Sunteți pe pagina 1din 45

8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).

pdf

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 1/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

LUCRAREA DE DISERTA
ȚIE

Stud. Arh.Tiberiu ălaşa

Hanna Derer
Îndrumător: prof. dr. arh.
Coîndrumator: arh.Mario Kuibuş

Tema de DiplomaCentrul
: interactiv al ora șului pierdut
(fostulCartierul Evreiesc , zona străzii Clucerul Udricani, Bucureș
ti)

Lucrarea de Diserta
ție:

‘Bombardament Cultural’ , rememorarea


zonelor demolate în urma sistematizării –

Centrul Civic
1

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 2/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

Cuprins
PLAN DE IDEI ......................................................................................................................................................... 3
I.ARGUMENTAREA OBIECTULUI DE STUDIU ....................................................................................................... 4
I.1Argumentarea temei alese : ’Bombardament Cultural’ .................................................................... 4
I.2 Memoria (colectiv ă) generatoare a identită ț ii ................................................................................... 5

I.3 Diferenț iere între monument și monument istoric ............................................................................... 7


II.ARHITECTURA TOTALITARĂ
.............................................................................................................................. 9
II.1Arhitectura Fascistă ................................................................................................................................. 12
II.2 Arhitectura Nazistă ................................................................................................................................. 13
III.PREMISELE SISTEMA ȘI LOCALIT
TIZĂRII CAPITALEI ĂŢILOR DIN ROMÂNIA ............................................... 16
III.1 Industrializarea ș i dezvoltarea urban ă ............................................................................................... 17
III.2 Programul de sistematizare a mediului rural ..................................................................................... 18
III.3 Programul de sistematizare a Bucure ș tiului ....................................................................................... 21

III.4 Cutremurul din 1977 – catalizatorul programului de reorganizare a centrelor ora ș elor din
România ......................................................................................................................................................... 22
III.5 Factor decizional : ‘De la cizmar la Mare Ctitor al Patriei’ – impactul (a)culturii beneficiarului
.......................................................................................................................................................................... 24
IV.IMPACTUL SOCIAL ŞI ARHITECTURAL
.......................................................................................................... 29
IV.1 Impactul social la nivelul centrului civic și la nivelul subzonei studiate ......................................29
IV.2 Impactul social la nivelul ora ș ului....................................................................................................... 30

IV.3 Impactul arhitectural si urbanistic ...................................................................................................... 32


V.STUDII DE CAZ ................................................................................................................................................. 34
V.1 Berlin ......................................................................................................................................................... 34
V.2 Concursul Parcul Izvor ........................................................................................................................... 35
VI.POSIBLITĂŢI DE REVITALIZARE
....................................................................................................................... 37
VI.1 Concurs Bucure ș ti 2000 ........................................................................................................................ 37
VI.2 Reabilitarea Zonelor Destructurate .................................................................................................. 38
VI.2.1 Alegerea unui tip de interven ț ie c ă rezultat al unui amplu proces multidisciplinar ........ 39

VI.2.2 Identificarea priorită ț ilor prin recuperarea, sistemul de circula ț ie, spa ț iile publice .........39
VI.2.3 Recuperarea zonei de la sud de râul Dâmbovi ț a > reconectarea acesteia la centrul
ora ș ului ....................................................................................................................................................... 39
VI.2.4 Regenerarea cartierelor tradi ț ionale degradate ................................................................... 40
VI.2.5 Circulaț ia ......................................................................................................................................... 40
CONCLUZII .......................................................................................................................................................... 42
Bibliografie .......................................................................................................................................................... 43

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 3/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

PLAN DE IDEI

Lucrarea de diserta
ție abordează impactul realizării Centrului Civicesutul
în ț

tradițional al capitalei, printr-o analiz


ă comparativă situată pe mai multe paliere de studiu:
istoric, politic
și social. În prima parte doresc a eviden
ția importanța și impactul memoriei
locului ca marc
ă definitorie a identităț
ii (individuale
și de grup) asupra oamenilor
și mediului
construit, raportându-
mă la noțiunea de monument. Este memoria un instrument al politicii
sau un instrument de identificare a istoriei traumatice ale unei comunităț
ii?
În al doilea capitol, expun conceptul politic de totalitarism oprintr-
scurtă descriere

istorico-fenomenologicăaplicată aregimurilor totalitare (realist-socialism, fascism


și nazism)
la nivel european, subliniind similitudini in raport cu manifestarea totalitarismului în plan
autohton.
În cel de-al treileași al patrulea capitol prezint premisele sistematiz
ării capitaleiși
localităților din România prin impactul devastator pe care l-a exercitat instaurareaă abuziv
a regimului comunist, rezultâ
nd in schimbări forț
ate în cadrul paturilor sociale. Cutremurul
din anul 1977 devine punctul culminant, catalizatorul
și culpaconstrucției Centrului Civic din
București, ducând la demolarea a unei cincimi din suprafa
ța orașului tradițional. Nicolae
Ceaușescu este factorul decizional în dirijarea progra
mului sistematizării capitalei,
prin
deciziile sale, pe fondul lipsei de cultură,
ducând la oadevărată crimă
, devalizatoare a
patrimoniului bucure
ștean, avândun impact social totalmente negativ. Rezultatul, fără
precedent, conchide într-
o imaginea seacă, dezastruoasă (a zonei studiate
i nuș numai)
printr-o clădire enormă care bântuie memoriași imaginea urban
ă și printr-un bulevard
care a creat disfunc
ții majore la nivelul sistemului urban.
În capitolul al cincilea prezint două studii de caz; cel al Berlinului după unificare, oraș
divizat tot din considerente politice, apoi concursul Parcului Izvor în care am apreciat
considerentul readucerii memoriei locului.
În ultimul capitol subliniez precedentele demersuri care au avut loc cu scopul de a
revitaliza zona studiată, tratând posibilităț
ile de reabilitare a zonelor cu caracter destructurat
prin expunerea unui cumul de posibile tipologii a restructur
ării urbaneși sociale.

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 4/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

I. ARGUMENTAREA OBIECTULUI DE STUDIU

I.1Argumentarea temei alese : ’Bombardament Cultural’

Etapa construcției României moderne (durata unui secol), un stat relativ funcțional ,
o societate cu probleme majore pe anumite paliere, dar cu o tendință continuă și reală de
dezvoltare, afondăriinațiunii romane moderne, sfârșește în falimentul democrației, în
pierderea războiului și în instaurarea la București a unei puteri străine (oricui). După un veac
fast totuși, România sucombă în brațele Uniunii Sovietice. Abdicarea forțată a Regelui Mihai
I reprezintă începutul noului regim opresiv, marcarea ca definitivă a cuceririi politice de
către elementele puterii bolșevice. România a intrat în dictatura comunistă fără nici o reală
revoltă, fără nici un foc
de armă tras pentru a apăra măcar o singura emblema a ceea ce
fusese până mai ieri o țară
, și devenea acum o colonie, gubernie
bolșevică. Această
incapacitate de opunere la servitute, această neputință de a apăra libertatea și moștenirea
unei stat construit de generații succesive de înaintași, demonstrează decăderea poporului
român, situarea sape o orbită a unei crize istorice permanente. Comunismul care
e va s
instaura la București ia și el chipul acesta
, al unui popor care merge în sclavie fără a se
opune, fără a jertfi nimic, așteptând numai îmblânzirea de la sine a tiranului. Închisorile erau
pline, dar nimic din toate acestea nu schimbă datele majore ale tranziției la comunism al
unei societății secătuite de resurse, ale unui popor obosit de independență și suveranitate.
Nici unul dintre regimurile comuniste ale lagărului bolșevic nu a arătat atât de primitiv, de

haotic. Nici unul nu a fost atât de distr


ugător pentru propria națiune, nici unul nu a fost atât
de suveran în a facetabula rasa. Nicăieri societatea nu a fost atât de absentă, de lipsită de
reacție, părtașă supunerii. Tirania , Ceaușescua dus la desăvârșire
primului arhitect al patriei
această supunere în o mocirlălapropriu
( și figurat) a unui întreg popor de către elementele
lui cele mai opresive,e dla primele dovezi ale naționalizărilor (
necesare pentru împletirea
politicului cu economicul), prin anihilarea un
într-
mod barbar însăutil(lor) a elitei

intelectuale, la atacul ubicuu la nivelul individului, până la încercarea dezrădăcinării,


aculturalizării
structurii mentaleîn raport social și individual. O puternică lovitura socială,
4

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 5/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

zdruncinat-ă din sufletul ei, a fost


despă mântenireafaţă de locurile obișnuite , de reperele
create tocmai de îns
ăși societatea, chiar dacă trecută, societatea `rea`, capitalistă
avidăși,
oamenii care au creat-
o au făcut parte din acea societate, chiar dacă societatea în esență
ei este o multitudine de suprapuneri ierarhice.

Demolările, referindu
-mă într-o manieră polisemantică și completă, au dus, la un
impact totalmente debusolant, printr-
o vădită desprindere a individului în raport
cuel însuși.
Realitateaacestei supuneri, imensitatea ei, pasivitatea cu care a fost acceptat jugul domestic
al dictaturii și minciunii, atestă gradul de decadentă al ființei naționale. Un popor umilit timp
de jumătate de veac nu va putea redeveni suveran și liber, pur și simplu
; este o misiune ,
una dintre puținele. Direcția în perioada post
-decembristă a fost una de stagnare,
salvgardarea nefiind o prioritate. Restabilirea valorilor încă neuitate oferă o șansă,
-o printr
proactivitate a voinței societății, alcătuirea unui cadru juridic irevocabil, precum și o
propunere de revitalizare a întregii zone a Centrului Civic este absolut
imperativă.

I.2 Memoria (colectivă) generatoare a identită ț ii

Motivul preocupării intense a societății actuale faţă de trecutul său este generat de
elementul constitutiv, nu doarl identității
a individuale, prin reprezenta
re, când o persoana
este alcătuită și propriile sale imagini și memorii
, ci alidentitățiidin perspectiva colectivă, de
1
grup, `omul este un animal social`
care dorește să aibă apartenență fată de un grup, cu

scopul de a găsi o recunoaștere contextualizată


a propriei existen
țe. Contemporaneitatea
a dus într-un mod rapid, prin industrializare
și accelerarea fără deprecedent acreșteriiși
2
mobilității populației, spre o omogenitate și spre o uniformizare
, evoluțiecare de foarte
multe ori tinde spre erodarea identităților și moștenirii tradiționale
; nevoia de identitate
colectivă și distrugerea identităților tradiționale sunt principalii
responsabili pentru noul cult

1 Halbwachs Maurice
– La Memoria Colectiva, Prensas Universitatias de Zaragoza, 2004, p. 49
2 ELIADE Mircea, Sacrul si profanul, Humanitas, Bucuresti, 1995, p. 23
5

