Opinia

ªcoala Gimnazialã
INTERNATIONAL PREMIUM
SCHOOL OF BUCHAREST
este locul în care copilul tãu
se pregãteºte pentru viitor!

naþionalã
Au început înscrierile
în anul ºcolar 2019-2020 pentru ciclul
PRIMAR ºi GIMNAZIAL! 

• 10 martie – 30 aprilie: prima etapã de înscrieri

• 2 iunie – 31 iulie: a doua etapã de înscrieri
Sãptãmânal de opinii, informaþii ºi idei de larg interes naþional • 25 august – 4 septembrie: a treia etapã de înscrieri.
Director: Mioara VERGU-IORDACHE Pentru detalii ne poþi vizita pe ªos. Berceni nr. 24,
sector 4, Bucureºti sau telefonând la 021. 3345324,
Anul 27, nr. 854, 26 martie 2019, 8 pagini, 1 leu, www.opinianationala.ro 0728241073; www.scoalapremium.ro

Universitatea Spiru Haret organizeazã Universitatea Spiru Haret

preînscrieri online  acordã meditaþii gratuite
la Limba Românã ºi Matematicã
în perioada 11 februarie-28 iunie 2019 Profesorii de la Facultatea de Litere ºi de la Facultatea
de Informaticã ºi Inginerie vin în sprijinul elevilor cu
meditaþii gratuite la Limba Românã ºi Matematicã,
la sediul central al Universitãþii Spiru Haret din strada
Ion Ghica nr. 13:
• luni, 14-15,30 – Limba Românã
• vineri, 14-17,00 – Matematicã.
Elevii beneficiazã, de asemenea, de o întâlnire cu
specialiºti de la Centrul de Consiliere ºi Orientare
în Carierã. Pentru programare, elevii vor trimite un
e-mail la ccoc@spiruharet.ro

Candidaþii care aleg sã se preînscrie online sunt scutiþi de plata taxei de înscriere, dacã pânã la data de 31.07.2019 vor prezenta,
la secretariatul facultãþii pentru care au optat, documentele necesare pentru înscriere.
Taxa de înscriere la concursul de admitere pentru studiile universitare de licenþã ºi masterat este: 130 de lei, iar pentru
colegiu: 120 de lei
https://admitere.spiruharet.ro/
În pagina 3, OFERTA EDUCAÞIONALÃ A UNIVERSITÃÞII SPIRU HARET
– LICENÞÃ, MASTER, COLEGIU – pentru anul universitar 2019-2020
• IMPLICAÞI • IMPLICAÞI • IMPLICAÞI • IMPLICAÞI • IMPLICAÞI • IMPLICAÞI
Implementarea proiectului iNFOLex– POCA/491/126354 START ÎN BUSINESS PENTRU
– de cãtre Asociaþia „Societatea Naþionalã Spiru Haret ANTREPRENORII SMART
pentru Educaþie ªtiinþã ºi Culturã”
(...) Având în vedere cã serviciile publice de calitate ºi accesibile În cadrul Etapei a II-a
reprezintã, atât un drept al cetãþenilor, cât ºi o obligaþie ºi responsabilitate a Proiectului
a autoritãþilor ºi instituþiilor publice, prezentul proiect îºi propune ca Antreprenori SMART -
rezultat un grad crescut de acces la justiþie al cetãþenilor, prin derularea Tineri Responsabili,
de campanii de informare ºi conºtientizare cu privire la drepturile
Ambiþioºi, Motivaþi,
cetãþeanului, creând-se astfel premisele ca cetãþenii sã îºi exercite
de Succes
drepturile ºi sã le valorifice în raport cu justiþia, în vederea îmbunãtãþirii
accesului ºi a calitãþii serviciilor furnizate la nivelul sistemului judiciar. s-au semnat primele
Caracterul inovator al proiectului constã în propunerea unor instrumente Contracte de Subvenþie
menite sã ajute cetãþenii la cunoaºterea ºi exercitarea propriilor ºi au fost acordate
drepturi în relaþia cu sistemul public, în general, ºi, cu precãdere, pag. primele tranºe
pag.
cel judiciar (...) 6 de finanþare. 2
PREUNIVERSITARIA
Sã facem visurile realitate!
Proiectul Oraºul inteligent 2030
 
