Sunteți pe pagina 1din 8

I.

TESTUL PSIHOLOGIC

I.1. PRINCIPALELE REPERE ISTORICE PRIVIND DEZVOLTAREA METODEI


TESTELOR

Thorndike (1918) - Dacă ceva există, atunci există într-o oarecare măsură
McCall (1939) - Orice există într-o oarecare măsură poate fi evaluat

REPERE ISTORICE ÎN EVOLUŢIA TESTĂRII PSIHOLOGICE

Tabelul 1. Repere istorice în evoluţia testării psihologice


2200 ÎC Chinezii încorporau militarii pe baza unor evaluări prealabile
1877 Wilhem Wundt înfiinţează primul laborator de testare psihologică la Leipzig,
Germania
1884 Francis Galton realizează prima baterie de teste
1890 James McKeen Cattell utilizează pentru prima dată termenul de "mental test",
evaluând aptitudinile intelectuale pe baza unor probe ce vizau timpul de
reacţie şi capacitatea de discriminare senzorială
1901 Clark Wissler susţine că indicii obţinuţi de Cattell nu corelează cu notele
1905 şolare
1914 Scala Metrica a Inteligentei - primul test de inteligenţă elaborat de Binet-
Simon
1916 Stern introduce termenul de coeficient de inteligenţă
(IQ) = vârsta mintală/vârsta cronologică
1917 Lewis Terman reia scalele Binet-Simon, publicând Scalele Stanford-Binet.
Acestea vor fi revizuite treptat în anii 1937, 1960, 1986
1920-1940 Robert Yerkes realizează testele pentru încorporarea în armata americană în
1920 timpul Primului Război Mondial: Army Alpha şi Army Beta
1921 Dezvoltarea majoră a testelor de personalitate
1927 Testul Rorchach
1939 Este fondat Psychological Corporation (Cattell, Thorndike, Woodworth)
Este elaborat primul chestionar ce viza orientarea profesională
1942 Wechsler Bellevue Intelligence Scale elaboarată de David Wechsler. Va fi
1949 revăzută ulterior şi îmbunătăţită în anii 1955 (WAIS) şi 1981 (WAIS-R)
Minesota Multiphasic Personality Inventory (MMPI)
1967 Weschler Intelligence Scale for Children (WISC). Va fi revăzut şi îmbunătăţit
în anii 1974 (WISC-R) şi 1990 (WISC-III)
Wechsler Primary and Prescholl Intelligence Scale (WPPSI)

I.2. DEFINIŢII ALE TESTULUI PSIHOLOGIC

Testul reprezintă alături de alte instrumente ale metodei experimentale o sursă de informaţii
extrem de utilă în evaluarea comportamentului uman.

Literatura de specialitate indică diferite definiţii ale testului psihologic:


 Testul psihologic constă dintr-o probă, mai frecvent dintr-o serie de probe, construite în
scopul stabilirii prezenţei (sau absenţei) unui aspect psihic, a particularităţilor de
comportare sau a gradului de dezvoltare psihică (Roşca, 1972);
 Un test psihologic este o procedură standardizată prin care se formează un eşantion de
comportamente care va fi descris prin categorii sau scoruri. În plus, multe teste au norme
sau standarde care fac posibilă utilizarea rezultatelor la predicţia altor comportamente,
mai importante (Gregory, 1992);
 Testul reprezintă o măsură obiectivă şi standardizată a unui eşantion de comportament
(A. Anastasi, 1976).
 instrument de evaluare;
 vizează un eşantion de comportament;
 implică o procedură standard privind administrarea, cotarea şi interpretarea
rezultatelor.

I.3. TESTUL CA INSTRUMENT DE MĂSURARE/EVALUARE

A măsura înseamnă a atribui numere obiectelor sau fenomenelor potrivit unor reguli
determinate (Stevens, 1951). Aceste reguli stabilesc o corespondenţă între proprietăţile
numerelor şi proprietăţile obiectelor/fenomenelor.

 testele psihologice vizează atribute/trăsături specifice;


 are ca instrumente scalele de măsură.
 scale nominale
I.3.1. SCALE DE MĂSURĂ
Distingem 4 tipuri de scale de măsură  scale ordinale
(Stevens, 1946):  scale de interval
 scale de raport / proporţii

I.3.1.1. SCALELE NOMINALE

Definiţie

Măsurarea pe o scală nominală poate fi realizată ori de câte ori caracteristica


studiată permite împărţirea în clase de elemente echivalente.

 relaţie de echivalenţă
Orice două submulţimi ale unei clase, nu
trebuie să se intersecteze
Exemple:
1. sexul (femei / bărbaţi) - o clasă de elevi cuprinde 31 elevi din care 14 băieţi şi 17 fete;
2. categoriile socioprofesionale

Statistic, nu este posibilă realizarea nici unei analize (X2, procente).

