Opinia
naþionalã
Sãptãmânal de opinii, informaþii ºi idei de larg interes naþional
Director: Mioara VERGU-IORDACHE
Anul 27, nr. 845, 22 ianuarie 2019, 8 pagini, 1 leu, www.opinianationala.ro
EDUCAÞIA, CULTURA ºi UNIREA fac PUTEREA
Fundaþia România de Mâine ºi Universitatea Spiru Haret
în zi aniversarã
• Profilul unor
FONDATORI
pe care îi mai avem
numai în suflet
Mircea BOULESCU
1934-2010
Conf. univ. dr. Aurelian Virgil BÃLUÞÃ
La ceas de sãrbãtoare pentru Fundaþia România de Mâine ºi
Universitatea Spiru Haret, îmi amintesc câþiva dintre Fondatorii
alãturi de care am avut ºansa sã lucrez. Tenacitatea doveditã în
existenþa Fundaþiei România de Mâine ºi a Universitãþii Spiru Haret
trebuie sã ne ajute ca opera ºi crezul Fondatorilor sã rãmânã flãcãri
aprinse ale spiritului cutezãtor în educaþie. Acest articol este un
PR E U N I V E R S I TAR IA
Aproape toþi avem o pãrere despre adolescentul
român! Statisticile ºi opiniile sunt, din pãcate,
majoritar negative. ªi totuºi, aceºti tineri sunt bogãþia
þãrii, sunt maturii în devenire cãrora trebuie sã le
acordãm credit. Ei sunt mai buni decât ni se pare, au
multe de spus, iar noi avem mult de ascultat. Acest
dialog obligatoriu va genera armonie ºi performanþã.
Invitata noastrã de azi este Karla MANEA, elevã
în clasa a XII-a la Colegiul Naþional Sfântul Sava din
Bucureºti. Are 18 ani. Olimpicã la limba ºi literatura
românã în gimnaziu, faza Naþionalã. A fost în SUA
cu o bursã FLEX (Future Leaders Exchange),
la Timberline Hight School de lângã Seattle.
Mã îndrept spre vechea mea
iubire, literatura ºi filosofia,
dar nu abdic
de la artã ºi matematicã!
Pagina 4
A început
sesiunea de examene de iarnã
(semestrul I)
- luni 21.01.2019 - duminicã 10.02.2019
BAFTÃ
ºi
NOTE MARI!
Conservarea 160 de ani de la Mica Unire
ºi protejarea La 24 ianuarie 1859
a avut loc Unirea Princi-
culturii naþionale patelor Române sub
conducerea lui Alexandru
Menirea Academiei Române – ca ºi a Ioan Cuza, primul pas
Ministerului Educaþiei ºi a Ministerului important pe calea
Culturii (devenit, simptomatic, ºi al înfãptuirii statului
Identitãþii Naþionale) – este de a veghea naþional unitar român.
asupra calitãþii educaþiei tinerilor din Evenimentul de acum
România. Iar aceastã educaþie, înscrisã 160 de ani, Mica Unire,
ferm în cadrele europene ºi universale, trebuie sã aibã aceeaºi
trebuie sã rãmânã una româneascã dacã importanþã ca ºi Marea
mai credem în menirea acestei þãri numite Unire, trebuie sã tratãm
România ºi dacã mai dorim sã lãsãm cum se cuvine actul
urmaºilor raþiunile de a sãrbãtori, peste extrem de curajos al
decenii ºi secole, Ziua Culturii Naþionale. strãbunilor noºtri. Ei au
– a spus, în finalul Discursului rostit cu profitat cu inteligenþã
prilejul Zilei Naþionale a Culturii, marþi, de textul Convenþiei de
15 ianuarie 2019, la Ateneul Român, la Paris din 1858 (acesta
academician Ioan Aurel POP, preºedintele nu stipula ca domnii aleºi în cele douã Principate sã fie persoane
Academiei Române. diferite) ºi, în ciuda dezaprobãrii Porþii Otomane ºi Austriei, au
Pagina a 2-a înfãptuit Mica Unire.
Judecaþi
la… generaþie
Mioara VERGU-IORDACHE
Cum se apropie campania electoralã, se dã drumul la
…scormonit. Scormonim în trecutul mai mult sau mai puþin
îndepãrtat cu o frenezie, un elan demn de cauze mai bune.
ªi, cu cât gãsim mai multã mizerie, cu atât pãrem mai
satisfãcuþi. Justiþiabili, amatori pânã-n mãduva oaselor,
cãutãm vinovaþi. Greºelile, fãrãdelegile se repetã, acuzaþii
se înmulþesc, condamnaþii sunt tot mai puþini, noi ne
cantonãm la graniþa dintre trecut ºi prezent, incapabili,
fiindu-ne teamã, sã cãlcãm prezentul spre viitor.
Înþelepciunea româneascã spune: „morþii cu morþii, viii
Constantin MECU Augustin GÂRBEA cu viii” sau, „mortul de la groapã nu se mai întoarce”.
1932-2014 1931-2016 Adicã, sã lãsãm trecutul ºi sã trãim în prezent, privind
spre viitor. Dar ne mai intereseazã înþelepciunea, care
fragment de istorie trãitã la Universitatea Spiru Haret, urmat în conduce spre acte raþionale, constructive? Pãrem a fi un
viitor de alte consemnãri referitoare la Fondatori, dascãli sau popor nevorbit, chiar dacã, de dimineaþa pânã seara, cine
vrei ºi cine nu vrei îºi dã cu pãrerea despre ceea ce, eventual,
absolvenþi. Voi fi bucuros dacã ºi alþi colegi vor pune pe hârtie
ºtie, ºi, mai ales despre ceea ce i se pare cã ar ºti. Pãgubos
amintirile Fondatorilor care le-au îmbogãþit sufletul sau le-au mod de afirmare.
îndrumat cariera, ale unor dascãli sau absolvenþi care au fãcut istoria Mai scriam din acest colþ de paginã cã justiþia s-a mutat
Universitãþii Spiru Haret. în stradã. O justiþie ce se revendicã a bunului simþ, dar care
(Continuare în pag. 3)
sufocã justiþia din sãlile de judecatã, ºi nu ne lasã sã ne
vedem de treabã. Legile – chiar imperfecte – sunt fãcute
CONSORÞII DE EXPORT.
pentru a fi respectate pânã când fi-vor modificate de
legiuitori mai buni. Dar, dacã ele nu sunt respectate, totul
Pledoarie se transformã în anarhie, rãzmeriþã pãguboasã, perdea de
fum ce ascunde realitãþi triste.
pentru alianþe Statistici interesante/interesate ne situeazã pe ultimele
locuri în Europa în foarte multe domenii. Este vorba de
între exportatori cu incapacitate, de inteligenþã redusã, de inadaptabilitate? Poate
obiective comune puþin din toate, dar mai ales de lene paradoxalã, în sensul cã
toatã lumea se miºcã, haotic, ca ºi cum ar face ceva, rezultatele
fiind nule. Foarte mulþi „îºi furã cãciula” crezând cã pãcãlesc
Pagina 2 statul, pãcãlesc patronul, acþionând la minima rezistenþã,
fãcând rost de timp pentru a critica – pe oricine, pentru a
CHIPURI cârcoti, pentru a da cu tifla. Mai mult! Dacã înainte de 1989
eram „preþãluiþi” pe cap de locuitor, mai nou suntem judecaþi
ALE SUCCESULUI la… generaþie. Înainte ºi dupã…Ei bine, nu e corect! Niciunul
dintre noi nu are toate calitãþile ºi nici toate defectele unei
Claudia Laurenþia generaþii. Suntem indivizi, nu generaþii!
ªi totuºi, vestea bunã este cã þara aceasta se miºcã. Nu
DIONISIE cum ne-am dori, nu atât de repede ºi atât de bine. Dar, dacã
ne-am lua doar dupã cârcotaºi, dup㠄scormonitori”, soarele
Dacã pui un bob de rouã, n-ar mai rãsãri, copiii n-ar mai râde, pomii n-ar mai înflori.
capeþi strãlucire nouã! …Nu contenesc sã mã mir. Spaþiul virtual este
suprasaturat de inteligenþã, de idei, de acþiune, de umor, de
Pagina 8 ironie ºi autoironie. Unde sunt toate acestea în realitate?!
pag. 2 OPINIA NAÞIONALà 845 – 22 ianuarie 2019

