Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Koch Si Discipolii Sai Aplica Testul Arborelui Mai Ales Pe Copii, Realizeaza PDF
Koch Si Discipolii Sai Aplica Testul Arborelui Mai Ales Pe Copii, Realizeaza PDF
Koch Si Discipolii Sai Aplica Testul Arborelui Mai Ales Pe Copii, Realizeaza PDF
2. M#rime# desenului.
Desenul fo+rte m+re indic+
entuzi+sm d+r de tip
compens+toriu, i+r d+c+ desenul
este dezorg+niz+t, necontrol+t,
indic+ tendinte de exterioriz+re.
Desenele mici indic+ o stim+ de
sine sc+zut+, eu sl+b, depresie,
sentimente de in+decv+re.
3. Perspectiv#.
Desenele schem+tice din c+tev+
linii indic+ tendint+ de + evit+,
posibil d+torit+ lipsei de
sigur+nt+. Desenele incluse intr-
un peis+j, deci c+ror+ li se
+d+ug+ +lte obiecte, fiinte in
+f+r+ instruct+jului, indic+ in plus
nevoi+ de sprijin, suport +fectiv,
dependent+ subiectului de
ceil+lti, nesigur+nt+ interio+r+.
4. C#lit#tile liniei.
Liniile puternice, negre sugere+z+
+gresivit+te; cele uso+re, +bi+
vizibile indic+ +b+ndon, tendint+
de + ced+, nesigur+nt+, eu sl+b.
Liniile schit+te indic+ in gener+l
+nxiet+te (cu excepti+
profesionistilor), de +semene+
nesigur+nt+ si timidit+te.
Liniile desen+te f+r+ grij+,
impulsiv, indic+ tendinte de
exterioriz+re lipsit+ de control
indiferent de celel+lte c+lit+ti
mention+te p+n+ +cum; invers,
liniile desen+te ordon+t, cu
precizie, unde predomin+
controlul si grij+ indic+ +ce+st+
c+p+cit+te de control +
perso+nei.
O +ccentu+re pe p+rte+ de mijloc
+ desenului sugere+z+ probleme
leg+te de im+gine+ corpor+l+,
chi+r te+m+ de “dezmembr+re”.
Simetri+ evident+ + desenului
sugere+z+ domin+nt+ logicului si
controlului, d+r cu c+t +ce+st+
simetrie este m+i +ccentu+t+, cu
+t+t putem vorbi de
compulsivit+te si rigidit+te; invers,
impulsivit+te+ s+u lips+ tot+l+ de
simetrie indic+ tendinte de
exterioriz+re necontrol+t+.
5. Tr#t#re# diferenti#t#
(exprim+re+ unei +tentii rel+tiv
neobisnuite pentru unele p+rti +le
desenului). Omitere+ unor p+rti
import+nte +le figurii desen+te
po+te fi consider+t+ c+ ne-
+ccident+l+ si po+te fi
interpret+t+ prin efortul
subiectului de + f+ce f+t+ unei
probleme interio+re
+menint+to+re, pres+nte, leg+te
de semnific+ti+ simbolic+ +
+celei p+rti cee+ ce se
exprim+ prin evit+re+
constient+ + +celei p+rti.
Distorsiunile c+re +p+r, precum
m+rime+ ex+ger+t+ + unei p+rti in
r+port cu celel+lte, +ccentu+ri
prin linii gro+se, punct+re+ fo+rte
+p+s+t+, relu+re+ unor+ dintre
p+rti, indic+ de +semene+ un
conflict interior leg+t de
simbolismul p+rtii distorsion+te.
Stergere+ pre+ +p+s+t+ + unei
p+rti indic+ +cel+si lucru.
Umbrire+ sugere+z+ de
+semene+ +nxiet+te leg+t+ de
p+rte de desen umbrit+; umbrire+
p+n+ l+ innegrire indic+ nu num+i
+nxiet+te ci si +gresivit+te leg+t+
de simbolismul p+rtii respective.
6. Impresi# gener#l# pe c+re o
f+ce desenul.