Asociaþia Românã pentru Smart City ºi Mobilitate, partener al
Universitãþii Spiru Haret, a lansat proiectul  Oraºul inteligent 2030.
În prima fazã au loc o serie de ºase întâlniri cu elevii din clasele IX-XII
din urmãtoarele licee bucureºtene: Costin C. Kiriþescu, Tudor
Vladimirescu, Eugen Lovinescu, Elena Cuza, Grigore Moisil.
Etapele proiectului sunt:
a) întâlniri în licee cu lectori ai Asociaþiei Române pentru Smart City ºi
pag.
4 Mobilitate, în perioada 22-27 martie 2019
b) promovarea competiþiei ºi înscrierile în competiþie în perioada 28 martie-
În anul ºcolar 2018-2019, câþiva elevi de la Liceul Teoretic 8 aprilie 2019
Dante Alighieri au reuºit performanþa de a intra în casele c) jurizarea proiectelor înscrise – proiectele vor fi înregistrate exclusiv
italienilor prin intermediul radioului. Vã prezentãm în online ºi se aplicã prin completarea unui formular cu câmpuri predefinite
continuare povestea unei reuºite a elevilor români în domeniul în perioada 9-12 aprilie 2019
mass-media din Italia, un proiect radio pentru Staþia d) Finala – în data de 15 aprilie 2019, datã la care are loc închiderea
ElleRadio, programul High School Radio. proiectului. (Revenim cu amãnunte)
Cronicã de post pe scurt
Mioara VERGU-IORDACHE
Rezultatele la simulare – Evaluare Naþionalã. Matematicã:
submediocre ºi mediocre. Limba ºi literatura românã: mediocre.
Aºteptãm cu interes rezultatele la simularea pentru Bacalaureat.
#foaiagoala a fost o încercare de acoperire a minusurilor, a
lipsei pregãtirii?
Premierul României face declaraþii în nume propriu peste
mãri ºi þãri. Este ambetatã de aplauze de circumstanþã, care pun
România într-o luminã cel puþin stânjenitoare. Opoziþia zice cã
nu are mandat.
Declaraþia premierului deja produce efecte în plan diplomatic.
Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei îºi anuleazã vizita pe care
o avea planificatã în România, dupã ce premierul Viorica Dãncilã
a anunþat cã ambasada României în Israel va fi mutatã de la Tel
Aviv la Ierusalim, potrivit site-ului Arabnews.com.
Preºedintele Camerei Deputaþilor se interneazã la momentul
oportun în spital pentru hernie de disc. Coincidenþã, avea termen
în instanþã. Cum nici usturoi n-a mâncat nici gura nu-i miroase,
deleagã competenþe lui Florin Iordache. Care acþioneazã. Justiþia.
Justiþia. ªi listele pentru europarlamentare, cu care domnul
Dragnea nu are nici în clin nici în mânecã. Partidul hotãrãºte.
Chiar ºi pe domnia sa.
Ministrul Justiþiei îºi permite sã lase ziariºti fãrã pâine.
Aceasta înseamnã retragerea acreditãrii pe «bâzdâc». Cã altfel,
cum ar fi contat intervenþia premierei Dãncilã în una dintre
cauze? Ziariºtii tac. Merg dupã fentã, dupã petardele interesate.
Cel mai periculos fapt din sfera presei acum s-a produs! Pentru
cã ministrul Justiþiei trebuie sã vegheze la respectarea legislaþiei,
de orice fel, nu sã o încalce! ªi dacã o încalcã la vedere, în cazul
unor persoane publice, ce se întâmplã cu anonimii? Sau dacã nu
mi se întâmplã mie, nouã, înseamnã cã nu este important!?
Reprezentanþii instanþelor de judecatã protesteazã. Cine sã-i
asculte?
Fãrã competenþe ºi atribuþii, ministrul Finanþelor Publice aduce
în discuþie legalizarea canabisului în scop medicinal. Amãgeºte
bolnavii de cancer, în special, care au nevoie de remedii pentru
o viaþã cât de cât demnã, fãrã suferinþe atroce. Tot mai multe
victime ale incompetenþei ºi neseriozitãþii, lãcomiei, lipsei
standardelor de management ºi de calitate apar în spitale, de
stat ºi private.
Festivalul Gopo iese la vedere! Nu cum ne-am fi aºteptat, cu
vreo propunere de Oscar (scuze!), ci cu un conflict, cam
„fãcãturã”.
ªi, totul e bine când se terminã cu bine! La teatru! Miercuri, 27
martie 2019, de Ziua Mondialã a Teatrului, începând cu ora 11.30
ºi pânã la cãderea ultimei cortine, Teatrul Naþional I.L.Caragiale îºi
deschide porþile pentru toþi cei care sunt curioºi sã descopere
ce se întâmplã în spectaculoasa clãdire din centrul Capitalei. 
pag. 2
UNIVERSITARIA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaþional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritarã 3 – Locuri de muncã pentru toþi
Cod apel: POCU/82/3/7/Creºterea ocupãrii prin susþinerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbanã
Titlul proiectului: Antreprenori SMART - Tineri Responsabili, Ambiþioºi, Motivaþi, de Succes
Beneficiar: „Asociaþia „Societatea Naþionalã Spiru Haret pentru Educaþie, ªtiinþã ºi Culturã”
Cod SMIS: 104098
Aria de implementare: Regiunea de dezvoltare Sud Muntenia
START ÎN BUSINESS
PENTRU ANTREPRENORII SMART
Asociaþia „Societatea Naþionalã Spiru Haret pentru
Educaþie, ªtiinþã si Culturã”, în calitate de Beneficiar al
Proiectului POCU/82/3/7/, Cod SMIS: 104098, finanþat
din Fondul Social European prin Programul Operational
Capital Uman 2014-2020, a demarat, începând cu a doua
jumãtate a lunii martie 2019, implementarea subactivitãþii
SA 5.1 Înfiinþare firme, acordare subvenþii ºi monitorizarea
implementãrii planurilor de afaceri.
În cadrul acestei subactivitãþi, Experþii în Consultanþã
antreprenorialã sub îndrumarea Coordonatorului Activitate
mentorat, înfiinþare si monitorizare firme, împreunã cu
Consilierul juridic analizeazã ºi verificã documentele de
înfiinþare a firmelor ºi, dupã constatarea îndeplinirii
condiþiilor de eligibilitate, aceºtia vor încheia cu fiecare
antreprenor un Contract de Subvenþie, care stã la baza
acordãrii primei tranºe de finanþare. Beneficiarii ajutorului
de minimis vor face dovada cã respectã principiile
economicitãþii, eficienþei ºi eficacitãþii, pentru toate
achiziþiile de lucrãri, bunuri ºi/sau servicii.
Aceastã subactivitate debuteazã la momente diferite
pentru fiecare antreprenor, în funcþie de încheierea activitãþii
de consultanþã/mentorat, iar pânã la 30 iunie 2019 se vor
acorda primele tranºe de Subvenþie cãtre toþi câºtigãtorii
Competiþiei Planurilor de Afaceri.
Prima tranºã de Subvenþie poate fi de maximum 75%
din valoarea aprobatã a Bugetului Planului de Afaceri
câºtigãtor in Competiþia de Planuri de Afaceri. Aceasta va
fi acordatã dupã semnarea Contractului de Subvenþie.
Ulterior acordãrii primei tranºe din Subvenþie, echipa de
experþi va urmãri modul în care sumele din Subvenþie sunt
cheltuite, eligibilitatea cheltuielilor firmei, existenþa fizicã
a echipamentelor achiziþionate ºi existenþa documentelor
care atestã realizarea serviciilor achiziþionate.
Cea de-a doua tranºã de Subvenþie se va acorda într-o
perioadã de maximum 12 luni de la primirea primei tranºe,
dupã evaluarea criteriilor de performanþã ºi atingerea
obiectivelor asumate prin Contractul de Subvenþie,
respectiv, venituri din activitatea finanþatã (cu codul CAEN
Telefon: 021.312.23.01 • E-mail: antreprenorismart@gmail.com • https://www.facebook.com/antreprenorismart
• https://www.linkedin.com/company/antreprenori-smart/ • http://antreprenorismart.ro
Proiect cofinanþat din Fondul Social European prin Programul Operaþional Capital Uman 2014-2020
FACULTATEA DE ªTIINÞE
JURIDICE ªI ªTIINÞE
ECONOMICE, CONSTANÞA
• Conferinþa de conºtientizare:
Împreunã construim dezvoltarea durabilã
Conferinþa de conºtientizare Împreunã construim
dezvoltarea durabilã a avut loc în data de 27.02.2019, la
sediul Universitãþii Spiru Haret din Constanþa, str.Unirii
nr.32 – 34, în Sala P01. A fost organizatã în cadrul proiectului
Universitatea ºi piaþa muncii – parteneriat pentru succes!,
proiect cofinanþat din Fondul Social European prin
Programul Operaþional Capital Uman 2014 – 2020, POCU/
90/6/19/106201.
Obiectivul conferinþei l-a reprezentat necesitatea
înþelegerii dezvoltãrii durabile ºi modul în care sistemul
educaþional, respectiv, piaþa muncii pot contribui la
asigurarea unui echilibru între aspectele sociale, economice
ºi ecologice ºi elementele capitalului natural.
Au fost invitaþi sã vorbeascã doamna Raluca Sabina
Boiºteanu, formator Asociaþia Împreunã pentru Viitor
Constanþa ºi domnul Ionicã Bucur, director executiv,
formator, facilitator de dezvoltare comunitarã CENTRAS
Constanþa. Au fost dezbãtute probleme privind
complexitatea dezvoltãrii durabile ºi a beneficiilor/
dezavantajelor pe care societatea le poate avea în contextul
atenþiei sau lipsei de atenþie faþã de aceasta. De asemenea,
studenþii prezenþi au fost antrenaþi ºi în discuþii privind
importanþa voluntariatului în dezvoltarea durabilã.
ISSN 1221-4019
Opinia ISSN 1841-4265 (online)
naþionalã www.opinianationala.ro
www. facebook.com/opinianationala
Strada Fabricii nr. 46G, sector 6, Bucureºti
Telefon/fax: 021 316 97 91
Centralã: 021 316 97 85, 021 316 97 86, 021 316 97 87,
interioare 168 ºi 143
e-mail: opinia@spiruharet.ro
OPINIA NAÞIONALÃ
principal din Planul de Afaceri aprobat) reprezentând
minimum 30% din valoarea tranºei iniþiale.
Experþii în Consultanþã antreprenorialã vor monitoriza
implementarea Planurilor de Afaceri pentru fiecare firmã
ce le-a fost repartizatã ºi vor întocmi, la intervale stabilite,
Rapoarte de Monitorizare: Fiºa de vizitã de monitorizare
a firmei, Raport lunar de monitorizare a firmei ºi Raport
lunar de verificare a utilizãrii subvenþiei.
De asemenea, aceºtia vor verifica documentele financiar-
contabile (achiziþii, vânzãri, state de salarii, dovada plãþii
salariilor ºi contribuþiilor aferente, datorii ºi creanþe, balanþe
de verificare, respectarea cheltuielor prevãzute în Bugetul
Planului de Afaceri etc.) ºi vor realiza vizite de monitorizare
la sediile firmelor, în cadrul cãrora vor efectua verificãri ºi
vor documenta activitãþile prin fotografii. Monitorizarea
firmelor de cãtre echipa de Experþi va continua ºi dupã
acordarea tranºei finale de Subvenþie.
Atât Contractul de Subvenþie, cât ºi alte informãri utile
pentru noul val de Antreprenori SMART sunt disponibile
pe website-ul http://antreprenorismart.ro/ ºi pe Portalul
http://portal.antreprenorismart.ro/.
În luna martie 2019, în cadrul Proiectului Antreprenori
SMART - Tineri Responsabili, Ambiþioºi, Motivaþi, de
Succes, au fost semnate primele Contracte de Subvenþie,
pentru acordarea primei tranºe de finanþare. Menþionãm
faptul cã finanþãrile START-UP-urilor se deruleazã conform
Diagramei Gant a activitãþilor Proiectului.
În perioada urmãtoare se va desfãºura primul Eveniment
de susþinere ºi promovare a START-UP-urilor, conform
SA 7.2 Campanie de organizare de evenimente de susþinere
ºi promovare intreprinderi, având ca scop principal
susþinerea ºi promovarea pe piaþa localã ºi naþionalã a firmelor
înfiinþate prin proiect ºi produsele/serviciile acestora, prin
mecanisme inovatoare ºi încurajarea creãrii de parteneriate.
Mult succes Antreprenorilor SMART în aceastã etapã
importantã privind implementarea Planurilor de Afaceri!
Expert PR Loredana MEGA
Manager Proiect Marin CRUCERU
• PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT
• Conferinþa:
Reglementãri interne ºi internaþionale
referitoare la protecþia tinerilor în muncã
Conferinþa a avut loc în data de 25.02.2019, Sala 104 -
Centrul de Informare ºi Consultanþã în Carierã la sediul
Facultãþii de ªtiinþe Juridice ºi ªtiinþe Economice, Constanþa,
din str. Unirii nr. 32-34.
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului Pregãtiþi
pentru piaþa muncii, proiect cofinanþat de Uniunea Europeanã
prin Programul Operaþional Capital Uman 2014-2020 ºi a
fost dedicat elevilor de liceu, care au fost prezenþi în numãr
considerabil la conferinþã.
Obiectivul conferinþei l-a reprezentat informarea/conºtien-
tizarea elevilor de liceu privind reglementãrile naþionale ºi
internaþionale referitoare la protecþia muncii.
• Curs practic:
Implicaþii practice ale abordãrilor teoretice
din perspectiva managementului serviciilor
Cursul practic adresat studenþilor de la programele de studii
de la ªtiinþe Economice a avut loc în data de 13.03.2019, sala
405, ºi a fost organizat în cadrul proiectului Universitatea ºi
piaþa muncii – parteneriat pentru succes!, proiect cofinanþat
din Fondul Social European prin Programul Operaþional
Capital Uman 2014 – 2020, POCU/90/6/19/106201.
Cursul a fost susþinut de cãtre un reprezentant al mediului
de afaceri, partener de practicã al Facultãþii de ªtiinþe Juridice
ºi ªtiinþe Economice Constanþa – doamna Oana Florea,
administrator SC Sial Com S.R.L.
REDACÞIA:
Mioara Vergu-Iordache, Ciprian C. Vasilescu
Cornelia Prodan, Florentina Stemate (DTP)
Stimaþi cititori,
Dorim sã fiþi partenerii noºtri în elaborarea publicaþiei
Opinia naþionalã. De aceea, vã adresãm invitaþia de a ne transmite opinii,
informaþii, idei de larg interes naþional, pe care sã le publicãm în ediþiile
viitoare. Aºteptãm cu interes ºi propuneri privind conþinutul publicaþiei.
854 – 26 martie 2019
Ne distrãm ºi învãþãm!
PRACTICA
Am ajuns la Facultatea de Medicinã Veterinarã a Universitãþii Spiru Haret
mânat de dorinþa de a-i cunoaºte pe studenþii facultãþii într-o situaþie
neconvenþionalã. Mai exact, sã vãd cum decurge o zi din viaþa de student la
medicinã veterinarã. O cunoscutã firmã de lactate a amplasat un stand în sediul
din Bulevardul Basarabia. Tot în acea zi frumoasã de primãvarã, firma le-a
împãrþit studenþilor produse naturale fãrã zahãr adãugat, apoi i-a provocat sã îºi
þinã echilibrul pe un balance board. Activitatea aceasta relaxantã a fost o micã
pauzã între disciplinele de lucrãri practice, care se desfãºurau la acel moment în
Facultatea de Medicinã Veterinarã a USH. Am stat de vorbã pentru început cu
doamna conferenþiar universitar doctor Monica Pârvu, director de departament.
Reporter: Vã rog sã ne spuneþi cum se desfãºoarã practica la Facultatea de
Medicinã Veterinarã.
Conf.univ.dr. Monica Pârvu: La Facultatea de Medicinã Veterinarã se fac
ºase ani de studii, dintre care, la anul I ºi la anul II, se face practicã zootehnicã.
Avem convenþii stabilite cu ferme de bovine ºi ovine, un adãpost de cai, unde
merg studenþii noºtri ºi executã activitãþile specifice unei ferme. În anul III fac
practicã de laborator. Avem, de asemenea, încheiate convenþii cu laboratoare de
analizã. De exemplu, cu ICCF-ul, cu Synevovet, cu Institutul de Cercetãri
Apicole. Studenþii pot astfel sã parcurgã etapa intermediarã între partea de pre-
clinic, respectiv, zootehnie, ºi partea de clinic. În anul IV ºi V fac practicã în
cabinete ºi spitale veterinare, iar în ultimul an fac practicã legatã de inspecþia ºi
controlul produselor animale, aºa cum se desfãºoarã chiar în momentul acesta.
Noi avem discipline cu lucrãri practice, iar acum este disciplina Inspecþia ºi
controlul produselor de origine animalã. În perioada iunie-iulie, studenþii au
trei, patru sãptãmâni de practicã la diferite unitãþi de procesare a laptelui, a
cãrnii, la abatoare. Ca viitori absolvenþi, vor fi pregãtiþi conform „competenþelor
de a doua zi”, cum le numesc cei din UE. Ei vor putea asigura asistenþã veterinarã
în fermã, în clinicã, ºi pot lucra în unitãþi de procesare. Pot sã rãmânã ºi în
învãþãmânt, dacã urmeazã doctoratul. În cei ºase ani de studii din facultate au
inclus Masteratul. Anul acesta avem convenþii cu 12 ferme, cu 23 de cabinete
veterinare, cu un spital veterinar ºi cu ºase unitãþi de procesare ºi abatoare.
Mihnea Prelipceanu, student anul V: Practica de la noi constã în tratarea
animalelor, învãþarea tehnicilor chirurgicale la orele de chirurgie. Se lucreazã
cu animale în suferinþã ºi protocoalele sunt foarte stricte.
Reporter: Cât crezi cã va conta pentru tine practica de acum în meseria de
medic veterinar?
Mihnea Prelipceanu: Probabil 95%. Am fãcut în anul IV, facem acum, în
V ºi vom face ºi în anul VI practicã pentru animalele de companie.
Reporter: Cãtre ce zonã crezi cã te vei orienta dupã terminarea facultãþii?
Mihnea Prelipceanu: Animale de fermã.
Laura Mãdãlina Lixandru, studentã anul II: În anul I am fãcut practicã la
Ferma din Pantelimon. Am avut ocazia sã aplicãm tratamente bovinelor bolnave.
Am vãzut toate etapele de la diagnostic la tratament. A fost foarte, foarte bine.
Am putut vedea ºi cazuri mai serioase. Colegii mei, unii dintre ei, au avut cazuri
spectaculoase. Trebuie sã ai multã disponibilitate dacã este nevoie de tine acolo.
Reporter: Ca viitor absolvent al Facultãþii de Medicinã Veterinarã ºi viitor
medic veterinar, cu ce animale vei prefera sã lucrezi?
Laura Mãdãlina Lixandru: Eu am venit din zona de animale de companie,
dar acum sunt foarte interesatã ºi de animalele sãlbatice ºi de cele de fermã. Mã
voi specializa multiplu, dar preferatele mele sunt caprele ºi animalele mici sãlbatice.
Reporter: Meseria de medic veterinar este vocaþionalã sau doar bãnoasã ?
Laura Mãdãlina Lixandru: 80% vocaþie. Salariile în România nu sunt
decente. Trebuie sã faci compromisuri. Ajungi sã te specializezi pe vaccinuri,
ca sã poþi sã ajungi sã faci chestiile alea mai interesante, adicã niºte cazuri
grave cu o anumitã patologie.
Eu am venit la Facultatea de Medicinã Veterinarã dupã o altã carierã vocaþionalã
ºi scopul meu nu este sã ajung un medic veterinar de cabinet, echivalentul medicului
de familie. Deci vorbim despre o altã abordare a acestei frumoase meserii! (C.V.)
• Curs practic: Cauze care pot genera solicitarea
mãsurilor de protecþie
Cursul practic adresat studenþilor de la programele de studii de la ªtiinþe
Juridice a avut loc în data de 18.03.2019, sala 405, ºi a fost organizat în
cadrul proiectului Universitatea ºi piaþa muncii – parteneriat pentru
succes!, proiect cofinanþat din Fondul Social European prin Programul
Operaþional Capital Uman 2014 – 2020, POCU/90/6/19/106201.
Cursul a fost susþinut de cãtre doamna avocat Marilena Marina, membru
al Baroului Constanþa.
• Proiectul:
Educaþie Juridicã pentru Liceeni
Ca în fiecare an, cadrele didactice implicate în acest proiect – conf.univ.dr.
Roxana Elena Topor, director Departament ªtiinþe Juridice ºi lect. univ.dr.
Ana-Maria Comºa – predau lecþii de educaþie juridicã în cadrul celor mai
importante licee din judeþul Constanþa.
• Concursul de Educaþie Juridicã:
KNOW THE LAW
Ajuns la cea de-a treia ediþie, Concursul de Educaþie Juridicã Know the
Law, organizat de cãtre Departamentul de ªtiinþe Juridice din cadrul Facultãþii
de ªtiinþe Juridice ºi ªtiinþe Economice, Constanþa cu implicarea directã a
conf.univ.dr., Roxana Elena Topor, director Departament ªtiinþe Juridice ºi
a lect.univ.dr. Ana-Maria Comºa, se va derula anul acesta în douã etape în
care se vor confrunta echipe formate din trei pânã la cinci liceeni.
Lector univ.dr. Adina TRANDAFIR
Departamentul de ªtiinþe Economice
Facultatea de ªtiinþe Juridice ºi ªtiinþe Economice, Constanþa
Solicitãri de abonamente,
REVISTA OPINIA NAÞIONALÃ cu plata prin mandat
este editatã de poºtal sau dispoziþie
FUNDAÞIA ROMÂNIA DE MÂINE de platã, se pot adresa
serviciului de difuzare.
Tiparul executat de Strada Fabricii nr. 46 G,
sectorul 6, Bucureºti.
TIPOGRAFIA FUNDAÞIEI
Telefon 021.316.97.88/
ROMÂNIA DE MÂINE int.108.
854 – 26 martie 2019 OPINIA NAÞIONALà pag. 3