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 6/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

accelerat al memoriei, mediul actual prezentând indicii cât mai pregnante ale ruperii de
trecut. Rememorarea se face diferit de la un popor la altul, de la o ideologie la alta.
Remarcabil estefaptul recunoașterii cercetătorilor de specialitate că echilibrul mental
individual și de up
gr este plauzibilnîexperiențazilnică, nemodificat sau alterat, care ajunge
să creeze un sentiment de stabilitate. Este precum un strat al conști
inței noastre, un strat
tăcut (clădirile) ce stabilește echilibrul în pofida agitației noastre cotidiene și pierderea
reperelorși a lucrurilor de zi cu zi duse până la o incapacitate de a recunoaște, la o
schimbare fără un catalizator precis. Acesta este armonia simplității
e, care
fiziccorespunde
raportului loc-
om, prin care este nuanțată o modalitate de reamintire la nivel social și

cultural. Ar fi o ipocrizie din partea noastră să credeam că societatea din jurul nostru este
un univers mut și inamovibil, evenimentele sociale având calitatea de a ne ancora de
3
memoria colectivă a locului.
Felul în care indivizii percep amintirile despre evenimentele
marcante ale istoriei, experiențele trecutului, produse și reproduse prin cultura și practica
4
socială este împărțit în șapte paliere de studiu
:

1. locuri de evidențiere și de contestare a memoriei


;

2. memorie socială și de uitare socială


;

3. reconstruirea identități
i prin redobândirea memoriei colective;

4. refacerea istoriei naționale


;

5. memoria culturală evocată


în textele literare;

6. trauma pierderii și
politizarea memoriei;

7. instituționalizarea
prin orice mijloace a memoriei
i contra
ș memoriei;

Strategiile și politicile
memorieicontrolează conturareaimaginiisocietății despre
trecut, la nivel de
comunitate afectând direct identitățile prezentului, care vor hrăni în parte

3 Halbwachs, Maurice– La Memoria Colectiva (spaniola) , Prensas Universitatias de Zaragoza, 2004, pp. 49-
51
4 Cefai, Daniel,
" De la notion de mémoire à la production des mémoires collectives ", în Cultures, politiques
PUF, 2000, p. 87
6

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 7/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

identitățile viitoare. Memoria colectivă poate fi enunțată


a o interacțiune
c între politic
ile
memoriei la impactul cu sfer
a experiențelor de tip comun, noțiunea aflându
-se la punctul
în care individualitatea interacționează cu colectivul și psihicul interacționează
cu socialul.
Deci, memoria colectiv
ă poate fi definită din nou ca o realitate a prezentului și o consecință
a selectării amintirilor despre trecut.

I.3 Diferenț iere între monument și monument istoric

Prin simplă diferențiere a terminologieimonumentuluiversus monument istoric


putem interpreta semnificația și greutatea lor, monumentul, în genere fiind obiectul, de
arhitectură , de artă, care tinde a deprinde apriori valența de re/memorare
. Monumentul
istoric este obiectul, de arhitectură, de artă care odată cu trecerea timpului
, semnificația sa
individuală sau/și contextuală duce la rememorare(posteriori). Monumentele istorice devin
monumenteneintenționaleraportând-ne lasimplelemonumente, acestea din urma fiind

de la bun început intenționale. Prin monument se înțelege o operă


creată de însuși omul și
edificată într
-un scop precis de a conserva pentru eternitate, un act al memoriei, al unei
acțiuni, al unui destin, al unui fapt. Monumentul istoric, cu trecerea timpului,
capătă valori
de rememorare și valori de contemporaneitate, acesta având o dimensiune istorică, o
5
valoare artistică și tehnică devenind un obiect al percepției sociale și filosofice.

Prin articolul 1 al Cartei de la Veneția este relevat conceptul de monument istoric:

‘Conceptul de monument istoricacoperă nu numai opera arhitecturală izolată dar și


ansamblul rural sau urban în care se găsește mărturia unei civilizații particulare, a unei
dezvoltări semnificative sau a unui eveniment istoric. Aceasta este valabilă nu
pentru
numai
operele majore de rată dar șipentru lucrările mai modeste ale trecutului ce au acumulat
6
semnificație culturală odată cu trecerea timpului.’
Sintetizat acest enunț poate fi formulat

5 RIEGL, Alois- Der Moderne Denkmalkultus, sein Wessen und seine Entstehung, 1903, p. 105
6 Carta de la Venetia, 25-31 mai 1964, art. 1
7

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 8/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

că monumentul este o mărturie , o opera artistică și un reper cu semnificații pur


- socio
culturale.Legiferareaimportantei contextului sau este enunțată în continuare, în articolul 7,
‘Monumentul este inseparabil de istoria căreia îi este mărturie și de amplasamentul în care
se află[sacralizarea spațiului în care se ].află
Strămutarea în întregime sau parțială a unui
monument nu poate fi acceptată decât în cazul de salvgardare a lui, în cazul în care este
7
justă, și are un interes național sau internațional de o importantă covârșitoare’
.

Monumentul este în sine continua căutare a localizării memoriei


-unîntr
spațiu, acesta
căpătând capacități narative, printr
-o expunere spațială. Spațiul, ca memorial, transcende
practică cotidiană și acceptăexistența acesteia, prin complementaritatea ei într-un mod
singular, încărcat de semnificații damentale
fun si profunde, operând ca un centru al
epifaniei în cadrul sistemului global de desacralizare de
creat
către modernitate. Pe lângă
8
aspectul sacru al memoriei, acesta este caracterizat de afectivitate.

Celebrareatemporalitățiinu mai există în practică obișnuită a omului contemporan.


Nu devine unimago mundiprecum templul, însă ajunge
să încapsuleze un timp sacru, o
vibrație energetică care iese din banalitatea profanului și a activităților
de ordin cotidian.
Monumentulşi spațiul devin punctul de condens a memoriei unui eveniment specific,
temporalitatea sa fiind o combinație paradoxală a acumulate din efortul istoric.
layerelor

7
8Idem, art.7Ciprian- Inventarea spatiului (Arhitecturi ale experientei cotidiene), Paideia, Bucuresti, 2001, pag.
MIHALI,
152
8

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 9/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

II. ARHITECTURA TOTALITAR


Ă

“Totalitarismul este o structură


invizibilă, compusă din elementeatomice
an umane,
vii dar rigide, dotate fiecare cu o funcțiune, cu un rol și cu o sarcină
; aceasta imensă
organizație colectivă face posibilă o gigantică rentabilitate a muncii și realizarea de
proiecte grandioase”9

Totalitarismul este un sistem


de sorginte politică în care status are prerogativele de
autoritate absolută asupra societății și caută să controleze absolut toate aspecte publice sau
10
private dacă este necesar. Nu de puține ori, -a
s făcut constant, fără unprealabil
fundament științifi
c o comparație parțial reală, aceea de a confundă totalitarismul cu
fascismul. De la un bun început ambele noțiuni enunță un fenomen cu conotații de natura
negativă, fiind imposibil tratarea lor că pe niște elemente neutre, elemente fără de
11
importantă politică. O abordare comparativă poate poate clarifica riftul
creat de
ambiguitățile definitorii între cele două concepte, prin conturarea unui model al
totalitarismului și sublinierea relațiilor dintre sursă și influente, între mișcările de tip fascist și
instituțiile statale. Dintr
-o perspectivă marxistă se poate face o diferențiere, de stânga.
Marxiștii plecau din premise pur teoretice cu aspirații de opera științifică, însă aplicarea lor
în teorie sfârșea printr
-un pur discurs tautologic. Poziția aceasta
se reliefa printr-
o clară
antiteză cu dictaturile de dreapta, teoria comunistă fiind cea cu valențe totalmente pozitive,
care tindea spre o transformare imperativă a societății-oîntr
maniera completă, finală,
radicală, în timp ceteroarea fascistă-nazistă este una pur negativă, primii menționați
ignorând apriori telurile fascismo-
nazismului care căutau același lucru, restructurarea
12
fundamentală a societății. A doua premisă care este vehiculată în țările semnatare
Lagărului13 de laVarșoviasusține perfectu
l sinonimism între totalitarismul de dreapta
și cel

9 MUMFORD, Lewis : Myth of the Machine : Technics and Human Development, Mariner Books, 1971, p.102
10 Giovanni GentileOrigini
- e dottrina del fascismo,
Roma : Istituto nazionale fascista di cultura (1934), pp.
52-61
11 VASILESCU, Sorin- Arhitectura Italiei Fasciste, Bucuresti, 2011, pp. 15-16
12
13 Idem
Pactulp.de15
laVar
șovia sau Tratatul de la Varșovia, numit în mod oficial Tratatul de prietenie, cooperare
și asistență
mutuală a fost oalianță militară
a țărilor dinEuropa Răsăriteanăși dinBlocul Răsăritean, care voiau să se apere
9

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 10/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

de stânga, eliminând manifestările sale periferice și referindu


-se la nucleul care le-a
determinat. O altă definiție a totalitarismului este de mutație, deacerinț
societății deja
bolnave, în travaliu, într-o
manierăpatologică care a survenit relației neprielnice între stat și
putere, ducând la eliminarea
noțiuniide individ și substituirea ei cu noțiunea de mase. Se
creează o ierarhie piramidală, puternică și imposibil de înlăturat , statul devenind
tidul,par
14
care la rândul său este sublimat sub conducerea șefului.
Un rezultat în genere dezastruos
este multiplicarea individului, putându-se vorbi de o dezinvidualizare, care devine osândit
doar unei forme tip de existen
ţă, materială și spirituală,
autoimpusă de sistemul care o
generează într-o maniera ubicua.

În tărâmul totalitarismului, arta și arhitectura au roluri definitorii, în


deși
calitate
ele
de concepte sunt înțelese sterp, prin procesul de transpunere a ideologiei-un
printr
aparat
de imagini ce reliefează mituri fabricate cu o destinație și un scop precis, ce trebuie înțeles
că pe o entitate polinucleic
ă de factură umană. Himericul ‘om nou’ respectiv, fascistul,
sovieticul, nazistul, înzestrat cucogniție
o proprie, de un standard psihologic unic, cu o
înțelegere nouăa eticii și moralității, modelată și maleabilă ideologic, a fost idealul tuturor
sistemelor totalitare. Calitatea de a nu realiza diferențierea dintre bun și rău, ajunge
el un ț
scru 15 Adevăratul om de stat, produs eminamente
al puterii, bine conturat și lipsit de pule.
politic, devine un creator de istorie, raportat la organicitatea sistemului care l-a propulsat.
Este necesar și firesca cnouă societate să-și decanteze liderii, acei indivizi cu capacitatea și
karma de a creao tradiție, de a avea un destin, de-iaface pe alții să urmeze gândirea și
acțiunile lor. Abilitățile lor constau
în aducerea celorlalți în propria opera, prin dezvoltarea

unui curent de o activitate unitar


ă. Un punct incipient comun al totalitarismului a fost ura

împotriva amenin țării pe care o percepeau din partea alian ței NATO(care a fost fondată în 1949). Crearea Pactului de la
Varșovia a fost gr
ăbită de integrareaGermaniei de Vest"remilitarizată" NATOprin
în ratificarea de către
țările ocidentale aÎnțelegerilor de la Paris.
Tratatul de la Var șovia a fost ini
țiat de către Nikita Hrușciov în 1955și a fost
semnat laVarșoviape 14 mai 1955. Pactul și-a încetat existența pe 3 martie 1991și a fost în mod oficial dizolvat la
întâlnirea de la Praga, pe 1 iulie 1991.
„Soarta Tratatului de la Varșovia - Amintiri, documente, fapte” , generalul Anatoli
Gribkov, fost șef al Statului Major al Forțelor Armate Unite, 1998, Moscova

14 VASILESCU, Sorin- Arhitectura Italiei Fasciste, Bucuresti,


p. 162011,
15 VASILESCU, Sorin- Arhitectura Italiei Fasciste, Bucuresti
, pp. 16-18