Pentru + pute+ +ve+ o impresie
cu +dev+r+t +utentic+, cel c+re
interprete+z+ isi po+te pune
intreb+re+: Ce s-+r int+mpl+ d+c+
brusc desenul +r fi viu? V+ c+de+
d+torit+ sl+biciunii!? Exprim+
furie! Exprim+ tristete si +b+ndon!
Exprim+ fort+ vit+l+! C+re +r fi
impresi+ pe c+re o cree+z+ viu
fiind?
Acest tip de +n+liz+ po+te duce l+
ipoteze privind structur+
person+lit+tii, rel+tiile dintre
diferitele nivele +le psihismului,
+utocontrolul, +titudine+
prev+lent+.
In continu+re, interpret+re+ se v+
+x+ pe elementele componente
+le cop+cului disting+nd intre un
nivel st+bil: scheletul cop+cului –
r+d+cini, trunchi, coro+n+ si
r+muri, si elementele de
decor+re: frunze, fructe, peis+j.
R#d#cinile, suport+ proiecti+
situ+tiei inconstientului si sunt
desen+te m+i +les de copii si in
situ+ti+ unor tulbur+ri nevrotice
s+u ment+le, prezent+ lor l+ +dult
fiind un indic+tor +l tulbur+rilor
+fective (p+n+ l+ regresie
+fectiv+), si + unor probleme
leg+te de reprezent+rile originii.
Simbolic r+d+cinile reprezint+
origine+, leg+tur+ cu p+m+ntul.
Cop+cul creste in dou+ directii
– +scendent si descendent;
tr+ieste in lumin+ si prin lumin+
d+r tr+ieste de +semene+ in
intunericul p+m+ntului si prin
p+m+nt.
Dou+ moduri de + fi intr-unul
singur. Cop+cul este inr+d+cin+t
in lumin+ si in p+m+nt. Putere+
luminii si + p+m+ntului se
int+lnesc in cop+c. R+murile
coro+nei, leg+tur+ cu spiritul,
cerul, +r+t+ c+ o r+d+cin+
into+rs+ invers, c+ o renunt+re l+
p+m+nt. R+d+cin+ este un cop+c
intors, subter+n. R+d+cin+ este
ce+ m+i dur+bil+ p+rte +
cop+cului. Cop+cul isi po+te
pierde r+murile, pot fi t+i+te, d+r
r+d+cin+ este protej+t+ de orice
interventie +rtifici+l+.
R+d+cin+ se hr+neste din
p+m+nt, se intinde in p+m+nt;
f+r+ e+ cop+cul nu s-+r sustine.
R+d+cin+ este inchis+ in p+m+nt,
este vi+t+ invizibil+, este inchis+
in p+m+ntul c+re hr+neste toti
cop+cii; tr+ieste in elementul
comun – p+m+ntul – inconstientul
colectiv.
R+d+cin+ este simbolul pentru
invizibil, inconstient, profunzime,
+ns+mblul experientelor primitive.
B#z# trunchiului este +pro+pe
de r+d+cin+ si este de
+semene+ leg+t+ de +p+riti+ pe
lume, de momentul n+sterii l+
supr+f+t+ p+m+ntului, simbolic,
de intr+re+ in vi+t+.
Cu c+t b+z+ trunchiului se divide
c+ o r+d+cin+, cu +t+t exprim+
greut+te+ misc+rii, nu greut+te+
omului mort c+re este intepenit, ci
greut+te+ omului mort c+re
tr+ieste (nevroticii desene+z+
r+d+cin+ l+ fel de m+re c+ restul
cop+cului).
Ap+riti+ unor ierburi,
neregul+rit+ti l+ b+z+
trunchiului este consider+t+ un
indic+tor pentru tr+um+tisme
leg+te de momentul n+sterii.
Lini+ solului, c+re sep+r+ +erul de
p+m+nt, este deseori lini+ c+re
sep+r+ dou+ tipuri de existente –
nu num+i constientul de
inconstient, ci dou+ moduri de +
fi, o vi+t+ dubl+.
Trunchiul suport+ reprezent+rile
eului st+bil si + tr+nsform+rilor
de-+ lungul vietii, devenirii proprii
p+n+ in momentul desen+rii.
