intercurente
-incapacitate de autoîngrijire (în stadiile avansate)
Obiectivele de ingrijire vizează:
-diminuarea durerilor lombare şi articulare
-prevenirea deformărilor şi anchilozei coloanei vertebrale
-menţinerea unui maxim de independenţă în capacitatea funcţională a pacientului
-reintegrarea pacientului într-o activitate utilă
Interventii ale as. medical:Asistenta asigură îngrijirea pacientului în spital şi prin activitatea de dispensarizare, la
domiciliu.
4
-asigură repausul pacientului pe un pat tare şi neted (scândură sub saltea) în poziţie decubit dorsal sau ventral, fără pernă
sub cap; repausul este necesar în perioadele acute, dureroase, fără exagerare; repausul la pat se alternează cu repaus în
poziţie şezând pe un scaun dur cu spătarul înalt
-supraveghează pulsul, tensiunea arterială, temperatura, sesizând apariţia unor modificări ale acestora, determinate de
complicaţii cardiace sau infecţii intercurente
-administrează tratamentul antialgic şi antiinflamator (AINS) prescris sau corticoizi, luând aceleaşi măsuri ca şi în
poliartrita reumatoidă
-asigură alimentaţia pacientului în funcţie de nevoile cantitative şi calitative ale organismului
-învaţă pacientul să execute exerciţii posturale şi respiratorii:
-3-4 cure pe zi de repaus de 5-10 minute, în decubit dorsal
-de câteva ori pe zi, ortostatism cu spatele la perete (ceafa, umerii şi călcâiele în contact cu peretele)
-mers cu capul ridicat şi retropulsia umerilor
-exerciţii respiratorii, dimineaţa şi seara
-kinetoterapeutul învaţă pacientul să efectueze exerciţii de gimnastică pentru întărirea centurilor şi creşterea amplitudinii
articulare
-asistenta educă pacientul să continue singur la domiciliu aceste exerciţii
-recomandă pacientului să practice sporturi ca: înot, baschet, volei, tenis, sporturi care presupun mişcări şi poziţii
convenabile coloanei vertebrale
-recomandă reîncadrarea pacientului care depune eforturi fizice mari în activităţi cu efort redus
-pregăteşte preoperator şi îngrijeşte postoperator pacientul care necesită intervenţie chirurgicală pentru corectarea poziţiei
vicioase a coloanei vertebrale şi corectarea anchilozei coxofemurale (corset gipsat, ortoplastie totală de şold)

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU REUMATISME DEGENERATIVE (ARTROZE)

Artroza, cea mai frecventă boală reumatică, este caracterizată prin uzura cartilajului articular şi hipertrofia
extremităţilor osoase. Ex.: artroza genunchiului (gonartroza), artroza umărului, artroza articulaţiei coxofemurale
(coxartroza), artroza coloanei vertebrale (spondiloza).
Culegerea datelor
Circumstanţe de apariţie:
-persoane în vârstă de peste 40-50 ani
-persoane cu traumatisme şi malformaţii congenitale (picior plat)
-persoane cu obezitate
-persoane cu tulburări endocrine, tiroidiene, ovariene, climax
-condiţii de muncă (frig, umiditate şi efort fizic mare)
-debutul lent şi evoluţia este progresivă în decurs de mai mulţi ani, cu manifestări discrete
MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ (Semne şi simptome posibile)
-durere articulară
-caracteristici - se accentuează dimineaţa, la sculare, articulaţia nu anchilozează Localizare:
-articulaţia cotului
-articulaţia umărului
-articulaţia genunchiului, accentuată la urcarea scărilor
-articulaţia coxofemurală, accentuată la mers
-articulaţiile coloanei vertebrale la diferite niveluri:
-în regiunea cervicală, durerea iradiază la nivelul gâtului; în regiunea occipitală, vertex sau în membrul superior uni- sau
bilateral
-în regiunea dorsală, durerea iradiază anterior, imitând suferinţe cardiace
-în regiunea lombară, durerea iradiază în membrul inferior
-mişcări articulare limitate
-crepitaţii articulare
-mărirea volumului articulaţiei
-cefalee, ameţeli, tulburări de vedere şi auz (în spondiloza cervicală)
Probleme ale pacientului:
-durere cauzată de solicitarea articulară, care dispare în repaus
-limitarea mobilităţii
-dificultate în îmbrăcare, dezbrăcare, încălţare
-anxietate, depresie
-cefalee, ameţeli
-modificarea schemei corporale
-pierderea stimei de sine
-risc de limitare a capacităţii de muncă şi chiar de autoservire (în coxartroză)
Obiectivele de ingrijire vizează:
-să se diminueze durerile articulare
-să se păstreze mobilitatea articulaţiilor, pacientul putându-şi satisface autonom nevoile de deplasare, de igienă, de
îmbrăcare
-să se păstreze greutatea corporală în limitele normalului, în funcţie de vârstă
-pacientul să poată exprima o stare de confort fizic şi psihic