10

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 11/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

faţă de valorile religiei, în genere creștinismului (miscările


apărând în țări de sorginte
europeană), încercându
-se o substituire a totalitarismului în raportvechiul
cu creștinism,
16
printr-o mistificare.Sovieticii într-
o primă frenezie de sistematizare a orașului și ștergerea
din memoria colectivă a spațiilor religioase generatoare de repere, au început cu ‘Catedrala
Hristos Mântuitorul’, cu o foarte mare
importanță pentru urbea moscovită,
aceasta fiind ctitorită dearul
ț Alexandru I,
după retragerea lui Napoleon. În 5
decembrie 1931, talin
S demolează biser
ica,

pentru a ridica aici, pe sac


rul așezământ,
Palatul Sovietelor, cea mai mare clădire din
lume, conform proiectului inițial care însă
nu a fost realizat din imperativele
considerente financiare aduse de al II-lea
Război Mondial.Palatul Sovietelor era

dedicat lui Vladimir Lenin, aici putând fi


observată dorințaarzătoare de a înlocui
vechile repere cu unele noi, ale ‘omului
nou’.17

16 Idem, pp. 16-17


17VASILESCU, Sorin, Arhitectura Italiei Fasciste
Bucureşti, 2011
, p. 21

11

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 12/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

II.1Arhitectura Fascistă

Pentru Mussolini, ateul, semnatar cu Vaticanul alConcordat


unui valabil și azi, act ce separă
fundamental biserica de stat ducând
la recunoașterea ac stat a Vaticanului printr-
un divorț
18
amiabil, la nivel politic, teritorial și administrativ.
Mussolini în Roma a dus la sistemati
zări,
pentru a-și fundamenta legitimitatea față de popor, intitulându
-se un succesor al marilor
împărăți romani. Sistematizarea Romei care
-a petrecut
s între 1924și 1932, făcea legătura
la un mod simbolic însăfizic
și între biroulăus din PiazzaVenețiași centrul de conducere a
vechiului Imperiu Roman
, Forul Roman și Colosseumul
, prinVia dei Fori Imperiali
fostăVia
dell'Impero.19 Prin procesul de sistematizare, suprafaț
a demolărilor a fost în jur de 40000
metri pătrați, desfășurându
-se într-o zonă cuo densitate mare a locuirii, cu mari pierderi
ale patrimoniului arhitectural
din perioada Antică, Medievală și Renascentistă, incluzând 5
20
biserici și 746 de locuințe preponderent individuale.
În zonele excavate, multe date
arheologice au fost pierdute,iind
f imposibilă recuperarea acestora. Arhive
le Muzeului
Capitolin, amintescde păstrarea vestigiilor importante în depozitul Muzeului Civilita

Romana, însă regăsim puține date cu locația exactă și contextul acestora. Via
i Fori
de
Imperiali a schimbat radi
cal peisajul și compoziția urbană în inima Romei,
trunchiind
Forumul Roman în două părți. La nivelul societății civile și specialiștilor arheologi și arhitecți
există în continuare o reacție adversă fată de străpungerea lui Mussolini și există voci care
tind spre o revenire și redescoperire a ruinelo
r îngropate, cu posibilitatea refacerii
21
monumentelor demolate care posedă o importantă culturală ridicată.

18 RENDINA, Claudio (1999). (in Italian). Newton Compton, pp. 63


Enciclopedia di Roma
19 Idem, p. 64
20 Idem, p. 62-98
21 http://en.wikipedia.org/wiki/Via_dei_Fori_Imperiali

12

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 13/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

II.2Arhitectura Nazistă

‚A construi o casa nu ar trebui să constea în nimic altceva dec ât în montaj, ceea ce nu

va duce în mod obligatoriu la o uniformizare a locuințelor. Se poate varia dispoziția și

numărul elementelor, dar ele trebuie să fie standardizate... Pentru automobilul meu găsesc
oriunde piese de schimb, dar pentru apartamentulu me
NU’ Adolf
Hitler, 1932

Întregul procesde punere în practică a arhitecturii germane a fost profund marcat


de Nazism, de experimentele sociale , politice și culturale ale
Nationalsozialistiche Deutche
Arbeiterpartei– Partidul Național Socialist al Muncitorilor Germani. Cu toate că avangarda
arhitecturală germană a avut un rol extrem de important în discursul arhitectural la nivel
internațional
, modernismul a avut
decât o mică parte din construcțiile
realizate pe teritoriul
Germaniei în perioada Republicii de la Weimar
(perioada dintre Primul Război Mondial și
22
era Nazistă). Deși există o atitudine general
conservatoare în privință arhitecturii,
modernul a avut șansă să evolueze, tocmai
în pofida puternicilor distorsiuni interne
ideologice, sociale și culturale ale Republicii de la Weimar, contradicții care-iaveau
aducăsă
sfârșitul. Modernismul a fost folosit pentru a submina autoritatea centralizată a statului.
Arhitectura celui de-al Treilea Reich
preluat
a o parte dintre idealurile estetice și arhitecturale
ale Republicii, însă doar pe cele ce continuau un spirit monumental eclectic german, nu
23
stilul neoclasic. Dorințele naziste în domeniul arhitecturii au fost clare,
neobligând la
eforturi cu int
erpretare subtilă, recomandându
-se o arhitectură de celebrare, în esență
germană. Scopul arhitecturii
naziste, este o ‚ideologie de piatră’,Reich
un etern, abundent
de perenitate, definitoriu unui spațiu de o monumentalitate la fel de eternă el.
că și
Puritatea, proporționalitatea clasică,
uneorisăracă, dar cu o sobrietate monumentală, prin
dimensiuni generoase sunt caracteristici definitorii, beneficiarul fiind publicul, deservit sau
mai bine zis deservindu-se de putere. , arta de stat, a stat la baza arhitecturii
Staatliche Kunst

22 Sorin Vasilescu – Arhitectura Totalitara, UAUIM, Bucuresti, 1993, pp. 217-221


23 Rendina, Claudio (1999).
Enciclopedia di Roma (in Italiana). Newton Compton

13

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 14/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

celor 13 ani a regimului nazist, care a fost implementat prin absolut toate resursele stat,
prin mass media, sentimentul psihologic complet, desăvârșit al destinului unic al rasei ariene,
înmânând poporului german ’o arhitectura
ce din punct de vedere psihologic era securizată
și compensatorie pentru eroziunea societății tradiționale cauzată de război și de mișcările
.24 Hitler, dotat cu o sensibilitate artistică apreciabilă, după studiile urmate la
politice’
Academia de Arte din
Viena, unde a studiat arhitectura de interior, avea să rămână marcat
de neîmplinita vocație de om de artă, știind să decodifice arhitectura în politică și viceversa,
a acordat o încrederetotală arhitecților săi.
Arhitectura ca opera de artă, este instrume
ntul
ideal al puteriicare a reușit cu desăvârșire complementaritatea între cele două elemente,

prin apetența liderului sau și nivelul ridicat de cultură și civilizație al poporului german.
Arhitectura a devenit un fenomen supraistoric , desfășurându-se atemporal. În cazul
capitalei, Berlin , a fost elaborat un vast
Plan Director al Marelui Berlin
(Welthauptstadt
Germania) asemănător zonei studiate în București , principalul arhitect fiind Albert Speer,
.25 Amenajarease desfășura pe două axe majore dispuse cardinal, printr-
arhitectul lui Hitler
un centru monumental, prin care era prevăzută o operațiune de demolare de amploare,

cu multe spații libere, pentru viitoarele adunări publice, și-oprintr


continuă raportare a
arhitecturii fa
ţă de individ, printr
-o percepție monumentală, opresivă, dar cu o nota de
urbanitate(nu mă refer numai la urbanism, cilașipolitețe, respect). Elementul cheie, pot
spune și definitoriu, era construirea cele mai mari Săli de reuniuni din
(Große
lume Halle,
Ruhmeshalle, Volkshalle), o mare
casă a poporului . Aceasta urma să fie o paralelă alegorică

24 Keneth Frampton- , Springer, New York, 2006, p.16


The Evolution of 20th-Century Architecture
25 Sorin Vasilescu – Arhitectura Totalitara, UAUIM, Bucuresti, 1993, pp. 217-221

14

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 15/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

la Casa Împăratului Roman


Augustus,fiind conectată de o axă
față de marele templu a lui
Apollo, actuala sal
ă ca expresie urbanistic-
arhitecturală urmând a fi legată prin axa
(criptoporticul) străbătând un arc triumfal, se oprește cu capăt de perspectivă în marele
spațiu destinat adunărilor publice. Lucrările au demarat în anul 1939, încheierea șantierului
fiind prevăzută pentru anul 1950, însă
clădirile careau fost realizate sunt cele de
dimensiuni modeste, revelând o imagine
puțin sugestivă la ceea ce ar fi vrut să fie
înfăptuit.26

Macheta Planului Director al Berlinului.


Sursa: Google.com

Concluzie : `Totalitarismul, indiferent de

marcă și calitate, este caracterizat de o


permanentă și febrilă aspirație spre
legitimarea istorică, căutând obsedant
27
împlinireainală
f în arhitectură, singură arta-icepoate oferi speranță perenității.`

26
27 Idem Vasilescu – Arhitectura Totalitara
Sorin

15

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 16/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

III. PREMISELE
SISTEMATIZĂRII
CAPITALEI
ȘI LOCALIT
ĂŢILOR DIN
ROMÂNIA

Naționalizarea din 1948, pe numele ei complet „Legea nr. 119 din 11 iunie 1948
pentru naționalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere
i de ș
transporturi”, este legea care a consfințit trecerea României de la economia de tip capitalist
28
la economia de tip centralizat.Legea stipula în primul rând că erau naționalizate toate
resursele solului și subsolului care nu se găseau în proprietatea Statului la dată intrării în
vigoare a constituției Republicii Populare Romane din 1948. A doua componentă
o
reprezentau întreprinderile individuale, toate tipurile de societăți, asociațiile
iculare
part
industriale, bancare, de asigurări, miniere, de transporturi
itelecomunicații
ș etc. Practic circa
90% din economiațăriiera transferată in proprietatea Statului. Cu toatelegea
că prevedea
anumite condiții pentru despăgubiri, acestea erau la completa discreție a Statului. Din acest
punct de vedere, nu era o adevărată lege de „naționalizare”,
cât o lege de „confiscare” a
29
proprietății private. Colectivizarea în România Partidul Comunist Roman
desfășurat
a
în perioada 1949
–1962, ce a cons
tat în confiscarea aproape a tuturor proprietăților agricole
private dințară și comasarea lor în ferme agricole administrate de stat. În România,
colectivizarea a fost similară cu cea efectuată
în URSS, prin aceea că a înglobat terenurile
agricole ce puteau fi adunate într-
o fermă colectivă. Început întâi greoi și haotic, procesul
de colectivizare a stagnat între 1953 și 1956, fiind apoi reluat cu agresivitate și dus la final
în 1962. Numeroși țărani,-aus opus inițial acestei acțiuni, iar guvernul comuni
st a recurs

uneori si la represiuni violente, deportări, încarcerări si confiscări ale întregii averi a celor
implicați. Sistemul de agricultură socialist astfel constituit a intrat treptat
-o criză
întrale cărei
30
efecte se resimt și după ce regimul a fost înlăturat.

