ROFILUL DE FORMARE AL ABSOLVENTULUI

de către Vasilica Bujor- sâmbătă, 23 noiembrie 2019, 16:24

 
PROFILUL DE FORMARE AL ABSOLVENTULUI

 „Profilul de formare european” este  structurat pe baza a opt competențe cheie. Acestea
sunt următoarele:

1)-comunicare in limba materna

2)-comunicare in limbi straine

3)-competente matematice si competente de baza in stiinte si tehnologii

4)-competenta digitala

5)-a invata sa inveti

6)-competente sociale si civice

7)-spirit de initiativa si antreprenoriat

8)-sensibilizare si exprimare culturala

O modalitate ce contribuie la structurarea acestuia este realizarea de portofolii care

pot sa cuprinda referate  ca de exemplu:Rolul matematicii in viata cotidiana; Matematica
si muzica; Matematica si sportul;etc..sau referate despre matematicienii ale caror teoreme
le folosim. Astfel se dezvolta :

                - abilitatea de a comunica concluzii şi raţionamente care au condus la

acestea(competenta3)

 - abilitatea de a căuta, colecta şi procesa informaţia(competenta 4)

- abilitatea de a folosi instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înţelege

informaţii complexe(competenta 4)

- folosirea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor pentru sprijinirea gândirii critice, a

creativităţii(competenta 4)

- comunicarea orală şi scrisă într-o varietate de situaţii(competenta1 si 2)

- abilitatea de a utiliza diferite tipuri de texte, de a căuta şi a procesa informaţia, de a

folosi resurse(competenta 1 si 2)

- abilitatea de a lucra individual şi în echipe(competenta 7)

  Activitate 2.2.a. Sinteză pentru activități metodice
(30 min)
Sinteză pentru activități metodice

        Educatia  bazata  pe  competente  presupune  o  serie  de  dimensiuni  noi, cum ar fi:
1. accentuarea  urmaririi  modului  de  realizare  a  finalitatilor  asumate  la  sfarsitul  de 
an  scolar  sau  la  sfarsitul  invatamantului  obligatoriu
2.  acordarea  unui  sens  nou  procesului  de  invatare;
3.  certificarea  rezultatelor  instruirii.
Exista  in  prezent  trei  dimensiunii  ale  abordarii  competentelor:
a.   o  dimensiune  care  isi  are  originea  in  sensul  strict  stiintific al  competentelor;
b.   o  dimensiune  care  rezulta  din  competentele cheie;
c.   o  dimansiune  a  concretizarii  competentelor  descrise  in  curriculum  scolar
(generale  si  specifice)
                   Aceste  trei  modalitati  de  percepere  a  competentelor  reprezinta, in 
prezent, o  realitate  evidenta. Ele  nu  se exclud, ci  se  completeaza  prin  elementele 
definitorii  provenite  din             fiecare parte.
                    Competentele  specifice  se  exercita  in diferite  situatii de invatare, prin 
anumite     activitati  specifice, intr-o  varietate  de         
           forme  si  pe  baza  unor  suporturi  corespunzatoare.
       La unitatea de învățare Relații metrice în triunghiul dreptunghic am folosit
ideile noi apărute în cadrul Cursului CRED cu privire la identificarea și dezvoltarea
competențelor cheie cu privire la teorema fundamentală a asemănării. Folosind instrumentele
de măsură, ruleta și metrul elevii sunt pusi in situații concrete de a folosi teorema lui Pitagora
în demonstrarea teoremei inălțimii și teoremei catetei . Astfel, aceștia dobândesc competențe
practice de a utiliza teorema fundamentală a asemănării.      Ele  reprezinta  totodata  criterii 
orientative  in procesul  de  evaluare.

Activitate 2.2.b. Accentele demersului didactic –

experiențe la clasă (60 min)
Activitate 2.2.b.

Activitate 2.2.b.
de către Mihaela Georgeta Adam- sâmbătă, 7 decembrie 2019, 20:56
 
Proiectarea demersului didactic este un proces prin care cadrul didactic își stabilește atât etape
cât și acțiuni nu numai de parcurs, dar și de realizat în procesul de predare-învățare-evaluare.