I.3.1.2. SCALELE ORDINALE

Definiţie

Măsurarea pe o scală ordinală realizează ierarhizarea claselor.


Măsurarea pe o scală ordinală realizează ierarhizarea claselor.

relaţie de echivalenţă
relaţie de echivalenţă
relaţie de ordine
relaţie de ordine

Observaţie:
Clasele sunt ordonate, dar distanţa dintre ele nu poate fi
estimată.

Exemple: Statistic poate fi calculată mediana,


 A>B>C centilele.
 Aprecierile ca “foarte bun”, “bun”, “slab” Grafic putem să ne referim la
histograme.

I.3.1.2. SCALELE DE INTERVAL

Definiţie

Măsurarea pe o scală de interval presupune o unitate de măsură comună şi constantă.


 relaţie de echivalenţă

 relaţie de ordine

 distanţa între clase (zero arbitrar)


Exemple:
1. IQ
2. Coeficient perceptiv.

Permite utilizarea celor mai numeroşi indici statistici


(media, varianţa, coeficienţi de corelaţie).

I.3.1.4. SCALELE DE PROPORŢII

Definiţie
Posedă proprietăţile scalelor de interval, dar în plus au un punct zero nonarbitrar.

 În psihologie măsurarea nu se realizează pe scale de proporţii.

Concluzii privind scalele de măsură

Tabelul 2. Principalele caracteristici ale scalelor de măsură


Scale Relaţii Prelucrări statistice
Nominale Echivalenţă Modul, frecvenţe
Ordinale Echivalenţă Mediana, centilele, coef. de
Ordine corelaţie al lui Spearman
De interval Echivalenţă Media, varianţa, coeficientul
Ordine de corelaţie Bravais-Pearson
Existenţa unei unităţi de măsură
De proporţii

I.4. TESTUL VIZEAZĂ UN EŞANTION DE COMPORTAMENT

Testul psihologic, la fel ca testele în alte ştiinţe realizează observaţii pe un eşantion de


comportamente ale unui subiect. Dacă un psiholog doreşte să evalueze vocabularul unui copil
sau aptitudinile sale aritmetice sau coordonarea motrică la un pilot va trebui să aleagă din
totalitatea comportamentelor disponibile câteva reprezentative pentru ale include într-o probă
psihologică.
I. 5. TESTUL IMPLICĂ O PROCEDURĂ DE STANDARDIZARE

Standardizarea = procesul de obiectivare şi uniformitate a unui test raportat la:


 modalitatea de aplicare/administrare;
 modalitatea de cotare;
 modalitatea de interpretare şi raportare la norme/etaloane

I.6. TESTUL CA REZULTANTĂ A UNEI COLECŢII DE ITEMI

I.6.1. CE ESTE UN ITEM ?

Item este un stimul specific care determină un anumit comportament ce poate fi cotat şi evaluat
independent.

I.6.2. TIPURI DE ITEMI

În funcţie de tipul de răspus solicitat putem distinge între itemi de tip eseu şi itemi cu răspunsuri
date:

I. Itemi de tip "eseu" - subiectului i se cere să răspundă liber la un item.


ex. Discutaţi implicaţiile teoriei lui Piaget în practica educaţională.

II. Itemi cu răspunsuri date care pot fi:

1. Itemi de tip "da-nu", "adevărat-fals"


ex. Bogota este capitala Columbiei?
 sunt utilizaţi cel mai adesea în testele de cunoştinţe;
 uneori sunt utilizaţi şi în testele de personalitate;
 sunt consideraţi inadecvaţi în chestionarele de atitudini sau în cele ce evaluează simptomele
clinice (în aceste domenii nu există răspunsuri corecte sau greşite);
 avantaje: uşor şi rapid de administrat;
 dezavantaje: subiectul are 50% şanse de a ghici răspunsul.