28 GIURESCU, Dinu: The Razing of Romania's Past, International Preservation Report, 1990
29 http://ro.wikipedia.org/wiki/Colectivizarea_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia
30 Gail Kligman & Katherine Verdery,Peasants under Siege: The Collectivization of Romanian Agriculture
,
1949-1962, (Princeton: University Press 2012)

16

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 17/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

III.1 Industrializarea ș i dezvoltarea urban ă

Industrializarea în masă a României a început între anii-1950,


1949 într-un ritm
extrem de rapid, exodul
populației făcându
-se din mediul urban spre mediul rural. Populația
urbană a avutun ritm alarmantde creștere, de la aproximativ 3.500.000
la finele anului
1948, reprezentând un procent de 22% din totalul populației
rii, ţă
la aproximativ 5.700.000
în anul 1965, reprezentând 29.8%, până în final la 11.540.000 în anul 1985, cu unt procen
de 50.6%.31

La finele deceniului 5 și în deceniul-lea,


al 6partidul Comunist Roman, a implementat
dezvoltarea unui amplu program de locuințe pentru a putea satisface cererea de locuințe,
raportată la creșterea vertiginoasă a populației citadine. Timp de 15 ani , între anii
- 1955
1970, a fost lansat un program extensiv al cartierele microraion, de construire pe terenurile
limitrofe ale orașelor, în zone suburbane,-adelungul acceselor principale în orașe. În
apropierea lor au fost construite
concomitent unități industriale, argumentul fiind crearea
unui confort sporit comparativ cu normele de proiectare din perioadele precedente, prin
reconstruirea Bucureștiului și a altor centre ale orașelor. Din anii 1970, a început a fi luată în
considerare problematica demolărilor prin întrebări de
aparență
o simplă referitoare la
necesitateaclădirilorînalte, la relațiafirească înălțime-modernitate, la relația om și mediul
construit toate aceste întrebări ducând la răspunsuri în defavoarea individului și asocierea
32
lui dispers
abilitațiiindividuale.

S-a impus unset inițial de reguli :

- regândirea întregilor centre urbane bazate pe criterii istorice, arhitecturale, artistice,


culturale, arheologice și economice;

- modernizarea fondului construit existent atunci;

31 GIURESCU, Dinu: The Razing of Romania's Past, International Preservation Report, 1990
32 Idem

17

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 18/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

- evaluarea schimbărilor necesare impuse de trafic și fulminantă evoluție industrială;

- densificarea populației raportat la kilometru pătrat;

În anul 1973 au fost realizate anumite studii pentru centrele istorice


25 deaorașe, de către
Comisia Monumentelor Istorice. Propunerile urmau integrarea centrelor orașelor -un într
amplu proces de restaurare și implementare a utilităților, menținerea vechii trame stradale,
și profilul general arhitectural și urbanistic,l printr-
totu o manieră a medierii coerente între
33
vechi și nou.

În primă fază, până la începutul deceniului 7, centrele istorice ale orașelor nu au


fost grav afectate. Primă mare demolare din provincie a avut loc în Suceava a, capital
principatului Moldovei între secolele XVI,
XIV- urmată de Pitești,
Craiova, Vaslui, Giurgiu,
Ploieștiși Târgoviște
.

Sistematizarea este numele atribuit programului inițiat de Nicolae Ceaușescu


în
1974, cu scopul de a urbaniza, reorganiza
şi uniformiza loc
alitățile urbaneişrurale. În acest
scop, Marea Adunare Națională a adoptat Legea58/29-10-1974
nr. "privind sistematizarea
teritoriului și localităților urbane și rurale". În practică programul a constat în demolarea
parțială sau totală a satelor și orașelor în configurația lor de pană la acea dată, si
34
reconstruirea după principii comuniste de "dezvoltare socială multilaterală" a României.

III.2 Programul de sistematizare a mediului rural

Considerentele de bază care au fost stabilite în mod


ficial
o pentru sistematizarea
localităților din mediul rural sunt: reducerea perimetrului construit, creșterea densității
populației, cu un rezultat inerent de ridicare a standardului de un
viață,
sistem de circulații

33 GIURESCU, Dinu: The Razing of Romania's Past, International Preservation Report, 1990
34 http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistematizare_(istoria_Rom%C3%A2niei)

18

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 19/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

35
rațional cu facilitați de tip urban, precum apă curentă
alteutilități.
și Scopul considerentelor
planului de acțiune a fost stabilit pentru a reduce în mod treptat diferențele
întresat și oraș.
Ca exemple, Otopeniul a fost prima
așezare rurală în care sistematizarea rurală a fost
implementată. În anul 1970, un procent de 95% din locuitori trăiau în case noi, apoi casele
în 1987-1988 au fost demolate și înlocuite cu construcții P+4. Deși nu a fost făcută o analiză
a principiilor arhitecturale după al Doilea Război Mondial
, au fost enunțate o serie de direcții
36
de acțiune cu caracter pozitiv:

1. creșterea rezistenței construcțiilor prin folosirea materialelor


contemporane precum
cimentul, cărămizile, țiglele, cheresteaua produsă industrial
;

2. sporirea confortului, precum creșterea


ariei goluri
lor de fereastră, comparativ cu cele
tradiționale, acestea fiind de dimensiuni reduse, separarea bucătăriei de vatra folosită
anterior pentru încălzire și pentru gătit;

3. un standard minimal al suprafeței aferente pe cap de locuitor


;

4. continuitatea și dezvoltarea unor modele de arhitectură tradițională


(rezultat:
interpretategreșit), corelate cu specificul zonei istorice în care se realizează construcția
;

5. electrocasnice, mobilier, radio, TV2(pt.


ore de propagandă?)
;

Toate aceste tendințe au dat dovada receptivității sătenilor


la confortul și dorința proprie
de a-și îmbunătăți nivelul de trai
în propriul cămin.

Tendințele negative:
imposibilitateade a crea o infrastructură de apă și canalizare, nici
până în prezent.
Planificarea reducerii numărului de sate

35 KLIGMAN, Gail & VERDERY, Katherine, ,


Peasants under Siege: The Collectivization of Romanian Agriculture
1949-1962, (Princeton: University Press 2012), pp 36-47
36 GIURESCU, Dinu: The Razing of Romania's Past, International Preservation Report, 1990

19

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 20/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

Până în 1973 au fost proiectate scheme de sistematizare pentru 125 de comunități


din județul Ilfov, autoritățile privind
pentru aceste așezărica pe o singura șansă de
dezvoltare. Satul de mici dimensiuni este exponentul rural tradițional, cu un număr mediu
de 800 de locuitori per sat, iar la nivel comunal de 2000 de locuitori, conferindu-
i țăranului
tradițional individualismul cu care a fost obișnuit, valoarea, semnificația și importantă
arhitecturii și modului de trai popular fiind noscut
recu într-o manieră unanimă. Acest
patrimoniu rural, compus de necesitățile specifice unei gospodării, este nucleul unui popor,
un pilastru al identității naționale. Distrugerea acestui patrimoniu de o valoare
incomensurabilă, pentru-la înlocui cu const
rucții tip, înseamnă
nu doar ștergerea unei

evoluții de secole, de milenii, ci și schimbarea esenței unei națiuni, că -o printr


inginerie
social-experimental
ă ne mai întâlnităla nivel european. Arhitectura tradițională exprimă o
corelare logică și firească
între spațiul construit și mediul antropic natural, între intimitate și
monumentalitate înesențializareaei maximă, locuinț
a de mici dimensiuni, locuinț
a
unifamilială fiind sistemul de baza, fapt care asigură existentă centrată la nivel individual.
Pentru a omogeniza societatea românească, pentru a o dezrădăcina, cu mirajul unui

standard de viață mai ridicat, au fost distruse un număr de 8000 de sate, rezultatul
sistematizării rurale fiind dezastruos pe toate planurile sociale, nu numai
ui rural.
cel
Rezultatul transformării forțate a milioane de țărani în chiriași ai statului, identitatea culturală
a romanilor și a tuturor minorităților conlocuitoare (maghiară, germană, sârbă, ucraineană
37
etc), a fost o paralizare pentru totdeauna.

37 Dinu Giurescu: The Razing of Romania's Past, International Preservation Report, 1990, pp. 34-37

20

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 21/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

III.3 Programul de sistematizare a Bucure ș tiului

Preocuparea creării unui caracter monumental Bucureștiului a început din secolul


XIX, cu scopul de a rivaliza în raport cu celelalte capitale europene a căpătat importanță în
anul 1877, în momentul proclamării independenței celor două principate române, unirea
lor în Regatul României, precedată de Marea Unire de la 1918, când Bucureștiul a devenit
capitală Romanei Mari. Eclectismul stilistic
bucureștean are o notătotal discordantă din
punct de vedele compozițional
cu grandoarea unității de stil. Bulevardul Elisabeta a marcat
prima sistematizare urbană de proporții, realizată în 1869, pentru a deservi
a axa cde
legătură directă, între reședință deară
v a Regelui, Palatul Cotroceni, și palatul regal,
următoarele bule
varde sistematizate fiind concepute pentru a facilita traficul la nivel urban,
o modernizare teritorială, prin
tr-o axialitate cardinală, Est
-Vest (la finele secolului XIX),
Nord-Sud (la începutul secolului XX). Planul urbanistic din anul 1935, prevedea
ă ineledou
de tip concentric, în zona centrală și pericentrala, precum și atingerea unei monumentalități
coerente.38

Anul 1965 simbolizează pentru poporul nostru,


înscăunarea la conducereațării a
lui Nicolae Ceaușescu, un lider comunist cu ambiți
i temerare, febril dedicat continuelor
realizări și a unei dezvoltări naționale fără precedent și alinierea
patriei sale, printr-o
reconstrucție completă, în realitate un cumul catastrofal, distrugere aproape completă pe
toate planurile cu consecințe major
e (alegorie laţara aproape multilateral dezvoltată ).
Pentru a-și înfăptui visul, Ceaușescu, evident , avea nevoie de o capitală pe , prin
măsură

care orașul săajute printr-o transpunere în piatra, expresie eternă , dimensionare fizică
desăvârșită, propri
a-și ideologie politică, lipsită de orice condescendență raportată la

38IOSA, Ioana - L`Heritage urbain de Ceausescu: Fardeau ou saut en avant? Le centre civique de Bucharest
pp. 11-26

21

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 22/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

39
tradiția predecesorilor săi, iar acum și a precursorilor.
‘Limba lui de lemn se plimbă încet
40
prin a noastră limbă’

III.4 Cutremurul din 1977 – catalizatorul programului de reorganizare a


centrelor ora ș elor din România

Catalizatorul a fost puternicul


șoc creat de cutremurul din 4 martie 1977 prin
pierderile umane și
materialede o importanță covârșitoare, care au constat -un
într număr

mare de victime, morți răniți și sinistrați, fiind rezultatul tragic


avarieriiunui
a număr
considerabil de clădiri, a conclus la schimbări importante la conceperea structurală a
construcțiilor, însă efectul cel mai semnificativ a fost impactul imediat asupra evoluției
urbanismului Bucureștean. Durata mare și intensitatea a cutremurului au produs prăbușirea
a 32 de blocuri din București, de o mare importantă arhitecturală, a unor repere, acestea
fiind în general de factura modernă, neoclasică și Art Deco, construite preponderent în

perioada dintre cele două războaie. Aproximativ 150 de clădiri P+4 (+) au fost puternic
avariate structural, în extenso,
toate construcțiile au avut de suferit după solicitările seismice.
Construcțiile care au cedat au fost rezultatul slabelor reglementă
ri ale construirii din
41
perioada interbelică, însă erau și slăbite de precedentul mare cutremur din anul 1940.
Sub
pretextul înlăturării urmărilor cutremu
rului au început și demolările
colaterale, abuzive ,
dispuse din dorinț
a lui N.Ceaușescu, printre care și un număr mare de monumente istorice.
Distrugerea fără rost, în genere distrugerea este fără rost,
și-a marcat începutul cu Biserica
Enei de lângă Piață Universității, perpendiculară pe fațadă intrării de onoare
în UAUIM
(atunci IAIM), distrugând coeren
ţa compozițională și obturând percepția actualului sediu al
Facultății. Sediul Uniunii
Artiștilor Plastici, de factură neogotică, arhitect Grigore Cerchez, de