            Aceasta activitate se face în concordanță cu programa școlara, urmând obligatoriu

următorii pași:

-          Lectura integrală și personalizată a programei școlare;

-          Elaborarea planificării calendaristice;

-          Proiectarea unităților de învățare;

Programa are rolul de a orienta cadrul didactic.

Ca și majoritatea profesorilor, până la introducerea noilor programe, am pus accent în mare

parte, pe conținuturi.

Am încercat să dezvolt și competențe, însă datorită timpului limitat acest lucru nu prea mi-a
reușit, deoarece pîna in 2017 programele era altfel conturate și trebuiau respectate cerințele
acestora.

O dată cu trecerea la noile programe, care au la bază formarea competențelor, am realizat un

demers didactic personalizat și am alocat numărul de ore necesar fiecărei unități de învățare în
funcție de situația reală de la clasă.

În  acest moment profesorul are libertate în a-și stabili activitățile de învățare așa încât acestea
să fie eșalonate în funcție de gradul de dificultate, dar care să-și dovedească și eficiența.

              În ceea ce privește planificarea calendaristică, documentul de referință care stă la
baza elaborării acesteia este programa școlară, nu manualul.

Manualul școlar este doar unul dintre instrumentele de lucru ale elevului.

Activitate 2.2.c. Următoarea unitate de

învățare (60 min)
Activitate-2.2.c

Activitate-2.2.c
de către Petrisor Alin Rosiu- marţi, 10 decembrie 2019, 18:37
 
Proiectarea demersului didactic se raporteaza la unitatea de invatare, fiind centrata pe lectie.
Astfel se pune problema relatiei dintre unitatea de invatre si lectie. Unitatea de invatare este o
structura didactica complexa, organizata thematic si supraordonata lectiei.

Din perspectivă pedagogică, lecţia este definită ca entitate didactică de bază. Prin
componentele pe care le include, proiectul unei unităţi de învăţare oferă o imagine de
ansamblu, asupra temei, dar şi asupra fiecărei lecţii/ ore de curs. În proiectul unităţii de
învăţare prezentat, de exemplu, sub formă de tabel, lecţiile/ orele de curs pot fi delimitate prin
linii orizontale. În acest fel, urmărind, în proiectul unităţii de învăţare, spaţiul pe orizontală
(delimitat prin linii orizontale) se pot identifica pentru fiecare lecţie: elemente de conţinut,
competenţe specifice vizate, activităţi de învăţare, resurse.

Astfel, proiectarea demersului didactic pe baza unitatii de invatare are cel putin urmatoarele
avantaje:

- profesorul are o imagine coerentă asupra programei şcolare pe care trebuie să o aplice pe
parcursul unui an şcolar;

- profesorul are o imagine cuprinzătoare asupra fiecărei unităţi de învăţare care valorifică
potenţialul lecţiei prin integrare în unitatea de învăţare (fiind depăşită fragmentarea
determinată de simpla succesiune a lecţiilor); se schimbă şi relaţia dintre lecţii (relaţia devine
neliniară, lecţiile sunt integrate în diferite secvenţe ale unităţii de învăţare);

- fiind vizat un interval mai mare de timp pentru o temă majoră, profesorul are în mai mare
măsură posibilitatea unor abordări diferențiate, individualizării învățării în raport cu ritmul de
învăţare pe care îl au elevii;

- la nivelul elevilor, învăţarea dobândeşte un plus de coerenţă prin chiar modul în care este
proiectată învăţarea pe termen mediu şi lung;

- proiectul unităţii de învăţare devine un instrument util de lucru pentru profesor, prin
depăşirea unor cerinţe formale.

