LICEUL TEHNOLOGIC MECANIC, MUNICIPIUL CÂMPINA

PROIECT PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENȚELOR

PROFESIONALE ȘI OBȚINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE
PROFESIONALĂ NIVEL 5

DOMENIUL: MECANICĂ

CALIFICAREA : TEHNICIAN OPERATOR MAȘINI UNELTE CU COMANDĂ

NUMERICĂ

TEMA :

Tehnologia de prelucrare a nunui arbore drept pe MUCN

Candidat, Îndrumător proiect,

Bengea Gheorghe Gabriel Prof.ing. POPA COSMIN

2020

1
Cuprins

2
 Argument

Motivul pentru care am ales sa analizez ″Tehnologia de prelucrare a unui arbore drept pe
MUCN″ in cadrul proiectului pentru examenul de certificare a competentelor
profesionale si obtinerea certificatului de calificare profesionala nivel 5. Il reprezinta
actualitatea acestui mod de lucru si dorinta de a cunoaste cat mai multe informatii in
acest domeniu.
  In urma cercetarii am acumulat informatii cu privier la modul de lucru

3
 Notiuni generale

Strunjirea este procedeul de prelucrare prin aschiere, care se realizeaza prin

combinarea miscarii principale  de rotatie, executata de regula de semifabricat, cu miscarea de
avans — rectilinie — executata de scula.

Cele doua miscari se desfasoara simultan,

sculei, fiind  o miscare elicoidala  sau spirala, dupa cum
miscarea de avans are loc in lungul axei semifabricatului
sau este perpendiculara pe aceasta.

Operatia de strunjire se desfasoara, ca si rabotarea

si mortezarea, cu scule cu o singura muchie aschiietoare
principala, procesul de aschiere desfasurandu-se continuu.
Pe strungurile e c h i p a t e  cu dispozitive adecvate se pot
realiza si miscari de avans curbilinii,  lucru ce conduce la
largirea considerabila a posibilitatilor tehnologice ale
acestor masini.

Prin strunjire se pot obtine  suprafete plane, de

rotatie, elicoidale, spirale, elicoide spirale sau chiar
suprafete poligonale. Pe langa aceasta procedeul de prelucrare este concretizat si printr-o mare
productivitate, ceea ce a facut ca procedeul sa capete o larga raspandire. Mai mult, precizia de
prelucrare este suficient de ridicata, astfel incat,  pentru multe situatii strunjirea poate
constitui operatia  finala de prelucrare.

Sculele de strunjit  s un t  in general scule simple, cu o geometrie usor de realizat. si, in

consecinta, usor de exploatat.

Mișcarea principală relativă dintre piesă și scula așchietoare este mișcarea de rotație.
Specific pentru strunjire, spre deosebire de alte prelucrări prin așchiere este rotirea piesei de
prelucrat, nu a sculei așchietoare. Așchierea se obține prin acțiunea continuă a sculei , care este
un cutit de strung, construit sub forma unui corp prismatic, prevăzut cu tăișuri: tăiș principal și
tăiș secundar, scula fiind fixată în port-cuțit. Piesa efectuează mișcarea de rotație iar cuțitul
efectuează o mișcare de avans, care poate fi paralelă cu axa arborelui principal al strungului,
perpendiculară pe ea sau oblică, corespunzător celor trei sănii ale strungului, sania longitudinală,
sania transversală și sania portcuțit.

4
5
 Strung CNC

Strungurile cu comandă numerică se pot împărți în strunguri cu prinderea piesei în

mandrină (pentru prelucrarea pieselor având raportul lungime/diametru și strunguri pentru
prinderea pieselor în mandrină și vârfuri, pentru prelucrarea pieselor având raportul L/D =
1,0...10 și peste. În schemele constructive tipice ale strungurilor cu comandă numerică se includ
atât modele constructive de bază cât și modificări constructive ale acestora, cum sunt: cu cap
revolver, cu magazie de scule, cu mai multe cărucioare, cu doi arbori principali.
La această categorie de strunguri se asigură schimbarea automată a sculelor. În schema
tradițională de amplasare a sculelor, acestea se fixează în portcuțitul de pe cărucior. Sunt larg
răspândite strungurile cu cap revolver pe cărucior. De asemenea, sunt răspândite strunguri cu
două capuri revolver, cu cap revolver și cărucior, cu două cărucioare.