39 IOSA, Ioana - L`Heritage urbain de Ceausescu: Fardeau ou saut en avant? Le centre civique de Bucharest
p. 36
40 http://ro.wikipedia.org/wiki/Ada_Milea
41
GIURESCU, Dinu: The Razing of Romania's Past, International Preservation Report, 1990, pp. 38-47

22

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 23/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

la capătul Caii Victoriei a fost și el demolat. Nivelul lor de avariere era pe departe de a
impune demolarea
. Absurditatea acestor măsuri a fost augmentată
și de faptul că la
momentul demolării erau aprobate deja proiectele de restaurare, acestea fiind în plină
execuție. În restul tarii , cu preponderență în Tara Românească, au avut de suferit centrele
vechi ale orașelor, Strada Unirii din Craiova și orașul Zimnicea , cel mai sudic oraș al
României, aflat la Dunăre, distrus în proporție de 95%. A urmat convocarea la 22 martie
1977, pentru a clarifica strategia de implementării în domeniul construcțiilor și al dezvoltării
urbane, care a concluzionat necesitatea consolidării clădirilor afectate și problematica
reconstrucției și direcțiile ei. Mulți arhitecți au considerat că acest moment oferea prilejul

remodelăriizonei centrale, crezând că este o mare șansă la demersul transformării în mai


bine a aspectului citadin, demonstrându-
se o iluzie temerară cu consecințele devastatoare
42
pe care le putem observa și azi.Principala direcție/premisă a lor a fost cea renovatoare ,
care săfacilitezepotențarea elementelor de o valoare importantă. Lucrările de restructurare
a clădirilor rămase , au un rezultat negativ , superficial , de multe ori renovările fiind făcute
de mântuială , datorită unei lipse de strategie (voită!) și a limitărilor drastice de fonduri,

nivelul solu
țiilor tehnice aflându-se apropiat de ridicul. Un element pozitiv a fost reevaluarea
concepțiilor de rigiditate structurală pentru construcția viitoarelor clădiri, impunându
-se
prevederi drastice prin normative care sunt valabile și până în zilele noastre. Printre cele
mai importante au fost limitarea etajelor la un regim de înălțime de P+10
limitarea
,
consolelor la un maxim de un metru, interzicându-
se și folosirea bovindourilor. În general
, reconstrucțiile din zona centrală, au fost inserții de arhitectură nouă, de o calitate
îndoielnică , făcute la repezeala , cu standarde de confort cat mai minimale, neținând
cont
43
de contextul arhitectural existe
nt și rememorarea clădirilor colapsate la cutremur.

42 PANAITESCU, Alexandru , De la Casa Scanteii la Casa Poporului, Bucuresti, 2012, pp. 174-182
43 Idem, p. 175

23

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 24/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

III.5Factor decizional : ‘De la cizmar la Mare Ctitor al Patriei’ – impactul


(a)culturii beneficiarului

Dorința amplasării unui nou centru politico


-administrativ în zona preconizată iind
că f
cea mai sigură din punct de vedere seismic, corniș
a de sud vest a râuluiDâmbovița, aflată
între Dealul Arsenalului și Piața Unirii, condus la hotărârea demolării unei cincimi din
suprafața Bucureștiului tradițional
. Exprimarea ei să făcut pentru prim
a oară de Nicolae
Ceaușescuîn fata reprezentanților statului, a arhitecților și a constructorilor pe data de 22
44
martie 1977, ca breviar al etapei post-seism.

Zona în cauză, posedă un potențial urbanistic de o valoare ridicată, anterior


atrăgând interesul pentru construirea unor ansambluri emblematice pentru București.
Provocarea de transformare a centrului Bucureștiului
-a făcut
s fără o prealabilă lansare a
unui concurs public de arhitectură , voit fără o tematică clară, și fără un ecializat
juriu sp
care a aibă puterea de apreciere a soluțiilor care urmau să fie propuse.
recomandarea
La
luiCeaușescus-a ținut o consultare cu circuit închis a instituțiilor specializate. Că beneficiar
, liderului au trebuit să îi fie prezentate pentru analiză și ca factor decizional, propuneri
pentru un nou centru Politic al Bucureștiului.
În maniera grosieră propunerile trebuiau

includăsediile instituțiilor ale statului 45 :

- comitetul Central al PCR

- sediul Partidului Comunist Roman

- consiliul de stat

- președințiarepublicii

- guvernul

44 Idem, p.202
45 PANAITESCU, Alexandru , De la Casa Scanteii la Casa Poporului, Bucuresti, 2012, pp. 202-211

24

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 25/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

- sediile ministeriale

Toate acestea urmau să fie comasate într


-un ansamblu de clădiri de o monumentalitate
exagerată, înalte , dispuse în zonele mai sus menționate (Dealul Arsenalului și Piață Unirii).

Inițial, sistematizarea a fost percepută de către specialiști


a o șansă
c de remodelare
coerentă a centrului orașului, și de ce nu și ca o personală afirmare profesională, în
46
contextul, profesiunii de arhitect, și a standardizării ei până în acea perioada.
Problema,
gravă, era generată de argumentele despotice ale cuplului Ceaușescu
, pe fondul unei
pauperități culturale și prinomniscientape care o pretindeau a o stăpâni în absolut toate

domeniile, inclusiv banala


în arhitectură.Această atitudine a fost de cele mai multe ori
încurajată, de un anturaj obedient, lipsit de principii, pătruns de continua dorință de asociere
fata de putere cu orice scop. În cercul restrâns al puterii, cu caracter tainic,
desfășurat
s-a
prima etapă de vizionari, fiind o obișnuință neconsultarea opiniei publice, o masă de
oameni terorizați, crescuți în spiritul secretomaniei caracteristice regimurilor comuniste.
Singură sursăde informare a cetățenilor era mult
folosit zvon caracteristic acelei perioada
care continuă să fie alimentat de nemulțumirea populației din pricina demolărilor. Inițial au
fost prezente 17 colective de arhitecți, împreună cu ‘Colectivul tinerilor arhitecți’
47
(câștigătorul) . Până la sfârșitul
etapelor de vizionari (1979) au fost eliminate treptate unele
colectivede arhitecți , rămânând în final doar șase. Nici una din cele șase soluții nu a
mulțumit pe deplin cuplul dictatorial aceștia ordonând refacerea la nesfârșit a proiectelor
propuse. Retragerea colectivelor de arhitecți
-a sfăcut treptat , nemaifiind posibilă
colaborareaprin propria înțelegere a acestora asupra inutilității,defată
un competitor servil,
dispus a satisface sub orice forma capriciile cuplului, Anca Petrescu. Câștigătorul concursului
nu a fost un arhitect, o comisie profesională, ci însuși
lulCeaușescu
cup care până în anul
1989 s-a implicat direct, dirijând mai ales în timpul execuției, treptat, întreagă operațiune,
care reflectă parvenitismul și nivelul de cultură al acestuia. Pentru proiectarea Casei

46 POPESCU, Cristian, "Bucuresti-arhipelag - Demolarile anilor '80 - stergeri, urme, reveniri", Bucuresti,
Campania, 2009, p.66
47 Primarul General al Bucurestiului din acea perioada.

25

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 26/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

Poporului au lucrat un număr aproximativ de 300 de arhitecți, detașați de la marile institute


de proiectare bucureștene și filialele teritoriale, aceștia trudind
-o într
atmosferă opresivă și
nesigură, generată de presiunea a intervențiilor nesfârșite ale cuplului
vetust arhitectural
Ceaușescu. Rezultatul, într-
o scurtă și realistă descriere cu nuanțări de rigoare, a fost o
clădire enormă,o casă mare, mare tort care săbântuiesi să cinstească memoria orașului
mutilat, că ‘Epoca de Aur’; ‘Epoca
NicolaeCeaușescu’ în cruda reală esență
, plus o
spintecare a țesutului urban tradițional, fără a încerca negocierea contextuală, o ștergere
abuzivă, fără sens, o demolare
mai mult decât era necesară . Bulevardul, extins extremis
în ,
foarte probabil pentru a lărgi orizonturile
a)culturii
( beneficiarului,serie
o de clădiri dispuse

haotic, cu un mare fast, monumentale, cu stiluri încropite, în adevăratul sens al cuvântului


48,

realizate de specialiști, nu slabi profesional, ci fără o experiență necesară în abordarea și


aplicarea ordinelor clasice, cu rezultate
aproape vitruviene
, datorate anacronismului
49
stilistic.

Rezultate Etape :50

-Situl destinat Casei Poporului

Casa Poporului , astăzi Palatul Parlamentului


arhitect
– Anca Petrescu și colectivul aferent.
A devenit un obiectiv dominant al noului centru, dispus
e partea
p vestică a Dealului
Arsenalului, deal remodelat în totalitate.

Caracteristici:

48 ‘La inceput, arhitectura propusa


-a sincercat sa fie inscrisa intr-un registru cat mai modern, clasic
modernizat sau sa mimeze forme postmoderne. Treptat insa, expresia arhitecturala s-a deteriorat dramatic,
cu precadere la Casa Poporului si la cortina de blocuri din bulevardele Unirii, Libertatii, Decebal si Piata
Unirii, unde s-au impus forme pretins clasice, de un eclectism cetos, care raspundeau gusturilor lui Nicolae
Ceausescu si ale Elenei. Modelelepreferate indicate de acestia au fost , de exemplu, Palatul Cantacuzino

Muzeul Enescu din Calea Victoriei, Palatul Sutu, Palatul Culturii din iasi sau palatele Agricola Fonciera si
Adriatica Trieste din Piata Natiunile Unite. Acestea erau monumente remarcabile, insa din alte timpuri si in
mod normal nu mai puteau fi repere de urmat in arhitectura de la sfarsitul secoluluilea’ Alexandru
XX-
Panaitescu– De la Casa Scanteii la Casa Poporului, Ed Simetria , 2012
49 PANAITESCU, Alexandru , De la Casa Scanteii la Casa Poporului, pp 205-211
50 Idem

26

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 27/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

15 metri înălțime fata de Piață Constituției, cea mai proximă piață și 16,5 fata de Piața
. Unirii
Din lipsa unui proiect coerent, și a supraînălțări
lor continue sepot evidenția trei registre
principale, orizontale. Zona inferioară are patru niveluri principale, destinate funcțiunilor
oficiale de rang înalț. Compoziția fațadei este ritmată de colosale coloane, cu o scara
pierdută, de inspirație corintică, care susțin o cornișă decorată pe înălțimea ultimului etaj.
Al doilea registru orizontal, este destinat birourilor pe cinci niveluri. Al treilea registru are
trei niveluri care nu sunt definite funcțional, scopul fiind o aparentă dominantă de, înălțime
o exponentializare inutilă. Interiorul este stăpânit de un eclectism prost stăpânit, diferențe
de tip istoricist, lipsa de raportare la individ.