Oferta educaþionalã a Universitãþii Spiru Haret pentru anul universitar 2019-2020

LICENÞÃ. MASTER. COLEGIU
BUCUREªTI BRAªOV

CÂMPULUNG

CONSTANÞA

CRAIOVA

IF – învãþãmânt cu frecvenþã; IFR – învãþãmânt cu frecvenþã redusã; ID – învãþãmânt la distanþã

Taxele anuale de studii la licenþã, masterat, colegiu
se pot achita în patru rate!
Documente ADMITERE
- LICENÞÃ
A) DOVADA ABSOLVIRII EXAMENULUI DE BACALAUREAT: Diplomã de bacalaureat / diplomã
echivalentã în original sau Copie de pe diploma de bacalaureat însoþitã de adeverinþã eliberatã de
facultatea la care se aflã diploma de bacalaureat, în original (pentru cei care urmeazã a doua facultate sau
care au depus diploma de bacalaureat în original la alt dosar de admitere) sau Adeverinþã eliberatã de
liceu, în original, pentru candidaþii care au promovat examenul de bacalaureat în anul curent; adeverinþa
trebuie sã cuprindã media generalã la examenul de bacalaureat, mediile obþinute în anii de studii, termenul
de valabilitate ºi menþiunea cã nu a fost eliberatã diploma de bacalaureat sau Copie de pe adeverinþa
eliberatã de liceu, însoþitã de o adeverinþã eliberatã de facultatea la care se aflã adeverinþa eliberatã de la
liceu în original (pentru cei care au depus adeverinþa eliberatã de la liceu în original la alt dosar de admitere).
B) DOCUMENTE DE IDENTIFICARE: • Copie de pe cartea de identitate, care sã cuprindã codul numeric
personal; • Copie de pe certificatul de naºtere;• Copie de pe certificatul de cãsãtorie (dacã este cazul).
C) ALTE DOCUMENTE:• Adeverinþã medicalã tip (de la medicul de familie); • 3 fotografii 3/4;
• Chitanþa care atestã achitarea taxei de admitere – 130 lei. Dosar plic.
D) DOCUMENTE DE ÎNSCRIERE: Fiºã – chestionar pentru admitere
– MASTERAT
A) DOVADA ABSOLVIRII STUDIILOR ANTERIOARE: • Diploma de licenþã (în original)
sau adeverinþã de promovare a examenului de licenþã pentru promoþia curentã; • Foaia matricolã/
suplimentul la diplomã sau situaþia ºcolarã (copie xerox) pe care se certificã conformitatea cu originalul de
cãtre persoanele cu atribuþii de secretariat; • Diploma de bacalaureat (copie xerox) pe care se certificã
conformitatea cu originalul de cãtre persoanele cu atribuþii de secretariat;
B) DOCUMENTE DE IDENTIFICARE: • Copie de pe cartea de identitate, care sã cuprindã codul
numeric personal; • Copie de pe certificatul de naºtere;• Copie de pe certificatul de cãsãtorie (dacã
este cazul).
C) ALTE DOCUMENTE • Curriculum Vitae; • Adeverinþã medicalã tip (de la medicul de familie);
• 3 fotografii 3/4; • Chitanþa care atestã achitarea taxei de admitere – 130 lei.Dosar plic.
D) DOCUMENTE DE ÎNSCRIERE:Fiºa de înscriere pentru admitere
– COLEGIU
• Cerere de înscriere (tip); • Diplomã de bacalaureat în original ºi în copie xerox SAU certificatul
de absolvire însoþit de situaþia ºcolarã (pentru candidaþii fãrã examen de bacalaureat); • Copie de pe
cartea de identitate, care sã cuprindã codul numeric personal; • Copie de pe certificatul de naºtere;
• Copie de pe certificatul de cãsãtorie (dacã este cazul). • Adeverinþã medicalã de la medicul de
familie conform cãreia candidatul este sãnãtos clinic ºi apt pentru studii; • Douã fotografii tip 3/4;
• Chitanþa care atestã achitarea taxei de admitere – 120 lei.
pag. 4 OPINIA NAÞIONALà 854 – 26 martie 2019

PREUNIVERSITARIA
Elevii de la Dante – radiofoniºti ºi realizatori radio la ElleRadio din Italia
Liceul Teoretic Dante Alighieri, Bucureºti, sectorul 3, Aleea Fuiorului nr. 9, a fost înfiinþat în anul 1958. Iniþial a
funcþionat sub denumirea ªcoala Medie Mixtã nr.39. Începând din anul 1965 a devenit Liceul nr.39. În septembrie
1969 se mutã la adresa actualã. În perioada 1971-1978 funcþioneazã ca liceu real-uman, cu clase de limba italianã. Din
anul 1978 ºi pânã în 1989 fiinþeazã sub numele de Liceul industrial nr. 26. În anul 1990 redevine liceu teoretic, ce va
fi cunoscut ca Liceul Teoretic Liviu Rebreanu, iar din anul 1992 este cunoscut ca Liceul Teoretic Dante Alighieri.
Schimbarea denumirii este legatã de înfiinþarea unor clase bilingve (român㠖 italianã) la profilul uman al liceului, care
se vor extinde ºi la profilul real. Începând cu anul ºcolar 1996-1997, se înfiinþeazã ºi clase gimnaziale profilate pe
studiul intensiv al limbii italiene, în vederea asigurãrii unor candidaþi bine pregãtiþi pentru învãþãmântul liceal.
În anul 2002, se semneazã un Memorandum de înþelegere bipartit între Guvernul României ºi Guvernul Republicii
Italiene privind funcþionarea secþiilor bilingve româno-italiene. Punctul forte care-i defineºte specificul în prezent ºi
în perspectivã îl constituie studiul limbii ºi culturii italiene. Prin atestatul de competenþe lingvistice, absolvenþii
claselor bilingve au acces direct pe piaþa forþei de muncã. Implicarea în acest acord a reprezentat un prim pas fãcut de
liceu în procesul de integrare în marea familie europeanã. Preocuparea pentru educaþia multietnicã, a colectivului de
profesori ai liceului a fost materializatã, începând cu anul ºcolar 2007 – 2008, datã de la care încep sã funcþioneze ºi

Adrian Muntean

Aiysha Ionescu
clase de gimnaziu cu limba italianã ca limbã maternã. În prezent, în liceu sunt 50 de clase, atât la ciclul primar,
gimnazial, cât ºi la liceu. Peste 70 de profesori vorbesc limba italianã.
Liceul Teoretic Dante Alighieri s-a remarcat prin activitãþi ºcolare ºi extraºcolare rar întâlnite în ºcolile din
România. Existã o trupã de teatru a liceului, care participã la competiþiile lansate de Inspectoratul ªcolar, în proiecte
de tipul Cinci teatre, cinci licee. Elevii pot participa activ în teatrul radiofonic, teatru de improvizaþie ºi, evident,
teatru în limba italianã pentru Zilele Dante, care se sãrbãtoresc anual la sfârºitul lunii mai. Revista Jurnalul dantesc
este o altã realizare a elevilor ºi profesorilor implicaþi. Cu cele douã-patru numere anuale participã la competiþii.
Sportul este rege la Liceul Teoretic Dante Alighieri. Clubul de dans sportiv, clubul de baschet, artele marþiale sunt
doar câteva dintre sporturile practicate de elevii de aici. Toþi elevii au asiguratã o orã de înot pe sãptãmânã, iar cei care
vor sã practice nataþia mai mult beneficiazã de o reducere de 10%. Existã cantinã, închiriatã ºi ea în acelaºi regim ca
ºi bazinul de înot, dar toate aceste facilitãþi îi aduc pe elevii liceului foarte aproape de standardele ºcolilor din Italia.
ºi pentru noi ºi pentru elevi. Am învãþat Unii au publicat articole în revistele
împreunã cu ei. În prima emisiune a ºcolare. Avem ºi un viitor medic, care e
intrat ºi un interviu luat de elevi, asta foarte interesat de jurnalism ºi va face cel
dupã ce, evident, prima care a vorbit a mai probabil ºi jurnalism medical.
fost doamna director Maria Dan. Reporter: Ce înseamnã pentru tine
Patricia Bãlãreanu, profesor coordonator

Maria Alexandra Scarlat

Reporter: Un radio presupune o acest proiect ?
anumitã aparaturã, un studio izolat Adrian Muntean, elev clasa a XII-a:
fonic, cum v-aþi descurcat? Eu am participat doar la prima ediþie ºi