UNIVERSITARIA
Academician Ioan Aurel POP,
preºedintele Academiei Române
Cultura naþionalã a românilor are câteva caracteristici
fundamentale, care trebuie conºtientizate ºi apoi promovate
mereu, cu scopul pãstrãrii sale la nivelul de competitivitate cel
mai înalt. În primul rând, cultura naþionalã nu se poate imagina
decât în cadrul sãu universal, în raport cu care a pulsat mereu, la
care s-a raportat ºi în ale cãrui curente s-a încadrat constant de la
Renaºtere încoace. În al doilea rând, cultura naþionalã are o
dimensiune istoricã esenþialã, fãrã de care nu poate funcþiona, fãrã
de care îºi pierde statutul ºi se disipeazã în alte culturi sau moare
pur ºi simplu odatã cu poporul care a creat-o.  ºi carele are acmu. ªi pentru romanii cari de atunce într-însa aºãzindu-
S-au dat, de-a lungul timpului, numeroase definiþii ale culturii,
fãrã sã se cadã de acord asupra uneia general acceptate. Sub aspect
etimologic, cuvântul culturã este latinesc. Verbul colo, -ere, colui,
cultum are accepþiuni destul de variate: a cultiva (pãmântul), a
locui, a împodobi, a îngriji, a ocroti, a îndrãgi, a-i cinsti pe zei etc.
Cultura spiritualã (intelectualã) de grup, însã, este un concept
mai bine circumscris ºi acesta se referã, cred, la ansamblul
manifestãrilor spirituale ale unei comunitãþi, concretizate în creaþii
ºi realizate, de regulã, în instituþii. Cultura aceasta spiritualã s-a
înfãptuit de-a lungul istoriei ºi se înfãptuieºte ºi acum, sub ochii
noºtri. Ea este, prin urmare, o moºtenire, transmisã deopotrivã
prin memoria individualã ºi prin memoria colectivã, dezvoltatã
mereu. Nimeni nu poate elabora o creaþie spiritual㠖 oricât talent
ar avea – dacã nu este depozitarul acestei moºteniri, dacã nu a
asimilat valorile culturale anterioare, dacã nu are o anumitã forma
mentis alcãtuitã prin educaþie, transmisã dinspre trecut. Tot aºa,
cultura de grup ºi, mai exact, cultura românilor ca naþiune nu are
niciun înþeles fãrã componenta sa istoricã.  secole. Sub a lor neîntreruptã stãpânire, în aceastã Provincie a fost
Umaniºtii secolului al XVI-lea, de la Neagoe Basarab ºi Nicolaus
Olahus (Nicolae Românul) pânã la Macarie, Eftimie ºi Azarie,
deºi au scris încã în limbile liturgice, de cancelarie ºi de culturã ale
vremii, au avut o aplecare spre valorile poporului român încadrate
în valorile generale europene. În lucrarea „Hungaria” (1536),
Nicolae Românul, mândru cã descinde din dinastia domnitoare a
Þãrii Româneºti, spune: „Moldovenii au aceeaºi limbã, aceleaºi
obiceiuri ºi aceeaºi religie ca ºi cei din Þara Româneascã; se
deosebesc în parte doar prin îmbrãcãminte… Limba lor ºi a
celorlalþi români a fost odinioarã romanã, ca unii care sunt coloni
ai romanilor. În vremea noastrã, limba moldovenilor se deosebeºte
foarte mult de aceea (limba latinã), dar vorbele lor pot fi înþelese
de latini” . Referindu-se apoi la românii din Transilvania, adaugã:
„Românii spun cã sunt coloni ai romanilor. Argumentul acestui
lucru este cã au multe în comun cu limba romanã ºi se gãsesc în
acest loc foarte multe monede ale acestui popor, fãrã îndoialã
indicii mari ale vechimii ºi stãpânirii romane aici” .
Discurs rostit cu prilejul Zilei Naþionale a Culturii, marþi, 15 ianuarie 2019,
la Ateneul Român
Conservarea ºi protejarea culturii naþionale
Umaniºtii târzii ºi pre-iluminiºtii – Grigore Ureche, Miron Costin,
Ion Neculce, Constantin Cantacuzino Stolnicul, Dimitrie Cantemir
– formaþi la lumina ºcolilor occidentale au demonstrat romanitatea
poporului român ºi latinitatea limbii, preamãrind Dacia Romanã, ca
premisã a intrãrii spaþiului nostru de la Carpaþi ºi de la Dunãre în
circuitul continental. Miron Costin, convins c㠄numele [nostru]
cel drept din moºi-strãmoºi este român, cum îºi cheamã ºi acum
locuitorii din þãrile ungureºti, ºi muntenii þara lor ºi cum scriu ºi
rãspund cu graiul: Þara Rumâneasc㔠. Concepþia acestui savant
despre unitatea poporului sãu este exprimatã în texte variate, dar
reiese în chip sintetic dintr-un pasaj aflat în Historia Moldo-
Valachica: „Astfel, astãzi moldovenii, muntenii, vlahii transalpini,
basarabenii ºi epiroþii se numesc pe sine cu toþii cu un nume
cuprinzãtor, nu vlahi, ci români, iar limbii lor neaoºe îi spun limba
român㔠. Cea mai extinsã ºi savantã argumentare a unitãþii ºi originii
romane a românilor, rãmasã ca atare pânã spre finele secolului al
XVIII-lea, a fãcut-o Dimitrie Cantemir, în lucrarea Hronicul vechimei
a romano-moldo-vlahilor, publicat într-o primã ediþie la Sankt
Petersburg, în anul 1717, de la Naºterea Mântuitorului (sau 7225,
de la Facerea Lumii). Aici, autorul afirmã clar, din primele pagini, cã
neamul romano-moldo-vlahilor „necurmat lãcueºte în Dachia (adecã
în Moldova, în Þara Munteniascã ºi în Ardeal)”. Unitatea ºi
romanitatea apar însã exprimate peste câteva pagini, înainte de
Prolegomena, loc în care se aratã, de fapt, titlul dezvoltat al lucrãrii:
„Hronicon a toatã Þara Româniascã (care apoi s-au înpãrþit în
Moldova, Munteniascã ºi Ardealul) din descãlecatul ei de la Traian
înpãratul Râmului. Aºijderea pentru numerele carele au avut odatã
sã, într-aceiaºi ºi pãnã acmu lãcuesc”. Lucrarea îi aºazã pe români
între popoarele romanice, în cadrul lor european firesc.  Vodã”) . Domnii români ai lui Eminescu stãpânesc, organizeazã ºi
Iluminismul românesc, ilustrat cel mai bine de ªcoala Ardeleanã, a
fost o formã a luptei de emancipare naþionalã prin culturã, prin erudiþie,
prin domenii largi ale cunoaºterii, precum istoria, filologia, literatura,
filosofia, teologia, dreptul ºi chiar ºtiinþele naturii. Acei mari intelectuali,
precum Inochentie Micu, Samuil Micu, Gheorghe ªincai, Petru Maior,
Ioan Budai-Deleanu, Ignatie Darabant, Ioan Para, au elaborat nu numai
cãrþi de cãpãtâi ale culturii naþionale, ci ºi texte politice fundamentale
ale emancipãrii noastre: „Fericite auguste împãrate! (...) Naþiunea românã
este cu mult cea mai veche dintre naþiunile Transilvaniei din vremea
noastrã, întrucât este lucru sigur ºi dovedit, pe temeiul mãrturiilor
istorice, al unei tradiþii niciodatã întrerupte, a asemãnãrii limbii, datinilor
ºi obiceiurilor, cã ea îºi trage originea de la coloniile romane aduse la
începutul secolului al doilea de cãtre împãratul Traian, în nenumãrate
rânduri, în Dacia, cu un numãr foarte mare de soldaþi veterani, ca sã
apere Provincia. Urmaºii lui Traian Augustul au stãpânit Dacia câteva
rãspânditã ºi credinþa creºtinã dupã ritul bisericii rãsãritene” (din Supplex
Libellus Valachorum elaborat de elita româneascã transilvãneanã la
1791 ºi înaintat Vienei) . Generaþia iluministã româneascã a crezut
sincer cã prin culturã se poate ajunge la libertate ºi a militat neîncetat
pentru acest ideal.  unii – mânaþi de interese extra-ºtiinþifice – care tind sã desprindã de
Dupã 1821, începe afirmarea pre-romantismului ºi a apoi a
romantismului românesc, cu accente tot mai puternice, de la Vasile
Cârlova ºi Grigore Alexandrescu pânã la Nicolae Bãlcescu, Mihail
Kogãlniceanu ºi Mihai Eminescu. Dacã umanismul ºi chiar
iluminismul românesc au privilegiat antichitatea, urmãrind sã imite
(pânã la un punct) clasicismul greco-roman, considerat leagãnul
lumii civilizate, romantismul a recuperat pentru creaþie Evul Mediu,
când s-au afirmat popoarele europene deplin constituite pe ruinele
Imperiului Roman ºi ale vecinãtãþilor sale barbare. Tema ruinelor,
castelele princiare ºi boiereºti, etosul luptei de apãrare a Republicii
Creºtine în faþa asalturilor Semilunii, gloria eroismului pentru
apãrarea moºiei etc. sunt abordãri care apropie clar romantismul
românesc de cel european. În vreme ce în prozã principele preferat
este Alexandru cel Bun (scriitorul afirmã cã îºi poate dovedi pânã
la acest domn ascendenþa!), în lirica eminescianã, deopotrivã în
cea de sorginte popularã ºi în cea de facturã cultã, ªtefan cel Mare
este de departe monarhul dominant. De la vagi rememorãri sau
pomeniri doar de nume pânã la adevãrate portrete, voievodul
tutelar se bucurã de o atenþie constantã. „Când ªtefan se suie
cãlare pe cal/ Rãspunde Suceava din urmㅔ („ªtefan cel Mare.
Schiþe de imn”) , încât marele luptãtor în numele Þãrii ºi al Crucii
se confundã cu naþiunea sa ºi cu lumea dreptãþii, pentru care s-a
cãznit atât de mult în viaþa pãmânteascã. Altminteri, domnul apare
veghind din ceruri la soarta Moldovei ºi a României întregi. În faþa
nimicniciei vremurilor de ocupaþie a provinciilor istorice, de cãtre
austrieci, de cãtre unguri ºi de cãtre ruºi, adicã de cãtre „strãinii”
cei rãi, mântuirea (în poezia „Doina”) nu poate veni decât de la
ªtefan cel Mare: „ªtefane, Mãria Ta,/ Tu la Putna nu mai sta,/
Las’ Arhimandritului/ Toatã grija schitului,/ Lasã grija sfinþilor/ În
seama pãrinþilor…” . Voievodul, dotat cu atributul divin al învierii,
aidoma Mântuitorului lumii, este singurul capabil sã salveze Þara.
Fie ºi numai la sunetul cornului voievodal, „Toþi duºmanii or sã
piarã/ Din hotarã în hotar㔠. Dupã patru secole de la fondarea
Putnei, „fiii României” se roagã înaintea Domnului lor, ca înaintea
Domnului din ceruri: „Dar printre fum ºi lupte în cercul de luminã/
Se vãd cereºti casteluri de-a lui Hristos tãrii,/ ªi între ele-i Putna,
în care-adânc se-nchinã/ Lui ªtefan-vodã astãzi ai României fii.”
ªi în alte poezii de sorginte popularã, tot ªtefan cel Mare dominã
scena, aºa cum se întâmplã în „Muºatin ºi codrul”: „ªtefan-vodã,
tinerel,/ Trece puntea singurel,/ Cu pieptarul de oþel,/ Cu cuºma
neagrã de miel, /Drag i-e codrului de el” („Închinare lui ªtefan
oblãduiesc þara în mod natural, ocrotind naþiunea.
De la romantism încoace, curentele europene devin tot mai
numeroase, mai intense ºi, unele, tot mai excentrice, gãsindu-ºi pe
rând, aproape fãrã decalaje cronologice, pandanþii în cultura
româneascã. 
Sincronizarea civilizaþiei româneºti cu cea occidental㠖 dincolo
de marea chestiune a formelor fãrã fond, teoretizatã de Titu
Maiorescu – s-a realizat mai întâi prin culturã. Creaþia culturalã de
nivel european a fost însoþitã de înfiinþarea unor instituþii de culturã
potrivite modernizãrii, de la biblioteci ºi muzee pânã la licee ºi
universitãþi, de la ASTRA pânã la Academia Românã. În funcþionarea
bunã a acestor instituþii, limba românã a jucat rolul de catalizator,
de element coagulant ºi aºa se întâmplã ºi astãzi. Alãturi de istorie
ºi de credinþã, limba românã ne dã mãsura naþionalitãþii noastre, a
identitãþii noastre ca popor. Mulþi specialiºti ne atrag atenþia cã
limba românã se aflã acum în pericol. Nu cred cã trebuie sã ne lãsãm
copleºiþi de asemenea semnale, însã nu este bine nici sã le ignorãm.
Asistãm la o serie de atentate grave asupra limbii române, de la
„poluarea” ei cu barbarisme ºi cu expresii nepotrivite, calchiate
mecanic din alte limbi ºi pânã la asalturile asupra unitãþii sale. Sunt
limba românã dialectele sale sudice ºi mai ales dialectul aromân, aºa
cum sunt alþii care vor sã diminueze numãrul orelor de românã din
ºcoli ºi sã organizeze studiul limbii ºi literaturii dupã criterii anistorice,
nerespectând succesiunea curentelor culturale ºi creând un adevãrat
haos în structurarea materiei. 
Menirea Academiei Române – ca ºi a Ministerului Educaþiei ºi a
Ministerului Culturii (devenit, simptomatic, ºi al Identitãþii Naþionale)
– este de a veghea asupra calitãþii educaþiei tinerilor din România. Iar
aceastã educaþie, înscrisã ferm în cadrele europene ºi universale, trebuie
sã rãmânã una româneascã dacã mai credem în menirea acestei þãri
numite România ºi dacã mai dorim sã lãsãm urmaºilor raþiunile de a
sãrbãtori, peste decenii ºi secole, Ziua Culturii Naþionale.

Pledoarie pentru alianþe între exportatori cu obiective comune
Din cauza dimensiunilor reduse,
Întreprinderile Mici ºi Mijlocii - IMM izolate
pot întâmpina dificultãþi în stabilirea unei
prezenþe la export pe pieþele externe. Acestea
fie nu au cunoºtinþele ºi mijloacele financiare
necesare, sau poate nu îndeplinesc cerinþele de
reglementare strãine, iar cantitãþile reduse ale
produselor pot fi neatractive pentru cumpã-
rãtorii strãini. În domeniul alianþelor de export,
o parte dintre exportatorii români sunt fami-
liarizaþi mai mult cu conceptul de cluster ºi nu
au cunoºtinþele necesare pentru a diferenþia
clusterele de alte alianþe de export, cum ar fi
consorþiile. Prin combinarea cunoºtinþelor, a
resurselor financiare, a contactelor din cadrul
unui consorþiu de export ºi a facilitãþilor logistice,
IMM îºi pot îmbunãtãþi în mod semnificativ
CONSORÞII DE EXPORT.
potenþialul de export: reducerea costurilor ºi a
riscurilor legate de penetrarea pieþelor externe.
Luni, 21 ianuarie 2019, la sediul sãu din str. Nicolae
Iorga nr. 34-36, etaj 1, sector 1, Bucureºti, USH
Pro Business a organizat evenimentul
CONSORÞII DE EXPORT. Pledoarie pentru
alianþe între exportatori cu obiective comune.
S-a discutat despre • De ce aº opta pentru un
consorþiu de export? • Cum se alcãtuiesc astfel de
alianþe? Principii de baz㠕 Parametrii de funcþionare,
surse de finanþare, provocãri • Rolul sectorului
public ºi privat în activitatea consorþiului de export
Evenimentul s-a adresat • Antreprenorilor/
Managerilor de IMM, care doresc sã facã export
ºi nu reuºesc pe cont propriu • Experþilor ºi
consultanþilor în domeniul promovãrii ºi finanþãrii
exporturilor • Experþilor în logisticã.
Speakeri • Conf. univ. dr. Costin LIANU,
director general USH Pro Business – A iniþiat ºi a
contribuit la înfiinþarea Consiliului Naþional de
Export în România ºi a coordonat elaborarea ºi
implementarea a trei Strategii Naþionale de Export
(SNE) în perioada 2004-2015, când a avut ºi rolul
de expert internaþional al Centrului Internaþional
de Comerþ de la Geneva. A coordonat activitãþi de
branding ºi promovare externã pentru sectoarele
exportatoare din SNE ºi a contribuit la
promovarea în cadrul SNE a tuturor afacerilor
inovatoare cu potenþial de export. Este expert în
Programul Elveþiano – Român de Promovare a
Exporturilor în perioada 2017-2019. A constituit
recent Asociaþia Centrelor de Afaceri pentru
Export (ACEX). • Tudor PANAIT, Co-Owner &
CEO Mayie Cosmetics – Este cofondatorul
MAYIE Cosmetics, firmã care are ca obiect de
activitate producþia de lavandã ºi de uleiuri
esenþiale, o mare parte din producþie fiind destinatã
exportului. A implementat numeroase proiecte
pe scarã largã în domeniul marketingului ºi al
exporturilor de produse, desfãºurate la nivelul
Uniunii Europene ºi al Emiratelor Arabe Unite.
Firma sa beneficiazã de sprijin pentru strategia
de export pe pieþe þintã, în cadrul Programului
Elveþiano – Român de Promovare a Exporturilor.
În urma evenimentului, beneficiile
participanþilor sunt: • Înþelegerea princi-
piilor organizãrii unui consorþiu de export
• Cunoaºterea unor bune practici în diverse
domenii de export • Modalitãþi concrete de
organizare a unui astfel de consorþiu pe piaþa
produselor bio din EAU.

USH Pro Business Evenimente, Comunicare ºi Internaþionalizare • Str. Nicolae Iorga nr. 34-36, Bucureºti, sector 1 • Tel: +40 216 500 014 • E-mail: office@ushprobusiness.ro • www.ushprobusiness.ro