Activitate 2.3.a. Sinteză pentru activități metodice

(30 min)
competențele specifice ca element de bază urmărit în proiectare,

Programa şcolară, ca parte componentă a curriculumului naţional, reprezintă un

document şcolar de tip reglator fiind un instrument de lucru al profesorului. Proiectarea
demersului didactic, care pregăteşte desfăşurarea activităţii didactice din clasă,
presupune parcurgerea de către profesor a următorilor paşi:
-  lectura programei şcolare;

-  identificarea unităţilor de învăţare, care stau la baza realizării planificării calendaristice;

-  elaborarea planificării calendaristice

-  proiectarea unităţilor de învăţare.

Lectura integrală a programei şcolare şi înţelegerea logicii interne a acesteia reprezintă

condiţii obligatorii în vederea proiectării eficiente a activităţii didactice.

Elaborarea planificării calendaristice presupune parcurgerea următoarelor etape:

-  stabilirea unităţilor de învăţare;

-  stabilirea succesiunii parcurgerii unităţilor de învăţare;

-  asocierea competenţelor specifice şi a conţinuturilor prezentate în programa şcolară;

-  stabilirea bugetului de timp necesar pentru fiecare unitate de învăţare.

Proiectarea didactica cunoaste mai multi timpi – etape dupa cum urmeaza:

-     timpul 1 este prognoza – predictia si consta in anticiparea a ceea ce urmeaza sa se

realizeze. Frecvent ia forma proiectului didactic sau al planului de lectii;

-     timpul 2 – realizarea (aplicarea) si consta in desfasurarea efectiva a activitatii pe baza

proiectului si  implica corectiile care se produc instantaneu sau spontan;

-     timpul 3 – evaluarea vizeaza rezultatele obtinute si se realizeaza fie ca operatie de

finalizare sau ca actiune distincta, prin formele specifice cum sunt: examenele, colocviile,
verificarile, tezele, extemporalele sau verificarile spontane.

Orice proiect didactic presupune anumite competente:

Ø  didactice, reprezentand categoria fundamentala a pedagogiei care desemneaza

intentionalitatea sau finalitatea prestabilita a procesului educativ;

Ø  fundamentale (generale) prin care se urmaresc modificari de comportament cu

caracter general ce se vor obtine la incheierea unei etape pregatitoare;

Ø  competentele sunt enunturi care descriu rezultatele concrete, planificate, observabile

si masurabile.
 Activitate 2.3.b. Proiectul unității de învățare (360
min)
Matematică

Clasa: a VI-a

Unitatea de învăţare: Rapoarte şi proporţii.

Timp alocat: 11 ore

Proiectul unității de învățare

Detalieri de conţinut Competenţe Activităţi de Resurse Evaluare

specifice învăţare Materiale Procedurale
Raport. Proportii.   Identificarea, Manual, Explicaţia, Formativă
Proprietatea citirea, scrierea culegeri exerciţiul prin
fundamentala a 1.2 şi exemplificarea de problematizat, observarea
proportiilor. Identificarea de rapoarte, probleme, dialogul sistematică
rapoartelor, procente fişe de euristic. a elevilor.
  proporțiilor lucru.
și a Frontal .  
1h mărimilor
direct sau Pe grupe.  
  invers
proporționale Individual.