Patricia Bãlãreanu: Deþinem o bazã
tehnicã minimã, ne-am folosit de o
aparaturã rudimentarã, ca sã zic aºa.
Singura investiþie a fost fãcutã într-un
microfon mai special. Ne-am folosit de
cabinetul de informaticã, care este mai
izolat. Doamna profesoarã de infor-
maticã ne-a ajutat cu tãieturile ºi
lipiturile vocilor. Fiind la început, mulþi
elevi se bâlbâiau sau râdeau, dar am
fãcut retuºuri ºi am reuºit.
Reporter: Cum a apãrut ideea unui Reporter: Pilotul emisiunii a fost
proiect radio cu liceeni români pentru bine primit în Italia, ce s-a întâmplat
Staþia ElleRadio? dupã aceea ?
Patricia Bãlãreanu, profesor coordo- Patricia Bãlãreanu: În urma
nator: Ideea a venit de la o fostã elevã a difuzãrii primei ediþii ne-au propus sã
liceului nostru, care i-a scris doamnei mai facem o a doua, pe tema Crã-
director un mail ºi i-a propus sã realizeze ciunului, fiindcã urmau sãrbãtorile de
un proiect radio pentru Staþia ElleRadio, iarnã. Am vrut sã facem cunoscute
programul High School Radio. Ea tradiþiile noastre, dar ºi sã le înseninãm
Gloria D’agostino
am colaborat doar cu cei din clasa mea.
A fost o experienþã interesantã. A fost
însã foarte greu. Trebuia sã vorbesc în
faþa unui microfon în limba italianã.
Greºeam cuvinte ºi trebuia sã reiau.
Acolo m-am oprit, la prima ediþie, dar
rãmâne o experienþã foarte frumoasã.
Reporter: Dar pentru tine ce înseamnã
acest proiect ?
Aiysha Ionescu, elevã clasa a IX-a:
Am lucrat la a doua ediþie. Mi-a plãcut
foarte mult ºi consider ca fiind ceva
inedit.
Reporter: ªi þie þi-a plãcut ?
Maria Alexandra Scarlat, elevã
clasa a IX-a: Îmi place foarte mult
radioul. Cu siguranþã îmi voi face un
viitor în jurnalism sau în teatru.
Reporter: Ce radio asculþi?
Maria Alexandra Scarlat: Kiss Fm

Anca Marinescu
colaboreazã la acest radio din Italia de foarte românilor de acolo sãrbãtorile. ºi Radio Zu.
Cosmin Pãun

mulþi ani ºi s-a gândit cã este o modalitate Reporter: Continuaþi acest demers Reporter: Ai un jurnalist preferat?
de a promova liceul în care a învãþat. îndrãzneþ? Maria Alexandra Scarlat: Da.
Reporter: Practic aþi cooptat un Patricia Bãlãreanu: Momentan nu! Andreea Esca.
colectiv ºi v-aþi propus în primã fazã Este foarte greu sã coordonezi elevi din Reporter: Ce a reprezentat pentru
sã faceþi o orã de emisie? clase diferite. Cei mai mulþi dintre elevii tine aceastã experienþã?
Patricia Bãlãreanu: Da. Ne-a spus care s-au implicat în proiect sunt acum Gloria D’agostino, elevã clasa a Reporter: Dar pentru tine ce înseamnã trecut am fãcut teatru. Am fost norocos,
de la început cã trebuie o orã de emisie în clasa a XII-a, iar bacalaureatul bate la IX-a: La început credeam cã va fi diferit. acest proiect ? cã am fost selectat din cei 30 de elevi
ºi pentru prima emisiune am început uºã. Noi încercãm sã îi menajãm în Apoi mi-a plãcut. Am avut posibilitatea Anca Marinescu, elevã clasa a X-a: din clasã sã fac radio. Joc fotbal de
sã facem o prezentare a liceului ºi a vieþii aceastã perioadã. Sunt însã cei de clasa sã vorbesc despre mine. Sunt fericitã cã Pentru mine a fost o experienþã intere- performanþã ºi în fiecare dimineaþã, când
liceenilor de la noi, cu tot ce înseamnã a IX a ºi a X a, care dacã ar vrea ar putea cineva a ascultat ce am propus noi, din santã. Sunt o persoanã foarte timidã ºi merg la antrenament, ascult Radio Zu.
aceastã viaþã. Pentru cã la noi vin foarte continua aici sau în altã parte, implicân- România. În continuare nu vreau sã fac m-a ajutat sã interacþionez cu ceilalþi Îmi plac foarte mult Daniel Buzdugan
mulþi elevi din Italia ºi unii dintre ei du-se în proiecte radio. radio. O sã urmez cursurile unei facultãþi colegi. În final, cred cã am devenit mai ºi Mihai Morar. Deºi sunt foarte
rãmân aici adaptându-se mai bine sau Reporter: Credeþi cã aceastã expe- de Psihologie, pentru cã vreau sã devin deschisã. Probabil, în viitor, o sã mã pasionat de fotbal, cred cã aº putea sã
mai puþin bine în cadru ºcolii noastre. rienþã extraºcolarã îi va influenþa în psiholog ºi sã ajut oameni. Nu ascund îndrept spre un radio sau spre publicitate. fac ºi radio, asta pentru cã ºi în fotbal ºi
Reporter: Cât aþi lucrat pentru alegerea carierei de mai târziu? faptul cã pe mama a ajutat-o foarte mult Reporter: ªi þie þi-a plãcut ? în radio este muncã de echipã. Dacã nu
aceastã orã de emisie? Patricia Bãlãreanu: Da. Este posibil. radioul. În Italia asculta emisiuni Cosmin Pãun, elev clasa a X-a: M- o sã mai pot sã joc fotbal, la un moment
Patricia Bãlãreanu: La început am Mulþi dintre ei, chiar cei din clasa a XII-a, religioase, deci cred ºi în funcþia a încântat, când am auzit cã o sã facem o dat, aº putea deveni jurnalist sportiv.
lucrat foarte mult. A fost o experienþã au mãrturisit cã au înclinaþii spre jurnalism. terapeuticã a radioului. emisiune radio pentru ElleRadio. În Ciprian C. VASILESCU

EDUCAÞIA INTERCULTURALÃ ÎN ªCOLILE INCLUZIVE
Experþii proiectului PROFORM, prezenþi la activitãþile organizate la ªcoala Gimnazialã nr. 1 din
Comuna Izvoarele din judeþul Giurgiu, au apreciat în cadrul întâlnirii faptul cã fenomenul educaþional
este unul social de dezvoltare, formare ºi de construire a fiinþei umane. Totodatã, acesta se poate
realiza numai prin comunicare ºi exerciþiu, prin modelarea comportamentului elevului ºi prin
integrarea în activitatea ºi în relaþiile sociale.
Una dintre temele abordate de prof. Virginia Renþea a fãcut referire la educaþia interculturalã, care
presupune promovarea unor politici ºcolare care sã permitã egalizarea ºanselor ºi a unor strategii
de valorificare a diferenþelor culturale pentru a le transforma în resurse pedagogice. În opinia sa,
responsabil de aceste demersuri este, în cadrul educaþional instituþionalizat, managerul grupei sau
al clasei, respectiv cadrul didactic.
Prof. Virginia RENÞEA – Inspectoratul ªcolar Judeþean Giurgiu: Identitãþile multiple, tradiþiile ºi
obiceiurile se fac simþite chiar ºi în comunitãþile mici, rurale. Acelaºi lucru putem spune ºi despre
modul de relaþionare dintre diverºi indivizi sau grupuri de indivizi. Aceastã diversitate presupune
o nouã abordare a societãþii ºi a educaþiei. Interculturalitatea aduce în societate un plus de cunoaºtere
ºi de îmbogãþire culturalã.
La rândul sãu, lect. univ. dr. Simona MARICA, expertul pe activitãþile de mentorat ºi coaching,
a adus în discuþie problematica stresului profesional manifestat în rândul cadrelor didactice. În
expunerea sa, au fost evidenþiate situaþiile în care un cadru didactic trãieºte intens procesul educaþional
ºi anumite probleme ale sistemului îi induc starea de stres.
Lect. univ. dr. Simona MARICA – PROFORM: Cadrele didactice îºi petrec foarte mult timp implicate
în gestionarea unor relaþii, atât cu elevii, cât ºi cu managerii unitãþii de învãþãmânt, colegii de serviciu,
pãrinþii etc. Toate aceste relaþii sunt mari „consumatoare” de resurse energetice mentale, emoþionale,
chiar ºi fizice. Reforma continuã a învãþãmântului din România are ca efect  restructurarea curriculumului,
a planurilor de învãþãmânt, profesorul fiind pus în permanenþã  în faþa noului, fãrã a avea libertatea  de
a alege ceva. La aceasta se adaugã mãrirea efectivului de elevi la clasã, volumul mare al sarcinilor
administrative, cerinþele zilnice, uneori exagerate, legate de serviciu, cât ºi cele de performanþa proprie.
Fiecare activitate a proiectului urmãreºte profesionalizarea cadrelor didactice prin formare
continuã, asigurarea calitãþii educaþiei prin formarea profesionalã continuã ºi asigurarea unei educaþii
incluzive de calitate. Acest proiect de formare continuã este finanþat din Fondul Social European
prin Programul Operaþional Capital Uman 2014-2020, care urmãreºte integrarea nevoilor de
dezvoltare a resurselor umane în ansamblul programelor ºi politicilor publice ale României ºi are în
vedere valorizarea capitalului uman, ca resursã pentru o dezvoltare sustenabilã în viitor. Se are în
vedere, în cadrul acestui proiect, elaborarea de studii de cercetare privind dezvoltarea profesionalã
a personalului din învãþãmântul preuniversitar. Acesta este implementat de Asociaþia Societatea
Naþionalã Spiru Haret pentru Educaþie, ªtiinþã ºi Culturã, în parteneriat cu Inspectoratul ªcolar
Judeþean Botoºani ºi Inspectoratul ªcolar Judeþean Giurgiu.
Lect. univ. dr. Sorin BEJAN, expert media – Proiect PROFORM
854 – 26 martie 2019 OPINIA NAÞIONALà pag. 5
Neumarx, 100%
gustul puternic MOZART
ºi amãrui - concert

VITRALII
Paradoxal, tot acest univers nivelant, de dedicat
lui Amadeus
sorginte neomarxistã, pare sã fie rodul unei
noi culturi dospite în laboratoarele
mediului corporatist. O doctrinã care se
la Sala Radio Nume bizare
bizuie pe structuri piramidale de putere în Mozart - considerat geniul muzicii clasice,
vârful cãrora se aflã lideri efemeri, idoli care a compus peste 600 de lucrãri în