Interventiile as.medical:Asistenta aplică intervenţiile specifice în funcţie de localizarea procesului de artroză:

-asigură repausul la pat cel puţin câte o jumătate de oră în timpul zilei pentru pacientul cu suferinţe ale coloanei vertebrale
5
şi membrelor inferioare
-învaţă pacientul ca, în timpul repausului, să evite poziţia de flexie a articulaţiei (aceasta favorizează redoarea articulară)
-ajută pacientul imobilizat la pat pentru a-şi satisface nevoia de a se alimenta, de igienă corporală
-asigură alimentaţia în funcţie de restricţiile impuse (desodatăîn tratamentul cu antiinflamatoare) şi de bolile asociate
(hipocalorică, când pacientul prezintă obezitate; hipoproteică, la pacienţii cu gută; hipoglucidică, pentru pacienţii cu diabet
zaharat)
-recoltează produsele pentru examene de laborator
-pregăteşte pacientul pentru examene radiologice
-administrează tratamentul medicamentos antialgic, prescris de medic
-participă la efectuarea injecţiei intra- şi periarticulară
-educă pacientul privind modul de viaţă, pentru a limita apariţia dependenţelor:
-evitarea mersului şi ortostatismului prelungit, a poziţiilor profesionale vicioase, ridicarea de greutăţi mari
-alternarea ortostatismului cu clinostatismul (clinostatismul prelungit accentuează osteoporoza şi redoarea articulară)
-învaţă pacientul cu coxartroză să folosească bastonul în mers (bastonul se ţine în mâna opusă, pentru a reduce greutatea
corporală pe membrul inferior afectat)
-de asemenea, îl învaţă să continue şi la domiciliu programul de gimnastică medicală recomandat de kinetoterapeut
-să urmeze curele de tratament balneofizical recomandat (termoterapie, electroterapie, băi clorurosodice)
-pregăteşte preoperator pacientul pentru intervenţii ortopedice corective (artrodeze, artroplastii, proteză totală de şold sau
genunchi

6
INGRIJIREA PACIENTULUI CU SPONDILITA ANCHILOZANTA
(ANCHILOPOIETICA, SA)

Spondilita anchilozantă este o boală cronică progresivă care afectează în

principal articulaţiile sacroiliace şi articulaţiile coloanei vertebrale, cu evoluţie spre
anchiloză vertebrală. Face parte din categoria bolilor reumatice autoimmune.
Afectează bărbaţii tineri (20 - 40 de ani)..

Culegerea datelor
Cicumstante de aparitie:
- s-au incriminat infectiile streptococice, tuberculoase, gonococice, enterice;unii
cercetători cred că microorganisme în mod normal inofensive, care se regăsesc în
intestinele tuturor persoanelor, provoacă această reacţie autoimună a sistemului
imunitar.
- este posibila si predispozitia genetica; se presupune implicarea mai multor
gene, dintre care cea mai cunoscută este HLA-B27 (Human Leucocyte Antigen
B27). 90% dintre bolnavii de spondilită anchilozantă au gena HLA-B27, dar nu toţi
care au această genă se şi îmbolnăvesc. La sfârşitul anului 2007, cercetătorii britanici
de la Wellcome Trust au reuşit să identifice două gene noi, care au un rol
semnificativ în apariţia bolii. Aceste gene sunt: ARTS1 şi IL23R.
- recent se discuta rolul fosfatazelor acide prostatice cu rol in mobilizarea
calciului osos;
- exista relatii cu traumatismele, psoriazisul, enterita regionala.
Se fac urmatoarele investigatii pentru spondilita anchilozanta:
-radiografia coloanei vertebrale si a pelvisului, pentru a se
observa modificarile osoase care apar (eroziuni osoase, fuziuni ale
vertebrelor, calcificari ale coloanei vertebrale si ale articulatiilor
sacroiliace. Radiografia coloanei lombo-dorsale releva prezenta
sindesmofitelor -punti osoase longitudinale care contureaza discurile
intervertebrale, realizand in stadiile avansate aspectul de „coloana de
bambus". Osificarea ligamentelor inter-vertebrale face sa apara
radiologie o linie mediana si doua laterale, constituind „semnul
troleibuzului". Cand sunt prezente numai osificarile laterale,
imaginea sugereaza „liniile de tramvai".
- ecografia si RMN-ul sunt luate in considerare ca mijloace de
diagnostic in stadii initiale ale bolii
-teste genetice (prin recoltare de sange) se pot face pentru a
determina daca este prezenta o gene specifica HLA-B27, asociata de
cele mai multe ori cu spondilita anchilozanta;.