 
Aflarea unui termen    Identificarea, Manual, Explicaţia, Formativă
necunoscut al unei citirea, scrierea culegeri exerciţiul prin
proportii. 1.2 şi exemplificarea de problematizat, observarea
Identificarea de proporţii din probleme, dialogul sistematică
                                       rapoartelor, practică/cotidian fişe de a elevilor.
1h proporțiilor sau în context lucru. euristic.
și a intradisciplinar
mărimilor sau Frontal .
direct sau interdisciplinar
invers (de exemplu: Pe grupe.
proporționale scara unei hărţi,
Individual.
  concentraţia
unei soluţii)
2.2.
prelucrarea Calcularea unei
cantitativă a valori
unor date necunoscute
utilizând dintr-o proporție
rapoarte și
proporții Determinarea
pentru unui termen
organizarea necunoscut
de date dintr-o proporţie
Proporții derivate 3.2. Determinarea Manual,   Formativă
Aplicarea unui termen culegeri prin
  unor metode necunoscut de Frontal . observarea
specifice de dintr-o proporţie probleme, sistematică
                                  rezolvare a fişe de Pe grupe. a elevilor.
1h problemelor Utilizarea unor lucru.
în care reguli specifice Individual.
  intervin pentru obţinerea
rapoarte, de proporţii
proporţii şi derivate (numai
pe exemple
mărimi numerice)
direct/invers
proporţionale
    Calcularea unor Teste. Frontal . Formativă
numere folosind prin
Șir de rapoarte egale 2.2. un șir de Fişe de Pe grupe. observarea
prelucrarea rapoarte egale lucru, sistematică
  cantitativă a manual, Individual. a elevilor.
unor date Calcularea culegere..
1h utilizând valorii unui
rapoarte și raport folosind
proporții un șir de
pentru rapoarte egale.
organizarea
de date  
Evaluare     Manual, Individual.  
culegeri
1h 1.2 de
Identificarea probleme,
rapoartelor, fişe de
 proporțiilor lucru.
și a
mărimilor
direct sau
invers
proporționale

2.2.
prelucrarea
cantitativă a
unor date
utilizând
rapoarte și
proporții
pentru
organizarea
de date

3.2.
Aplicarea
unor metode
specifice de
rezolvare a
problemelor
în care
intervin
rapoarte,
proporţii şi

mărimi
direct/invers
proporţionale

 
Marimi direct 3.2. aplicarea Stabilirea Fişe de Frontal . Formativă
proportionale. Regula unor metode proporționalități lucru, prin
de trei simplă specifice de i (directe sau manual, Pe grupe. observarea
rezolvare a inverse) între culegere. sistematică
                                2h problemelor două mărimi și Individual. a elevilor.
în care rezolvarea de
intervin probleme în care  
rapoarte,
proporții și intervin mărimi Tema
mărimi direct sau invers pentru
direct/invers proporţionale, în acasă.
proporționale contexte practic-
aplicative sau
4.2.
 exprimarea interdisciplinare
în limbaj
matematic a Exprimarea
relațiilor și a relaţiei de
mărimilor proporţionalitate
care apar în directă sau
probleme cu inversă între
rapoarte, mărimi sub
proporții și forma unei
mărimi direct proporţii sau a
sau invers
proporționale unei egalităţi de
produse
 
- Exprimarea în
limbaj
matematic a
datelor unei
probleme care se
rezolvă cu
regula de trei
simplă
Marimi invers 3.2. aplicarea Stabilirea Fişe de Frontal . Formativă
proportionale. Regula unor metode proporționalități lucru, prin
de trei simplă specifice de i (directe sau manual, Pe grupe. observarea
rezolvare a inverse) între culegere. sistematică
                                   problemelor două mărimi și Individual. a elevilor.
1h în care rezolvarea de
intervin probleme în care Tema
rapoarte, pentru
proporții și intervin mărimi acasă.
mărimi direct sau invers
direct/invers proporţionale, în
proporționale contexte practic-
aplicative sau
4.2. interdisciplinare
exprimarea
în limbaj Exprimarea
matematic a relaţiei de
relațiilor și a proporţionalitate
mărimilor directă sau
care apar în inversă între
probleme cu mărimi sub
rapoarte, forma unei
proporții și proporţii sau a
mărimi direct
sau invers unei egalităţi de
proporționale produse

  - Exprimarea în
 limbaj
matematic a
datelor unei
probleme care se
rezolvă cu
regula de trei
simplă
Elemente de 3.2. Analizarea unui Teste.   Sumativă
organizarea datelor; Aplicarea set de date prin probe
reprezentarea datelor unor metode pentru a Fişe de Individual. orale şi
prin grafice în specifice de determina lucru, scrise şi
contextul rezolvare a existența unei manual, test de
proporționalității; problemelor proporționalități culegere. evaluare.
probabilități în care (de exemplu:
intervin economie,  
                                    rapoarte,
1h proporţii şi cotidian) Tema
pentru
mărimi Interpretarea acasă.
direct/invers unui set de date
proporţionale descrise grafic  
sau numeric (de
5.2. exemplu: dacă
analizarea viteza este
unor situații constantă, atunci
practice cu
ajutorul distanţa şi timpul
rapoartelor, sunt în relaţie de
proporțiilor proporţionalitate
și a  directă; dacă
colecțiilor de distanţa este
date constantă, atunci
viteza şi
6.2.
modelarea timpul sunt în
matematică a relaţie de
unei situații proporţionalitate
date în care inversă)
intervin
rapoarte, - Interpretarea
proporții și unui raport ca
mărimi direct raport
sau invers procentual sau
proporționale ca probabilitate