VITRALII
Omenirea se aflã în pragul unei schimbãri
majore, cu implicaþii ºi dezvoltãri aproape
imposibil de prevãzut. Orice încercare de
elaborare a unei prognoze nu va avea ca
rezultat decât o proiecþie fantezistã, o eboºã,
un crochiu a ceea ce ar putea deveni socie-
tatea umanã în viitorul apropiat. Nu este
vorba despre schimbarea unui sistem cu
altul, ci despre o nouã paradigmã, o nouã
filozofie care rade din temelii ceea ce a stat la
baza tuturor orânduirilor traversate de spe-
cia umanã în ultimele ºase milenii. O nouã
culturã, întemeiatã pe impulsul de moment,
pe insurgenþã, pe negarea violentã a oricãrei
organizãri sociale. Democraþia electivã,
bazatã pe reprezentativitate ºi proporþiona-
litate, pe majoritate ºi minoritate, ca pãrþi
antagonice, dar complementare ale aceluiaºi
angrenaj, devine caducã.
vremelnici aºezaþi pe socluri construite din
cifre ºi grafice. Masa piramidei nu este
nimic altceva decât un muºuroi disciplinat,
globalizat, un stup ticsit cu insecte harnice,
consumatori disciplinaþi ai unei lumi fals
poleite, un soi de proletariat al tastaturii
care se îndreaptã inconºtient spre loboto-
mizarea finalã. Ce se va întâmpla cu aceastã
generaþie fragedã ºi extrem de vulnerabilã,
care, refuzând cunoaºterea istoriei, riscã
sã îi repete greºelile? Cum va arãta o lume
uniformizatã, fãuritã pe ºi prin negarea
proprietãþii, tradiþiei, familiei, credinþei, re-
gulilor ºi cutumelor sociale? Existã semne.
Mai multe state dezvoltate statueazã deja
noi sisteme economice ºi sociale, deve-
nind, prin renunþarea la regulile pieþei,
asistenþialiste. Probabil ºi pentru cã nu au
trecut prin experienþa statului piramidal-
discreþionar ºi, necunoscând gustul
puternic ºi amãrui, nu au la ce face recurs.
Dragoº CIOCÃZAN
nenumãrate genuri (operã, simfonii, concerte,
muzicã de camerã etc.) în doar 35 de ani de
O zi de bãtut la pas oraºul nu este suficientã pentru a
putea surprinde inventivitatea românului, când vine vorba
viaþã trãiþi extrem de intens, este cel cãruia îi de analogii între numele unor strãzi ºi imaginea acestora.
este dedicat în întregime concertul susþinut În Bucureºti, am identificat în jur de 180 de nume
miercuri, 27 martie (19.00), la Sala Radio, de amuzante, hidoase sau total lipsite de inspiraþie pentru
Orchestra de Camerã Radio, sub bagheta intrãri, alei ºi strãzi, în concepþia mea bizare. Vã propun în
dirijorului Radu Postavaru. continuare o micã aventurã pe câteva dintre aceste strãzi.
Programul serii cuprinde uvertura operei La Am pornit la drum înarmat cu aparatul foto ºi cu încrederea
clemenza di Tito, Simfonia nr.15 în Sol major ºi cã o sã pot aduce în viaþa dumneavoastrã un strop de haz.
Simfonia nr. 31 în Re major - Paris, compusã în
1778, în timpul unei cãlãtorii la Paris, când
tânãrul Mozart avea 22 de ani. Veþi asculta, de
asemenea, Concertone pentru douã viori ºi
orchestrã în Do major, prilej de a-i aplauda pe
violoniºtii Bujor Prelipcean ºi ªerban Mereuþã.
Concertele pot fi ascultate în direct pe toate
frecvenþele Radio România Cultural ºi Radio
România Muzical din þarã ºi în streaming live
pe Internet, pe www. radio romaniacultural.ro
ºi www.romania-muzical.ro. 
Biletele la concertele Orchestrelor ºi Coru-
rilor Radio sunt disponibile pe www.bilete.ro,
în oficiile Poºtei Române, în magazinele
Inmedio semnalizate bilete.ro ºi la Casa de
bilete a Sãlii Radio.