Trunchiul conduce +scendent de
l+ b+z+ spre v+rful cop+cului. In
n+tur+, +ce+st+ form+ se
int+lneste l+ pomii fructiferi,
uneori l+ p+r, d+r niciod+t+ l+
m+r. M+rul este prototipul
pomului fructifer, fiind cel m+i
frecvent desen+t. In jum+t+te+
nordic+ + Europei coniferul este
form+ de cop+c ce+ m+i
impregn+t+ in copil+rie; este m+i
usor de desen+t si f+ce o m+i
m+re impresie – br+dul de
Cr+ciun.
Fizic, coniferul +p+re in+inte+
pomului fructifer, in ciud+
semnific+tiei +rhetip+le +t+s+te
pomului fructifer din P+r+dis, l+
c+re Genez+ se refer+ c+ l+
Pomul Vietii si c+re nu este
conifer, chi+r d+c+ etnogr+fic se
descoper+ +ce+st+.
Coniferul +re o inr+d+cin+re m+i
veche dec+t pomul fructifer in
constiint+ copilului (intr-o st+re
de constiint+ prec+r+, primitiv+,
in c+re predomin+ vit+lit+te+
instinctului, +pro+pe de
inconstient, de p+m+nt, de
origine), chi+r d+c+ pomul cu
fructele interzise exist+ c+ +rhetip
in str+turile profunde.
Din perspectiv+ inc+rc+turii
simbolice +l+turi de stereotipi+
desen+rii br+dului, retinem
consemnul de + desen+ un pom
fructifer – l+ Koch, un +rbore, +ltul
dec+t un conifer – l+ Stor+.
Trunchiul reprezint+ elementul
medi+n si mentine echilibrul intre
p+rte+ st+ng+ si ce+ dre+pt+,
+v+nd totod+t+ functi+ de
sustinere + coro+nei; +ceste
functii confer+ trunchiului st+tutul
de cel m+i st+bil element:
● trunchiul este centrul:
element vertic+l, purt+tor,
subst+nti+l, dur+bil, st+bil,
neperis+bil.
R#murile impreun# cu coro#n#
exprim+ modul de org+niz+re
ment+l+, gr+dul de diferentiere l+
c+re + +juns individul, d+r si
mod+lit+te+ de +p+r+re s+u +t+c
f+t+ de lume+ exterio+r+, de
mediu. Directiile centripete s+u
centrifuge +le r+murilor, bog+ti+
s+u s+r+ci+ coro+nei in corel+tie
cu gr+dul de coordon+re si
org+niz+re sunt indici m+jori
pentru coro+n+ si r+d+cini.
L+ pomul fructifer trunchiul se
divide in r+murile coro+nei.
In coro+n+ se org+nize+z+
trunchiul; d+r in c+zul coniferului
+ce+st+ org+niz+re lipseste; prin
trunchi expresi+ primitiv+,
instinctu+l+ si domin+ti+
pulsion+l+ +junge spre zonele
superio+re, constiente. Re+lit+te+
este inv+d+t+ de +ceste forte
primitive c+re nu sunt, dec+t in
mic+ m+sur+, tr+nsform+te de
c+tre intelect. Perso+n+ c+re
desene+z+ conifer v+ fi, de
+cee+, rel+tiv primitiv+, robust+ si
putin diferenti+t+.
Coro+n+ si in speci+l extremit+tile
+cestei+ forme+z+ zon+ de
cont+ct cu mediul, de rel+tie
reciproc+ interior-exterior, de
+simil+tie, de respir+tie. Astfel
prin expresi+ gr+fic+ + coro+nei
vom obtine inform+tii despre
modul de rel+tion+re si gr+dul de
insertie +l subiectului in mediu.
Accesoriile reprezint+ nevoile de
reprezent+re in cont+ctul si
interrel+ti+ cu ceil+lti. In +cest
sens, se pot +n+liz+ si interpret+
desen+re+ frunzelor, + florilor si
fructelor precum si nevoile de
sprijin exprim+te prin elementele
de peis+j: +nim+le, p+s+ri,
integr+re+ in n+tur+ etc.