  Calcularea
probabilităţii în
contexte practic
aplicative simple
  3.2. aplicarea Rezolvarea de Fişe de Frontal . Formativă
  unor metode probleme în care lucru, prin
specifice de intervin manual, observarea
Procente            1h rezolvare a rapoarte, culegere. Pe grupe. sistematică
problemelor procente sau a elevilor.
în care proporţii Individual.
intervin  
rapoarte,
proporții și Tema
mărimi pentru
direct/invers acasă.
proporționale

 
Evaluare. C1.2, 3.2, Exerciţii de Fişe de Exerciţiul Probă
4.2, 5.2, 6.2 fixare a lucru, problematizat, orală.
  cunoştinţelor, manual, munca
îmbinând culegere. independentă,
1h conţinuturile mai diferenţiată.
multor lecţii.
 
 

 Activitate 2.4.a. Sinteză pentru activități metodice

de către Elena Mihaela Daianu- duminică, 15 decembrie 2019, 00:54

 
Activitate 2.4.a. Sinteză pentru activități
metodice
 

 Orice profesor de matematica, dar si de alta disciplina, cauta permanent acele metode prin
care sa realizeze competentele stabilite in procesul didactic si care sa fie si agreate de elevi.

     Cred ca fiecare dintre noi foloseste atat metode traditionale, cat si metode moderne.

      Ele ar trebui atent alese, in functie de particularitatile clasei de elevi, astfel incat acestia sa
fie motivati si captati.

      Eu folosesc metode traditionale ca: exercitiul, conversatia, problematizarea, dar si

moderne: turul galeriei, metoda ciorchinelui, metoda cubului, etc.

      Totul e sa ii determinam pe elevii nostri sa comunice deschis, sa invete sa se exprime liber

si sa ii responsabilizam.

 
Permalink
Activitate 2.4.b. Aplicare la clasă. Jurnal reflexiv (270
min)
Activitate 2.4.b

Activitate 2.4.b
de către Iuliana Lucia Sanda- marţi, 17 decembrie 2019, 21:17
 
Aplicând la clasă  unitatea de învățare proiectată anterior afirm din punctul meu de
vedere că demersul didactic a decurs în modul următor:

1.        Ce am dorit  să realizez ?

·         Trasarea de sarcini de lucru în echipă

·         Obiective și conținuturi  clare, situații problemă

·         Sarcini complexe, variabilitate a contextelor

2.        Ce am obținut la sfârșit?

·         Învățare în contexte reale

·         Lucrul în echipă, colaborare

·         Implicarea diferitelor tipuri de gândire intr-un mediu favorabil

3.        Ce reacții au avut elevii (pozitive, negative)?

·         Elevii au avut reacții pozitive,implicându-se în activitățile instructiv-educative.

4.        Ce feedback am realizat?

·         Am oferit ajutor elevilor cu dificultăți la învățare

·         Implicare, participare

·         Am recompensat elevii care s-au descurcat bine la rezolvarea unor probleme mai
dificile.

5.        Ce aș fi putut face mai bine?

·         Utilizarea cunoașterii anterioare din perspectiva contextelor noi de învățare

6.        Ce îmi propun pentru data următoare?

·         Optimizarea activității în procesul de predare-învățare-evaluare prin utilizarea
mijloacelor moderne (calculator, videoproiector), o să folosesc softuri educaționale de tip
Geogebra.