Dispozitive de asezare si fixare ale strungului CNC

In majoritatea cazurilor cele mai utilizate dispozitive de asezare si fixare ale unui strungului,
indiferent ca este un strung conventional sau un strung CNC, sunt universalul si varful rotativ
fixat in papusa mobila. Acestea se utilizeaza fie separat, fie in combinatie tinand cont de
urmatoarele: configuratia piesei, materialul semifabricatului si precizia dorita. Chiar daca cea
mai buna solutie de asezare si fixare se determina in urma prelucrarii, exista cateva recomandari
in functie de lungimea si diametrul semifabricatului:

 daca l < 6d semifabricatul se poate fixa doar in universal;

 daca 12d < l > 6d semifabricatul se recomanda a se fixa in universal si varful papusii
mobile;

daca l > 12d, pe langa fixarea in universal si varf, se recomanda utilizarea lunetelor sau linetelor,
fixe sau mobile, pentru un sprijin suplimentar al semifabricatului.

6
Lintea mobila Lintea fixa

Astfel de lunete/linete se utilizeaza si la alimentarea cu semifabricate de tip bara lunga prin

interiorul arborelui principal al strungului. In cazul strungurilor cu CNC locul acestora poate fi
luat de dispozitive de alimentare automata a strungului care au si rol de magazie de semifabricate
si rol de sustinere si rol de introducere a semifabricatului in arborele principal. Acestea se
coreleaza cu programul CNC al strungului pentru a sti exact cand si cat trebuie introdus
semifabricatul in arbore.

Avantajele utilizarii unui strung cu comanda numerica in comparatie cu unul conventional:

 variatia continua a turatiei, ceea ce permite utilizarea vitezei de aschiere dorite fara a fi
limitati de cutia de viteze a strungului si a gamei de turatii oferite de aceasta;
 in cazul strunjirii suprafetelor conice, comanda numerica poate fi astfel programata incat
sa modifice turatia in timpul prelucrarii, in functie de diametrul instantaneu al
semifabricatului pentru a mentine viteza de aschiere constanta in lungul generatoarei
conului;
 posibilitatea combinarii miscarii de avans longitudinal cu cea de avans transversal pentru
a obtine o miscare de avans oblica, necesara in cazul strunjirii suprafetelor conice;
 avans constant si infinit variabil la orice valoare intreaga aferenta limitelor strungului;
 schimbarea automata a sculelor la terminarea prelucrarii sau atunci cand este sesizat
sfarsitul duratei de viata a sculei;
 operarea mai usoara, nefiind nevoie de interventia operatorului pana la sfarsitul
programului in executie;
 in situatia in care strungul este echipat cu unitati antrenate, se poate realiza o gama larga
de prelucrari dintre care amintim frezari, gauriri/alezari/filetari in afara axei de rotatie a
semifabricatului, danturari;

7
 Cutite de strung

Principalele proprietăți ale materialelor pentru cuțite de strung (și în general pentru scule
așchietoare), necesare pentru a rezista solicitărilor la care sunt supuse în timpul așchierii sunt
următoarele:

 duritate superioară și rezistență la compresiune;

 rezistență la solicitări de încovoiere și șocuri;
 temperatură de termostabilitate mai mare decât temperatura de așchiere;
 rezistență la oxidare;
 tendință redusă spre difuziune și adeziune;
 rezistență la abraziune;
 rezistență ridicată la uzură la rece și la cald.
Nu există material așchietor care să unifice la nivel ridicat toate proprietățile necesare.
Materialele pentru scule așchietoare pot fi clasificate astfel:

 oțeluri pentru scule, dintre care larg folosite pentru cuțite sunt oțelurile rapide:
 carburi metalice sinterizate (CMS);
 carburi mineraloceramice;
 materiale așchietoare super-dure: diamantat și nitrură cubică de bor.

 Oțelurile rapide sunt oțeluri înalt aliate cu wolfram, molibden vanadiu, cobalt și crom. Aceste
oțeluri au o rezistență de rupere prin încovoiere relativ ridicată și proprietăți favorabile de
reziliență. Au duritatea de 60-67 HRC care este menținută până la temperatura de 600oC.
Plăcuțele mineralo-ceramice au o rezistență mai mare la uzură și la temperaturi înalte,
comparativ cu carburile metalice sinterizate CMS, însă sunt mai fragile, de aceea se folosesc
numai la prelucrări de semifinisare și finisare, fără șocuri.

8
9