ISSN 1221-4019 REDACÞIA: Solicitãri de abonamente,

Opinia ISSN 1841-4265 (online) Mioara Vergu-Iordache, Gabriela Moldoveanu, Ciprian Vasilescu REVISTA OPINIA NAÞIONALÃ cu plata prin mandat
naþionalã www.opinianationala.ro Mihãiþã Enache (fotoreporter), este editatã de poºtal sau dispoziþie
www. facebook.com/opinianationala Vasilichia Dinu, Cornelia Prodan, Florentina Stemate (DTP). FUNDAÞIA ROMÂNIA DE MÂINE de platã, se pot adresa
Strada Fabricii nr. 46G, sector 6, Bucureºti Stimaþi cititori, serviciului de difuzare.
Telefon/fax: 021 316 97 91 Dorim sã fiþi partenerii noºtri în elaborarea publicaþiei Tiparul executat de Strada Fabricii nr. 46 G,
Centralã: 021 316 97 85, 021 316 97 86, 021 316 97 87, Opinia naþionalã. De aceea, vã adresãm invitaþia de a ne transmite opinii, TIPOGRAFIA FUNDAÞIEI sectorul 6, Bucureºti.
interioare 168 ºi 143 informaþii, idei de larg interes naþional, pe care sã le publicãm în ediþiile Telefon 021.316.97.88/
e-mail: opinia@spiruharet.ro; on@spiruharet.ro viitoare. Aºteptãm cu interes ºi propuneri privind conþinutul publicaþiei. ROMÂNIA DE MÂINE int.108.
845 – 22 ianuarie 2019
FACULTATEA DE MEDICINÃ VETERINARÃ
Cu un ochi râdem, cu altul plângem!
Ne pleacã ºi medicii veterinari
Dupã valul plecãrilor de specialiºti din medicinã generalã
umanã, ºi medicina veterinarã din România este în suferinþã. În
2017 au pãrãsit þara 150 de noi absolvenþi, iar în ultimii cinci
ani au emigrat peste 700 de tineri veterinari. Agenþiile de
recrutare din Marea Britanie, Franþa ºi Spania le fac oferte de
mii de lire sau euro pe lunã celor care vor sã lucreze în mici
cabinete rurale, ferme sau abatoare.
Doctorul Ciprian Olteanu, medic veterinar, absolvent al
Facultãþii de Medicinã Veterinarã al Universitãþii Spiru
Haret, declara recent unui post de televiziune naþional: Cât
câºtigam într-o lunã în România, câºtig în trei zile în Anglia.
Cea mai mare pondere de medici veterinari strãini de pe
teritoriul Angliei o au românii.
Cum am aflat cã numai dintre absolvenþii 2018 ai Facultãþii
de Medicinã Veterinarã din cadrul Universitãþii Spiru Haret 6
sau 7 tineri doctori lucreazã deja în strãinãtate, nu întâmplãtor,
am încercat sã ne lãmurim la sursã, la sediul facultãþii haretiste,
într-un dialog cu conf. univ. dr. Ioana Cristina ANDRONIE,
decanul facultãþii.
Reporter: Este adevãrat cã cei mai buni absolvenþi ai
Facultãþii de Medicinã Veterinarã, din cadrul Universitãþii Spiru
Haret, aleg sã profeseze în strãinãtate?
Conf. univ. dr. Ioana Cristina ANDRONIE: E trist sã spun
acest lucru, dar trebuie sã recunosc… Ceea ce este important ºi
a fost întotdeauna pentru noi este faptul cã Facultatea de
Medicinã Veterinarã de la Universitatea Spiru Haret este prima
ºi singura facultate particularã de profil din þarã. În decursul
anilor – are mai mult de un sfert de veac de la înfiinþare – a avut
mai multe sedii în Bucureºti, dar asta nu a împiedicat procesul
de învãþãmânt, care se desfãºoarã în mod normal ºi legal, ceea
ce a dus în timp la creºterea numãrului de studenþi. Este o
facultate acreditatã ºi avem 50 de locuri disponibile pentru
fiecare an. De doi ani de zile am reuºit sã le ocupãm integral,
ceea ce înseamnã foarte mult, în condiþiile în care la celelalte
facultãþi de medicinã veterinarã de la stat locurile de la buget
nu se ocupã în totalitate. Aspectul acesta este foarte important
pentru noi, pentru cã, de doi ani, de când facem admiterea la
maximum, am constatat cã sunt din ce în ce mai mulþi candidaþi
care vin, se înscriu ºi rãmân la facultatea noastrã, faþã de cei din
anii anteriori, care veneau ºi aveau o primã opþiune, se înscriau,
ca sã aibã un loc ºi se duceau la facultatea de stat la taxã ºi, dacã
promovau acolo, retrãgeau dosarul de aici.
Reporter: În condiþiile de azi din învãþãmântul superior de
la noi, chiar este o performanþã. Cum aþi reuºit?
Conf. univ. dr. Ioana Cristina ANDRONIE: Avem foarte
mulþi absolvenþi în piaþa muncii ºi aceºtia fac promovare pentru
Universitatea Spiru Haret, trimiþând în fiecare an candidaþi pentru
admitere la noi. Mai mult decât atât, pot sã spun cã am avut
surpriza ca medici veterinari, care sunt absolvenþi ai altor facultãþi,
sã trimitã absolvenþi de liceu la Universitatea Spiru Haret, motivul
fiind, mai ales, partea practicã de aici. Limita de 50 de locuri
pentru fiecare an ne permite sã ne ocupãm foarte mult de fiecare
student în parte, care va învãþa într-un colectiv relativ restrâns.
Pe parcursul orelor de lucrãri practice orice student poate interveni
ºi lucra efectiv, ceea ce este un plus pentru ei. Mai mult decât
atât, mergem frecvent în unitãþi de creºtere a animalelor unde
suntem primiþi tocmai pentru faptul cã venim cu numãr relativ
mic de studenþi ºi nu deranjãm partea de producþie de acolo. Deci,
partea practicã, la noi, a primat, lucru care deja este cunoscut de
cãtre medicii din teren ºi ne-a ºi crescut prestigiul, ajungând sã
avem anul acesta, din 300 de locuri totale pe ciclu (ºase ani de
învãþãmânt, în care este inclusã licenþa ºi masterul), 250 de
studenþi, ceea ce înseamnã un lucru foarte bun.
Avem dascãli foarte buni, pregãtiþi, implicaþi, relaþia pe care
o au cu studenþii este una foarte bunã, iar studenþii sunt foarte
mulþumiþi, având în vedere cã unii dintre ei au venit de la
Facultatea de Medicinã Veterinarã de stat din Bucureºti, aºa cum
am mai spus; când au venit au realizat diferenþele ºi nu le venea
sã creadã. Dupã ce s-au convins de calitatea procesului de
învãþãmânt de la Universitatea Spiru Haret, au ales singuri sã
facã promovare pentru noi, pentru Facultatea de Medicinã
Veterinarã.
Reporter: Aºadar, putem fi mândri, pe de o parte, de reuºita
conaþionalilor, dar, pe de altã parte, rãmânem tot mai sãraci ºi
urmãriþi de probleme din ce în ce mai mari… m-au depãºit astãzi la capitolul venituri, ceea ce înseamnã
Conf. univ. dr. Ioana Cristina ANDRONIE: Da, este
adevãrat! Existã în Anglia un grup de haretiºti pe cinste, care
lucreazã acolo de 2-3 ani de zile. Din promoþia 2018 sunt deja
6 sau 7, care lucreazã acolo (având diploma echivalatã). Avem
ºi un lider între ei, doctorul Ciprian Olteanu (care s-a ocupat ºi
se ocupã ºi de echipa de fotbal a facultãþii!), care ne þine la
curent cu evoluþia absolvenþilor noºtri din Anglia.
Ce e de comentat? Pe de o parte, suntem bucuroºi de reuºita
absolvenþilor Facultãþii de Medicinã Veterinarã. Despre ei
trebuie vorbit, cât mai des, despre performanþele lor ºi nu doar
de 1 Decembrie, când ne mândrim cã suntem români. Pe de altã
parte, trebuie spus cã medicii veterinari, financiar, dupã ºase
ani de facultate, la absolvire au douã variante: un salariu mediu
de 2.500 de lei pe lunã, ca angajat al unei clinici private, sau o
leafã de 4.000 de lei, dacã prind un post la stat. În schimb,
ofertele companiilor de recrutare pentru Marea Britanie, de pildã,
pornesc de la 1.500 de lire sterline pe lunã pentru un inspector
de abator. În prezent, 30% dintre absolvenþi dau curs cel puþin
unui contract în strãinãtate. Medicii veterinari din generaþia
veche spun cã, nu întâmplãtor, în România, gripa aviarã ºi pesta
porcinã au avut un impact devastator asupra economiei.
Problemele principale sunt lipsa prevenþiei ºi nepãsarea faþã de
sfaturile specialiºtilor, din pãcate tot mai puþini, de la an la an,
între graniþele þãrii!
Text ºi foto: Ciprian C. VASILESCU
OPINIA NAÞIONALÃ pag. 3
UNIVERSITARIA
Fundaþia România de Mâine
ºi Universitatea Spiru Haret
în zi aniversarã
• Profilul unor FONDATORI
pe care îi mai avem numai în suflet
(Urmare din pag. 1)
Mircea BOULESCU a fost un reputat economist român
de la sfârºitul secolului XX ºi începutul secolului XXI.
Mandatele de vice-preºedinte al Curþii de Conturi ºi de înalt
demnitar al statului au fost o recunoaºtere a calitãþii sale de
„ pãrinte al controlului financiar din România”. A condus
numeroase doctorate în contabilitate, inclusiv ale unor colegi
de departament de la Universitatea Spiru Haret. Opera sa
didacticã este de o mare actualitate astãzi, inclusiv în
legãturã cu erorile judiciare invocate în dosare economice,
când în dezbaterea publicã se încearcã identificarea
persoanei vinovate, nu eventualul proces obiectiv care a dus
la eroare. Profesorul Mircea Boulescu a pledat frecvent
pentru îmbunãtãþirea pregãtirii economice a viitorilor juriºti,
cu accent pe problemele concrete care stau în faþa lor. Printre
soluþiile oferite a fost regândirea programei de contabilitate
a juriºtilor, dar ºi a tuturor celor care nu au profilul
contabilitate. Pentru aceste categorii de studenþi, conform
opiniei profesorului Mircea Boulescu, contabilitatea nu
trebuie sã includã simbolurile conturilor. Acestea sunt în
sarcina numai a celor care vor activa în compartimentul
contabilitate. Toþi ceilalþi trebuie sã înþeleagã filosofia
fluxurilor de înregistrãri contabile astfel încât sã facã
legãtura dintre procesele economice ºi sistemul
informaþional contabil. Mai exact, sã ºtie ce reprezintã soldul
ºi rulajul principalelor conturi. Dacã este eliminat efortul
de memorare a simbolurilor conturilor, studenþii de la alte
specializãri decât contabilitate au ocazia sã aprofundeze
legislaþia privind documentele contabile, inventarierea,
activitãþile conexe legate de funcþia contabilitãþii (auditul,
evaluarea etc), domenii utile în îndeplinirea sarcinilor
profesionale. Aducând în ziua de astãzi problema pregãtirii
unor personalitãþi din domeniul dreptului, vom putea
observa cã unele dintre acestea nu au avut contact nici cu
teoria, nici cu practica economicã referitoare la cazuri pe
care trebuie sã le soluþioneze. Ne putem pune astfel
întrebarea: de ce sã punem erorile judiciare pe seama
„statului paralel” ºi nu pe lacunele procesului de formare?
Constantin MECU a reprezentat profilul dascãlului care
face tot ce este necesar pentru pregãtirea de calitate a
studentului. A predat în principal teoria economicã, fiind ºi
conducãtor de doctorat. Avea ºi o bunã cunoaºtere a
problemelor de la disciplinele aplicative economice. Una
dintre direcþiile de îmbunãtãþire a pregãtirii la profilul
Contabilitate ºi Informaticã de Gestiune era, în viziunea
sa, corelarea strânsã dintre conþinutul disciplinelor de
contabilitate ºi cele de informaticã. Repeta mereu cã trebuie
sã pregãtim studenþii la standardele de dotare informaticã
pe care le vor gãsi la locul de muncã. A iniþiat decizia prin
care Universitatea Spiru Haret a obþinut dreptul de utilizare
a unor licenþe de programe de contabilitate diverse, inclusiv
din clasa ERP. Dãdea o mare importanþã practicii. În
perioada în care a fost prorector a scutit cadrele didactice
de unele activitãþi administrative în schimbul alocãrii de
timp suplimentar pentru practica studenþilor. Mãsura se
referea la cei care aveau activitãþi relevante în diferite
companii. Pentru studenþii care doreau sã fie la curent cu
realitãþile din firme, practica se putea derula pe parcursul
întregului an. Eu, de exemplu, primeam, la compania unde
eram director financiar, dupã program, grupuri de 1-5
studenþi, atât cât permitea biroul. Mulþi dintre acei studenþi
cã soluþia profesorului Mecu a dat rezultate.
Augustin GÂRBEA a fost un exemplu de competenþã în
managementul educaþiei. Pe lângã vocaþie, un dascãl trebuie
sã posede cunoºtinþe ºi pricepere. Astfel de calitãþi i-au
folosit ºi când a ocupat funcþii de manager în domeniul
educaþiei. Pe lângã activitatea de la catedrã, Augustin Gârbea
a avut ocazia sã exercite atribuþii de management al educaþiei
într-o perioadã în care România a realizat mult cu resurse
puþine ºi sub diferite tipuri de presiune. A valorificat tot
ceea ce ºtia în echipa care a organizat Universitatea Spiru
Haret. A avut atribuþii în domeniul managementului
financiar-contabil al instituþiei noastre. Este un domeniu în
care nimeni niciodatã nu a vorbit despre noi altfel decât în
termeni la superlativ. M-a surprins capacitatea profesorului
Gârbea de a înþelege sensul legislaþiei financiare, de a acþiona
în conformitate cu realitãþi într-o schimbare alertã. Cuvântul
sãu de ordine a fost obligaþia faþã de instituþie. Nu a fãcut
ultimul drum la spital înainte de a termina Bugetul de
Venituri ºi Cheltuieli la care lucra. Aºa era învãþat sã
procedeze! A mai transmis o experienþã deosebit de utilã ºi
actualã: „în problemele educaþiei, factorii de decizie din
domeniul public nu pot sã punã orgoliile personale înaintea
interesului elevilor ºi studenþilor. Trebuie sã discute atât timp
cât este necesar pânã ajung la consens.”
pag. 4
PREUNIVERSITARIA
Reporter: Karla, ce înseamnã o bursã FLEX
ºi cum se obþine ea?
Karla MANEA: Bursa FLEX este finanþatã
de Departamentul de stat al SUA ºi existã pe
plan mondial de aproximativ 25 de ani. A fost
creatã pentru a încuraja elevii din mai multe
þãri sã ajungã în America. Printre primele þãri
înscrise se numãrã ºi Republica Moldova. La
noi proiectul este de doar patru ani. Înseamnã
mai mult decât un schimb de experienþã,
înseamnã atât sã cunoºti cultura americanã,
cât ºi sã îþi prezinþi propria þarã, astfel