Bucharest Revolta poveºtilor

Fashion - în premierã
Film la Teatrul Stela Popescu
Festival • Spectacolul Revolta poveºti- regizorul Tony Adam, scriitoarea
2019 lor, adaptare dupã un text de
Sînziana Popescu, producþie a
Sânziana Popescu, scenograful
Cristian Marin ºi coregrafa Ioana
Documentarul McQueen, un portret fascinant al vizionarului Teatrului Stela Popescu, va fi Macarie au dat viaþã unei poveºti
designer britanic, ºi cineconcertul The Inferno Unseen, care îmbinã prezentat în premierã pe 31 mar- amuzante, sensibile ºi pline de
spectaculos muzica electronicã cu imagini pânã acum nevãzute tie 2019, ora 19, la Sala Micã La început a fost cuvântul, apoi
nostalgie în care se intersecteazã omul, apoi strada. Nu ºi mintea
din arhiva celebrului film neterminat al lui Henri-Georges Clouzot, a Palatului Naþional al Copiilor. Vrãjitorului din Oz, Scufiþa Roºie,
Inferno (1964), sunt primele titluri anunþate în selecþia Bucharest Revolta Poveºtilor este o piesã omului, cea de pe urmã! Asta pot
Fãt Frumos, Cenuºãreasa, Capra spune, când Consiliul General al
Fashion Film Festival, ce va avea loc între 11 ºi 14 aprilie, la care vrea sã arate, atât copiilor, cu trei iezi ºi nu numai. În dis-
Cinema Elvire Popesco, Teatrul Odeon, Promenada ºi Fix Municipiului Bucureºti hotãrã-
cât ºi pãrinþilor cã poveºtile pot tribuþie: Marian Sas Petric㠖
Botanical Bar.  ºte soarta propunerilor de atri-
continua sã existe doar dacã George, Alexandru Rebeja –
Aflat la a treia ediþie, Bucharest Fashion Film Festival este buire sau schimbare a denumirii
sunt citite, cultivate ºi iubite. Mihai, Sorin Aurel Sandu – Lupul
primul eveniment din România plasat la intersecþia dintre fashion, strãzilor, primite de la Prefec-
/ Balaurul / Pitic (Înþeleptul), turã. Acolo, Comisia de Atribu-
film ºi advertising. Festivalul pune bazele unui forum de discuþie Cãtãlin Frãsinescu – Fãt Frumos ire Denumiri a Municipiului
despre relaþia dintre film ºi modã prin proiecþii de scurt ºi / Vrãjitorul din Oz / Pitic (Moro- Bucureºti, formatã din istorici,
lungmetraje, dezbateri ºi workshopuri. Programul include secþiunea cãnosul), ªtefan Rebeja – Hansel, muzeografi ºi specialiºti în
competiþionalã, în cadrul cãreia sunt premiate cele mai bune filme Irina Cãrãmizaru – Gretel, Carla nomenclaturã urbanã, verificã dacã denumirea propusã
de modã locale ºi internaþionale, proiecþii de filme cult cu scenografie Waltner – Capra / Cenuºãreasa / este potrivitã ºi avizeazã favorabil sau nu dosarul.
ºi costume spectaculoase ºi documentare despre personaje Pitic (Hapciu), ªtefania Dumitru Într-un caz, au aprobat favorabil ca o intrare sã poarte numele
marcante din istoria modei. Lor li se adaugã o expoziþie multimedia, – Scufiþa Roºie / Mutulicã, Magda de Protonilor. Cu alte cuvinte, de ce ar putea o stradã sau o
ce cuprinde o selecþie curatoriatã de fashion films, cine-concertul Condurache – Oglinda, Mãdãlina intrare sã aibã numele unei particule elementare ºi stabile, cu
The Inferno Unseen, precum ºi o serie de mese rotunde. Mihai – Alba ca Zãpada, Manuela sarcinã electricã pozitivã, care constituie nucleul atomului de
Cea de-a treia ediþie a Bucharest Fashion Film Festival continuã Hãrãbor / Ana Maria Mihai – hidrogen? Nu vã pot rãspunde, dar putem intui de ce au ales
tradiþia începutã anul trecut, aceea de a organiza o competiþie Mama Vitregã, Silvia Mauriþiu –
internaþionalã de fashion films. Peste 200 de filme de pe piaþa numele de Somnului pentru o altã intrare. Aici, scârba
Sora / Pitic (Somnorosul) / Cãp- muncitorilor a fost atât de mare, încât pânã ºi pe inginerii
localã ºi internaþionalã s-au înscris în 2018, iar 50 dintre ele au cãun, Alexandra Dogaru –
intrat în competiþie pentru cele douã premii: Cel mai Bun Film ºi constructori i-a apucat somnul. Pe strada Lanternei am fost ceva
Sora / Pitic (Ruºinosul) / Cãp- mai norocos. Ieºise soarele ºi nu a fost nevoie sã folosesc blitzul.
Cea mai bunã Producþie Localã. Lor li se adaugã anul acesta ºi un
cãun, Andrei Dogaru – Mãgar / M-a mirat ca o stradã sã se cheme Turnãtorilor, dupã toatã vâlva
premiu special pentru inovaþie: Fresh Perspectives.
Pitic (Bucurosul). de acum trei decenii. Pe intrarea Calitãþii am zãbovit aproape un
Proiect cultural co-finanþat de Administraþia Fondului Cultural
Naþional. Proiectul nu reprezintã în mod necesar poziþia Bilete online: www.my stage.ro, sfert de ceas, ca sã înþeleg în ce constã calitatea la români. Reþeta
Administraþiei Fondului Cultural Naþional. AFCN nu este www. bilete.ro, www. startickets. ar fi mult praf, câteva gunoaie, spaþii verzi pregãtite de sacrificiu
responsabilã de conþinutul proiectului sau de modul în care Creatorul lui Lampio (un ro, www.bilet.ro ºi la casa de ºi macarale, ce vor schimba peisajul cât ai zice peºte. Eu nu am zis
rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime licurici care cucereºte constant bilete StarTickets de la Palatul peºte, cã avusesem somnul mai devreme în traistã, ci am zis
responsabilitatea beneficiarului finanþãrii. publicul Teatrului Stela Popescu), Naþional al Copiilor. Speranþei, cã e tot un fel de noroc la pescuit. Dincolo de celebra
piesã a Corinei Chiriac, Strada Speranþei e o tristeþe de nu te vezi
Invitaþii în lumea artelor plastice om cu om. Mai bine zis, ce a rãmas din Speranþei, cãci ºi aici,
ca în multe alte locuri, casele tradiþionale cu un cat sau douã ale
oraºului lui Bucur, din vechiul Regat, sunt dislocate ºi aruncate
Ritm, culoare ºi proporþie precum mãselele stricate. Pe fostul lor amplasament se înalþã
adevãraþi colþi ai rechinilor imobiliari. Speranþa merge mânã în
La Cercul Naþional Militar, sala Foaier, a fost nu doar decorativã, cât, mai ales, spiritualã. Atras mânã cu Inocenþa. Am fãcut ºi aici douã fotografii, pentru când va
vernisatã expoziþia Ion Hultoan㠖 80. Ion de coloritul senzual al pielii, al pãrului sau al ochilor, fi sã merg mai târziu pe strada Reînvierii. Inocenþa, probabil
Hultoanã, opt decenii de existenþã ºi zeci de ani de pictorul selecteazã ºi accentueazã, prin detalii de ultima redutã a Bucureºtiului. Aici, muncitorii, care lucrau de zor
practicã. O tehnicã sublimã ºi rarã de a-ºi impune, vestimentaþie, o anume simbolisticã emoþionalã. Fie la reabilitarea termicã a unui bloc, puþin sãltat peste nivelul de
cu eleganþã ºi fermitate, nu doar tablourile, dar ºi cã o picteazã dupã naturã, ori în atelier dupã înãlþime al zonei, pãreau extrem de fericiþi sã devinã subiecþii
ideile. Este pictorul care a pictat foarte mult, fotografii, marea este o altã emblemã plasticã de principali ai povestirii mele, dar nu a fost aºa. Vedeta incontestabilã
considerat de criticii de artã cel mai productiv artist care Ion Hultoanã nu se poate desprinde. De altfel, a povestirii este Strada Fetiþelor. Decupatã din alte vremuri,
al generaþiei sale. Fie cã sunt peisaje, picturi de gen puþine sunt temele care nu îi reuºesc. Mulþi apreciazã strada aminteºte de celebrul cartier al Capitalei, respectiv, de
sau compoziþii, tablourile lui Ion Hultoanã au ritm, portretele, alþii peisajele ori florile. cartierul Dudeºti. Am ales sã închei povestea cu strãzi cu nume
culoare ºi proporþie. Ele plac, încântã, atrag ºi, din Adevãrul e cã Ion Hultoanã încã picteazã la cei ciudate pe Lucifer. Contrast puternic între casele de aici ºi bolidul
când în când, se vând. Pasiunea artistului capãtã 80 de ani, iar pentru faptul cã este inspirat ºi îngerilor cãzuþi, ce strâng birul peste întreaga suflare. În urma lor
proporþii când femeia devine subiectul central. neobosit stã mãrturie aceastã expoziþie gãzduitã un drac canin m-a fãcut sã revin la sentimente mai bune, adicã la
Indiferent cã este la plajã, în grãdini sau în pânã la sfârºitul lunii martie de Cercul Naþional ultimul drum (Doamne iartã-mã!). Ultima stradã cu nume bizar:
apartament, femeia este, în pictura sa, o prezenþã Militar din Bucureºti. Drumul Binelui. Nici pe aici nu merg câinii cu covrigi în coadã,
dar un cartier rezidenþial pare sã îºi înalþe capul atotputernic
peste aspectul de periferie ruralã ºi imposibilã …
Ciprian C. VASILESCU
pag. 6
I Implementarea proiectului
M iNFOLex - POCA/491/126354
– de cãtre Asociaþia „Societatea Naþionalã Spiru Haret pentru Educaþie ªtiinþã ºi Culturã”
P întâlniri faþã în faþã ºi/sau orice alte evenimente /ocazii /deplasãri
Asociaþia „Societatea Naþionalã Spiru Haret pentru
L Educaþie, ªtiinþã ºi Culturã”, SOLICITANTUL
acestui proiect, este subiect de drept privat, fãrã
scop patrimonial, care, pe baza Actului constitutiv,
îºi consacrã, printre altele, cunoºtinþele ºi efortul
I pentru realizarea de activitãþi educaþionale, ºtiinþifice
ºi socio-culturale în interes general, în scopul
organizãrii ºi derulãrii de servicii de ocupare
acreditate în condiþiile legii, cum sunt:
C - informare, orientare ºi consiliere profesionalã;
- asistenþã pentru reintegrare pe piaþa muncii;
- organizarea ºi derularea de servicii sociale ºi de
asistenþã, precum ºi acordarea de suport specializat
A în vederea reabilitãrii sau reintegrãrii sociale;
- consiliere psihologicã, inclusiv pentru creºterea
stimei de sine în vederea prevenirii unor situaþii de
dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la
Þ marginalizare ºi/sau excluziune socialã etc;
I
Necesitatea implementãrii acestui proiect porneºte de la
obligaþiile asumate de România odatã cu intrarea în Uniunea
Europeanã, precum ºi cu necesitatea respectãrii tratatelor
încheiate cu instituþiile internaþionale.
România a aderat la Uniunea Europeanã pe data de 1 ianuarie
2007. Cu toate acestea, România mai avea încã probleme, legate
de nefinalizarea reformei judiciare ºi de corupþie. De aceea,
Comisia Europeanã a instituit Mecanismul de Cooperare ºi de
Verificare (MCV), o mãsurã tranzitorie prin care Comisia
Europeanã continuã sã evalueze evoluþia României dupã aderare
pentru a o ajuta sã-ºi dezvolte ºi sã-ºi eficientizeze sistemele
administrative ºi judiciare, astfel încât sã-ºi poatã îndeplini
obligaþiile aferente statutului de membru al Uniunii Europene
ºi sã poatã asigura aplicarea corectã a legislaþiei, politicilor ºi
programelor europene. Faptul cã MCV continuã ºi astãzi, dupã
mai bine de 12 ani de la aderarea României la Uniunea Europeanã,
este dovada clarã a necesitãþii acestui proiect. Evaluãrile Comisiei
Europene ºi rapoartele sale oficiale sunt realizate în urma unei
analize ºi a unei monitorizãri riguroase, în baza unui dialog
constant între autoritãþile române ºi serviciile Comisiei Europene.
Rapoartele se bazeazã, de asemenea, pe contactele cu alte state
membre, societatea civilã, diferite organizaþii internaþionale,
experþi independenþi ºi diverse alte surse. Criteriile de referinþã
pentru România se referã tocmai la eficacitatea ºi transparenþa
sistemului judiciar, la anumite instituþii-cheie în domenii precum
integritatea ºi lupta împotriva corupþiei la toate nivelurile ºi la
prevenirea corupþiei. Reforma sistemului judiciar ºi combaterea
corupþiei sunt aspecte foarte importante, în primul rând, pentru
cetãþeni. Odatã atinse obiectivele în domeniu, ei îºi vor putea
exercita pe deplin drepturile care le revin în calitate de cetãþeni
europeni. Deºi Rapoartele MCV ºi sondajele Eurobarometru
au evidenþiat o tendinþã pozitivã privind încrederea românilor
în sistemul judiciar, se constatã nevoia imperioasã a creºterii: •
transparenþei ºi integritãþii sistemului judiciar în vederea
îmbunãtãþirii accesului ºi a calitãþii serviciilor furnizate la nivelul
acestuia; • nivelului de acces la justiþie al cetãþenilor; • numãrului
ºi calitãþii servicii suport, inclusiv de asistenþã juridicã avute la
dispoziþie de cãtre cetãþeni; • nivelului de informare,
conºtientizare ºi educaþie juridicã al cetãþenilor referitor la
sistemul judiciar. Nevoia implementãrii prezentului proiect vine
din necesitatea eliminãrii principalelor vulnerabilitãþi în materia
exercitãrii drepturilor cetãþenilor, precum ºi din necesitatea
cetãþenilor de a fi informaþí, educaþi ºi conºtienþi de principalele
cãi de atac avute la dispoziþia atunci când drepturile lor sunt
încãlcate. Transpunerile principiilor MCV se oglindesc ºi în
Planul de acþiune pentru implementarea strategiei pentru
dezvoltarea sistemului judiciar 2015 – 2020, care prevede,
printre altele, în cadrul Direcþiei de acþiune F, Garantarea
accesului liber la justiþie, consolidarea sistemului de acordare
a asistenþei juridice, îmbunãtãþirea mijloacelor de comunicare
externã a sistemului judiciar, activitãþi de prevenire a
