Sunteți pe pagina 1din 14

Institutul de Studii de Securitate

„Dimitrie Cantemir” Bucureşti

PREDICȚII
ASUPRA EVOLUȚIEI UNIUNII EUROPENE ŞI A
SISTEMULUI INTERNAȚIONAL DE SECURITATE ÎN
PERIOADA 2010-2020.

POZIȚIA ROMÂNIEI

Comunicare la conferinţa cu tema:


ORIZONTURI, PROBABILITĂŢI ŞI
SPERANŢE PRIVIND EVOLUŢIA STĂRILOR
DE SECURITATE ÎN DECENIUL II AL
SECOLULUI XXI
10 decembrie 2010

Lect. univ. drd. Marian COVLEA, MA, MS, MSL


I.

I. Şase presiuni actuale asupra statului naţional, patriotismului şi


naţionalismului…………….pag. 2
II. Problemele actuale şi de perspectivă ale Uniunii
Europene……………………………………………pag. 7
A. Constatări………………………………………………………………………………………
………………………………pag. 7
B. Concluzii de
etapă……………………………………………………………………………………………
…………….pag. 9
III. Predicţii asupra sistemului internaţional de securitate. Poziţia
României……………………….pag.10
2
II. ȘASE PRESIUNI ACTUALE ASUPRA STATULUI
NAȚIONAL, PATRIOTISMULUI ȘI
NAȚIONALISMULUI

În prezent, patriotismul și naționalismul, ca


sentimente, ideologii și practici legitime, pașnice și
raționale, ca și patria, statul și națiunea (istoric, legal și
politic constituite), sunt supuse unei sixtuple presiuni
agresiv-distructive:
1. Proasta guvernare, birocrația, corupția, spolierea
cetățenilor, înstrăinarea resurselor Țării au drept
scop și rezultat aducerea cetățenilor în stare de
sărăcie și disperare, determinându-i să-și urască țara
și s-o părăsească, uneori pentru totdeauna!
2. Atât din interior cât și din exterior, o presiune din
partea anarhiștilor, sabotorilor1 și proletarilor
autohtoni și străini, a internaționaliștilor neo-marxiști
reinventați și reînviați,2 care văd patriotismul și
naționalismul ca pe trădarea cauzei revoluției
proletare la nivel internațional (mondial), o pactizare,
un împăciuitorism, o “cârdășie” între exploatatori și
exploatați pe plan intern (!?!?).
3. Atât din interior cât și din țările vecine, cu sprijin din
partea unor mari puteri, există presiuni evidente
pentru:
1
Includ aici toți infractorii, puturoșii, frustrații, bugetivorii imorali, nelegitimi și ilegali,
inclusiv demnitarii și funcționarii pentru care se aplică această apreciere, precum și
revendicările unor imense proprietăți funciare, imobiliare, industriale, bancare, etc. prin acte
false sau insuficient documentate! La limită, aici este vorba despre crima organizată
transnațională.
2
De exemplu, Radu FLORIAN, Marxismul și problemele stângii contemporane, Editura
Samizdat, București, 2006.

3
 enclavizare etnică (de exemplu, situația secuilor
în județul Harghita, a maghiarilor în fosta
Regiune Mureș Autonomă Maghiară și chiar a
țiganilor în sudul Craiovei);
 ruperea unei părți din teritoriul național
(Moldova) pentru înființarea “Moldovei Mari”,
împreună cu Republica Moldova!
 Primirea unui mare număr de locuitori
(aproximativ 2 milioane) din zone fără resurse
şi/sau de conflict armat prelungit.
4. Din exterior, o presiune politică, instituțional-
birocratică și financiară din partea instituțiilor și
organizațiilor mondialiste:
 Uniunea Europeană, pentru restrângerea
continuă a suveranității naționale și inhibarea
patriotismului; UE preferă să încurajeze mai
curând autonomia și dezvoltarea (euro)regiunilor
sau a comunităților locale (!?!?) decât a statelor
naționale legal, oficial-politic și legitim
constituite, subiecte de drept internațional și
componente ale UE, semnatare ale tratatelor
constitutive ale UE!