Activitate 2.5.a. Sinteză pentru activități metodice

(30 min)
Activitate 2.5.a.-Sinteza pentru activitati metodice

Activitate 2.5.a.-Sinteza pentru activitati metodice

de către Petrisor Alin Rosiu- marţi, 10 decembrie 2019, 19:41
 
Diverse instrumente care pot măsura nivelul de performanță al competențelor elevilor

       Evaluarea pentru învățare este un proces de căutare și interpretare de dovezi care sprijină
elevul și profesorul să decidă unde se află elevul în procesul învățării, unde ar trebui să ajungă
în etapa imediat următoare și cum poate să ajungă acolo cel mai eficient (Assessment Reform
Group, 2002). Pentru ca evaluarea să sprijine învățarea, trebuie să comunicăm explicit elevilor
natura rezultatelor așteptate în învățare, competențele pe care ne așteptăm să și le dezvolte, ce
înseamnă o anumită competență dezvoltată (oferindu-le exemple, ori de câte ori este necesar).

La nivelul clasei de elevi se insistă pe anumite inovaţii, rezultate din

complementaritatea metodelor tradiţionale (evaluări orale, scrise, probe practice etc) cu altele
noi,moderne (portofoliul, proiectul, investigaţia, autoevaluarea etc), în fapt alternative.

Trecerea de la evaluarea tradiţională la evaluarea modernă în care conduitele cadrelor

didactice şi evaluatorilor externi se vor axa pe:

 - Măsurarea şi aprecierea obiectivă şi evolutivă a rezultatelor;

 - Adoptarea unor decizii şi măsuri ameliorative;

 - Emiterea unor judecaţi de valoare;

-Acoperirea domeniului cognitiv dar şi a celui social, afectiv, spiritual şi psihomotor; -

Feedbackul oferit elevului;
 - Informaţii semnificative oferite cadrelor didactice privind eficienţa activităţii lor;
 - Cunoaşterea criteriilor/normelor cu care se evaluează, creşterea gradului de adecvare la
situaţii didactice concrete;

 - Evitarea sancţionării cu orice preţ a erorilor; respectarea principiilor contractului pedagogic

•Testele pot fi utilizate în perioadele de recapitulare, dar și ca punct de plecare pentru proiecte
integrate permițând o serie de extinderi de informare/ documentare și/sau manifestare creativă
într-o varietate de coduri.
•Pentru componentele care nu se pot măsura prin testul pe hârtie, trebuie să elaborăm  o grilă
de observare la clasă. Acest instrument vă ajută, de exemplu, să explorați măsura în care
elevii: comunică oral, interacționează într-un grup, respectă reguli, dovedesc interes și
curiozitate față de diverse aspecte, utilizează noile tehnologii, se manifestă creativ… și alte
elemente ale competențelor cheie care nu se pot evalua prin testul clasic.
1. Metode tradiţionale de evaluare: 
 Evaluarea orală, 
 Evaluarea scrisă, 
 Evaluarea prin probe practice, 
 Testul docimologic. 1.
 Metode alternative şi complementare de evaluare: 
 Observarea sistematică a comportamentului elevului faţă de activitatea şcolară, 
 Portofoliul,
  Investigaţia 
 Proiectul 
 Autoevaluarea etc.

Activitate 2.5.b. Instrument pentru evaluarea

competențelor (210 min)
2.5.b

2.5.b
de către Valentina Ligia Telea- joi, 19 decembrie 2019, 12:32
 
                Instrument pentru evaluarea competențelor

Instrumentul pentru evaluarea competențelor la sfârșitul unităIi de învățare ” Rapoarte,

proporţii”,clasa a VI-a, este  testului de evaluare sumativă.