2. Itemi cu răspunsuri la alegere


ex. Care este capitala Columbiei ?
A. La Paz
B. Bogota
C. Lima
D. Santiago
 sunt utilizaţi în testele de cunoştinţe;
 avantaje: procentul de a ghici răspunsul scade;

3. Itemi cu răspunsuri pe scale de tip: "da-nu-nu ştiu", "de acord-acord parţial-dezacord",


"întotdeauna-adesea-uneori-niciodată"
ex. Sunt o persoană anxioasă în situaţii de examen.
A. întotdeauna
B. adesea
C. uneori
D. niciodată

4. Itemi cu răspunsuri ce trebuie alăturate după diferite criterii


ex. __ 1. primul test de inteligenţă A. Raven
__ 2. test proiectiv de personalitate B. Binet-Simon
__ 3. test de inteligenţă de grup C. Rorschach

I.7. SCOPUL UTILIZĂRII TESTELOR PSIHOLOGICE

1. Selecţie/clasificare.
2. Diagnostic şi intervenţie
3. Autocunoaştere
4. Proiecte de evaluare a unor modificări intervenite în urma unor intervenţii educative,
psihoterapeutice.
5. Instrumente ale cercetării ştiinţifice

I.8. DOMENII DE UTILIZARE A TESTELOR PSIHOLOGICE

Tabelul 3. Domenii de utilizare a testelor


Domeniu de aplicabilitate Activitatea vizată spre evaluare
Psihologia clinică - evaluarea inteligenţei
- evaluarea psihopatologiei

Consilierea psihologică - orientarea şcolară şi profesională


- evaluarea aptitudinală
- evaluarea comportamentului relaţional/social

Psihologia - evaluarea potenţialului managerial


industrială/organizaţională - evaluarea aptitudinilor cognitive şi psihomotorii

Psihologia şcolară - evaluarea maturităţii şcolare


- evaluarea progresului în procesul instructiv-educativ
- evaluarea potenţialului de învăţare
- evaluarea copiilor cu cerinţe speciale
Neuropsihologia - evaluarea leziunilor cerebrale

I.9. CLASIFICĂRI ALE TESTELOR PSIHOLOGICE

Testele psihologice pot fi clasificate în funcţie de diferite criterii (Albu, 1999).


1. Clasificări în funcţie de conţinutul testului:
a). după modul de executare a sarcinii de către subiect
 teste orale;
 teste scrise;
 teste de performanţă :
 teste cu manipulare de aparate şi piese;
 teste administrate de calculator.
b). după utilizarea limbajului în rezolvarea sarcinii
 teste verbale ;
 teste nonverbale.
c). după modul de procesare implicat:
 teste de eficienţă
 teste de aptitudini;
 teste de dezvoltare intelectuală;
 teste de cunoştinţe;
 probe de lucru;
 teste situaţionale
 teste de personalitate (nonintelective).
2. Clasificări în funcţie de modul de administrare a testului:
a). după numărul persoanelor care pot fi examinate simultan:
 teste individuale;
 teste de grup.
b). după timpul de execuţie
 teste de viteză;
 teste de randament:
 cu limită de timp;
 cu timp de lucru nelimitat.

3. Clasificări în funcţie de modul de cotare a testului şi de interpretare a scorului:


a). după modul de stabilire a cotei la test:
 teste obiective;
 teste subiective.
b). după modul în care se interpretează scorurile testelor
 teste normative;
 teste centrate pe criteriu;
 teste idiografice;
teste ipsative.

SUMAR

Prezentul modul a conturat caracteristicile principale ale testului psihologica ca instrument de


măsură în psihologie. Este important de reţinut faptul că testul este unul dintre modalităţile de
evaluare psihologică. Alături de alte instrumente ca interviul, observaţia, chestionarele, scalele
de evaluare, testul se constituie într-o sursă importantă de informaţii pentru o evaluare
psihologică. Distingem între evaluare şi testare psihologică. Evaluarea psihologică poate fi
înţeleasă ca un proces de rezolvare de probleme în care psihologul caută soluţia utilizând o serie
de instrumente; testarea se referă la procesul strict de obţinerea a unor informaţii utilizând testul
psihologic.
Elemente considerate esenţiale pentru înţelegerea noţiunii de „test psihologic” sunt: 1. testul
psihologic serveşte la măsurarea unor atribute psihice, fie la predicţia unor comportamente, 2. un
test psihologic constă în una sau mai multe probe, 3. testul evaluează doar un eşantion de
comportamente, 4. în etapa de construcţie a testelor se stabilesc regulile care trebuie respectate în
utilizarea acestuia, 5. un test este obiectiv dacă el permite să se măsoare fără ambiguitate
capacităţile unei persoane.

Testele psihologice sunt utilizate, în principal, pentru a stabili un diagnostic psihologic, pentru a
face aprecieri şi predicţii referitoare la subiecţi şi pentru a lua decizii asupra persoanelor. Testele
psihologice reprezintă deci una din sursele de informaţie pentru evaluarea psihologică.