demersul devine benefic pentru ambele tabere,
dar mai ales pentru þara din care elevul vine.
Noi suntem acolo niºte ambasadori ºi
prezentãm (aºa cum am mai spus) propria
noastrã culturã. Suntem încurajaþi sã facem
prezentãri obiective ale þãrii noastre! Proiectul
se deruleazã prin Consiliile Americane. Se
aplicã pentru bursã, în prima etapã pânã în
octombrie. Se face un cont pe platforma online
ºi se trimit trei eseuri. Eseurile sunt poveºti
despre tine, despre pasiunile tale, despre ceea
ce te fascineazã, ceea ce îl face pe elev sã se
trezeascã dimineaþa ºi sã meargã mai departe
în viaþã. În funcþie de aceste trei eseuri sunt
aleºi elevii pentru etapa urmãtoare: alte trei
eseuri, un test de limba englezã, un interviu
individual ºi unul de grup. Examinatorii se uitã
la sufletul omului (aºa cum spun eu mereu),
vizeazã un anumit profil moral, dar mai ales o
fizionomie sufleteascã, pentru cã nu oricine
rezistã sã plece dintr-o datã, într-o altã þarã,
într-o altã culturã, într-un mediu total nou. Eu
aveam abilitãþi de comunicare foarte bune ºi
asta m-a ajutat mult, acesta este motivul pentru
care am fost aleasã.
Reporter: Criteriile nu sunt foarte dure.
Este mare numãrul candidaþilor?
Karla MANEA: Anul acesta s-au înscris
aproape 2000 de elevi, dintre care au fost aleºi
35. Cumva, numãrul de burse creºte în fiecare
an. În seria mea (a doua) au fost 25 de locuri.
Reporter: Ai stat un an în America. Ai vãzut
foarte multe diferenþe dintre sistemul de
învãþãmânt românesc ºi cel american? Au
existat ºi lucruri care te-au frapat?
Karla MANEA: Acolo, elevii îºi aleg
materiile. Se fac doar ºase materii de bazã
într-un an, dar se pot schimba câteva de la un
semestru la altul; însã, în principiu, sunt doar
ºase materii! ªcolile au autonomie, iar elevii îºi
pot alege ºase materii de bazã: un tip de ºtiinþe
(în primii doi ani, matematica este obligatorie,
din al treilea an se poate renunþa la mate-
maticã) ºi se poate merge pe alt tip de ºtiinþe,
de exemplu pe psihologie, dacã elevul preferã
sã aleagã un profil uman, cum ar fi la noi… pregãtire
Apoi un tip de istorie sau politica Americii ºi
literaturã în fiecare an, din cei patru, obligatoriu.
În rest, elevul alege, de exemplu: biologie…
Reporter: Tu ce þi-ai ales?
Karla MANEA: Am avut, în primul
semestru: fotografie digitalã, analizã matema-
ticã, literaturã americanã, biologie, psihologie
ºi istorie, iar în semestrul al doilea am schimbat
fotografia digitalã cu anatomia. Am schimbat
fiindcã sunt cursuri mai scurte, precum
fotografie sau olãrit, care sunt practice ºi þin
doar un semestru.
Reporter: Te-ai întors schimbatã în þarã?
A fost nevoie de o readaptare, dupã un an
„pierdut” aici ºi, probabil, mai mulþi
„câºtigaþi” acolo?
Karla MANEA: Da, aºa este! Am câºtigat
într-un an mai mulþi ani. Parcã am trãit în
corpul altei persoane ºi acum am revenit în
corpul meu. Sã zicem cã am acumulat
experienþã cât pentru douã persoane. Am
câºtigat foarte, foarte mult, deºi sunt
momente în care îmi este foarte greu.
Reporter: Ai avut de recuperat materiile
din clasa a XI-a?
Karla MANEA: Am avut noroc (fiind la
profilul mate/info, bilingv)! Nu am avut foarte
mari probleme. La matematicã am avut de
recuperat doar un semestru, nu foarte mult!
La românã trebuia oricum sã învãþ pentru Bac,
singura materie era informatica, iar materia din
a XI-a nu are nicio legãturã cu cea din a XII-a.
Ca sã fiu sincerã, doar în teorie am avut de
OPINIA NAÞIONALÃ
Karla MANEA:
Mã îndrept spre vechea mea iubire,
literatura ºi filosofia,
dar nu abdic de la artã ºi matematicã!
recuperat, în practicã nimic; asta spune multe
despre sistemul de învãþãmânt românesc.
Dupã o absenþã de un an, colegii mei de clasã
nu erau cu nimic mai avansaþi ca mine.
Reporter: Cum te privesc colegii tãi, din
România, dupã aceastã experienþã din
Timberline Hight School de lângã Seattle?
Karla MANEA: Prietenii mei foarte buni
au fost încântaþi, fiindcã matricea mea
spiritualã a rãmas aceeaºi. Îmi spuneau cã au
crezut cã o sã vin cu pãrul vopsit în cinci
culori! Mulþi dintre colegi au fost interesaþi,
timp de douã sãptãmâni!, sã afle despre
experienþa mea, dupã care am redevenit „Karla
cea de toate zilele”. Mai aud câteva rãutãþi,
inclusiv de la profesori …Una dintre
profesoare mi-a spus, când am ajuns în þarã,
cã m-a ascultat la radio ºi cã unele lucruri
spuse de mine au fost corecte, celelalte nu!
Reporter: Este o mare diferenþã la capitolul
voluntariat, între ei ºi noi?
Karla MANEA: Mã uit cu mare bucurie la
cei de clasa a IX-a ºi îmi dau seama cã
voluntariatul devine din ce în ce mai important
pentru noi. Existã o schimbare realã!
Reporter: Cãtre ce zonã a voluntariatului
se duc?
Karla MANEA: Când eram eu în clasa a
IX-a, era o organizaþie: Shakespeare School;
se fãcea voluntariat, în sensul cã invitau mai
mulþi elevi sã meargã sã predea limba englezã
în medii defavorizate. Asta am fãcut ºi eu
atunci. Era foarte popular! Acum ºtiu cã multã
lume se îndreaptã cãtre project management,
tot felul de întâlniri cu oamenii care au rezultate
în domeniul lor, cu specialiºti.
Reporter: Cum este relaþia între profesor
ºi elev în America? Este vreo diferenþã faþã
de România?
Karla MANEA: În România, profesorii
te privesc doar în ipostaza de elev. Nu vãd
nimic altceva din tine, mã refer la profilul
tãu uman! Da, este o diferenþã enormã ºi
acest lucru mi-a sãrit în ochi din primul
moment. În America e altfel, fiindcã nu eºti
doar un elev, ci, în primul rând, om, cu
ambiþie, cu vise… te încurajeazã sã faci
lucruri interesante extraºcolare. Bursa este
susþinutã parþial de statul american, parþial
de o familie americanã, care te primeºte în
sânul ei. Se numeºte familie gazdã ºi este o
familie voluntarã. Întrebarea, care îmi este
adresatã des, se referã la motivul pentru care
ei (familia americanã) vor sã primeascã în
casa lor pe cineva din altã culturã, de bunã
voie ºi neplãtiþi. Le rãspund cã americanii
pun atât de mult accent pe diversitate, pe
toleranþã, pe interculturalitate, încât aºteaptã
cu nerãbdare sã primeascã pe cineva dintr-o
altã culturã, de la care sã înveþe. Am fost
primitã foarte bine, chiar dacã ºtiau cã sunt
româncã. E adevãrat cã existã o micã
diferenþã de percepþie când este vorba de
Europa de Est ºi cea de Vest, au ceva mai
multe întrebãri de adresat elevilor din Est.
Reporter: Ai plecat cu un model de pedagog
de aici ºi ai revenit cu altul din America?
Karla MANEA: Am plecat cu un model
intelectual, mã refer la Mircea Eliade. Ca
pedagog, am avut modelul unui profesor din
liceul meu, un profesor extraordinar, domnul
profesor Gheorghe Lãzãrescu. Este preferatul
multor generaþii de elevi! Pentru noi este o
zeitate, un supraom. Cea mai importantã cali-
tate a sa este cã ºtie sã îl þinã pe elev într-un
confort psihic care îl determinã sã înveþe, dar
fãrã fricã! Din America m-am întors cu modelul
unui profesor de matematicã, despre care
vorbesc în permanenþã. Fiindcã nu eram bunã
la matematicã în România, la prima orã de
matematicã din America am fost ºocatã! Am
fost sfãtuitã de dirigintele de acolo sã mã înscriu
la un nivel de pregãtire înalt, ca sã am de unde
sã cobor dacã nu mã adaptez. Profesorul de
matematicã m-a întrebat doar atât: „Îþi place
matematica? Dacã da, atunci o sã fie bine!”
Pentru prima oarã în viaþa mea nu a fost pusã
în balanþã capacitatea mea mentalã, ci dorinþa
de a mã adapta ºi astfel am mers la un nivel ºi
mai înalt decât cel la care mã înscrisesem iniþial.
Reporter: Existã ºi pãrþi negative în siste-
mul de învãþãmânt american? Ce spun elevii?
Karla MANEA: Colegii mei din America
erau deranjaþi cã se þine cont foarte mult de
note. De ele ºi doar de ele se þine cont pentru
orice admitere ºi se pot face diferenþe pentru
doar câteva sutimi.
Reporter: La noi se spune cã, în învãþã-
mânt avem, pe de o parte, bursieri ºi olimpici,
ºi, pe de alta, analfabeþi funcþionali ºi abandon
ºcolar. Cum te simþi în România extremelor?
Karla MANEA: În România mã simt
extraordinar de bine. Sunt româncã ºi sunt
mândrã de naþia mea. Visez ºi eu, ca Mircea
Eliade, în limba românã, dar din punct de vedere
al mediului academic nu sunt compatibilã cu
ceea ce este aici! America mi-a oferit mult mai
multe decât propria mea casã! Simt nevoia
unei toleranþe mult mai mari în raport cu setul
de valori, am nevoie de oameni care sã îºi
doreascã sã mã ajute, cãrora sã le pot pune
întrebãri la care sã primesc rãspunsuri.
Reporter: Dacã gândim în procente cunoº-
tinþele teoretice ºi practice din cele douã þãri… – desfãºurarea stagiilor 25.02.2019 – 02.06.2019.
Karla MANEA: România: cunoºtinþe
teoretice: 90, 95%. America: 50% cunoºtinþe
teoretice.
Reporter: Dupã pãrerea ta, ce ar trebui sã
facã tinerii români dupã absolvirea liceului?
Karla MANEA: Fiecare individ este
capabil, sau ar trebui sã fie capabil, sã aleagã
un anumit sistem de învãþãmânt. Eu sunt
foarte ataºatã de partea practicã. Fiecare sã
facã alegerea pentru el, în funcþie de prio-
ritãþile pe care le are. Este foarte bine ºi sã
rãmânã în þarã, dar ºi sã meargã în strãinãtate,
sã experimenteze ºi sã se întoarcã dacã aºa
simte!
Ciprian C. VASILESCU
845 – 22 ianuarie 2019
Super
aºteaptã filme
fãcute
de adolescenþi!
Þie ce o sã-þi aminteascã de filmul tãu de la Super 2019? Dacã
eºti adolescent, trimite filmul tãu pânã la 1 martie! Super este
festivalul de filme fãcute de adolescenþi, ajuns la a 7-a ediþie!
Dacã eºti la liceu ºi vrei sã îþi vezi filmul proiectat pe marele
ecran, ai timp pânã pe 1 martie sã arãþi scurtmetrajul tãu! Iar pe
cei care încã n-au fãcut un film, îi încurajãm sã se apuce cât de
repede ºi sã termine la timp pentru a-l înscrie la festival.
Regulament:
- regizorul/ regizorii trebuie sã aibã între 14 ºi 19 ani ºi sã
nu fi terminat liceul;
- festivalul acceptã filme de orice gen ºi pe orice teme, ele
nu trebuie sã depãºeascã 40 de minute, dar în cazul în care
astfel de filme sunt înscrise, poate fi posibilã, totuºi,
organizarea unei proiecþii speciale;
- trimiterea filmelor se va face pânã pe 1 martie 2019;
rezultatele selecþiei vor fi anunþate pânã pe 10 mai;
- filmele pot fi acceptate în competiþie sau în afara ei.
Festivalul are o competiþie internaþionalã ºi o competiþie cu
filme din România ºi Republica Moldova, ºi, în funcþie de
filmele primite, programe în afara competiþiei. Doar
competiþia va fi jurizatã;
- filmele din România trebuie sã fie subtitrate în românã în
caz cã se vorbeºte altã limbã, ºi, dacã se vorbeºte în românã,
subtitrate în englezã;
- nu se acceptã filme care instigã la urã sau discriminare
faþã de anumite categorii de persoane sau grupuri sociale.
- odatã fãcutã înscrierea, nu este posibilã retragerea filmului
din festival; odatã fãcutã selecþia filmelor, regizorii filmelor
selectate trebuie sã fie pregãtiþi sã ofere informaþii
suplimentare ºi filmul într-un format pentru proiecþie, în
funcþie de ceea ce li se cere atunci;
- regizorii filmelor selectate vor putea participa la festival.
Super va acoperi o parte din costurile deplasãrii/cazãrii în
Bucureºti, în cazul în care participanþii sunt din alte oraºe/ þãri;
- pentru filmele din competiþie se vor acorda: premiul
pentru cel mai bun film, menþiunea juriului, premiul publicului;
juriul va fi format din cineaºti ºi critici de film;
- putem utiliza fragmente din film (maximum 2 minute)
pentru clipuri de promovare a festivalului. Informaþiile trimise
sunt pentru catalog ºi pentru site/ blog. Filmele vor putea fi
proiectate de mai multe ori în cadrul proiecþiilor Super.
Informaþii suplimentare la: http://www.superfestival.ro/
newsupersite/2018/11/27/inscrie-ti-filmul-la-super-2019/
Stagii
gratuite
de
sportivã
Primãria Municipiului Bucureºti prin Centrul de Proiecte
Educaþionale ºi Sportive Bucureºti – PROEDUS, în perioada
ianuarie – iunie 2019, vã invitã sã participaþi la proiectul
dedicat elevilor bucureºteni ,,Stagii gratuite de pregãtire
sportiv㔠pentru elevii claselor V-VIII:
– perioada de promovare 14.01.2019 – 01.02.2019;
– perioada înscrierilor 14.01.2019 – 01.02.2019, cu fiºã
înscriere http://proedus.ro/wp-content/uploads/2019/01/
fisa-inscriere-Stagii.pdf ;
Proiectul se desfãºoarã conform Regulamentului de
organizare ºi desfãºurare publicat pe site-ul instituþiei http:/
/proedus.ro/stagii-gratuite-de-pregatire-sportiva2019/ ºi
cuprinde stagii gratuite de pregãtire sportivã la fotbal, volei,
baschet ºi tenis de câmp.
Stagiile gratuite de pregãtire sportivã se vor desfãºura în
locaþii corespunzãtoare din punct de vedere tehnic ºi vor fi
stabilite dupã finalizarea ºi centralizarea înscrierilor ºi
întocmirea programului de desfãºurare pe grupe. Acestea
vor fi afiºate pe site-ul instituþiei http://proedus.ro/stagii-
gratuite-de-pregatire-sportiva2019/, pânã la data de
22.02.2019.
Pãrintele/tutorele/elevul descarcã fiºa de înscriere, o printeazã,
îºi însuºeºte conþinutul acesteia, o completeazã, semneazã,
scaneazã ºi o încarcã alãturi de copia certificatului de naºtere
al elevului pe adresa de e-mail sportpmb@yahoo.com.
845 – 22 ianuarie 2019 OPINIA NAÞIONALà pag. 5