 De altfel, în Parlamentul European (care are


acum un rol decisiv în adoptarea actelor
normative obligatorii în UE), europarlamentarii
votează nu în funcție de interesele statelor unde
au fost aleși, ci în funcție de interesele și politica

4
grupurilor (familiilor) politice europene (popular,
socialist, liberal, etc.)!
 Uniunea Europeană, prin colectarea unor
cotizaţii anuale exorbitante (1,1 mld. euro), fără
a da ceva cât de cât echivalent în schimb
(finanţări de dezvoltare, sprijin în condiţiile
actualei crize economico-financiare). De
exemplu, în primii 4 ani de apartenenţă la UE
(2007-2010), România a plătit cu titlu de cotizaţii
4,4 mld. euro, primind în schimb fonduri de
finanţare a dezvoltării economico-sociale de 0,8
mld. euro, adică de aproape 6 ori mai puţin!
 Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială,
denumite chiar de foștii lor angajați,3 “asasini
economici ai popoarelor”, care acordă credite în
condiții împovărătoare, pentru proiecte
nerelevante față de interesele fundamentale ale
popoarelor și de care beneficiază prin corupție
firmele străine (care prestează serviciile și
execută lucrările) și liderii locali (prin mituire)!
 Paradisurile fiscale, prin care se face fraudă
fiscală internaţională şi exod de capital,
drenându-se astfel în exteriorul ţărilor resursele
financiare ale națiunilor de către oficialitățile
corupte, societățile transnaționale și crima
organizată internațională.

3
John PERKINS, Confesiunile unui asasin economic, Editura Litera Internațional, București,
2007 (vol. I) și 2009 (vol. II).
5
5. Tot din exterior, se manifestă o presiune din partea
capitalului internațional, a Bursei de capital, din
partea băncilor și a companiilor transnaționale, care
au interes să distrugă frontierele naționale și
organizările statale pentru a acapara resursele
naționale (naturale, economice, financiare, umane) și
a-și realiza, maximiza, multiplica și repatria
profiturile!4 În același sens acționează aceste
companii prin atragerea creierelor (“Brain Drain”) și
forței de muncă românești în străinătate prin
fenomenul migrației internaționale.
6. Și încă o dată din exterior, există o presiune și o
agresiune în plan ideologic și cultural, de distrugere a
țesutului social și solidarității naționale, de alterare a
matricei culturale naționale, a identității noastre
românești, unice, originale și inconfundabile care ne
reprezintă cu cinste în lume, agresiune externă
exercitată prin manipulare, dezinformare, învrăjbire
și impunerea unor non-valori, a unor simboluri, idei,
mode, tradiții și obiceiuri străine, imorale, inutile, de
prost-gust, ridicole, absurde, toxice, dezumanizante
și periculoase. Această agresiune ideologică și
culturală este exercitată prin organizații non-
guvernamentale, diverse produse “culturale” (filme,
literatură, pictură, sculptură, muzică, desene
animate) și în special prin mass-media, care s-au
derobat în mod cinic de răspunderea naturală a
educării oamenilor, îmbrățisând în schimb
vulgaritatea, prostul-gust, grobianismul, minciuna,
4
Uneori în mod ilegal, de exemplu prin intermediul preţurilor de transfer.
6
falsificarea, partizanatul politic, manipularea,
dezinformarea, intoxicarea, etc. ca principii, metode,
procedee și practici de alterare culturală a
popoarelor!5
Jocurile acestor actori anti-naționali sunt susținute în
interior de trădători, agenți de influență, „coloana a
cincea”, sabotori și alte “cozi de topor” mondialiste6.
Și toate acestea se întâmplă în timp ce statele
mari își intensifică politicile și acțiunile de întărire
a statului lor național, a puterii politice, economice
și militare ca o bază pentru intensificarea
agresiunilor externe anti-naționale de mai sus prin
vectorii lor de expansiune (politică, diplomatică,
ideologică,7 comercială, economică,8 financiară,9
culturală, mediatică)!
Cele prezentate mai sus nu sunt în nici un fel o
propagandă anti-globalizare, ci constituie o pledoarie
pentru o globalizare corectă, echilibrată, echitabilă și în
condiții de respect pentru interesele legitime ale tuturor
popoarelor.