Manifestări de dependenţă (semne si simptome posibile):

- durere lombară inferioară si redoare, datând de peste luni, necalmată de repaus
7
- dureri coxofemurale sau scapulohumerale (în 20-40% din cazuri)
- postură caracteristică „de schior" (bolnavul flectează genunchii, pentru a-si
mentine ortostatismul)
- pozitie în scandură (coloană vertebrală rectilinie) daca boala a fost corect tratata;
- reducerea capacitătii functionale prin anchiloză
- durere şi redoare toracică
- limitarea mişcărilor coloanei vertebrale
- limitarea expansiunii toracice
- irită
- rigiditate
- subfebrilitatea, astenia, cresterea V.S.H., usoara anemie normocroma, leucocitoza
moderata pot aparea in puseurile evolutive
- in stadiul avansat, durerea scade in intensitate. Daca boala nu a fost corect tratata,
deformarile sunt mari, realizand aspectul „in Z" sau „in pozitia de bun schior"
(cifoza, capul proiectat anterior, stergerea lordozei lombare, flexiunea in solduri si
genunchi).
- in toate stadiile descrise pot aparea manifestari oculare (irita, iridociclita), cardiace
(insuficienta aortica, insuficienta cardiaca), neurologice (prin compresiune),
amiloidoza, colita ulceroasa.

Distribuţia spondilartropatiilor - lombare, care se accentuează nocturn

- coxofemurale sau
scapulohumerale
- mobilitate redusă, mergand pană la
posturi caracteristice
- reducerea capacităţii ventilatorii
pulmonare, cauzată de anchiloza
articulatiilor costo-vertebrale

- risc de pierdere treptată a capacitaţii

functionale
- risc de complicaţii: oculare, cardiace,
neurologice si infecţii intercurente
Probleme de dependenta: - incapacitate de autoîngrijire (în
- dureri: stadiile avansate)

8
Obiective :
- sa fie diminuatea durerile lombare si articulare
- sa se mentina mobilitatea coloanei vertebrale
- sa fie prevenite deformările si anchilozele coloanei vertebrale
- sa fie menţinut unui maxim de independentă în capacitatea funcţională a pacientului
- pacientul sa se reintegreze intr-o activitate utila
- pacientul sa-si recapete increderea in sine.