Numãrând invers Matematica zeilor ºi Valori româneºti

algoritmii oamenilor

VITRALII
secole. De fapt, începând cu secolul al
ºaisprezecelea, nu am mai avut deloc. Regii Azi, 22 ianu- Saul
noºtri au ajuns abia la al doilea, iar domnii
din epoca medievalã nu au sãrit de al
cincilea, ocupaþi fiind cu cleveteala sau cu
arie, la ora 19.00,
la librãria Hu-
manitas de la
STEINBERG
pâra, ºi aceea ºoptitã pe la colþuri, nu Ciºmigiu, are loc
o dezbatere por-
– un evreu român
strigatã bãrbãteºte, cu sabia în mânã. Lipsa
VITRALII proiectului unificator, aducãtor de pro- nind de la unul care a cucerit
dintre volumele
Despre stabilitatea ºi durata deciziilor
pãºire ºi prohorisire a naþiei a fost ºi este
marea racilã a nedesãvârºirii noastre. Ceva publicate recent America
istorice cãrora am fost nevoiþi sã ne
supunem, în ultimii cam opt sute de ani,
ne macinã, ne þine, din pãcate ºi astãzi, în colecþia de
ºtiinþã a Editurii
prin caricaturile sale
încremeniþi într-o lentoare laºã, neroditoare.
sunt multe de spus. Zic supunem pentru Aceeaºi interminabilã, obositoare gâlceavã, Humanitas, Ma- Caricatura este o tradiþie care ºi-a pãstrat modernitatea
cã, de cele mai multe ori, nu ne-a întrebat acelaºi proiect incoerent spart în cioburi tematica zeilor tocmai datoritã lipsei sale de respectabilitate.
nimeni nimic. Sau ne-am mulþumit cu mai mici, neviabile, sterpe, conjuncturale, ºi algoritmii oa- (Saul Steinberg)
compromisuri de conjuncturã. Valul a care se bat cap în cap. Un ºirag rupt de menilor de Paolo Zellini. Invitaþi: Liviu
trecut, luând cu el ºi pietrele, ºi voinþa, ºi Ornea, profesor la Universitatea Bucureºti Prea puþin cunoscut publicului din þara sa natalã, România,
mãrgele ieftine, risipite care încotro, pentru Saul Steinberg a fost unul dintre cei mai iubiþi artiºti ai Americii,
pohta ce-am pohtit, ºi speranþa. Nu voi ca fiecare sã plece acasã cu mãrgica lui în ºi traducãtorul volumului, conferenþiar uni-
eºua în lamentabila ºi morbida teorie a versitar, doctor în filozofia ºtiinþei Dana cunoscut la nivel mondial pentru caricaturile ºi schiþele sale ce au
buzunar, fericit cã turta va sta numai ºi ilustrat paginile revistei The New Yorker pentru aproape ºase de-
resemnãrii mioritice, dar nici în trium- numai pe spuza lui, iar capra vecinului va Jalobeanu, director de programe la centrul de
falismul naþionalist orb ºi semidoct. Nu cercetare Fundamentele Modernitãþii Eu- cenii, fiind adesea comparat cu Picasso, Miro sau Duchamp.   
rãposa, behãind amarnic, de foame. Trebuie Saul Steinberg s-a nãscut în Râmnicu Sãrat, la 15 iunie 1914. Copilãria
cred neapãrat cã alþii au construit palate, sã învãþãm sã numãrãm crescãtor, de la ropene, Universitatea din Bucureºti, Vlad
în timp ce noi stãteam pavãzã în faþa Zografi, coordonatorul colecþiei de ºtiinþã sa este legatã de douã repere importante: legãtoria de cãrþi a tatãlui sãu,
mai mic spre mai mare, cu privirea înainte, unde face cunoºtinþã cu reproduceri ale unor picturi celebre, ale cãror
hoardelor pãgâne, însã nu pot fi de acord nu strecuratã îndãrãt, prin colþul ochilor. a Editurii Humanitas.
cu aneantizarea istoriei acestor locuri. Sigur, elemente se vor regãsi ulterior în operele sale, respectiv albumele
Aºa vom înþelege, poate, cã întregul se în- de familie, folosite de artist ca prim model pentru desene ºi schiþe.
e greu sã ridici catedrale ºi castele când cheagã mai vârtos când punem toþi umãrul
tãtarii dau nãvalã ºi pun foc la trei sãptã-
mâni o datã, dar prioritãþile noastre au fost,
ºi privim lumea prin urechile cailor, nu prin The Land of Dreams Saul Steinberg frecventeazã pentru un an cursurile Facultãþii de
Filozofie din Bucureºti, dupã care se înscrie la Politehnica din Milano,
praful tulbure stârnit în spatele cãruþei. terminã secþia de Arhitecturã în 1940 ºi începe în paralel, încã din
totuºi, mereu, mãrunte ºi gândite pe termen ARCUB - Cen-
scurt. Nu am avut dinastii mãsurate în Dragoº CIOCÃZAN 1936, colaborarea cu jurnalul satiric Bertoldo, pentru care face peste
trul Cultural al Mu- douã sute de desene. Legile antisemite instaurate de Mussolini
nicipiului Bucureºti
Pisica pe acoperiºul continuã ºi în 2019
seria evenimentelor
în 1938 îl obligã sã pãrãseascã þara.
În 1942 ajunge în SUA, dupã un an petrecut în Santo Domingo în
fierbinte din cadrul celei de-a
aºteptarea vizei. Primele desene îi apar în The New Yorker începând
cu 1941.
treia stagiuni - cura- Steinberg aratã în descrierile colegilor desenatori de la TNY aºa cum
– la Teatrul Bulandra toriate de Cristian aratã ºi în fotografii: nici un zâmbet, dar scrutând atent lumea care-l
Soleanu - a progra- înconjoarã, mereu curios ca un copil. Un om care poate desena orice.
Teatrul Bulandra prezintã marþi, Dogaru, Virgil Ogãºanu, Silvana Negruþiu, mului de jazz Artist Un fel de magician. Un fin observator, o inteligenþã sclipitoare. Nu
22 ianuarie, ora 19.00, la Sala Liviu Ciulei Lucian Ifrim ºi Radu Chirev. În piesa Pisica in Residence. The numai colegii i-au recunoscut-o, dar ºi cei ce i-au devenit mai apoi
(Bd. Schitu Mãgureanu nr.1) premiera Pisica pe acoperiºul fierbinte, premiatã cu premiul Land of Dreams, prieteni: Nabokov, Cartier-Bresson, Saul Bellow, Walker Evans,
pe acoperiºul fierbinte de Tennessee Williams, Pulitzer în 1955, Tennessee Williams primul concert din Vonnegut, Gaddis.
în traducerea Antoanetei Ralian ºi adaptarea surprinde cu un talent remarcabil tensiunile noul an, susþinut de Sorin Zlat Quartet, Poetul Charles Simic pomeneºte în prefaþa catalogului apãrut în
lui Dinu Cernescu. Din distribuþie fac parte din sânul unei familii aparent fericite, va avea loc în data 24 ianuarie, ora 20.00, 2007 ºi semnat de Joel Smith, Saul Steinberg: Illuminations – catalog
Alexandra Fasolã, Tudor Aaron Istodor, Dana dar mãcinatã de lãcomie, minciuni ºi gelozie. în Sala Mare din str. Lipscani nr. 84-90. ce a însoþit expoziþia itinerantã organizatã de Smithsonian American
Art Museum, Washington –, de „umorul sãu negru de o subtilitate
Aceastã carte, argumenteazã George V.
ROMÂNIA - ÎN TOP Grigore, este un sincer semn de iubire adus
aparte, cu rãdãcini în Bazarul Balcanic al României natale.”
În ciuda recunoaºterii importanþei contribuþiei sale la arta secolului
Pornind de la un articol din presa americanã - Este patriei mele dragi România, care sãrbãtoreºte al XX-lea, multe dintre istoriile acesteia nu-l includ încã. Într-un
România cea mai frumoasã þarã a Europei? Chiar 100 de ani de la Marea Unire din 1 decembrie articol din Washington Post, prilejuit de expoziþia din 2007, Paul
ar putea fi! -, autorul George V. Grigore a pornit la 1918. ROMÂNIA. O þarã destul de micã, pentru Richard sugereazã un posibil rãspuns: „Nu ºtiu unde sã-l aºeze.
prezentarea recordurilor româneºti, în anul Cen- o lume atât de mare ºi totuºi…Teritoriul acesta Dimensiunea pe care o prefera era cea a paginii. Operele lui puteau fi
tenarului Unirii de la 1 Decembrie 1918: Canalul sfânt are aproape toate formele de relief vãzute pentru preþul unui New Yorker. Nu urmãreau circuitul obiºnuit
Dunãre – Marea Neagrã, unul dintre cele mai posibile, aproape toate speciile de animale ºi al galeriilor de artã ºi al caselor de licitaþie. ªi încã ceva: artei mari i se
importante canale navigabile din lume, Casa Poporului plante specifice emisferei nordice planetare, cere transcendenþã. Caricaturile sunt percepute ca vulgare.” Însuºi
– de trei ori în Cartea Recordurilor, Catedrala are ape curgãtoare de la firiºoarele de argint Steinberg lãmureºte cumva lucrurile: „Dezvoltarea mea a început de
Mântuirii Neamului Românesc – una din cele mai mari ale izvoarelor montane pânã la maiestatea jos, de la caricaturã. Am învãþat muncind, am reuºit sã ies din niºte fun-
din Europa, Clisura Dunãrii – cel mai frumos defileu fluvialã a Dunãrii, ce ne oferã ºi o minunatã ºi dãturi ale vulgaritãþii desenului umoristico-satiric ºi din banalitãþile
din Europa, Delta Dunãrii, Salina Turda - cel mai unicã deltã, în drumul sãu spre Marea Neagrã. artei comerciale, pãstrând totuºi ceva din elementul acela al mediocritãþii
frumos obiectiv subteran din lume, unicul Hotel de Are patru anotimpuri, are pãduri sãlbatice, – era cât pe-aci sã zic al vulgaritãþii – la care n-am vrut sã renunþ, din
Gheaþã din Sud-Estul Europei, singurul Cimitir vesel are munþi înalþi, are câmpii întinse ºi dealuri moment ce-l consider ceva necesar; exact ca bãrbatul care urcã o treaptã
din lume la Sãpânþa, cea mai înaltã cruce din lume molcome. Are sare, fier, cãrbune, petrol, gaze pe scara socialã, dar nu vrea sã-ºi pãrãseascã soþia ºi vechii prieteni.”
amplasatã pe un vârf montan – Crucea Eroilor ºi aur... Câte ceva din toate... Este un adevãrat Steinberg ºi-a expus opera în numeroase muzee ºi galerii de artã. În
Neamului de pe Caraiman, cea mai mare statuie de mic paradis terestru. Nu ºtiu dacã mai existã 1946, împreunã cu artiºti ca Arshile Gorky, Isamu Noguchi ºi Robert
piatrã din Europa (Statuia Regelui Decebal din Cazanele Dunãrii), aºa o armonie într-o aºa de micã suprafaþã terestrã. La populaþia Motherwell, a participat la expoziþia Fourteen Americans de la
Transfãgãrãºanul, Mãnãstirea Voroneþ, Muzeul aurului de la Brad, pe care o avem, aici s-au nãscut destule personalitãþi. Se pare cã Museum of Modern Art din New York. O retrospectivã a operei sale
cele mai vechi urme de paºi umani, cea mai veche relicvã de Homo este un loc sfânt. Datoritã a tot ceea ce poate influenþa generaþiile a fost expusã la muzeul Whitney Museum of American Art din New
Sapiens din Europa (40.000 de ani), cele mai vechi picturi rupestre care se nasc - raze cosmice, vieþi anterioare, influenþe spirituale - York în 1978 ºi o altã retrospectivã, de aceastã datã postumã, a fost
din Europa Centralã, cea mai veche aºezare umanã din Europa (Schela aici încã vin, din zãrile albãstrii ale Celuilalt Tãrâm, spirite ce se expusã la Institutul de artã modernã din Valencia, în 2002.
Cladovei), Ceramica de Cucuteni, Tãbliþele de la Tãrtãria. Avem doresc reîncarnate ºi care aleg acest pãmânt al Grãdinii Maicii La moartea sa în 1999, în conformitate cu testamentul sãu, a fost
personalitãþi (academicieni, artiºti, sportivi, inventatori), dar ºi români Domnului. Dar, tot aºa cum unii aleºi vin aici spre a confirma un înfiinþatã Fundaþia Saul Steinberg. Aceasta, pe lângã rolul de pãstrare
de Premiul Nobel. Pentru toþi ºi toate acestea, spune autorul, mod de Viaþã simplu ºi posibil ºi din partea cealaltã a Forþei, a operei artistului, este o organizaþie non-profit cu scopul de „a
am scris aceastã carte. Aºa putem onora aceastã þarã, aºa putem rãspunsul este pe mãsurã. Aici, la noi, se întâlnesc ºi forþele cosmice facilita studiul ºi aprecierea contribuþiei lui Saul Steinberg la arta
prezenta ce are mai bun România noastrã dragã, cu care ne albe, dar ºi cele negre, aºa cum era în gluma cu ciobanul ce avea secolului XX”, prin organizarea de expoziþii ºi realizarea de articole,
în turma sa oi albe... dar ºi oi negre. ªi totuºi, aºa cum este, ºi de „a servi ca resursã pentru comunitatea curatorialã ºi educativã
mândrim. Sã cãutãm sã ne apropriem aceste informaþii ce
România este minunatã ºi este ÞARA MEA! (M.V.I. ) internaþionalã precum ºi pentru marele public.”. Fundaþia deþine, de
vorbesc despre România ºi despre românii de pretutindeni. asemenea, o poziþie importantã în rândul studenþilor americani, pe
care îi încurajeazã sã îºi expunã operele în cadrul unor galerii de artã.
Invitaþii în lumea artelor plastice Colecþia operelor lui Saul Steinberg a fost divizatã între fundaþia ce-
i poartã numele ºi Biblioteca de Cãrþi Rare ºi Manuscrise Beinecke,

În labirintul unor realitãþi suprapuse...