5
Prost mascate prin asumarea sarcina informării populației, abandonată și ea de mult în
schimbul metodelor imorale și neprofesioniste de mai sus, al ratingului și al intereselor
financiare proprii, egoiste, meschine. Scopul mass-media a devenit promovarea intereselor
nelegitime ale actorilor statali și non-statali promotori ai globalizării (a se citi spolierii
popoarelor); de fapt, acești actori globalizatori ofensivi și-au construit propriile trusturi de
presă!
6
În acest material, noțiunile internaționalism, mondialism și globalism, cu variantele lor,
sunt folosite în mod sinonimic. În general, internaționalism este folosit de marxiști,
mondializare se referă la distrugerea frontierelor și avansarea unificării politice (în special
în literatura francofonă), iar globalizare la distrugerea barierelor comerciale, economice,
financiare, etc. (în literatura anglo-saxonă).
7
Organizațiile non-guvernamentale.
8
Companiile transnaționale.
9
Marile bănci și firme financiare (de asigurări, de investiții, de consultanță, de intermediere).
7
Iată câteva soluții de etapă propuse pentru
contracararea agresiunilor de mai sus:

 Învățătură de carte;

 Informare permanentă a întregii populații;

 Educație patriotică;

 Conștientizare la nivel social general;

 Solidaritate și încredere națională, refacerea


țesutului social;

 Rezistență la manipulare și spoliere;


 Alegerea în fruntea treburilor publice a unor oameni
competenți, morali, integri, patrioți și întărirea
sistemului statal românesc;
 Dezvoltarea economiei româneşti, creşterea
productivităţii muncii şi a eficienţei întregii activităţi
economice;
 Instituirea unui control social eficient asupra
deciziilor și acțiunilor liderilor politici, și în special în
domeniul utilizării resurselor societății;
 Dezvoltarea capacităţii militare şi de Intelligence a
României.

III. PROBLEMELE10 ACTUALE ȘI DE PERSPECTIVĂ ALE


UNIUNII EUROPENE
10
Slăbiciunile, deficienţele, provocările.
8
A. Constatări

1. Fragmentarea, tensiunile și contradicțiile ancestrale puternice între


numeroasele etnii și culturi europene, precum și între acestea și
noii imigranți (în special cei islamiști), inclusiv în domeniul
deschiderii interne (Spațiul Schengen) și al extinderii viitoare a UE
(cu Turcia, unele state din fosta Yugoslavie, Federația Rusă, alte
state ex-sovietice).

2. Incompatibilitatea dintre sistemele juridice și legislative naționale


(continental, respectiv britanic) și incoerența politicii externe
comunitare (privind relațiile cu SUA, Federația Rusă, China,
Africa, etc.).

3. Lipsa de coerență și de solidaritate în politica de apărare comună,


în constituirea unei armate comune.

4. Dependența de piețele extracomunitare din cauza lipsei de resurse


naturale, și în special de resurse energetice, și divergențele
intracomunitare generate de aceasta (abordarea pe baze individuale
/bilaterale a relațiilor cu Federația Rusă).

5. Nemulțumirile create la nivel național din cauza reducerii


suveranității statelor și a încurajării dezvoltării relațiilor UE cu
unele zone nerelevante din punct de vedere juridic (euroregiuni,
regiuni de dezvoltare, comunități locale) în condițiile în care
9
tratatele comunitare sunt semnate de către reprezentanții statelor ca
subiecte de drept comunitar și internațional.

6. Diferențele de niveluri de dezvoltare între diferitele țări și regiuni


ale UE și pe această bază generarea unor tensiuni legate de
repartizarea resurselor financiare ale bugetului UE.

7. Lipsa de competitivitate economică față de SUA, Japonia și China,


criza monedei europene (euro): unele țări nu au aderat încă la
sistemul monetar european (Marea Britanie), altele dau semne că
ar dori să-l părăsească (Germania, Franța, Italia).

8. Înapoiere relativă a sectorului de cercetare științifică față de SUA


și Japonia.

9. Povara unei birocrații supranaţionale (comunitare) clientelare


excesive, a ineficienței administrative și a corupției în utilizarea
fondurilor uniunii.11

10. Îmbătrânirea populației, reducerea ponderii populației active, ceea


ce impune deschiderea granițelor pentru noi imigranți economici și
deci generarea unor noi tensiuni sociale (pe piața muncii, etnice,
religioase, etc.).

11. Falimentul politicii sociale, reducerea motivației muncii, secătuirea


resurselor bugetare.
11
Tendinţele creşterii exagerate a birocraţiei corupte, parazite şi bugetivore se manifestă în
toate organizaţiile internaţionale (NATO, ONU, OSCE, etc.).
10
12. Lipsa unei mitologii comune (există în Europa civilizații
precreștine - celtică, zamolxism; legendele Olimpului; creștinism
dezbinat în mai multe denominaţiuni; iudaism; islamism, etc.).

