Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Operaţia de memorare
Această operaţie este asemănătoare cu metoda de automenţinere întâlnită în
cazul releelor. Este vorba de o memorie de 1 bit. În automatele programabile
această memorie se realizează cu comenzile SET şi RESET, cu ajutorul
contactelor. Se disting două tipuri de circuite bistabile, şi anume:
Operaţia de salt
Comanda de salt apare în partea executivă a programului. Ea oferă
posibilitatea de a reduce timpul unui ciclu prin saltul peste
instrucţiunile inutile din program la un moment dat. La următorul
ciclu aceste instrucţiuni (peste care s-a efectuat saltul) pot fi
executate, dacă condiţiile concrete din sistem o cer. Se pot
programa un număr nelimitat de salturi. O comandă de salt se
inserează în partea executivă a unei ramuri şi conţine o etichetă
care reprezintă destinaţia saltului, adică punctul din program de
unde se execută următoarea instrucţiune.
Eticheta (un şir de maxim 9 caractere alfanumerice, ce începe cu o
literă) se inserează la începutul ramurii de la care se doreşte
reluarea procesului.
a - salt condiţionat
b - salt necondiţionat
⚫ Un pas al programului conţine una sau mai multe secvenţe, o secvenţa având
o anumită sintaxă, ce poate să conţină:
Step 1
IF expresie 1 - secventa “1”
THEN actiune a1
OTHRW actiune b1
……………………………………………..
IF expresie n - secventa ”n”
THEN actiune an
17
OTHRW actiune bn
- o clauză condiţională formată din cuvântul – cheie IF … urmat de o
expresie logică simplă sau complexă care se va evalua ca fiind
adevărată sau falsă;
- o clauză executivă formată din cuvântul – cheie THEN … urmat de
o serie de instrucţiuni care se vor executa doar în cazul în care
partea condiţională a fost evaluată ca fiind adevărată;
- o clauză executivă alternativă formată din cuvântul – cheie
OTHRW.. urmată de un set de instrucţiuni care se vor executa în
cazul în care expresia logică din partea condiţională a fost evaluată
ca fiind falsă; această instrucţiune poate lipsi.
Un program cu paşi este executat pas cu pas; dacă nu există clauza OTHRW
şi partea condiţională este falsă, atunci programul reia instrucţiunile pasului
curent, până la îndeplinirea ultimei condiţii.
În prima secvenţă din cadrul unui pas (imediat după STEP) se poate omite
partea condiţională şi se poate începe direct cu THEN, aceasta fiind o
secvenţă incompletă.
Programul va trece la pasul următor numai dacă la ultima secvenţă a pasului
curent se execută:
- fie instrucţiunile care urmează după THEN (partea condiţională este
adevărată);
- fie pe cele care urmează după OTHERW, dacă există (partea condiţională
este falsă).
Observaţie: În ultima secvenţă IF...THEN a pasului curent se stabileşte dacă
programul trece la pasul următor sau reia instrucţiunile pasului curent.
2. Un program paralel constă doar în una sau mai multe secvenţe. Într-un
astfel de program nu există paşi, întregul program echivalând cu un
pas dintr-un program STEP.
Un program paralel este rulat ciclic până când este dezactivat prin
comanda RESET Pn (n fiind numărul programului respectiv).
25
Prof.dr.ing. Mihai Avram, 2013
Instrucţiunile LOAD...TO...
Această instrucţiune se poate aplica atât operanzilor multibit cât şi celor de un
bit.
Aplicată unui operand ea are ca efect încărcarea valorii operandului respectiv
într-un acumulator multibit – MBA dacă operandul este multibit, respectiv
SBA dacă operand este de un bit.
Scopul instrucţiunii este de a permite efectuarea operaţiilor logice sau
matematice.
Exemple:
- pentru operand de un bit:
26
- pentru operand multibit:
27
Instrucţiunea NOP
Această instrucţiune înseamnă “nici o operaţie“. Consecinţele utilizării acestei
instrucţiuni depind de locul unde este utilizată într-o secvenţă. În partea
condiţională instrucţiunea NOP va fi întotdeauna adevărată (1 logic) şi deci
instrucţiunile din partea executivă se vor executa.
Dacă un pas al unui program conţine mai multe secvenţe care trebuie să fie
prelucrate continuu instrucţiunea NOP poate fi folosită pentru controlul cursului
execuţiei programului. 28
Când este folosită în partea executivă a unei secvenţe instrucţiunea NOP este
echivalentă cu “nu face nimic“. Deşi acest lucru pare să nu aibă valoare
practică instrucţiunea este utilă în cazurile când programul trebuie să
aştepte îndeplinirea unui set de condiţii înainte de a merge mai departe.
29
Utilizarea temporizatoarelor
Înainte de a utiliza un temporizator acesta trebuie iniţializat, adică trebuie
încărcată o valoare în Timer Preselect.
La activarea unui temporizator cu instrucţiunea SET Tn se execută
automat următoarele acţiuni:
- se va activa temporizatorul: Tn devine egal cu 1 logic;
- se va încărca în TWn conţinutul lui TPn;
- se va începe temporizarea.
Pe durata temporizării la fiecare impuls de ceas va fi decrementat
operandul TWn. Când acesta devine egal cu zero temporizarea se
încheie şi temporizatorul se resetează, adică operandul Tn devine 0
logic. Un temporizator se poate dezactivă la terminarea temporizării
sau în mod explicit cu comanda RESET Tn. În acest caz Tn devine 0
30
logic.
Instrucţiunile INC şi DEC
Aceste instrucţiuni se folosesc pentru incrementarea, respectiv decrementarea
cu 1 a unui operand multibit. Spre deosebire de alte operaţii aritmetice, aici
nu mai este nevoie de încărcarea operandului într-un acumulator înaintea
operaţiei propriu-zise. Uzual se folosesc aceste instrucţiuni în cazul
numărătoarelor.
Exemplu: Pe o linie automată de încărcat sticle intrarea I1.3 este activă de
fiecare dată când o sticlă trece prin dreptul postului de numărare. Numărul
total de sticle este memorat în registrul R9. Se poate întâmpla ca o sticlă să
nu fie umplută şi acest lucru este sesizat de senzorul I3.6 amplasat după
postul de numărare. În acest caz numărul total de sticle memorat în registrul
R9 trebuie diminuat cu 1 iar sticla va fi reintrodusă în circuitul de umplere.
31
Utilizarea numărătoarelor
Înainte de utilizarea unui numărător acesta trebuie iniţializat. Pentru
numărătoarele incrementale la iniţializare se încarcă valoarea 0 în
CWn. Această operaţie se efectuează automat la activarea
numărătorului. Pentru activare este suficientă comanda SET Cn. La
activarea unui numărător se efectuează următoarele acţiuni:
- Cwn se încarcă cu valoarea 0;
- Cn este setat la 1 logic.
Dacă numărătorul Cn este deja activ şi se reactivează cu comanda SET
Cn atunci numărătorul este repornit prin încărcarea valorii 0 în CWn.
Un numărător Cn îşi menţine starea până la apariţia uneia dintre situaţiile
următoare:
- numărătorul se resetează cu comanda RESET Cn; 32
33
34
35