Pentru Andrada Feºnic pictura echi-
valeazã cu un veritabil teren experi-
mental unde straturile suprapuse, efectul
de colaj realizat pictural ºi descom-
punerea atent orchestratã a elementului
figurativ definesc un profil artistic mar-
cat vizual de ªcoala de la Cluj, de unde
provine artista, dublat, în acelaºi timp,
de o clarã direcþie proprie.
„Decupaje de realitate, sau, mai degrabã,
puzzle-uri din care par sã lipseascã piese
enigmatice, pânzele Andradei Feºnic in-
vitã spectatorul într-un complicat labirint
de realitãþi suprapuse. Ochiul fuge de la
un detaliu la altul ºi descoperã, uluit, cã,
dincolo de pojghiþa subþire a unei supra-
feþe, se ascund noi ºi noi realitãþi fluide,
angajate într-un joc nesfârºit ºi oniric,
aproape al perspectivelor”, spune cura-
torul Irina Ungureanu.
Andrada Feºnic s-a nãscut în 1987 la
Cluj-Napoca, unde trãieºte ºi lucreazã.
A studiat pictura la Universitatea de
Artã ºi Design din Cluj-Napoca, unde a
obþinut licenþa ºi, recent, masteratul.
În 2015 a beneficiat de o bursã de studii
la Central Saint Martins, University
of the Arts London.
din cadrul Universitãþii Yale, cãreia i s-a atribuit ºi arhiva cu înscrisuri
personale ale lui Steinberg. Opere ale lui Saul Steinberg au ajuns ºi în
colecþii private ºi publice de pe tot mapamondul.
Andrada Feºnic În anul 2014, fundaþia a sãrbãtorit 100 de ani de la naºterea
ºi-a prezentat lu- caricaturistului, fiind organizate evenimente, atât în Statele Unite,
crãrile într-o serie cât ºi în Europa, la Barcelona sau Rimini.
de expoziþii de grup Cristina MOLDOVEANU 
ºi proiecte interna-
þionale, printre care
Performing the
Unconscious, Freud Expoziþie – Benzi desenate
Museum, Londra,
2015, desfãºuratã de Valentin Tãnase
pe durata bursei de
studii la University Marþi, 22 ianuarie, La Palatul
of the Arts London. Suþu, are loc vernisajul expozi-
(G.M.) þiei Benzi desenate de Valentin
Tãnase, cu începere de la ora 18.00. 
Cunoscutul autor de benzi dese-
nate, ilustrator, pictor ºi sculptor,
maestrul Valentin Tãnase ne invitã
la o expoziþie de bandã desenatã, o
premierã pentru seria expoziþiilor
de autor propuse iubitorilor celei
de-a 9-a arte de Muzeul Munici-
piului Bucureºti. Planºe de bandã
desenatã în original, din revista
Cutezãtorii, expuse în premierã, ne
vor aminti de cele mai frumoase
poveºti ale copilãriei.
pag. 6 OPINIA NAÞIONALà 845 – 22 ianuarie 2019

CETÃÞEAN EUROPEAN Reprezentanþa UE în România informeazã:

Planul de investiþii pentru Europa: BEI ºi Garanti Bank îºi unesc forþele pentru a sprijini
firmele conduse de femei în România
Banca Europeanã de Investiþii (BEI) acordã Garanti Bank
România un împrumut în valoare de 22,3 milioane EUR pentru a
sprijini firmele din România. Din valoarea împrumutului, 5
milioane EUR se alocã femeilor antreprenoare, sumã care va fi
suplimentatã cu 5 milioane EUR din partea Garanti Bank.  Aceastã
tranzacþie este sprijinitã de Fondul european pentru investiþii
strategice (FEIS), pilonul financiar al Planului de investiþii pentru
Europa, numit ºi Planul Juncker.
• Prima tranºã a împrumutului BEI dedicat femeilor
antreprenoare din UE
• Se preconizeazã cã aproximativ 260 de IMM-uri ºi
întreprinderi cu capitalizare medie vor beneficia de valoarea totalã
a împrumutului, care va sprijini 6 100 de locuri de muncã
• Prima operaþiune cu Garanti Bank ridicã la 16 numãrul
instituþiilor de finanþare partenere din România
Peste 500 de tineri români, câºtigãtorii celei de-a doua runde #DiscoverEU
551 de tineri cu vârsta de 18 ani din România au fost selectaþi
pentru a primi permise de cãlãtorie #DiscoverEU. Participanþii
vor avea posibilitatea de a cãlãtori între 15 aprilie ºi 31 octombrie
2019, pe o perioadã de pânã la 30 de zile. Peste 14.500 de tineri
din toatã Europa au fost selectaþi, din cei 80.000 înscriºi.
Cea de-a doua rundã a iniþiativei Comisiei Europene DiscoverEU  moduri de transport alternative în cazuri excepþionale.
a atras cereri de la aproape 80 000 de tineri din toate statele membre
ale UE, pe parcursul unei perioade de douã sãptãmâni, care s-a
încheiat la 11 decembrie 2018. 14 536 de tineri europeni au fost
selectaþi pe baza criteriilor de atribuire ºi þinând seama de cota
stabilitã pentru fiecare stat membru al UE.
Comisarul pentru educaþie, culturã, tineret ºi sport,
Tibor Navracsics, a declarat: „Este minunat sã vedem cum tinerii
europeni utilizeazã DiscoverEU pentru a-ºi cunoaºte continentul.
În total, aproape 180 000 de tineri din întreaga Europã au depus
cereri în timpul celor douã runde din 2018; ºi mulþumitã acestei
iniþiative, am acordat pânã acum unui numãr de aproximativ 30 000
de tineri ºansa de a explora culturile ºi tradiþiile Europei ºi de a se
conecta cu alþi cãlãtori, precum ºi cu comunitãþile pe care le viziteazã.
Modul în care aceºti tineri exploreazã Europa prin intermediul unei
cãlãtorii personale reprezintã o sursã de inspiraþie. DiscoverEU le
permite sã îºi planifice propriile cãlãtorii, sã îºi împãrtãºeascã
poveºtile pe platformele sociale ºi sã îºi facã noi prieteni.”
Aceastã tranºã inovatoare a împrumutului va oferi acces la o sursã
de finanþare mai favorabilã pentru femeile antreprenoare care
reprezintã întreprinderi mici ºi mijlocii (IMM-uri) ºi întreprinderi
cu capitalizare medie. Pentru a avea acces la aceste împrumuturi,
întreprinderile trebuie sã fie deþinute în proporþie de peste 50 % de
una sau mai multe femei, ori sã fie deþinute în proporþie de 26 % pânã
la 50 % de una sau mai multe femei, iar funcþia de director general,
director administrativ sau director financiar sã fie deþinutã de o femeie.
Promovarea egalitãþii de gen ºi a diversitãþii face parte din
obiectivul BEI de a garanta cã proiectele pe care le finanþeazã sunt
în beneficiul tuturor membrilor comunitãþii. Aceastã operaþiune,
primul împrumut intermediat al BEI în UE care sprijinã în mod
specific antreprenoarele, va susþine participarea femeilor ca actori
economici esenþiali ºi este în conformitate cu Strategia BEI privind
egalitatea de gen ºi emanciparea economicã a femeilor.
Câºtigãtorii celei de-a doua runde vor fi contactaþi acum, astfel
încât sã îºi poatã rezerva cãlãtoriile. Ei vor avea posibilitatea de
a cãlãtori, singuri sau în grupuri de maximum cinci persoane,
între 15 aprilie ºi 31 octombrie 2019, pe o perioadã de pânã la 30
de zile. Majoritatea acestora vor cãlãtori cu trenul, utilizând
Împreunã cu permisul de cãlãtorie, tinerii vor primi orientãri
înainte de plecare ºi vor putea intra în contact între ei pe platformele
sociale. Ei vor fi, de asemenea, informaþi cu privire la posibilitãþile
speciale de care dispun, de exemplu, reduceri de preþuri la biletele
de intrare pentru muzee ºi obiective culturale, precum ºi participarea
la activitãþi de învãþare sau la evenimente de bun venit organizate
de localnici în oraºele pe care le vor vizita.
Context
DiscoverEU este o experienþã de cãlãtorie informalã,
accesibilã ºi simplã, destinatã tinerilor, în mod individual sau
în grupuri mici, inclusiv celor care provin din medii defavo-
rizate. Ea oferã tinerilor de 18 ani ºansa de a afla mai multe
despre patrimoniul cultural ºi diversitatea culturalã a Europei,
de a se conecta cu alþi tineri ºi de explora identitatea europeanã.
Iniþiativa a fost lansatã în iunie 2018, în urma unei propuneri a
Parlamentului European privind o acþiune pregãtitoare cu un
buget de 12 milioane EUR în 2018. Prima rundã de cereri a
oferit unui numãr de aproximativ 15 000 de tineri posibilitatea
de a cãlãtori în Europa. Pentru 2019, Parlamentul European a
aprobat suma de 16 milioane EUR pentru DiscoverEU.
Comisia intenþioneazã sã lanseze urmãtoarea rundã de cereri în
vara anului 2019. Datele exacte ºi informaþii suplimentare vor
fi anunþate în timp util pe Portalul european pentru tineret.
În mai 2018, Comisia a propus 700 de milioane EUR pentru
DiscoverEU ca parte din viitorul program Erasmus+ în cadrul
viitorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027.
În cazul în care Parlamentul European ºi Consiliul aprobã
aceastã sumã, un numãr suplimentar de 1,5 milioane de tineri
în vârstã de 18 ani ar avea posibilitatea de a cãlãtori în cursul
acelor ºapte ani.
Comisia lucreazã la dezvoltarea DiscoverEU într-o experienþã
de învãþare ºi mai valoroasã ºi mai inclusivã pentru tinerii
europeni. În acest scop, Comisia vizeazã sã sporeascã impactul
acþiunii ºi sã îl îmbunãtãþeascã în continuare pe baza intere-
sului manifestat de tinerii cãlãtori ºi a feedback-ului primit atât
de la cãlãtori, cât ºi de la principalele pãrþi interesate.
Capitalele europene ale culturii în 2019:
Plovdiv ºi Matera
Plovdiv (Bulgaria) ºi Matera (Italia) deþin timp de un an titlul
de capitalã europeanã a culturii. Sibiu a avut acest rol în 2007, anul
aderãrii României la Uniunea Europeanã.
Plovdiv este primul oraº bulgar care este ales capitalã europeanã
a culturii. În 2019, regiunea va beneficia de oportunitãþi noi, iar
oraºul se va bucura de vizibilitate pe plan internaþional datoritã
unui program complet care are ca motto Împreunã. Au fost
organizate mai mult de 300 de proiecte, atât în Plovdiv, cât ºi în
regiunea centralã ºi de sud a Bulgariei ºi în oraºele Varna, Sofia ºi
Veliko Târnovo, printre care se numãrã festivaluri ºi proiecte
bazate pe comunitate, structurate în jurul unor teme legate de
caracteristicile oraºului Plovdiv, de istoria ºi moºtenirea sa
culturalã, precum ºi de provocãrile cu care se confruntã oraºul.
Vizitatorii vor putea participa la o gamã largã de activitãþi, începând
cu descoperirea alfabetului chirilic prin intermediul a numeroase
expoziþii ºi încheind cu producþii teatrale comune cu comunitãþi
din Balcanii de Vest ºi cu comunitãþi de turci ºi de romi.
Festivitãþile de deschidere vor avea loc între 11 ºi 13 ianuarie,
incluzând o serie de evenimente în interior ºi în aer liber ºi un
spectacol de muzicã, lumini ºi dans în seara zilei de 12 ianuarie.
Comisarul pentru economia digitalã ºi societatea digitalã,
Mariya Gabriel, va participa la ceremonia oficialã de deschidere
care va avea loc la 12 ianuarie.
Programul pentru Matera are ca motto Un viitor deschis ºi se
va concentra în special pe incluziunea socialã ºi culturalã ºi pe
inovarea prin colaborare. Printre cele mai importante evenimente
se numãrã Ars Excavandi, o perspectivã contemporanã asupra
istoriei ºi culturii arhitecturii subterane, Recitind Renaºterea, o
cãlãtorie prin trecutul artistic al regiunilor Basilicata ºi Puglia, ºi
Poezia numerelor prime, o expoziþie având ca temã rolul esenþial
al matematicii în munca artiºtilor de-a lungul istoriei. Matera va
gãzdui ºi prima reprezentaþie în aer liber a operei Cavaleria
Rusticanã în cooperare cu Teatro San Carlo, precum ºi 27 de
proiecte dezvoltate cu comunitãþi locale creative ºi cu parteneri
din Europa. Festivitãþile de deschidere au avut loc pe 19 ºi 20
ianuarie ºi au reunit 2 000 de muzicieni din toate satele regiunii
Basilicata ºi din multe alte pãrþi ale Europei.
Context
În 1985, Melina Mercouri, ministrul grec al culturii din
acea perioadã, a avut iniþiativa de a lansa o Capitalã Europeanã
a Culturii, proiect care se numãrã de atunci printre cele mai
prestigioase iniþiative culturale europene. Oraºele sunt
selectate pe baza unui program cultural care trebuie sã aibã o
dimensiune europeanã accentuatã, sã stimuleze participarea
ºi implicarea activã a locuitorilor ºi sã contribuie la dezvoltarea
pe termen lung a oraºului ºi a regiunii înconjurãtoare. Deþinerea
titlului de capitalã europeanã a culturii este ºi o ocazie excelentã
pentru oraºe de a modifica felul în care sunt percepute, de a
deveni cunoscute în lume, de a atrage mai mulþi turiºti ºi de
a-ºi regândi dezvoltarea prin culturã. Deþinerea titlului are
efecte pe termen lung, nu doar din punct de vedere cultural, ci
ºi socioeconomic, atât pentru oraº, cât ºi pentru regiune.
În 2018, capitale europene ale culturii au fost oraºele Valletta
din Malta ºi Leeuwarden din Þãrile de Jos. Dupã Plovdiv
ºi Matera în 2019, viitoarele capitale europene ale culturii
vor fi Rijeka (Croaþia) ºi Galway (Irlanda) în 2020, Timiºoara
(România), Elefsina (Grecia) ºi Novi Sad (Serbia, þarã can-
didatã) în 2021, Esch (Luxemburg) ºi Kaunas (Lituania) în
2022 ºi Veszprém (recomandare) din Ungaria, în 2023.