B. Concluzii de etapă

1. Uniunea Europeană se află într-o gravă criză atât de sistem,


structurală, cât și acută, conjuncturală, toate aceste contradicții și
neajunsuri fiind agravate de actuala criză economico-financiară
declanșată în 2008, care a lovit selectiv cei 27 membri ai UE, mai
puternic în cei cu proastă guvernare, cu structură economică slabă
și nivel de dezvoltare redus (Grupul PIGS12 sau chiar PIIGS –
Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia, Spania; separat de ele, şi
România); problemele economice la nivelul statelor naționale
(criza datoriilor suverane din cauza ecartului negativ dintre
veniturile și cheltuielile bugetare) sunt o formă nouă și foarte gravă
a crizei economico-financiare, ceea ce pune încă o dată la încercare
rezistența și fiabilitatea solidarității (construcției) europene.

2. Considerăm că aceste probleme grave, profunde și complexe ale


Uniunii Europene, nu-și vor găsi o rezolvare mulțumitoare în
următorii 10 ani în formula actuală (27 state).

12
Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia, Spania.
11
3. De aceea, apreciem că Uniunea Europeană nu se va destrăma (deşi
acest risc este foarte crescut dacă aceste probleme nu-şi vor găsi
soluţia), ci își va căuta rezolvarea acestor probleme la un alt nivel,
prin mărirea mizei, prin extindere, respectiv prin includerea
Croației, Turciei, Federației Ruse și a unor state ex-sovietice
(Moldova, Belarus, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaidjan)
printre țările membre, în ciuda problemelor actuale privind această
extindere.

4. Scopul principal al acestei extinderi a UE este rezolvarea


problemelor legate de asigurarea resurselor energetice (prin
cooperare în explorare, asigurarea tehnologiei, finanțare, producție
și transport al petrolului și gazelor naturale).

IV. PREDICȚII ASUPRA EVOLUȚIEI SISTEMULUI


INTERNAȚIONAL DE SECURITATE. POZIȚIA
ROMÂNIEI

1. UE nu-și va constitui o armată proprie din cauza orgoliilor


naţionale, a contradicţiilor şi divergenţelor dintre membrii săi.

2. Va crește rolul NATO, care se va adapta noilor provocări


(terorismul, crima organizată, pandemiile, securitatea informatică,
energetică, ecologică, alimentară, etc.) și se va extinde în Centrul și
Estul Europei (ţările ex-iugoslave, ţările ex-sovietice europene) și

12
în Nordul Africii. NATO îşi va dezvolta cooperarea cu ţările şi
organizaţiile internaţionale din afara sa şi în acest context apreciem
că şi Federația Rusă va primi invitație de intrare în NATO.

3. Pe de o parte, “bolile copilăriei Islamului” (intoleranţa, violenţa,


expansionismul, prozelitismul forțat, spolierea minorităților
conlocuitoare)13 se vor vindeca progresiv, iar pe de altă parte
marile puteri şi alianţe internaţionale vor fi în stare să realizeze o
apărare eficientă împotriva unor manifestări negative marginale,
reziduale, ale acestuia.

4. Se va încerca de asemenea contracararea colectivă a creşterii


influenţei Chinei, prin eforturile conjugate ale NATO, UE,
Federaţiei Ruse şi Japoniei.

5. În varianta improbabilă şi indezirabilă a eşecului (destrămării,


inclusiv pe grupuri de state) Uniunii Europene, România are
varianta de rezervă a reluării relaţiilor tradiţionale bilaterale cu
statele vest-europene (cu Germania, Franţa, Italia), cu Federaţia
Rusă, China, ţările arabe, etc. printr-o politică pragmatică de tip
tous azimuts.14

13
Să nu uităm că islamismul este o religie mai tânără decât creștinismul; acesta a suferit de
aceleași “boli” în urmă cu 600-1000 de ani.
14
Politică realistă, oportunistă, pragmatică, către toate zările (azimuturile) de unde ne poate
veni binele național. Oare nu spunea cu îndreptățire Lordul Palmerston că “Anglia nu are
prieteni sau dușmani permanenți, ci numai interese permanente” [England has no
permanent friends or enemies, only has permanent interests]?
13
6. România își va intensifica în orice condiţii parteneriatul strategic
cu SUA, întărindu-şi poziţia geostrategică, politico-militară și
economico-financiară în această parte a Europei.

14