-Situl destinat axei


Victoria Socialistă(EșeculSocialismului)
și anexele(este mai lung și
mai lat și lung decât Champs Élysée, dar de 1000 de ori mai hidos)

-Bulevardul Libertății dispus pe axa


-S,Nestetangent la fațada principală
a Casei Poporului
aflat între Splai și Piață Regina Maria, lungime 1200m. Porțiunea centrală la intersecția cu
Bulevardul Unirii este marcat de o exedra
/hemiciclu al pieței Constituției.
Stilurile decorative
prinsimplismullor neputând fi încadrate stilistic.

-BulevardulUnirii (1) a fost dorit ca ax de înaltă ceremonialitate al zonei, cu o lungime de


800m și o lățime de 92m,
împodobitcu unfrumosrând de fântâni arteziene rar funcționale,
pe laterale având dispus un frumos aliniament etapizat vegetal. Ambele cortine de blocuri
sunt destinate locuirii, parterele fiind aproape exclusiv
pustiucomerciale, prin lipsa unui real
flux pietonal. Arhitectura de tip paravan
încearcă, fără succes o gradare a excesului de

decorațiuni printr
-o devălmășie curost inexistent. Rămășițele zonelor vechi, destructurate
din spatele cortinei, li s-au
permispasaje pietonale de dimensiuni reduse,
pentru înlăturarea
oricărui dubiu fată de .

27

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 28/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

51
Rosu-Cortina de blocuri si noile constructii, Cerc Roz-Demolari, Galben-Zona Centrului Civic
existența a altor construcții în partea din spate. De asemenea și aceasta porțiune, este
marcată de uncvasi-stil, aranjat cu decorațiuni hibride suspendate într
-o nedumerire

compozițional himerică.
-Piața Unirii a fost subiectul multe dezbateri și în perioada interbelică însă și în anii 1980, a

multor concurs
uri de urbanism, mai valoroase decât actuala forma a soluției. Este marcată
de magazinul Unirea cu fațade
pseudo clasicizante, de blocuri de locuit , iar în partea de
nord au rezistat într-un mod uimitor vechile
clădiriexistente.

52
‚1/5 din suprafață Bucureștiului demolată, inima metropolei - suprafața Veneției’

51 PANAITESCU, Alexandru , De la Casa Scanteii la Casa Poporului, Foto


52 Film: Sorin Vasilescu- Venetia din suflete, interviuri si relatari

28

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 29/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

IV. IMPACTUL
SOCIAL ŞI ARHITECTURAL

IV.1 Impactul social la nivelul centrului civic și la nivelul subzonei


studiate

Ca efect social asupra bucureștenilor afectați de demolăride


apoi
strămutări 40
.000
de oameni au fost evacuați, cu ajutorul forțelor armate, de cele mai multe ori în 24 de ore,
fără a primi o compensație echitabilă, fără a putea
-șisă
valorifice
bunurile carele aparțineau
de o viață, de mai multe vieți, generații. Relocarea acestora a fost una barbară, în
53
apartamente nefinisate, din
cartierele mărginașe, unele persoane
ajungând chiar la suicid.
Demolarea cartierului Uranus are repercusiuni
de crimă istorică
, pierzând ceea ce nu am
pierdut nici în războaie,
știința de a tră i așa cum am moștenit
-o din paginile nescrise ale
istoriei. Am pierdut lucruri ce nu se pot recupera, istoria neputând
fi retrăită și derulată, ce
s-a pierdut s-a pierdut fiind un bun pierdut. Operațiunea a dus la destabilizarea echilibrului
oricărei națiuni, acea valoroasă șierentă
in capacitate de a conlocui, de a păstra o identitate
individuală în raport cu ceilalți.
Modul mult exersat de istorie,
conlocuirea , siguranță ei,
modul civilizat, se poate observa prin repercusiunile acestei fapte, neîncetând
nici după ce
buldozerele și
-au dus acțiunea la bun sfârșit. Drama continuă să fie înrădăcinată în memoria
istorică, încvasi memorianoastră, fiind greu să recuperăm actele de civilizație distruse fizic
și spiritual de către comuniști, făcându
-ne să conlocuim cu greu într-
o dimensiune fizică
fără puternice ancoraje istorice, în special în generațiile noastre, cele tinere, postcomuniste
care trăim cu senzația fundamental capitalistă greșit înțeleasă de destin individual,
excepțional și independent. O evoluție rapidă , în care ne uităm originile, prin lipsa reperelor
puternice, prin lipsa valorilor, ‘evoluția e bazată pe demolări, de ce să ținem toate
hardughiile și vechiturile când putem privi doar spre 54
viitor’
. Referindu-
mă la acest citat și
păstrândanonimatul acestui
simplu enunț ajung la concluzia că buldozerele
-aușiîndeplinit

53
54 Film: Sorin
Coleg- Vasilescu-
Student ArhitectVenetia din suflete, interviuri si relatari

29

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 30/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

misiunea. Prin faptul că trecutul a existat și nu mai există, nu însemnă că viitorul începe de
la noi.55

`Strada noastră Arionoaia trecea exact prin fata Academiei , iar casa noastră era exact prin

colțul acestei clădiri, strada noastră cobora la vale sau urca la deal, depinde din ce colț

veneai’, ‘ne întâlneam cu toți la colț și culegeam castane’, ‘foarte interesant că noi ne -am

cumpărat gardul` , `casa noastră nu va fi niciodată aceea în care stăm acum, acest lucru

înseamnă și pentru copii mei casa’, ‘a locui e un adevăr , a fi acasă este sufletul` .56

IV.2 Impactul social la nivelul ora ș ului

Etnografii urbane. Până nu demult, această alăturare de termeni


teapu
suna
contradictoriu într-
un spațiu academic în care etnografia era înrudită cu folclorul, iar ambele
alcătuiau o `etnologie naționala` având că obiect de studiu țăranul autohton și
reprezentativ.57 Orașul rămânea apanajul sociologiei, aceasta fiindinteresată
însă în primul
rând de același țăran și de lumea rurală. În oraș,
etnologiaromânească nu a pătruns decât
foarte recent , și atunci mai degrabă sub forma unei `etnologii în
` decât
oraș a unei etnologii
`aorașului`. În continuitatea practicilortradiționale,
lor etnologii căutau astfel `supraviețuiri
`
și t̀ransfigurări` ale unor motive și practici mai mult sau mai puțin arhaice în
l sui-
mediu
generisal orașelor.58 Unele dintre primele studii care încearcă să plaseze explicit în cadrul
de referință al unei etnologii urbane au apărut astfel că urmare a unui imbold exterior. Ca

formă de locuire colectivă, orașul nu mai este plănuit și ridicat de către locuitorii săi, că în
cazul satului. Cu timpul o parte a locuitorilor, urbaniști de profesie,
-au specializat
s a gândi
pentru ansamblul colectivității formele optime ale locuirii și a vecinătății. În tot mai strânsă
legătură, măcar de fapt, dacă nu și de drept, cu Puterea, urbaniștii/arhitecții urbani sunt

55 http://www.revista22.ro/uranus--loc-de-pomenire-de-ce-traim-in-postcomunism-607.html
56 Film: Sorin Vasilescu- Venetia din suflete, interviuri si relatari
57 MIHAILESCU, VIntila– Etnografii Urbane, Polirom, 2009, pp. 7-10
58 Idem, p.7

30

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 31/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

mandatați de către aceasta și mai puțin de către colectivitate, pentru a da naștere orașelor
care nu de puține ori se raportează la noțiunea de vis politico ideologic. La acest nivel există
într-adevăro convergentă urbanistică în măsură în care toate puterile tind
își să
transforme
reședințele înmărci de identitateși împărtășesc, dincolo de culorile lor politice , o anumita
ideologie amodernității normalecu caracter monumentalsub presiunea politică. La acest
nivel , sistematizarea altceva decât orudă săracă 59 a
ceaușistăa Bucureștiului nu este
plănuitei defuncționalizări
și modernizări a Parisului de către baronul Haussman. Oricât de
asemănătoare ar fi putut să fie inițial spațiile urbane, la nivel ideologic, al valorilor urbanistice
declarate într-o faza incipientă, și oricât de asemănătoare ar putea ele să rămână, și la

nivelul realizării lor constructive , din momentul locuirii


se va
lor începe adevărată
diferențiere `in practica`. Astfel, orașul nu merge numai după loc, ci și după locuire,
caracterul lui preponderent
astfel fiind satisfăcut. Caracteristicile sistematizării și rolul de
instrument de omogenizare socială pe care aceasta urma
-l joace
să în viziunea conducerii
centrale. Blocul
sui generisînseamnă o comunitate de oameni, o conviețuire în comun ,
reglementată tocmai de relațiile dintre indivizi , mai mult sau mai puțin este o `adunătură

adăpostită` în spațiile standard ale apartamentelor de bloc, locatarii sfârșesc


-șiprin
punea
amprenta personală asupra locuinței lor și a construi, un soi de comunitate. O asemenea
comunitate, are un ipot
etism de unitate socială, însă de cele mai multe ori discrepanța
majoră spațiu propriu spațiu de afară duce la un exil autoimpus de protejare individuală,
fată de mecanismul politic care
-a lplasat în acest mediu. Pentru unii, mutarea la bloc a
reprezentato dramă, însă pentru alții, a semnificat încununarea unor demersuri spre care
tindeau de ani de zile. În general, ansamblurile de locuit oferă un contrast inerent între
tabăra constrânșilor și tabăra aspirațiilor. Veniți din orizonturi diferite,au
indivizii
sfârșit prin
a se adună în marile complexe de locuit: intelectuali, funcționări, muncitori, cadre militare și
etnii defavorizate. Statistic, jumătate dintre locatarii de blocuri
-aunu
născut
s în București.
Au venit din alte părți, la diferite vârste și din motive diferite. Definirea orașului pentru
indivizi, primă imaginea care se conturează este de cea a zarvei, a gălăgiei, aglomerației

59 MIHAILESCU, VIntila
– Etnografii Urbane, Polirom, 2009, pp. 8

31

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 32/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

excesive. De aici și sentimentul unei lumi străine, orașul fiind apropiat de termenul
` `străin
decât de individ. Un
eori, imaginea acestei devălmășii urbane, ține spre
teoretizare
o a unei
aglomerări de locuințe. Ideea păstrându
-și constantă: oproliferarecantitativă. Însă și pent
ru
cei ce trăiesc în București de mai multe decenii, orașul pare-acăpierdut
și vechea
organicitate, și
-a pierdut tendința de unitate și specificitate a locui. Aceasta este marcată de
o existență sub semnul
excesuluirepetitiv, al creșterii mai degrabă cantitative, decât a celei
calitative. Nu este surprinzător, însă perceperea orașului a devenit interdependentă de
perceperea satului . Blocul socialist, fără îndoială, a devenit un spațiu al constrângerii, dar a
ajuns de obicei a implementa
la nivel individual, prin a trai în bloc-l șiface
a să trăiască, că

entitate gazdă.60
IV.3 Impactul arhitectural si urbanistic

Centrul orașului a fost una dintre


zonele cele mai afectate de sistematizarea
ceaușistăchiar din inima sa, dispărând între Piață Unirii și Piața Izvor, monumente și locuri
cu o valoare deosebită. Este importantă enume
rarea acestora, pentru crearea unei imagini
de ansamblu asupra pierderilor, cuantificarea acestora în date și sintetizarea lor pentru o
posibil plan de acțiune.Dealul Mihai Vodă/
Spirei/Arsenalului, loc complet dispărut cu
următoarele monumente: Bisericalba-Postăvari,
A Biserica Spirea Veche, Biserica Izvorul
Tămăduirii, Curtea
Domnească, Arhivele Statului,
Muzeul Militar, Schitul

Maicilor, Sinodul Mânăstirii


Antim, Mânăstirea Mihai
Vodă, Biserica Sf.Nicolae.
Care alcătuiau cel mai
important complex arheologic

60 MIHAILESCU, VIntila
– Etnografii Urbane, Polirom, 2009, pp. 7-11

32

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 33/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

si istoric alBucureștilorvechi. În zonaPiețeiUnirii : Spitalul Brâncovenesc, Sinagoga Rabin


Gaon Meyer Leibis- Malbim, Biserica Sf. Vineri
Hereasca, Biserica Înălțarea Maicii Domnului
– Olteni, Biserica Intrarea în Biserica
– Bradu Staicu, Biserica Sf. Treime, Templul Mic Spaniol,
Templul Resit Daat, Sinagoga Tâmplarilor Unirea Sfântă, Sinagoga Caritatea, Sinagoga
61
Spilman, Templul-Fraterna, Templul-Gaster, Templul Ahvat-Suloim.