Vocea bancherilor: Noile legi pun presiune pe volumul, preþul

ºi certitudinea finanþãrii. Impact violent pentru cetãþean, bãnci ºi economie
Trei segmente sunt afectate semnificativ de iniþiativele
legislative din ultima perioadã: cetãþeanul de rând, industria
bancarã în ansamblu ºi economia României în general, spun
bancherii. Cele patru legi (ordonanþa cu taxa pe activele bancare
plus cele trei legi Zamfir care aºteaptã sã fie promulgate) nu
fac decât sã conducã în viitorul apropiat la o reducere
semnificativã a volumului creditãrii, o scumpire a acesteia ºi
implicit la o mai micã stabilitate a industriei financiare, care va
avea impact direct în economia realã: inflaþie, ºomaj, reducerea
creºterii economice. Acestea ar fi pe scurt cele câteva idei
desprinse în urma unei discuþii cu preºedintele executiv al
Asociaþiei Române a Bãncilor, Florin Dãnescu
„Principalul finanþator al României, sistemul bancar care
crediteazã 80% din economia României, îºi vede finanþarea taxatã
acum. Toate aceste taxe pun presiuni asupra volumului, preþului
ºi certitudinii finanþãrii”, spune Florin Dãnescu, preºedintele
executiv ARB. Acesta aratã cã, la o primã vedere, impactul OUG
114 este în special cãtre industria bancarã. „În realitate însã se
duce cãtre consumatori, cãtre fiecare cetãþean în parte”, spune
Dãnescu. Mai exact, datoritã taxei pe activele bancare, bãncile îºi
vor reduce semnificativ volumul de credite acordate, primele de
risc vor creºte, iar împrumuturile vor fi mai mici ºi mai scumpe.
Florin Dãnescu subliniazã cã la toate aceste efecte contribuie cel
puþin cinci iniþiative legislative: OUG 114, modificarea legii dãrii
în platã, anularea titlului executoriu pentru contractele de credit/
leasing, plafonarea dobânzilor ºi plafonarea valorii recuperabile
în cazul unor cesiuni de creanþã. „Taxa pe activele financiare este
stabilitã de OUG 114 ºi legatã de ROBOR. Activele financiare ale
unei bãnci sunt compuse din titlurile de stat deþinute de banca
respectivã ºi creditele instituþiei. În acest context, „taxa pe activele
Pentru sugestii, reclamaþii sau orice alte „necazuri” întâmpinate în lumea economico-financiarã, ne puteþi scrie la: opinia@spiruharet.ro
bancare înseamnã o taxã pe datoria statului cãtre bãnci, oricât de sã fie mai scumpã cu aceastã taxã. În mãsura în care taxa pe creditare
ciudat ar suna. Iar taxarea datoriei înseamnã scumpirea datoriei este suficient de mare sã producã un impact mai mare decât
statului”, explicã Dãnescu. capacitatea de profit a bãncilor, atunci nu îþi mai rãmâne altceva de
fãcut decât sã reduci creditarea”, precizeazã Florin Dãnescu.
Frânarea ºi scumpirea creditãrii – unul dintre
principalele efecte ale taxei pe activele bancare Dupã apariþia taxei pe active, profitabilitatea bãncilor
Al doilea post important al activelor bãncilor este format din comerciale este pe cale de dispariþie
credite. „Taxa pe credite înseamnã o presiune mare pe volumul
acestora, deci reducerea creditãrii ºi scumpirea ei în acelaºi timp. Pentru a face o analizã relevantã a profiturilor unei bãnci trebuie
Deci este un efect bilateral pentru creditul fiecãrui român: pentru sã analizezi o perioadã mai lungã de timp. Astfel, dacã luãm în
o familie de tineri care îºi doreºte o casã, volumul creditãrii scade, calcul ROA, cu formula de calcul profit per total active bancare
din ultimii 10 ani vom constata c㠄return on asset” este de 0,44%.
La felul în care aratã ordonanþa acum, taxa pe active în funcþie de
EDUCAÞIE FINANCIARÃ ROBOR s-ar situa ori la 0,3%, ori la 1,2% (ºtim cã se calculeazã
ca medie trimestrialã între ROBOR la 3 ºi la 6 luni, dar este neclar
dacã vorbim de o taxã anualã sau de una trimestrialã, de aici
creºte riscul de creditare ºi se încadreazã în altã grupã de risc ºi, diferenþele procentuale). În acest context, taxa pe active ar putea
dacã la final se dovedeºte a fi totuºi un client eligibil, va lua un fi de trei ori mai mare decât profitabilitatea bãncilor.
credit de valoare mai micã ºi mai scump. Sunt, toate, elementele Destinatarul acestui impact negativ nu este doar fiecare cetãþean
de impact negativ ale unei astfel de iniþiative legislative asupra ºi industria bancarã, dar ºi economia în general. Pentru cã efectele
creditãrii economiei în ansamblu. Sã ne aducem aminte cã vorbim combinate ale unei astfel de decizii duc pânã la urmã la inflaþie, la
despre o industrie care reprezintã 80% din capacitatea de finanþare pierderea de locuri de muncã ºi încetinirea creºterii economice. „O
a României”, spune Dãnescu. economie care nu mai are aceeaºi finanþare sau a cãrei finanþare nu
De la imposibilitatea accesãrii unui credit, directorul ARB trece creºte duce cumva cu gândul ºi la analiza cã este o formã de a anunþa
la impactul acestei legi asupra industriei bancare. „Impactul asupra o recesiune. Sunt toate forme clasice ale unei recesiuni: reducerea de
industriei bancare este, în primul rând, de natura stabilitãþii industriei locuri de muncã, reducerea ºi scumpirea finanþãrii, creºterea
bancare care poate produce foarte multe efecte asupra economiei, preþurilor în general, creºterea inflaþiei. Este practic un caz de ºcoalã,
în general. Aºa cum aratã ºi analiza din scrisoarea BNR, avem de-a un caz în care vezi ce trebuie sã eviþi pentru a nu intra într-o recesiune.
face cu un impact cu adevãrat violent la nivelul industriei bancare, Toate aceste lucruri care ar trebui evitate sunt produse acum de
fapt care se va prelungi în felul în care bãncile acordã credite. În astfel de iniþiative legislative”, explicã Florin Dãnescu.
mãsura în care acordarea de credite este taxatã, evident cã ar trebui Gabriela ÞINTEANU
845 – 22 ianuarie 2019 OPINIA NAÞIONALà pag. 7

P R O G R A M U L T V H KIDS CHANNEL
MARÞI – 22 ianuarie 2019 MIERCURI – 23 ianuarie 2019 JOI – 24 ianuarie 2019
07:00 Program muzical - 18:45 Atelier Creativ 07:00 Program muzical - 18:45 Atelier Creativ 07:00 Program muzical - 18:45 Atelier Creativ
Videoclipuri 19:00 Music Time Videoclipuri 19:00 Music Time Videoclipuri 19:00 Music Time
08:00 ªtiri 19:30 JR. Quiz – Concurs de 08:00 ªtiri 19:30 JR. Quiz – Concurs de 08:00 ªtiri 19:30 JR. Quiz – Concurs de
08:30 Micul bucãtar culturã generalã pentru copii 08:30 Micul bucãtar culturã generalã pentru copii 08:30 Micul bucãtar culturã generalã pentru copii
08:45 Junior Talent 20:00 Andra Show 08:45 Junior Talent 20:00 Andra Show 08:45 Junior Talent 20:00 Andra Show
09:00 TOP Happy Music 20:30 Video Creator 09:00 TOP Happy Music 20:30 Video Creator 09:00 TOP Happy Music 20:30 Video Creator
09:30 JR. Quiz – Concurs 20:45 Povestea de searã 09:30 JR. Quiz – 20:45 Povestea de searã 09:30 JR. Quiz – Concurs 20:45 Povestea de searã
de culturã generalã 21:00 Film serial Concurs de culturã 21:00 Film serial de culturã generalã 21:00 Film serial
pentru copii 22:00 ªtiri generalã pentru copii 22:00 ªtiri pentru copii 22:00 ªtiri
10:00 Move UP 22:30 Music Time 10:00 Move UP 22:30 Music Time 10:00 Move UP 22:30 Music Time
10:15 Atelier Creativ 23:00 Atelier Creativ 10:15 Atelier Creativ 23:00 Atelier Creativ 10:15 Atelier Creativ 23:00 Atelier Creativ
10:30 Music Time 23:15 Junior Talent 10:30 Music Time 23:15 Junior Talent 10:30 Music Time 23:15 Junior Talent
11:00 Andra Show 23:30 Move UP 11:00 Andra Show 23:30 Move UP 11:00 Andra Show 23:30 Move UP
11:30 Video Creator 23:45 Video Creator 11:30 Video Creator 23:45 Video Creator 11:30 Video Creator 23:45 Video Creator
11:45 Move UP 00:00 Povestea de searã 11:45 Move UP 00:00 Povestea de searã 11:45 Move UP 00:00 Povestea de searã
12:00 Music Time 00:15 Music Time 12:00 Music Time 00:15 Music Time 12:00 Music Time 00:15 Music Time
13:00 Junior Talent 00:30 Move UP 13:00 Junior Talent 00:30 Move UP 13:00 Junior Talent 00:30 Move UP
13:15 Micul bucãtar 00:45 Junior Talent 13:15 Micul bucãtar 00:45 Junior Talent 13:15 Micul bucãtar 00:45 Junior Talent
13:30 TOP Happy Music 01:00 ªtiri 13:30 TOP Happy Music 01:00 ªtiri 13:30 TOP Happy Music 01:00 ªtiri
14:00 Micul bucãtar 01:30 Music Time 14:00 Micul bucãtar 01:30 Music Time 14:00 Micul bucãtar 01:30 Music Time
14:15 Atelier Creativ 02:00 Video Creator 14:15 Atelier Creativ 02:00 Video Creator 14:15 Atelier Creativ 02:00 Video Creator
14:30 JR. Quiz – Concurs 02:15 Micul bucãtar 14:30 JR. Quiz – 02:15 Micul bucãtar 14:30 JR. Quiz – Concurs 02:15 Micul bucãtar
de culturã generalã 02:30 Atelier creativ Concurs de culturã 02:30 Atelier creativ de culturã generalã 02:30 Atelier creativ
pentru copii 02:45 ªtiri generalã pentru copii 02:45 ªtiri pentru copii 02:45 ªtiri
15:00 Andra Show 03:15 Atelier Creativ 15:00 Andra Show 03:15 Atelier Creativ 15:00 Andra Show 03:15 Atelier Creativ
15:30 Video Creator 03:30 Junior Talent 15:30 Video Creator 03:30 Junior Talent 15:30 Video Creator 03:30 Junior Talent
15:45 Atelier Creativ 03:45 Move UP 15:45 Atelier Creativ 03:45 Move UP 15:45 Atelier Creativ 03:45 Move UP
16:00 Music Time 04:00 Music Time 16:00 Music Time 04:00 Music Time 16:00 Music Time 04:00 Music Time
16:30 Move UP 04:30 Atelier Creativ 16:30 Move UP 04:30 Atelier Creativ 16:30 Move UP 04:30 Atelier Creativ
16:45 Junior Talent 04:45 ªtiri 16:45 Junior Talent 04:45 ªtiri 16:45 Junior Talent 04:45 ªtiri
17:00 Film serial - Grachy 05:15 Video Creator 17:00 Film serial - Grachy 05:15 Video Creator 17:00 Film serial - Grachy 05:15 Video Creator
17:30 Atelier Creativ 05:30 Povestea de searã 17:30 Atelier Creativ 05:30 Povestea de searã 17:30 Atelier Creativ 05:30 Povestea de searã
17:45 Junior Talent 05:45 TOP Happy Music 17:45 Junior Talent 05:45 TOP Happy Music 17:45 Junior Talent 05:45 TOP Happy Music
17:45 Move UP 06:15 Atelier Creativ 17:45 Move UP 06:15 Atelier Creativ 17:45 Move UP 06:15 Atelier Creativ
18:15 Junior Talent 06:30 Video Creator 18:15 Junior Talent 06:30 Video Creator 18:15 Junior Talent 06:30 Video Creator
18:30 Micul bucãtar 06:45 Micul bucãtar 18:30 Micul bucãtar 06:45 Micul bucãtar 18:30 Micul bucãtar 06:45 Micul bucãtar