Competențele verificate au fost:

1.2. Identificarea rapoartelor, proporţiilor şi a mărimilor direct sau invers proporţionale

2.2. Prelucrarea cantitativă a unor date utilizând rapoarte și proporţii pentru organizarea de
date
3.2. Aplicarea unor metode specifice de rezolvare a problemelor în care intervin rapoarte,
proporţii şi mărimi direct/invers proporţionale

4.2. Exprimarea în limbaj matematic a relaţiilor şi a mărimilor care apar în probleme cu

rapoarte,proporţii și mărimi direct sau invers proporţionale

5.2. Analizarea unor situaţii practice cu ajutorul rapoartelor, proporţiilor şi a colecţiilor de

date

6.2. Modelarea matematică a unei situaţii date în care intervin rapoarte, proporţii şi mărimi
direct sauinvers proporţionale

Testul a conținut exerciții:

 - de identificare a rapoartelor , de identificare a rapoartelor unei multimi care formeaza o

proportie

 -de determinare unui termen al unei proportii

 - de exprimare a relatiilor si marimilor care apar , de identificare a marimilor direct/ invers

proportionale

  -de stabilire a valorii de adevăr a unui enunț matematic cu numere intre care exista relatie de
proportionalitate

  -de aplicare a metodelor specifice de rezolvare

  -de analiza a unor situatii practice in care intervin marimi direct/ invers proportionale

 Subiectele au avut un grad de mediu de dificultate si au fost enumerate gradat, în ordinea

gradului de dificultate. Am urmarit modul în care si-au fixat noțiunile noi  și utilizarea în
situații cotidiene.

                Urmărind nivelul competentelor dobândite de elevi, s-a constatat că elevii au

deficiente în ceea ce priveste atingerea competențelor 3.2, 4.2, 5.2, fiind necesare activități de
ameliorare diferențiate, centrate pe elev, cu sarcini de lucru individuale.

                 De asemenea, voi realiza o fișă cu noțiunile teoretice care va exista în portofoliul
fiecărui elev.

Fisa de lucru:Rapoarte, proporţii, procente.

Ce am vizat?   

1.       Cunoasterea si intelegerea conceptelor, a terminologiei si a  procedurilor de calcul

specifice matematicii ;

2.       Dezvoltarea capacitatii de explorare/ investigare si rezolvare de probleme ;

3.       Dezvoltarea capacitatii de a comunica utilizand limbajul matematic ;

  La sfarsitul activitatii elevii vor putea:

- să cunoască noţiunile de raport, proporţii şi procent;

-să aplice aceste noţiuni în rezolvare de probleme şi exerciţii;

-să identifice alte utilizări ale acestor noţiuni în matematică

   - sa participe activ si cu interes la lectie ;

   -sa manifeste interes pentru studiul matematicii 

Mi-am propus:

- folosirea in mai mare masura a metodelor activ-participative in predare-fixare de cunostinte.

-implicarea in mai mare masura  a elevilor in procesul cunoasterii, creindu-le oportunitati

- fişa de lucru însoțită de chei de verificare care să permită autoevaluare, inter-evaluare;

- autoevaluarea/inter-evaluarea;

- portofoliul;

- proiectul.

Activitate 2.6.a. Sinteză pentru activități metodice

(120 min)
Activitate 2.6.a

Activitate 2.6.a
de către Dana Luca- duminică, 15 decembrie 2019, 01:17
 
Disciplina opțională „MATEMATICA APLICATĂ ÎN ECONOMIE” răspunde cerinţelor de
educaţie economică  şi matematică și vine în sprijinul elevilor, ajutându-i să se  adapteze cât
mai rapid la principiile economiei de piaţă.

Elevii sunt implicaţi în activităţi care  stimulează  gândirea, învaţă cum poate fi folosită
matematica în viitoarea lor carieră şi în tranzacţii  economice personale. Acest curs ajută
elevii să înţeleagă legăturile dintre matematică, tehnologia informaţiei şi societate şi să fie
capabili să se adapteze dinamicii schimbărilor determinate de aceste conexiuni.
Programa de opţional s-a elaborat după modelul de proiectare  a programelor disciplinelor de
trunchi comun în vigoare, având aceeaşi structură: nota de prezentare, competenţe generale,
competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare, conţinuturi, sugestii metodologice,
bibliografie.