infracþionalitãþii, inclusiv a corupþiei, dezvoltarea de
parteneriate cu ONG-urile ºi implicarea societãþii civile în
special în programele de informare ºi educare a cetãþenilor.
Având în vedere cã serviciile publice de calitate ºi accesibile
reprezintã, atât un drept al cetãþenilor, cât ºi o obligaþie ºi
responsabilitate a autoritãþilor ºi instituþiilor publice, prezentul
proiect îºi propune ca rezultat un grad crescut de acces la
justiþie al cetãþenilor, prin derularea de campanii de informare ºi
conºtientizare cu privire la drepturilor cetãþeanului, creând-se
astfel premisele ca cetãþenii sã îºi exercita drepturile ºi sã le
valorifica în raport cu justiþia, în vederea îmbunãtãþirii accesului
ºi a calitãþii serviciilor furnizate la nivelul sistemului judiciar.
Caracterul inovator al proiectului constã în propunerea unor
instrumente menite sã ajute cetãþenii la cunoaºterea ºi exercitarea
propriilor drepturi în relaþia cu sistemul public, în general, ºi,
cu precãdere, cel judiciar ºi, de asemenea, la cunoaºterea de
cãtre cetãþeni a principalelor cãi de atac, îmbinarea campaniei
online cu cea media clasice ºi cea teritorialã având un caracter
inovator prin îmbinarea metodelor.
OPINIA NAÞIONALÃ
- iniþierea, dezvoltarea ºi implementarea de
proiecte ºi/sau de programe de cercetare, conºtien-
tizare, educare ºi antreprenoriat dedicate creãrii de
oportunitãþi de ocupare ºi incluziunii sociale pe
piaþa muncii;
- dezvoltarea unor programe în domeniul formãrii
continue a personalului didactic din învãþãmântul
preuniversitar;
- organizarea ºi derularea de programe de formare
continuã în vederea dobândirii unor calificãri corelate
cu nevoile pieþei muncii;
- organizarea ºi derularea de programe de formare
continuã.
Începând cu data de 19.02.2019, s-a semnat
contractul de finanþare nr. 317/19.02.2019 pentru
implementarea, într-o perioadã de 24 luni, a
proiectului POCA/491/126354 cu titlul iNFOLex
cu o valoare de 2.478.251,00 lei.
Proiectul are ca obiectiv facilitarea accesului cetãþenilor din
regiunile Sud-Muntenia, Sud-Est, Sud-Vest ºi Centru la un
sistem judiciar transparent, integru ºi de calitate, prin
intermediul unei campanii de informare, educaþie juridicã ºi
conºtientizare a cetãþenilor în privinþa drepturilor prevãzute în
cadrul noilor coduri juridice.
Obiectivul general se realizeazã prin intermediul
obiectivelor specifice, respectiv, realizarea unei campanii de
informare, educaþie juridicã ºi conºtientizare a cetãþenilor,
privind drepturile legislative ale acestora utilizând reþelele de
socializare, realizarea unei campanii de informare, educaþie
juridicã ºi conºtientizare a cetãþenilor, privind drepturile
legislative ale acestora utilizând mijloacele media clasice
(televiziune, radio, presã scrisã etc), realizarea, în regiunile Sud-
Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Sud-Est, Centru, a unei campanii
de informare, educaþie juridicã ºi conºtientizare a cetãþenilor,
privind drepturile legislative ale acestora prin prezenþa în
teritoriu a unei echipe de experþi juridici, care vor facilita
cetãþenilor ºi, în special, elevilor ºi studenþilor, accesul la
legislaþie ºi justiþie.
Rezultatele proiectului vor fi urmãtoarele:
1. Grad crescut de acces la justiþie al cetãþenilor prin realizarea
unei campanii de informare, educaþie juridicã ºi conºtientizare
utilizând reþelele de socializare ºi internetul
2. Grad crescut de acces la justiþie al cetãþenilor prin realizarea
unei campanii de informare, educaþie juridicã ºi conºtientizare
utilizând mijloacele media clasice (televiziune, radio, presã scrisã
etc)
3. Grad crescut de acces la justiþie al cetãþenilor prin realizarea
unei campanii de informare, educaþie juridicã ºi conºtientizare
teritorialã prin prezenþa în teritoriu a unei echipe de experþi pe
probleme juridice.
Grupul þintã al proiectului va fi format din minimum 9.600
cetãþeni, inclusiv grupuri vulnerabile, elevi ºi studenþi de la
nivelul a patru regiuni de dezvoltare din categoria celor mai
puþin dezvoltate ale României, respectiv: Sud-Muntenia, Sud-
Vest, Sud-Est, Centru, astfel realizându-se premisele de
îmbunãtãþire a accesului cetãþenilor la legislaþie ºi justiþie. Prin
grupul þintã selectat se creeazã premizele unei punþi de legãturã
între activitãþile proiectului ºi cetãþeni. Din Grupul þintã eligibil,
minimum 2.400 vor fi elevi ºi studenþi. O atenþie deosebitã va fi
acordatã femeilor, ca grup vulnerabil, ºi/sau altor grupuri
vulnerabile. Astfel, din totalul cetãþenilor, minimum 6.000 vor
fi femei, ca parte a grupurilor vulnerabile ºi/sau alte categorii
vulnerabile, conform prevederilor Ghidului Solicitantului
specific apelului de proiecte. Grupul þintã va participa la o
„Campanie teritorialã de informare, educaþie juridicã ºi
conºtientizare”, creându-se premisele de îmbunãtãþire a accesului
cetãþenilor la legislaþie ºi justiþie. Grupul þintã va fi selectat
indiferent de provenienþa din mediul rural, respectiv, urban.
Persoanele aparþinând grupului þintã eligibil sunt pe deplin
relevante pentru atingerea obiectivelor specifice ºi a rezultatelor
aºteptate ale proiectului ºi contribuie la rezolvarea problemelor
pe care societatea româneascã încã le întâmpinã printr-un acces
dificil la informaþiile juridice menite sã faciliteze accesul la un
proces de justiþie integru, transparent ºi eficient. Tuturor
persoanelor selectate în grupul þintã li se vor oferi informaþii ºi
materiale legate de prezentarea ºi promovarea mesajelor
referitoare la prevederile noilor coduri/drepturile cetãþenilor/
informaþiile privind instituþiile din sistemul judiciar/serviciile
oferite de acestea/descrierea activitãþilor, obiectivelor ºi rezul-
tatelor aºteptate ale proiectului/materialele de informare, co-
municare ºi publicitate/materiale conþinând implementarea
principiilor orizontale realizate în cadrul proiectului. Experþii
proiectului vor asigura diseminarea informaþiilor legate de
proiect prin transmiterea materialelor de informare ºi publicitate
în format tipãrit cãtre un numãr de minimum 9.600 cetãþeni,
prin: seminarii ºi/sau conferinþe ºi/sau mese rotunde ºi/sau
854 – 26 martie 2019
ale experþilor. Selecþia grupului þintã se va realiza þinând cont de
principiile orizontale ale proiectului ºi în special principiul
egalitãþii de ºanse ºi al nediscriminãrii. De asemenea, selecþia
grupului þintã se va face fãrã restricþii sau excluderi, indiferent
de rasã, etnie, limbã, religie, convingeri, gen, orientare sexualã,
vârstã, handicap, boalã cronicã necontagioasã, infectare
HIV etc.
Implementarea cu succes a proiectului are rolul de a facilita
direct accesul la justiþie al cetãþenilor prin toate activitãþile ºi
subactivitãþile proiectului. Proiectul va creºte accesul la justiþie
al cetãþenilor prin derularea de campanii de informare/
conºtientizare/diseminare, atât online, cât ºi prin mijloacele
clasice media sau prin prezenþa în teritoriu a experþilor
proiectului, toate acestea fiind în deplinã concordanþã ºi
contribuind la realizarea obiectivului specific, a rezultatului
aºteptat, a activitãþilor previzionate ºi a indicatorilor de program
POCA. Proiectul este complementar misiunii instituþionale a
Beneficiarului ºi membrilor fondatori ai acestuia, contextului
socio-economic, strategiilor naþionale ºi comunitare în vigoare
precum ºi cadrului legal în vigoare. Faþã de iniþiativele existente,
proiectul este complementar cu unele dintre activitãþile finanþate
în cadrul proiectelor anterioare, cu activitãþile curente ale
partenerilor de informare, elaborare ºi diseminare materiale/
documente, ghiduri/studii, strategii, de conºtientizare, de for-
mare ºi educaþie. Relevant pentru proiect este faptul cã aspectele
juridice privind modificãrile noilor coduri vor fi prezentate în
cadrul Campaniei de informare, educaþie juridicã ºi conºtientizare
a cetãþenilor, proiectul fiind inovator tocmai prin îmbinarea
mijloacelor clasice cu cele ultramoderne (internet, media clasice,
prezenþã teritorialã).
Expert media,
prof. univ. dr. Florin FÃINIªI
Comunicat de presã
Asociaþia „Societatea Naþionalã Spiru Haret pentru
Educaþie ªtiinþã ºi Cultur㔠implementeazã, începând
cu data de 19.02.2019, în calitate de Beneficiar, proiectul
POCA/491/126354 cu titlul iNFOLex, în valoare de
2.478.251,00 lei, pe o perioadã de 24 de luni, în
urmãtoarele regiuni: Regiunea Centru - judeþele Braºov
ºi Sibiu, Regiunea Sud-Muntenia - judeþele Giurgiu ºi
Prahova, Regiunea Sud-Est - judeþul Constanþa, Regiunea
Sud-Vest Oltenia - judeþele Dolj, Gorj, Mehedinþi ºi
Vâlcea.
Proiectul are ca obiectiv facilitarea accesului
cetãþenilor din regiunile Sud-Muntenia, Sud-Est, Sud-
Vest ºi Centru la un sistem judiciar transparent, integru
ºi de calitate, prin intermediul unei campanii de
informare, educaþie juridicã ºi conºtientizare a cetãþenilor
în privinþa drepturilor prevãzute în cadrul noilor coduri.
Obiectivul general se realizeazã prin intermediul
obiectivelor specifice, respectiv, realizarea unei
campanii de informare, educaþie juridicã ºi conºtientizare
a cetãþenilor privind drepturile legislative ale acestora
utilizând reþelele de socializare ºi internetul, realizarea
unei campanii de informare, educaþie juridicã ºi
conºtientizare a cetãþenilor privind drepturile legislative
ale acestora utilizând mijloacele media clasice
(televiziune, radio, presã scrisã etc), realizarea, în
regiunile Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Sud-Est,
Centru, a unei campanii de informare, educaþie juridicã
ºi conºtientizare a cetãþenilor privind drepturile
legislative ale acestora, prin prezenþa în teritoriu a unei
echipe de experþi juridici care vor facilita cetãþenilor ºi,
în special, elevilor ºi studenþilor accesul la legislaþie ºi
justiþie.
Grupul þintã al proiectului este constituit din 9600
de cetãþeni, inclusiv grupuri vulnerabile, dintre care 2400
de elevi ºi studenþi ºi 6000 de femei.
Proiectul îºi propune obþinerea urmãtoarelor rezultate:
· Campanie de informare, educaþie juridicã ºi
conºtientizare utilizând reþelele de socializare ºi
internetul.
· Campanie de informare, educaþie juridicã ºi
conºtientizare utilizând mijloacele media clasice
(televiziune, radio, presa scrisã etc).
· Campanie de informare, educaþie juridicã ºi
conºtientizare teritorialã prin prezenþa în teritoriu a
unei echipe de experþi juridici.
Expert media,
prof. univ. dr. Florin FÃINIªI
pag. 7
N e aflãm în Postul Paºtelui. Perioadã greu
de trecut pentru credincioºii practicanþi.
M-am întrebat dacã existã un loc laic, dar care
sã mai pãstreze un lãcaº de cult, care ar putea sã
uºureze cumva condiþia bucureºteanului terorizat
de aglomeraþie, zgomot, de furia concetãþenilor
agitaþi ºi nemulþumiþi. Da, acel loc existã în
Bucureºti ºi aminteºte, cel puþin ca nume, de cel
mai mare istoric român al religiilor. Aþi ghicit, este
vorba despre Mircea Eliade ºi a sa iubitã stradã,
devenitã celebrã prin intermediul scrierilor sale. În
2019, la 112 ani de la naºterea istoricului religiilor,
eseistului, filosofului ºi reputatului profesor de la
Chicago, locurile copilãriei sale nu mai seamãnã cu
evocãrile atât de interesante din nuvela fantasticã
Pe strada Mântuleasa ºi din alte scrieri. Aceastã
stradã, care leagã Bulevardul Pache Protopopescu
de Calea Cãlãraºi, artere importante pentru
Bucureºti, s-a nãscut ºi dezvoltat în jurul bisericii
omonime dintr-o mahala. Uliþa Mântuleasa era în
trecut coloana vertebralã a mahalalei cu acelaºi
nume.
Prima atestare documentarã a uliþei dateazã de
la începutul secolului al XVIII-lea. Pe strada
Melodiei, la câteva strãzi distanþã de actuala stradã
Mântuleasa, a trãit, în cãsuþa cu mansardã, Mircea
Eliade. Între timp, numele strãzii s-a schimbat,
numindu-se azi Radu Cristian. Casa a fost demolatã
la începutul anilor ‘30, iar în locul ei a apãrut o
clãdire modernistã (la acea vreme), pe care stã
atârnatã o plãcuþã comemorativã.
Înainte de naºterea celui mai mare istoric al
religiilor, pe uliþele mahalalei peisajul era unul
dezolant. Nimic nu era asfaltat sau pietruit ºi odatã
cu venirea nopþii o beznã densã se lãsa peste casele
construite aici. Doar câinii din curþile delimitate cu
garduri din nuiele urlau ºi lãtrau cât puteau de tare.
În ceea ce priveºte mãrimea mahalalei, s-a
consemnat faptul cã, undeva la sfârºitul secolului al
XVIII-lea, aici erau 28 de case. Biserica Mântuleasa
era târnositã în 1734, fiind consideratã unul dintre
cele mai vechi lãcaºuri de cult din Bucureºti.
Ora
7-10
103,4 FM ºi online pe www.7radio.ro
PROGRAMUL
Radio Seven