SÂMBÃTà – 26 ianuarie 2019 DUMINICà – 27 ianuarie 2019

07:00 Program muzical - 19:30 JR. Quiz – Concurs de 07:00 Program muzical - 19:30 JR. Quiz – Concurs de
Videoclipuri culturã generalã pentru copii Videoclipuri culturã generalã pentru copii
08:00 ªtiri 20:00 Andra Show 08:00 ªtiri 20:00 Andra Show
08:30 Micul bucãtar 20:30 Video Creator 08:30 Micul bucãtar 20:30 Video Creator
08:45 Junior Talent 20:45 Povestea de searã 08:45 Junior Talent 20:45 Povestea de searã
09:00 TOP Happy Music 21:00 Junior Talent 09:00 TOP Happy Music 21:00 Junior Talent
09:30 JR. Quiz – Concurs 21:15 Atelier Creativ 09:30 JR. Quiz – Concurs 21:15 Atelier Creativ
de culturã generalã 21:30 JR. Quiz de culturã generalã 21:30 JR. Quiz
pentru copii 22:00 JR. News pentru copii 22:00 JR. News
10:00 Move UP 22:30 Music Time 10:00 Move UP 22:30 Music Time
10:15 Atelier Creativ 23:00 Atelier Creativ 10:15 Atelier Creativ 23:00 Atelier Creativ
10:30 Music Time 23:15 Junior Talent 10:30 Music Time 23:15 Junior Talent
VINERI – 25 ianuarie 2019 11:00 Andra Show 23:30 Move UP 11:00 Andra Show 23:30 Move UP
11:30 Video Creator 23:45 Video Creator 11:30 Video Creator 23:45 Video Creator
07:00 Program muzical - 19:00 Music Time
11:45 Move UP 00:00 Povestea de searã Move UP
Videoclipuri 19:30 JR. Quiz – Concurs 11:45 00:00 Povestea de searã
12:00 Music Time 00:15 Music Time 12:00 Music Time 00:15 Music Time
08:00 ªtiri de culturã generalã 13:00 Junior Talent 00:30 Move UP Junior Talent
08:30 Micul bucãtar pentru copii
13:00 00:30 Move UP
13:15 Micul bucãtar 00:45 Junior Talent 13:15 Micul bucãtar 00:45 Junior Talent
08:45 Junior Talent 20:00 Andra Show 13:30 TOP Happy Music 01:00 JR. News TOP Happy Music
09:00 TOP Happy Music 13:30 01:00 JR. News
20:30 Video Creator 14:00 JR News 01:30 Music Time JR News
09:30 JR. Quiz – Concurs 14:00 01:30 Music Time
20:45 Povestea de searã 14:30 JR. Quiz – Concurs 02:00 Video Creator 14:30 JR. Quiz – Concurs 02:00 Video Creator
de culturã generalã 21:00 Film serial
pentru copii de culturã generalã 02:15 Micul bucãtar de culturã generalã 02:15 Micul bucãtar
22:00 ªtiri pentru copii 02:30 Atelier creativ pentru copii 02:30 Atelier creativ
10:00 Move UP 22:30 Music Time 15:00 Andra Show 02:45 JR. News Andra Show
10:15 Atelier Creativ 15:00 02:45 JR. News
23:00 Atelier Creativ 15:30 Video Creator 03:15 Atelier Creativ 15:30 Video Creator 03:15 Atelier Creativ
10:30 Music Time 23:15 Junior Talent 15:45 Atelier Creativ 03:30 Junior Talent Atelier Creativ
11:00 Andra Show 15:45 03:30 Junior Talent
23:30 Move UP 16:00 Junior Talent 03:45 Move UP 16:00 Junior Talent 03:45 Move UP
11:30 Video Creator 23:45 Video Creator 16:30 Move UP 04:00 Music Time Move UP
11:45 Move UP 16:30 04:00 Music Time
00:00 Povestea de searã 17:00 Music Time 04:30 Atelier Creativ 17:00 Music Time 04:30 Atelier Creativ
12:00 Music Time 00:15 Music Time 17:30 Atelier Creativ 04:45 JR. News Atelier Creativ
13:00 Junior Talent 17:30 04:45 JR. News
00:30 Move UP 17:45 Junior Talent 05:15 Video Creator 17:45 Junior Talent 05:15 Video Creator
13:15 Micul bucãtar 00:45 Junior Talent 17:45 Move UP 05:30 Povestea de searã Move UP
13:30 TOP Happy Music 17:45 05:30 Povestea de searã
01:00 ªtiri 18:15 Junior Talent 05:45 TOP Happy Music 18:15 Junior Talent 05:45 TOP Happy Music
14:00 Micul bucãtar 01:30 Music Time 18:30 Micul bucãtar 06:15 Move UP Micul bucãtar
14:15 Atelier Creativ 18:30 06:15 Move UP
02:00 Video Creator 18:45 Atelier Creativ 06:30 Video Creator 18:45 Atelier Creativ 06:30 Video Creator
14:30 JR. Quiz – Concurs 19:00 Music Time 06:45 Micul bucãtar Music Time
de culturã generalã 02:15 Micul bucãtar 19:00 06:45 Micul bucãtar
pentru copii 02:30 Atelier creativ
15:00 Andra Show 02:45 ªtiri
15:30 Video Creator 03:15 Atelier Creativ LUNI – 28 ianuarie 2019
15:45 Atelier Creativ 03:30 Junior Talent
03:45 Move UP 07:00 Program muzical - 19:00 Music Time
16:00 Music Time Videoclipuri
16:30 Move UP 04:00 Music Time 19:30 JR. Quiz – Concurs
04:30 Atelier Creativ 08:00 ªtiri de culturã generalã
16:45 Junior Talent 08:30 Micul bucãtar pentru copii
17:00 Film serial - Grachy 04:45 ªtiri
05:15 Video Creator 08:45 Junior Talent 20:00 Andra Show
17:30 Atelier Creativ 09:00 TOP Happy Music
17:45 Junior Talent 05:30 Povestea de searã 20:30 Video Creator
05:45 TOP Happy Music 09:30 JR. Quiz – Concurs 20:45 Povestea de searã
17:45 Move UP de culturã generalã
18:15 Junior Talent 06:15 Atelier Creativ 21:00 Film serial
pentru copii 22:00 ªtiri
18:30 Micul bucãtar 06:30 Video Creator
10:00 Move UP 22:30 Music Time
18:45 Atelier Creativ 06:45 Micul bucãtar 10:15 Atelier Creativ 23:00 Atelier Creativ
10:30 Music Time 23:15 Junior Talent
TVH KIDS Channel • TVH KIDS Channel • TVH KIDS Channel • 11:00 Andra Show
11:30 Video Creator
11:45 Move UP
23:30 Move UP
23:45 Video Creator
00:00 Povestea de searã
12:00 Music Time 00:15 Music Time
13:00 Junior Talent
Joi Duminicã 00:30 Move UP
Ora Luni Marþi Miercuri Vineri Sâmbãtã 13:15 Micul bucãtar
00:45 Junior Talent
13:30 TOP Happy Music
14:00 Micul bucãtar 01:00 ªtiri
Happy Weekend. -//- 14:15 Atelier Creativ 01:30 Music Time
7-10 7 Dimineaþa. Realizatori: Mihai Cioceanu, Alex Crãciun Realizator: 02:00 Video Creator
14:30 JR. Quiz – Concurs
emisiune live 8-12 02:15 Micul bucãtar
103,4 FM ºi online pe www.7radio.ro

Liviu Damian de culturã generalã

pentru copii 02:30 Atelier creativ
Radio Seven
PROGRAMUL

15:00 Andra Show 02:45 ªtiri

10-13 Morning After. Realizator: Tiberiu Ursan. emisiune live Experienþa 15:30 Video Creator 03:15 Atelier Creativ
Urbanã. 15:45 Atelier Creativ 03:30 Junior Talent
Realizator: 12-13 16:00 Music Time 03:45 Move UP
16:30 Move UP 04:00 Music Time
13-16 Light Zone. Realizator: Robert Tache. emisiune live Maria Duda
13-14 16:45 Junior Talent 04:30 Atelier Creativ
17:00 Film serial - Grachy 04:45 ªtiri
Tech News 17:30 Atelier Creativ 05:15 Video Creator
Tibi Ursan 17:45 Junior Talent 05:30 Povestea de searã
16-19 Pâine ºi Kirk. Realizator: Kirk. emisiune live 17:45 Move UP 05:45 TOP Happy Music
7 la Seven. 18:15 Junior Talent 06:15 Atelier Creativ
Realizator: 15-16 18:30 Micul bucãtar 06:30 Video Creator
Echipa 18:45 Atelier Creativ 06:45 Micul bucãtar
19-22 7 Music. Realizator: Cãlin Gheorghe. emisiune live
Radio Seven

TVH KIDS Channel • TVH KIDS Channel

pag. 8 OPINIA NAÞIONALà 845 – 22 ianuarie 2019

Claudia - A
Laurenþia
ctriþa Claudia Laurenþia Dionise a jucat de micã teatru pentru cei din familie ºi pentru
pãpuºile sale, ce se dovedeau ºi buni parteneri de scenã, dar ºi buni spectatori. Este nãscutã
pe 26 august 1989, în Bucureºti. Urmeazã, în perioada 2004- 2008, Liceul Bilingv ªcoala
Centralã, apoi, dupã un examen de admitere cu mari emoþii, între anii 2008-2011, cursurile
Universitãþii Naþionale de Artã Teatralã ºi Cinematograficã I.L. Caragiale Bucureºti –

DIONISE:
specializarea Artele spectacolului: pãpuºi-marionete. Dorind sã se perfecþioneze, se înscrie
la cursurile de masterat Artã Teatralã de la Facultatea de Arte din cadrul Universitãþii Spiru
Haret, la clasa prof. univ. dr. hc. Adriana Popovici, în perioada 2011- 2013.
Dintre rolurile interpretate în timpul facultãþii putem menþiona: Joanna din piesa Treapta
a noua de Tom Ziegler (examen coordonat de Ana Crãciun), Orsetta din piesa Gâlcevile din
Chioggia de Carlo Goldoni (examen coordonat de Lili Gavrilescu), Lelia din piesa Ah,
iubirea! (spectacol scris ºi regizat de Decebal Marin), Maria din piesa A 12-a noapte de W.
Shakespeare (examen regie Lixãndroaia Constantin Andrei), Kristin din piesa Domniºoara

Dacã pui
Iulia de August Strindberg (examen regie Monica Ianoºi), Micul Prinþ din piesa Micul prinþ,
adaptare dupã Antoine de Saint-Exupéry (spectacol de licenþã, regie colectivã Ioan Brancu,
,
un bob de rouã
Claudia Drãgan, Adina Barbu, Oana Plosceanu), Ioana d’Arc din piesa Sfânta Ioana de
Bernard Shaw (examen anul I master – fragment coordonat de Adriana Popovici ºi Iulia
e
capeþi strãlucir
Boroº), Joy (povestitorul) din musicalul Joia dulce, dramatizare de Adriana Popovici dupã
romanul cu acelaºi nume de John Steinbeck, regie: Iulia Boroº ºi Felicia Dalu.
Dupã absolvire ºi susþinerea examenelor de licenþã ºi disertaþie, Claudia Laurenþia Dionise

nouã!
adunã în panoplia sa numeroase roluri jucate pe scene profesioniste, cu trupe de stat sau
proiecte teatrale independente, spectacole lecturã, spectacole de teatru radiofonic etc.
În film apare ca Asistentã medicalã în serialul Narcisa Sãlbaticã (Antena 1) ºi în rolul
Eva (rol principal) în filmul Triºorii, regia Rodica Dominteanu (scurt-metraj).
Participã la diferite workshopuri ºi ateliere, precum: ANSIT Universitatea de varã -
Cursuri de relaþii publice, august 2006, ONG ArtFusion - Workshop de teatru forum, august
2007, Centrul de Pregãtire Profesionalã în Culturã - Proiect RIVER- poveºtile - iunie 2010,
StudentFest Timiºoara - Atelier de marionete, susþinut de Asociaþia Culturalã Teatrul
Portabil (trainer) mai 2014.

Ia parte la diferite festivaluri de teatru. Dintre acestea, putem menþiona: 2006 - Festivalul
de teatru pentru liceeni Jos pãlãria, ediþia a IX-a, cu spectacolul 1 aprilie de I.L. Caragiale
(regia Roxana Ilinca), februarie 2007 - Festivalul de teatru pentru copii ºi adolescenþi Mark
Twain, ediþia a IV-a, tot cu spectacolul 1 aprilie de I.L. Caragiale, 29 mai - 1 iunie 2009 -
Festivalul Internaþional al pãpuºilor vii, Târgoviºte, cu spectacolul D-ai noºtri (regia Lili
Gavrilescu), 23 - 25 iulie 2010 - Festivalul medieval Sighiºoara, cu spectacolul de commedia
dell’arte Ah, iubirea! (regia Decebal Marin), octombrie 2010 - Festivalul de pãpuºi Puck,
Cluj-Napoca, cu spectacolul de commedia dell’arte Ah, iubirea! (regia Decebal Marin),
noiembrie 2010 - Festivalul Zile ºi nopþi, de la Brãila, 2010 - Festivalul Iubeºte Viaþa de la
Timiºoara, 2014 - StudentFest Timiºoara – cu piesa O comedie despre Insomnie, dupã texte
de Dumitru Solomon (regia Mihai Lungeanu), 2015- SudentFest Timiºoara- Textul, înainte
de toate, de Doru Moþoc (regia Mihai Lungeanu) etc.
Pentru interpretãrile deosebite ºi implicarea scenicã, Claudia Laurenþia Dionise primeºte
diferite premii, precum în anul 2006, la Festivalul de teatru pentru liceeni Jos pãlãria ediþia
a IX-a - Premiul FestCo pentru spectacole româneºti ce vor intra în Festivalul Comediei
Române 2007, pentru spectacolul 1 aprilie de I.L. Caragiale; în anul 2007, la Festivalul de
teatru pentru copii ºi adolescenþi Mark Twain ediþia a IV-a – Premiul de interpretare, rol
secundar feminin pentru spectacolul 1 aprilie de I.L. Caragiale; în anul 2011- Premiu în
Gala absolvenþilor UNATC pentru Cel mai bun spectacol de pãpuºi, pentru spectacolul
Micul Prinþ (regie colectivã: Ioan Brancu, Claudia Drãgan, Adina Barbu, Oana Plosceanu).
Ca o reuºitã în plan artistic – managerial, putem spune cã experienþa trãitã cu Teatrul
Portabil, trupa cu care a colindat întreaga þarã, în sus ºi în jos, la stânga ºi la dreapta, a adus
un ce în bagajul de cunoºtinþe ºi experienþe necesare unui adevãrat actor. Compania Teatrul
Portabil a fost înfiinþatã în anul 2004, de cãtre regizorul Mihai Lungeanu, un autentic ºi
complet om de teatru, în accepþiunea lui Jean-Louis Barrault, veºnic neobosit, aflat într-o
perpetuã cãlãtorie ºi cercetare. Conceptul unui teatru portabil a fost propus ca o iniþiativã
originalã de manifestare în contextul teatrului independent.
Înfiinþatã în 2014, respectiv 10 ani mai târziu, Asociaþia Culturalã Teatrul Portabil,
având drept membri fondatori pe actorii – foºti colegi de facultate la Universitatea Spiru
Haret – Claudia-Laurenþia Dionise, Cristi Dionise, Raluca Grumãzescu ºi Sebastian Vâlcea,
ºi-a propus sã continue ºi sã dezvolte conceptul, în contextul în care fenomenul teatral
independent nu mai reprezintã un spaþiu al experimentului, ci a devenit o necesitate pentru
actorii lipsiþi altfel de posibilitatea de a-ºi practica meseria. Teatrul Portabil este mai mult
decât numele unei asociaþii culturale, este un brand, un stil de teatru ºi de viaþã! Misiunea
noastrã este sã (a)ducem /portãm/ teatru de calitate oriunde suntem chemaþi sau oriunde
simþim cã trebuie sã ajungem. Teatrul Portabil reprezintã o parte a fiecãruia dintre oamenii
care s-au (re)unit sub acest logo, conþine fãrâme din oamenii care s-au ataºat ºi care ne
susþin ºi pãstreazã cu grijã bucãþele din sufletele spectatorilor care ne sunt alãturi la fiecare
spectacol ºi care ne urmãresc strãdania. Acestea erau declarate de cãtre Claudia Laurenþia
Dionise, membru fondator ºi Director Artistic al Asociaþiei Culturale Teatrul Portabil.
Ecoul aplauzelor primite în urma numeroaselor spectacole de teatru prezentate în întreaga
þarã, dar ºi la Bucureºti, se mai aud încã. Cum se poate aºa ceva?
Adevãrul este cã, în orice, Dacã pui un bob de rouã, capeþi strãlucire nouã!...

Conf. univ. dr. George V. GRIGORE