Un număr de clădiri au fost translatate în spatele viitoar


ei cortine de blocuri,
pierzându-și din semnificație și context, fiind efectiv monumente ascunse, strămutate.

61 Alexandru Panaitescu: De la Casa Scânteii la Casa Poporului. Patru decenii de arhitectură în Bucureşti

1945- 1989, Simetria, 2012, p. 247

33

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 34/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

V. STUDII DE CAZ

V.1 Berlin

Berlinul este un exemplu fascinant


e regenerare
d urbană,prin particularitatea sa de
oraș divizat. Există puține locuri în această
lume undeau avut loc acțiunicu un caracter
auto-distructiv, între celeBerlinuri
2 , un oraș mereu în căutarea ștergerii trecutului versus
orașul care se dezvoltă contrar principii
lor primului. Peisajul urban al Berlinului este
rezultatul între acerba
luptă politică, istorică, socială, punând la îndoială caracterul unitar al
germanului ca individ. După reunificare, Berlinul a trebuit să își reinventeze caracterul
- printr
o nouă imagine, pentru a reflecta imaginea unei capitale a noii Germanii, concomitent cu
gestionarea zonei centrale a orașului printr
-o redefinire a orașului reunificat. Inerent, au
existat o serie de dezbateri despre întreaga
reconstrucție a orașului printr
-o ‘reconstrucție
critică’ și o ‘estetică a locului’.
Considerareamemoriei colective că aspect central al
strategiilor urbane a avut o importantă majoră în contextul reconstruirii identității, de aceea
arhitectura și urbanismul formează o legătură puternică în formarea identității unui oraș.
Berlinul este un oraș cu numeroase repere urbane, regenerarea urbană fiind factorul decisiv
asupra imaginii per ansamblu
și a relației trecut
-prezent. Pe lângă înc
ercarea negocierii intre
arhitectura capitalistă cu cea comunistă,
-a remarcat
s particularitatea dualității existenței
funcțiunilor publice și civice ce apar de două ori. Primul masterplan integrat al orașului
spintecat a fostPlanwerk
‘ Innenstadt’ 62 care avea la baza conceptul de ‘
Reconstrucție Critică’

cu scopul de a recreași întări relațiile dintre cele două centre ale orașului, prin reorientarea
spre o istorie iș un viitor comune. Conceptului i s-au adresat numeroase critici prin
încercarea de a diminua la maxim memoria și moștenirea Berlinului de est și RDG, asta
însemnând că orașului de est i se revocă dreptul de a fi parte semnificativă prin istoria și
cultura sa proprie, având să fie categorisit ca o subvaloare, un areal slab calitativ în cadrul

62
Ministerul Dezvoltarii Urbane si Protectiei Mediului, Berlin, Germania
http://www.stadtentwicklung.berlin.de

34

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 35/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

Berlinului reunificat. În ultima perioadă


-a observat
s că particularitatea acestui oraș este
tocmai discrepan
ţa majoră între cele douăzone majore, aceasta sporindu-i atractivitatea,
printr-o mediere a tuturor etapelor istorice. Medierea, memoria locului prin memoria
colectivă, reconstrucția într
-un context de negociere,rearticularea circulațiilor majore și
63
stabilirea fluxurilor pietonale au dus la o adevărată renaștere a orașului.

V.2 Concursul Parcul Izvor 64

Un concurs pentru reamenajarea Parcului Izvor care a avut loc în 2010 , că reacție
la actuala lipsade esență a spatiluieste : AMENAJARE ȘI MODERNIZARE PARC IZVOR. În
continuare urmează să expun considerentele și obiectivele echipei câștigătoare, soluția
interdependentă care creează o reală mediere între memoria locului și contextul actual
printr-o revenire simbolică la vechea rețea stradală, refacerea ei și a fostei topografii a zonei.
Povestea cartierelor demolate prin amenajare și propunere pentru memorialul demolărilor

din perioada comunistă


au un caracter definitoriu pentru soluția propusă
.
Obiectivele : Transformarea Parcului Izvor într-
un pol urban de atracție la nivelul orașului.
Popularea și animarea zonei cu pietoni. Refacerea legăturilor pietonale și traseele de
accesibilitate cu zonele din apropiere. Sporirea atractivității și adecvareacriteriile
lui la
contemporane de parc urban. Atracție turistică.

Obiectivele specifice :

- menținerea, remodelarea și modernizarea spațiilor verzi/publice pentru a oferi un parc


modern, adecvat și coerent, corespunzător cu nevoile utilizatorilor;

- intensificare
a utilizării rețelei de spații publice;

63 GITTUS, E.J. (2002) ‘Berlin as a conduit for the creation of German national identity at the

end
64 of the twentieth century’, in Space & Polity,
http://www.syaa.ro/proiecte/parc_izvor/ Vol. 6, No. 1, pp.91 -115.

35

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 36/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

- exploatarea caracterului de "nod" pietonal;

- mărirea accesibilității spre parc prin


deschiderea lui în mai multe puncte de intrare,
înființare de traversări tip trecere pietoni ale arterelor carosabile;

- creareaunei identități unitare prin rememorarea vechilor povești și trasee prin demersul
istoric de reconstituire la scara 1:1 a străzilor existente înainte de demolările din anii '80;

- atragerea unui public mixt, prin implementarea funcțiunilor diferite,


se pun
careîn valoare
reciproc: spații verzi pentru agrement (inclusiv stat pe iarbă), diverse dotări, zone de joacă
pentru copii, pista de bicicliști, spații pietonale modernizate, locuri de odihna și popas,
spațiu expozițional
-memorial al demolărilor cartier
ului Uranus;

- atragerea unui număr cat mai mare de vizitatori;

- sporirea sentimentului de apartenență și identificarea cu trecutul istoric al orașului.

65
Concept si Plan Concurs

65 www.syaa.ro

36

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 37/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

VI. POSIBLITĂŢI
DE REVITALIZARE

VI.1 Concurs Bucure ș ti 2000

Fiascoul arhitecturalo-urbanistic a fost unul dintre disputele majore pe arena


arhitecturală și socială a opiniei publice după 1989. Un prim efort oficial, adresat publicului
larg referitor la frenezia urbană a anilor -a
80petrecut
s în cadrul simpozionului
expozițional
din aprilie-
mai 1990 intitulat ‘București
-starea orașului’. Se proliferează ideea unui concurs
66
internațional, iar în anul 1993, cu sprijinul instituțiilor
statului, luând parte UIA și UNESCO,
este demarat procesul organizării unui concursre caîn 1995 cu sprijinul Guvernului
României este intitulat București 2000.
Câștigători echipa arhitecților germani Meinhard von
Gekan și Joachim Zais. Concursul și jurizarea, apoi multitudinea de soluții au fost o
adevărată reușităprin evidențierea soluți
ilor necesare și fundamentarea lor pentru
viitoarele intervenții în zona
Centrului Civic, concretizându-se oîntr-
valoroasă bază de
documentare. Firesc(realist nu pesimist), evoluția lucrurilor a fost dată uitării, chiar și în
PUG-ul Bucureștiului din ul
an2000; s-au făcut trimiteri la acest concurs de idei, nici una
dintre ele nu s-a aplicat, datorită lipsei de implicare și dezinteresul autorităților, pentru o
67
regenerare urbană armonioasă de calitate.Regimul juridic incert în privință numeroaselor
terenuri rămase libere și stipularea unei legislații corespunzătoare, riguroasă, însă
contextualizata la un plan generator strict, prin particularitatea, chiar la nivel internațional a
acesteiprobleme a centrului civic
, au dus la ratarea unei noi șanse de redresare a situației
pe un făgaș firesc, fiind adăugată la marea listă de eșecuri. Terenurile fiind retrocedate, au
apărut construcții cu funcțiuni hoteliere și de locuire,
-unîntr
mod haotic, necontextualizate,
nici, reglementate din punct de vedere juridic
și urbanistic. Nu a existat nici un efort

66 Uniunea Internationala a Arhitectilor


67 Alexandru Panaitescu: De la Casa Scânteii la Casa Poporului. Patru decenii de arhitectură în Bucureşti

1945- 1989, Simetria, 2012, pp. 212-216

37

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 38/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

semnificativpentru recuperarea memoriei locului, aparent deja uitată, generațiile viitoare


68
aflându-se într-
un iminent pericol cultural și social de o anvergură nebănuită.

VI.2 Reabilitarea Zonelor Destructurate 69

Caracteristică este Zona


Centrului Civic
, cunoscută sub numele de «Zona București
2000».

- situația existentă

Zona denumităBucurești 2000 este situată ultra


-central, adiacentă Centrului Istoric al
orașului și ocupă cca. 485 ha, din care cca. 200 ha teren liber ; beneficiază de accesibilitate
foarte bună și de prezentă unor clădiri politico
-administrative reprezentative pentru statutul
de Oraș-Capitală al municipiului București. În zona sunt reprezentate funcțiunile :
rezidențială (de bună calitate) și servicii pentru populație și pentru agenți economici (total
insuficiente). În zona sunt prezente și valori deosebite de patrimoniu cultural, istoric,
70
arhitectural, vecinătatea cu centrul istoric oferind un potențial cu valențe turistice.