10-13 Morning After. Realizator: Tiberiu Ursan. emisiune live
13-16 Light Zone. Realizator: Robert Tache. emisiune live
16-19 Pâine ºi Kirk. Realizator: Kirk. emisiune live
19-22 7 Music. Realizator: Cãlin Gheorghe. emisiune live
OPINIA NAÞIONALà 854 – 26 martie 2019
Se spune cã biserica a fost ridicatã de jupânesele
Maria ºi Stanca, sora ºi soþia jupânului Manta
Cupeþu, pe vremea domnitorului Grigore Ghica.
Stanca, soþia jupânului, fiind ºi aceea care avea sã
dea ºi numele de Mântuleasa zonei.
Azi, în secolul XXI, ne-am întors în vremea
mahalalei. Spaþiul acesta de tranzit pentru sute
sau chiar mii de maºini într-o zi se prezintã acum
ca o simplã, chiar prãfuitã stradã, vitregitã de multe
dintre frumoasele case de la sfârºitul secolului al
XIX-lea ºi început de secol XX. Casele rãmase, a
cãror arhitecturã era impresionantã cândva, se
descãrneazã parcã, îºi trãiesc ca ºi castanii umbroºi
de altãdatã ultimele clipe. Se simte mai mult ca
oricând eterna reîntoarcere, într-un sens negativ.
Strada se aseamãnã iar cu o uliþã, de data asta fãrã
nicio logicã.
Eliade. S-au pus lacãte ºi proptele pe unde, cândva,
viaþa adolescentului miop începea sã se închege.
Greu este de acceptat aceastã situaþie, în care pânã
ºi bustul lui Eliade a fost profanat. Nimic sacru
pentru urmaºii sãi!
O stradã cândva magicã, cu valenþe de muzã, azi
un veritabil paradis în destrãmare. Sã facem un
exerciþiu de imaginaþie: Cum o sã fie strada
Mântuleasa peste alþi 112 ani, când niciun ochi din
cei de azi nu are sã o mai vadã? Se va mai întâmpla
oare ca un ziarist din viitor sã iscodeascã poveºtile
fantastice care l-au inspirat pe Eliade? O sã mai fie
De ce zic uliþã? Fiindcã mai toate satele ceva de fotografiat, mãcar o placã memorialã (alta
româneºti au o uliþã principalã, care leagã cei doi decât cea de pe strada Radu Cristian sau mãcar ºi
poli: crâºma ºi biserica. Aºa ºi aici. S-a dus ºcoala aceea), pe care sã fie trecut cu litere de o ºchioapã:
în care a învãþat Eliade. Apoi casele cu pivniþe mari, Aici a crescut, a trãit ºi a scris… Mircea Eliade.
misterioase, îndrãgite de marele istoric al religiilor, Cred mai puþin în rãspunsurile afirmative, decât
au început sã plece una, câte una în negura înde- în propria mântuire sau în mântuirea neamului
pãrtatã. Au rãmas terenuri goale sau, mai corect meu oropsit! Cred cã pe strada Mântuleasa ar
spus, sufocate de bãlãrii. Altele noi, fãrã identitate, trebui, cât încã mai existã, sã cãlcãm uºor ºi sã
au apãrut ca ciupercile otrãvitoare. S-au tãiat cãutãm semne ale sacrului, pe care Mircea Eliade
copacii bãtrâni, s-au prãvãlit gardurile boiereºti ºi sigur le-a ascuns pentru noi.
porþile grele pline cu ornamente, din vremea lui
Ciprian C. VASILESCU
Luni Marþi Miercuri Joi Vineri Sâmbãtã Duminicã
Happy Weekend. -//-
7 Dimineaþa. Realizatori: Mihai Cioceanu, Alex Crãciun Realizator:
emisiune live 8-12
Liviu Damian
Experienþa
Urbanã.
Realizator: 12-
Maria Duda 13 13-14
Tech
News
7 la Seven. Tibi Ursan
Realizator: 15-
Echipa
Radio Seven 16
pag. 8 OPINIA NAÞIONALÃ
BÃLAªU:
rea Ruxandra
triþa ºi regizoa
Ac
Pentru cã n oi credem
T ânãra actriþã Ruxandra Bãlaºu s-a nãscut la 19 iulie 1985. Dupã ce urmeazã,
în perioada 1999-2003, cursurile Liceului de Muzicã Dinu Lipatti din Bucureºti,
secþia Teatru, la clasa profesoarei Petronela Lazãr, susþine examen de admitere la
Facultatea de Teatru din cadrul Universitãþii Spiru Haret. Declaratã admisã, este
repartizatã la clasa prof. univ. dr. Sanda Manu. În perioada 2004 – 2008, ca
studentã, abordeazã cu aplomb personaje din sfera comediei, dar ºi a tragediei
clasice. Dintre rolurile interpretate, putem menþiona: Wendla, din piesa Deºteptarea
primãverii de Frank Wedekind, Silvia din piesa Aceºti îngeri triºti de D.R. Popescu,
Climena din piesa Criticã la ªcoala Nevestelor de Moliere, Olivia din piesa A
douãsprezecea noapte de William Shakespeare, Abigail din piesa Vrãjitoarele din
Salem de Arthur Miller, Antigona din piesa Antigona de Sofocle, Tuþa din piesa
Ofertã de serviciu de Lia Bugnar, Veta din piesa O noapte furtunoasã de
I.L. Caragiale, Nastia din piesa Azilul de noapte de Maxim Gorki, Glafira din piesa
Lupii ºi oile de Aleksandr Ostrovski.
Dupã absolvire ºi susþinerea examenului de licenþã, actriþa Ruxandra Bãlaºu, a
urcat pe scena profesionistã de teatru în spectacolele Concluzii (spectacol de
muzicã ºi poezie; Teatrul LaScena – 2004), Floare de dor (spectacol de dans
jucat în festivalul de teatru-dans Ourstage 2005 – din Turcia), Efectul razelor
gamma asupra anemonelor de Paul Zindel (personajul Ruth; la Teatrul Montage
din Bucureºti – 2008), Dragonul (regia Liliana Gavrilescu, la Teatrul Þãndãricã;
spectacol de animaþie ºi miºcare – 2008), Trei nopþi cu Madox de Matei Viºniec
(personajul Clara; regia Radu Bãrbulescu, la Teatrul Montage, 2009), Mondenitãþi
de Tudor Muºatescu (regia Ingrid Bonþa, la Teatrul de Artã), Colonelul ºi pãsãrile
de Hristo Botev (regia Ingrid Bonþa, la Teatrul Nottara), Exerciþiu de echilibru de
Carmen Dominte (regia Felix Crainicu, la Teatrul Dramaturgilor Români) etc.
Ruxandra apare ºi în spoturi publicitare, cum ar fi: spot publicitar Prigat (rol
principal; regia Radu Muntean), spot publicitar Pensii private ING (rol principal)
etc. Ca prezenþã demnã de notat în film este Shadow (scurt metraj, proiect
independent), în regia lui Iulian Ghervase (rol secundar).
Dupã o experienþã personalã în teatrul profesionist de stat ºi independent
(Teatrul Montage, Teatrul Þãndãricã, Teatrul Nottara, Teatrul de Artã, Teatrul
Tudor Vianu din Giurgiu, Teatrul Pygmalion), Ruxandra Bãlaºu se implicã trup
ºi suflet în crearea unei instituþii teatrale bucureºtene, ce a devenit vizibilã ºi
cãutatã de iubitorii de teatru.
Astfel a apãrut în peisajul teatral bucureºtean, din anul 2014, 9 martie, la
iniþiativa Ruxandrei Bãlaºu – actriþã absolventã a Universitãþii Spiru Haret ºi a lui
Ingrid Bonþa – regizor, cu susþinerea artistului vizual Daniel  Divrician, Teatrul
Coquette. Dedicat teatrului independent, dar deschis ºi experimentelor ºi
evenimentelor culturale diverse: expoziþii de artã, concerte, performance-uri, cursuri
ºi ateliere, Teatrul Coquette ºi-a propus sã funcþioneze ca platformã de întâlnire,
comunicare ºi lansare pentru artiºtii independenþi. Situat într-o clãdire interbelicã
de pe Calea Cãlãraºi (nr.94), spaþiul pãstreazã ambianþa unui teatru clasic, generosul
hol de primire gãzduind un pian, tablouri semnate de Daniel Divrician, marionete,
scaune fanteziste ºi alte elemente abracadabrante. Toate aceste obiecte par a te
întâmpina deja cu promisiunea dezvãluirii unor istorii ºi poveºti, insuflând locului
intimitate ºi cãldurã. Din dorinþa de a stimula curiozitatea unei game cât mai
diverse de spectatori faþã de vocile tinere ºi autentice din zona teatrului
independent, repertoriul teatrului include spectacole pentru adulþi, pornind de
cele mai multe ori de la texte contemporane, dar ºi pentru copii, inspirate din
poveºti clasice. De asemenea, din repertoriul dedicat copiilor fac parte ºi spectacole
în limba germanã ºi englezã. A chemat foºti colegi de la Facultatea de Teatru a
Universitãþii Spiru Haret (Celina Niþu, Ovidiu Uºvat, Ciprian Nemeºiu, Alexa
Istrate, Mihai Cãpãþânã, Monica Petcu, Alexandru Mandu, Cristian Dumitru,
Alexandra Gabriela Niþã, Iulia Cârnaru, Claudia Dionise, Cristi Dionise, Gabriel
Costan etc.), dar ºi mulþi alþi tineri actori ºi regizori, creând un colectiv efervescent
ºi dornic de spectacol, de comunicare cu Mãria -sa, Publicul. Printre marile succese
ale acestei tinere companii teatrale se numãrã ºi Premiul pentru cel mai bun
spectacol strãin, primit la Festivalul Internaþional Nova Drama, ce a avut loc la
Shumen, în Bulgaria, pentru spectacolul Colonelul ºi pãsãrile, de Hristo Boicev.
Acest festival a sãrbãtorit în anul 2016 cea de a 50-a ediþie, la care a fost invitat ºi
Teatrul Coquette, iar cu descãtuºarea ºi pofta lor de a juca, actorii români i-au
cucerit pe cei din juriu ºi astfel s-au întors cu premiul acasã. A urmat Festivalul
Umorului Constatin Tãnase 2016, de la Vaslui, unde actriþa Celina Niþu – absolventã
ºi ea a Universitãþii Spiru Haret ºi membrã a trupei Coquette – a luat Diploma de
Excelenþã pentru cea mai bunã interpretare femininã. Producþiile teatrelor
independente din toatã þara se aflã la Bucureºti, în cadrul FNTi #4 (Festival Naþional
854 – 26 martie 2019
în puterea j ocului!
de Teatru Independent), pentru a juca la acest teatru.
ªi Teatrul Coquette participã la festival cu spectacole
proprii ale unor tineri artiºti care au ceva de spus,
precum Radu Câmpean, Dorin Eugen Ionescu, Alina
Misoc, alãturi de producþiile Teatrului Coquette, precum
Magnolii ºi cianura, de Olga Delia Mateescu. Actorii
acestui teatru au avut parte ºi de un turneu european. Da!
Pentru cã Teatrul Coquette duce peste graniþe „florile de
suflet” pe care le-a creat în atmosfera magicã a scenei. În
anul 2016 au jucat pentru românii din Germania spectacolul
Valsul hazardului (cu subtitrare în limba germanã), ce a avut
patru reprezentaþii în Munchen, Heidelberg, Stuttgart ºi
Frankfurt. Serile au început întotdeauna cu spectacolul
Prinþesa ºi bobul de mazãre, dedicat copiilor, iar apoi, dupã
o pauzã, a urmat reprezentaþia cu Valsul hazardului. A urmat
Festivalul de Teatru de la Delhi India, din perioada 1 – 21
februarie 2017, cu rezultate notabile, ºi stagiunea din anul
2018.
Apariþia teatrului independent în Capitalã a avut un boom în
plinã crizã. Despre acest fenomen a vorbit, la interviurile DC
News, actriþa Ruxandra Bãlaºu, fondatoare a Teatrului Coquette:
În mare parte, teatrul independent înseamnã un teatru fãcut pe
forþele proprii, fãrã finanþare de la stat. Acest fenomen a avut un
boom în anul 2008, atunci când au ieºit douã generaþii de actori în
acelaºi an, pentru cã s-a trecut de la sistemul de 4 ani la sistemul
Bologna, anul în care s-au ºi blocat posturile din cauza crizei. Cred
cã teatrul independent era doar o urmare fireascã a lucrurilor. ªi
totuºi…aici nu este vorba doar de hazard, ci ºi de talent ºi dorinþã de
exprimare artisticã. ªi pentru cã aceastã exprimare putea fi ºi de altã
naturã, Ruxandra Bãlaºu s-a implicat ºi în montarea regizoralã a unor
spectacole de teatru, precum: ADN (Bonobo) de Dennis Kelly (la Teatrul
Tineretului – Palatul Copiilor, cu absolvenþi UNATC). ADN
(BONOBO), deºi are un titlu destul de dificil de þinut minte, este un
spectacol care te þine cu sufletul la gurã. Un spectacol pe care-l savurezi,
pe care vrei sã-l recomanzi ºi celorlalþi; Cãlãtoarea ºi Shakespeare
de Lucia Verona (la Teatrul Dramaturgilor Români); Douã surori ºi
un pian de Nilo Cruz (la Teatrul Coquette. Mergeþi sã vedeþi Douã
surori ºi un pian la Teatrul Coquette. Mergeþi sã empatizaþi cu
drama celor douã surori ºi, de fapt, cu drama unui popor. Mergeþi
sã vedeþi un spectacol bun, extrem de bine jucat ºi regizat!
La Teatrul Coquette, pe efervescenta Ruxandra Bãlaºu o puteþi
vedea acum în Nopþile barbare (adaptare liberã dupã 1001 de nopþi;
regia Ingrid Bonþa), ºi Din nou la Nopþile Barbare (Atmosfera din
1001 de nopþi este magicã, este unicã, este inegalabilã. La ce
sentimente am avut, e clar cã ºi dacã îl voi mai vedea de încã
5 ori, aceleaºi sentimente le voi avea). Sau în spectacolul Valsul
hazardului de Victor Haim (regia Ingrid Bonþa).
ªi cum iniþiativa este la ea acasã la Coquette, a apãrut Mini
Coquette. Aceasta este secþia Teatrului Coquette dedicatã copiilor.
Prin activitãþile care se desfãºoarã aici, actorii ºi organizatorii doresc
sã le aducã celor mici un plus de bucurie ºi joacã în activitãþile lor
zilnice. Ruxandra Bãlaºu joacã aici în poveºtile: Vulpea ºi Corbul,
Califul Barzã, Prinþesa ºi bobul de mazãre, Greierele ºi Furnica,
Muzicanþii din Bremen, Pãzitoarea de gâºte ºi falsa prinþesã etc. De
ce atâtea roluri în piesele pentru copii de la Mini Coquette? Pentru cã
noi credem în puterea jocului ºi a creativitãþii copilului ºi putem dovedi
cã a învãþa poate fi distractiv ºi extrem de plãcut. Avem dou㠄ramuri”
în care îl încurajãm sã aplice ceea ce a învãþat: „Atelierele Mini
Coquette” ºi „Spectacolele Mini Coquette”, prin care propunem metode
practice de deprindere a limbilor germanã ºi englezã, îmbinate cu activitãþi
de dezvoltare a creativitãþii (modelaj, muzicã etc.)”
…În liniºtea ce se aºternu, de undeva din culisele Teatrului
Coquette, din spatele cortinei, se auzi un glas, ca un ecou: Pentru cã
noi credem în puterea jocului!...
Conf. univ. dr. George V. GRIGORE