Intervenţii
Asistenta asigură îngrijirea pacientului în spital si prin activitatea de cabinet medicina de
familie, la domiciliu.
- asigură repausul pacientului pe un pat tare si neted (scândură sub saltea) in poziţie decubit dorsal
sau ventral, fără pernă sub cap; repausul este necesar în perioadele acute, dureroase, fără
exagerare; repausul la pat se alternează cu repaus în poziţie sezând pe un scaun dur cu spatarul
înalt;
- recamanda mentinerea unei posturi cat mai bune a corpului si o cat mai buna expansiune a cutiei
toracice;
- supraveghează pulsul, tensiunea arterială, temperatura, sesizând apariţia unor modificări ale
acestora, determinate de complicaţii cardiace sau infecţii intercurente
- administrează tratamentul antialgic si antiinflamator (AINS) prescris sau corticoizi,
- asigură alimentaţia pacientului în funcţie de nevoile cantitative si calitative ale organismului
- învaţă pacientul să execute exerciţii posturale si respiratorii:
- 3-4 cure pe zi de repaus de 5-10 minute, în decubit dorsal
- de câteva ori pe zi, ortostatism cu spatele la perete (ceafa, umerii si călcâiele în contact cu
peretele)
- mers cu capul ridicat si retropulsia umerilor
- exerciţii respiratorii, dimineaţa si seara
- kinetoterapeutul învaţă pacientul să efectueze exerciţii de gimnastică pentru întărirea centurilor
si cresterea amplitudinii articulare
- asistenta educă pacientul să continue singur la domiciliu aceste exerciţii
- recomandă pacientului să practice sporturi ca: înot, baschet, volei, tenis, sporturi care presupun
miscări si poziţii convenabile coloanei vertebrale
- recomandă reîncadrarea pacientului care depune eforturi fizice mari în activităţi cu efort redus
pregăteste preoperator si îngrijeste postoperator pacientul care necesită intervenţie chirurgicală
pentru corectarea poziţiei vicioase a coloanei vertebrale si corectarea anchilozei coxofemurale
(corset gipsat, ortoplastie totală de sold).
- educa pacientul
- pentru a cunoaste care sunt manifestarile bolii sau complicatiile care pot sa apara; acest
lucru poate ajuta la controlarea simptomelor si mentinerea unei activitati fizice cat mai bune ;
- pentru a-si schimba stilul de viata,
- a efectua control medical periodic,
- a respecta indicatiile terapeutice:
- tratament medicamentos;
- fizioterapie pentru mentinerea unei posturi cat mai corecte a corpului si exercitii
de respiratie profunda, pentru a se mentine la normal capacitatea pulmonara; un fizioterapeut
poate sa informeze pacientul cum sa foloseasca caldura si frigul pentru un control al durerii si
rigiditatii; caldura poate sa ajute la relaxare si indepartarea durerii si frigul poate sa scada
inflamatia,
- folosirea dispozitivelor adjuvante: folosirea de tije speciale in timpul mersului, care pot
mentine o activitate fizica, reducand stresul in articulatie,
- terapii alternative , care ajuta la reducerea durerii si imbunatatirea stilului de viata.
Roentgenterapia este folosita pentru efectul sau antiinflamator. Este utila chiar in formele
incipiente de boala (suspecte), in doze antiinflamatorii de 450 - 600 r, doza totala, in sedinte la 2
zile interval, reluate dupa 3-6 luni. Se va tine seama de varsta bolnavului si se vor lua precautiile
necesare.
Tratamentul de reeducare si recuperare (kineziterapia) vizeaza corijarea cifozei, diminuarea
redoarei, ameliorarea functiei respiratorii, prevenirea si corectarea deformarilor articulare.
Exercitiile de postura sunt obligatorii, inca din faza de debut. Somnul de noapte trebuie sa fie
de minimum 10 ore, in decubit dorsal strict, fara perna, pe pat tare. Ziua se fac 3 - 4 cure de repaus
de 5 -10 minute de decubit dorsal. Dimineata si seara, cateva minute de exercitii de respiratie, de
gimnastica medicala si exercitii de postura cu capul perfect drept, calcaiele, sacrul si occiputul in
contact cu peretele.
Exercitiile de gimnastica medicala se fac in pozitiile de ortostatism, decubit dorsal si ventral,
de cel putin doua ori pe zi la domiciliu (dupa insusirea acestora intr-un serviciu de specialitate)
pentru intarirea musculaturii paravertebrale, a centurilor si cresterea amplitudinii articulare. Se
utilizeaza extensia dorsala in procubit sau in pozitie sezanda, gimnastica la spalier, mobilizarea
dorso-lombara dupa metoda cvadrupedica Klapp, cea mai relaxanta pentru coloana, cu mers incru-
cisat sau liniar („in buiestru"), asa cum merg camila, ursul, si uneori, calul.
Ca gimnastică respiratorie, se recomanda exercitii in semilordoza, pentru tonifierea peretelui
9
abdominal, exercitii de mobilizare a partii superioare a custii toracice si exercitii de ridicare
fortata a bratului in decubit lateral, in inspiratie fortata, bine ritmata, asociate de compresiunea
custii toracice in expiratie. Reeducarea functionala a articulatiilor periferice se face prin exercitii
de mobilizare activa si pasiva, pana la exercitii de postura cu greutati si scripeti sau scoici de gips
amovibile (sub controlul evolutiei clinice si biologice a procesului inflamator).
In unele cazuri se recomanda hidro-kineziterapia (miscari in apa), practicarea inotului (pe o parte,
apoi pe spate si la urma bras) masajul cu toate tehnicile sale (efleuraj, framantare, vibratii),
electroterapie, hidroterapie, termoterapie, balneoterapie.
In periaodele de acalmie indicatia este de cura de mare (Eforie, Mangalia) sau la Felix,
Govora, Herculane. Ultima etapa a tratamentului de recuperare este recomandarea unei munci
adaptate afecțiunii pacientului.
Tratamentul ortopedic-chirugical (osteotomie, artroplastii etc.) este rezervat
formelor severe.

10