- obiective urbanistice ;

- constituirea unui pol urban, conținând servicii de importanță


supra municipala,

națională și europeană;

- remodelarea și completarea centrului politic


-administrativ național existent;

- reabilitarea subzonelor destructurate;

- strategie de reabilitare și revitalizare


;

68 Idem
69
70 www.PMB.ro http://www1.pmb.ro/pmb/primar/proiecte/proiect0408/22-33.pdf
Idem

38

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 39/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

- valorificarea potențialului funciar existent prin realizarea unor ansambluri importante,


coerente, reprezentative pentru funcțiunea de Oraș
-Capitală- aproximativ 200 ha teren
liber 30 Program de Dezvoltare a Muni
cipiului București 2000
-2008;

VI.2.1 Alegerea unui tip de interven ț ie c ă rezultat al unui amplu proces


multidisciplinar 71
Bucureștiul a avut o creștere
inițial organică,afectatede lucrările urbaniștilor din
secolul al XIX-lea
până acum, printrasarea axelor Nord-
Sud și Est
-Vest. Principala
problemă în evoluția recentă este enclavizarea unor zone și tăierea fără
recrea
a conexiuni
cu construcția bulevardelor Centrului Civic. Subzonele
ceaușisteau o accesibilitate scăzută,
ceea ce le limiteaz
ă potențialul de dezvoltare din toate punctele de vedere. Este imperativă
o rezolvare a memoriei locului, inechitabilitatii sociale, regenerarea socio-culturalo-
economică.

VI.2.2Identificarea priorită ț ilor prin recuperarea, sistemul de circula ț ie, spa ț iile
publice
Rupereaidentității urbane pentru centru l Bucureștiului, prin importanța lui și mărcii
. Intervențiile începute în anii 80 au rupt zona centrului istoric al Bucureștiului,
sale identitate
prin bulevardele largi create
, segregând fizic și mental cartieremonumente
și . Riscăm în a
da uitării monumente și zone ce aparțin vechii vetre a orașului, de la vechiul cartier Uranus
la zonele interstițiale pierdute. Se cere o revitalizare și o reconectare a zonelor cu caracter
divers.

VI.2.3 Recuperarea zonei de la sud de râul Dâmbovi ța > reconectarea


acesteia la centrul ora ș ului

O problemă majoră pentru refacerea unității este lipsa de conectivitate între nordul
și sudulDâmboviței. Prin fragmentarea celor două artere importante la esud
Dâmbovița
d ,
Calea Rahovei și Strada Uranus, au fost distruse poduri ce făceau legătură Nord Sud.
Reconectarea lor av revitaliza arealul Bulevardului Libertății, al Palatului Parlamentului și

71 PIDU http://www.centralbucuresti.ro

39

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 40/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

Casei Academiei, spațiu care a rămas pustiu timp de ani de Se


zile.vor recupera
monumente istorice și obiective turistice ascunse și greu de frecventat și utilizat de
bucureșteni. Recuperarea atractivității Dâmboviței
este un element cheie pentru
funcționarea coerentă la nivelul orașului, identitatea acesteia fiind o problemă importantă
72
a imaginii urbane centrale.

VI.2.4 Regenerarea cartierelor tradi ț ionale degradate


Arealele centrale care au suferit procese de degradare continuă a fondului construit,
implicit accentuarea problemelor sociale, se ceregenerare
o re urbană integratăcare "își
propune să optimizeze, să conserve și să revalorifice întreg capitalul urban existent (social,

mediu construit, patrimoniu etc.) fata de alte forme de intervenție in care, in tot acest capital
urban, doar valoarea terenului este prioritizat
ă si conservată prin demolare traumatizantă si
prin înlocuirea restului întregului capital urban si mai lamentabil– social."73 .
– cel
Identificarea zonelor cu probleme socio-
economice , zona Uranus, și spațiile
interstițiale și
demolate.

VI.2.5 Circulaț ia
Soluționareacirculației auto este de a elimina traficul de tranzit în zona centrală prin
soluții diverse precum inelele de circulație, centura.irea
Lărg
la maximum
a bulevardelor și
străzilor centrale nu este o soluție,cest
a concept aplicat , este de fapt rezultatul
intervențiilor urbane ale lui Ceaușescu
, centrul civic fiind absolut expresia acestei gândiri, o
artera largă ce devine un obstacol în cadrul legăturilor tradiționale
-S. Este
N recomandat
opusul și implementarea unei strategii integrate la nivel macro a traficului. Străzile și
bulevardele centrale trebuie să aibă un rol în susținerea vieții urbane și nu pentru tranzit ,
arealele centrale fiind necesar a fi tratate cu străzi cu un caracter local, care susțin și
impulsioneazăactivități comerciale reale, culturale prin deschiderea lor fată de individ, loisir,

72 GEHL, Jahn, Cities for the people, Island Press, 2010, p.114
73 Declaratia de la Toledo

40

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 41/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

aceste fiind caracteristici definitorii pentru un centru urban înalt calitativ. Realizarea unui
sistem de parcări este absolut necesar mentalitatea
iar ind
ividuală trebuind schimbată prin
încurajarea modalităților de transport durabile. Aceasta se poate realiza-un
printr
sistem
integrat de infrastructura rutieră.
74

Centrul Civic este o zona cu un caracter incert,adevăr


într- este oaxa generatoare,
clădirile monumentale au o anumită coerență și linearitate, însă insuficientă prin lipsa de
relaționare cuzonele ascunsezonele din imediată lor vecinătate, cu caracter istoric. Este
recomandată o abordare de tip zonal, o defalcare a spațiilor dupăacteristicile
car
preponderente, prin intermediului unui amplu plan de dezvoltare cu caracter general unitar,
prin reglementări juridice stricte, aceasta fiind una dintre puținele soluțiisalvgardarea
pentru
acestor spații. Spațiile interstițiale aflate în
tele
spablocurilor sunt nefolosite, au un caracter
dezolant și necesită intervenții la nivel punctual. Regimul juridic al terenurilor este parțial
incert, unele dintre acestea fiind revendicate însă prin lipsa reglementărilor noile construcții
au căpătat un caracter de dezvoltare totalmente haotic. Memoria locului, strategia de
75
regenerare istorică fiind elemente definitorii în elaborarea acestui masterplan.

Deși trauma este majoră, prin măsuri excepționale se poate că în orice situație,
revitalizazona, prin conștientizarea importantei, cauzei, și mai ales efectului înțeles
-un într
mod integrat.

74 PIDU http://www.centralbucuresti.ro
75 KENNETH, Powell, Architecture rebom. The conversion and reconstruction of old buildings, Ed. Rizzoli,

1999, pp. 54-62

41

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 42/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

CONCLUZII
:

În lucrarea de disertație am încercat a expune-oîntr


manieră cât mai relevantă fenomenul
istoric printr-
o înșiruire cronologică, analiz
ând comparativ diferitele perioade istorice care
au marcat profund toate palierele societății românești. Am făcut o trecere în revistă de la
abdicarea forțată de Regelui, la semnificația memoriei colective în identitatea unui popor,
la primele manifestări ale totalitarismului în perioada modernă, prin comparații cu
- realism
socialismul, arhitectura Fascistă și cea Nazistă. Apoi am expus premisele sistematizării

capitalei și localităților din România prin industrializarea forțată, exodul forțat al populației
din motive socio-economice, la cutremurul din 1977 care a fost catalizatorul programului
de sistematizare a capitalei și prin factorul sau decizional, Nicolae Ceaușescu. Prin
distrugerea fără rost au fost create distorsiuni la nivelul social și arhitectura
l în cadrul
Bucureștiului. Studiile de caz au realizat o paralelă la orașe care au avut parte de un impact
asemănător. În final am încercat expunerea unor posibilități de revitalizare la nivel macro
prin alegerea unor tipuri de intervenție, considerând
memorialocului, istoria și cultură
proprie elemente majore pentru revenire la o normalitate. Impactul major pe care l-a avut
sistematizarea se poate observa și astăzi, este prezent cu desăvârșire și este necesar a fi
luat în considerare în cazul revitalizării urbane și sociale, pentru a îndrepta și conștientiza
greșelile trecutului. Situl meu analizat
proiectulde
în Studiu de Amplasament și urmează în
Proiectul de Prediploma este situat în fostul cartier evreiesc, în proximitatea Străzii Clucerul
Udricani șia Teatrului Evreiesc de Stat, este dovada impactului mai sus menționat înscriindu
-
se în toate repere descrise, analizele și expunerile
canalizându-mă spre o soluție cu caracter
de rememorare, printr-
o intervenție în mod integrat față de memoria locului,
memoria
colectivă și mai ales contextul trecut și actual.

42

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 43/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

Bibliografie

CEFAI, Daniel, "De la notion de mémoire à la production des mémoires collectives ", în

Cultures politiques,PUF, 2000


CHOAY, Francoise, Alegoria patrimoniului, Ed. Simetria, Bucuresti 1996

ELIADE Mircea, Sacrul si profanul, Humanitas, Bucuresti, 1995

FRENCH, R. A. (1995). Plans, pragmatism and people: The legacy of Soviet planning for
today’s cities. London: UCL Press, 1995

GEHL, Jahn, Cities for the people, Island Press, 2010

GIURESCU, Dinu, The razing of Romania`s Past, International preservation report, Phaidon
Press Ltd, 1990

GITTUS, E.J., Berlin as a conduit for the creation of German national identity at the
end of the twentieth century, in Space & Polity, Vol. 6, No. 1, 2002

HALBWACHS, Maurice, La Memoria Colectiva, Prensas Universitatias de Zaragoza, 2004

IOSA, Ioana, L`Heritage urbain de Ceausescu: Fardeau ou saut en avant? Le centre civique
de Bucarest, L`Harmattan, 2006

KENNETH, Powell, Architecture rebom. The conversion and reconstruction of old buildings,
Ed. Rizzoli, 1999

KLIGMAN, Gail & VERDERY, Katherine,


Peasants under Siege: The Collectivization of
Romanian Agriculture
, 1949-1962, (Princeton: University Press 2012)

MIHAILESCU, Vintila, Etnografii Urbane, Polirom, 2009

PANAITESCU Alexandru: De la Casa Scânteii la Casa Poporului. Patru decenii de arhitectură


în Bucureşti 1945
- 1989, Simetria, 2012

POPESCU, Cristian, "Bucuresti-arhipelag - Demolarile anilor '80 - stergeri, urme, reveniri",


Bucuresti, Campania, 2009

RENDINA, Claudio, Enciclopedia di Roma (in Italian), Newton Compton, 1999

43

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 44/45
8/17/2019 DISERTAIE_Bombardament_Cultural_rememor (1).pdf

SACHS, Angeli, Jüdische Identität in der zeitgenössischen Architektur, Prestel Verlag,


Auflage: Bilingual, 2004

VASILESCU, Sorin, Arhitectura Italiei Fasciste, Simetria, Bucuresti, 2011

VASILESCU, Sorin, Arhitectura totalitara, IAIM, Bucuresti, 1993

WOODS, Lebbeus, Radical reconstruction , Ed. Princeton Arch. Press , 2001

:
WEBOGRAFIE

http://www.revista22.ro/uranus--loc-de-pomenire-de-ce-traim-in-postcomunism-607.html

http://www.stadtentwicklung.berlin.de

http://www.syaa.ro/proiecte/parc_izvor/

http://www1.pmb.ro/pmb/primar/proiecte/proiect0408/22-33.pdf

http://www.centralbucuresti.ro

http://en.wikipedia.org/wiki/Via_dei_Fori_Imperiali
http://ro.wikipedia.org/wiki/Colectivizarea_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ada_Milea

FILMOGRAFIE
:

Film: Sorin Vasilescu- Venetia din suflete, interviuri si relatari ,


http://www.youtube.com/watch?v=WUJ2yTSAN1s

http://slidepdf.com/reader/full/disertaiebombardamentculturalrememor-1pdf 45/45