Am propus formarea următoarelor competențe:

COMPETENȚE GENERALE

1. Utilizarea conceptelor specifice matematicii şi ştiinţelor economice pentru cunoaşterea şi

explicarea a unor fapte, evenimente, procese din viaţa reală, în rezolvarea unor situaţii
problemă, precum şi  în analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare .

2. Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat unei lumi în

schimbare, cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice, în cadrul
diferitelor grupuri. 

COMPETENȚE SPECIFICE

1,1 Conştientizarea importanţei matematicii pentru o viitoare profesie

1.2 Identificarea nevoilor personale şi a nevoilor familiilor

1.3 Identificarea unor modalităţi de economisire a banilor  

1.4. Alegerea unor produse de economisire şi creditare destinate părinţilor şi copiilor

1.5. Aplicarea cunoştinţelor cu privire la produsele bancare în constituirea unui depozit sau în
rezolvarea unor situaţii de împrumut

2.1. Întocmirea unui buget lunar al familiei/personal în scopul  bunei gestionări a veniturilor

2.2. Exersarea utilizării corecte şi eficiente (cu instrumente digitale) a mijloacelor de plată în
ţară şi în spaţiul Uniunii Europene

2.3. Manifestarea unei atitudini responsabile faţă de administrarea bugetului personal

2,4. Analizarea și compararea avantajelor şi riscurilor consumatorilor în raport cu banca

2.5. Participarea responsabilă la întocmirea bugetului personal

 Activitate 2.6.b. O programă de opțional
(180 min)
Activitate 2.6.b

Activitate 2.6.b
de către Steliana Renata Tataru- marţi, 10 decembrie 2019, 22:37
 
PROGRAMA PENTRU CURSUL OPȚIONAL

METODE DE REZOLVARE A PROBLEMELOR DE

CONCURENȚĂ ȘI COLINIARITATE

MATEMATICĂ

Clasa a VIII – a

NOTĂ DE PREZENTARE

Studiul geometriei are o importanță deosebită datorită faptului că ea contribuie, într-o foarte
mare măsură, la dezvoltarea însușirilor psihice ale elevilor și în același timp îi înarmează cu o
serie de cunoștințe și deprinderi folositoare în viață. În însușirea  temeinică a cunoștințelor de
geometrie, un loc însemnat îl ocupă și rezolvările de probleme, care în general sunt probleme
de calcul, probleme de demonstrație și probleme de construcții geometrice. Problemele de
concurență și coliniaritate prezintă, adevăruri, în general, ușor de intuit, dar a căror
demonstrație riguroasă necesită raționamente precise și o gamă variată de tehnici specifice,
solicită din partea rezolvitorului multă inventivitate, cultură matematică și perspicacitate.
Problemele de concurență și coliniaritate reprezintă un tip deosebit de probleme și sunt
probleme de demonstrații. Prin  rezolvarea lor se urmărește stabilirea sau verificarea unei
relații, găsirea unor proprietăți noi ale figurilor date, justificarea unor afirmații formulate.

Un argument important care pledează pentru interesul față de această temă îl constituie
existența unui număr mare de propoziții matematice foarte elegante, ce concluzionează
proprietăți de concurență și coliniaritate în ipoteze foarte generale.

COMPETENȚE GENERALE                                                                                                    

 Dezvoltarea capacităților de explorare – investigare și rezolvarea de probleme;

 Dezvoltarea capacității de a comunica, utilizând limbajul matematic;
  Dezvoltarea interesului și a motivației pentru studiul matematicii, în general, și al
geometriei, în special.

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

COMPETENȚE SPECIFICE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂȚARE

- utilizarea proprietăți lor figurilor și
corpurilor geometrice în probleme de
demonstrație;
 
- exerciții de identificare, diferențiere și denumire a
figurilor și corpurilor geometrice;
- exerciții de identificare a elementelor figurilor plane
pe corpuri geometrice;

   

 - utilizarea localizării figurilor - exerciții de descriere în cuvinte, verbal sau în scris,

geometrice în plan și în spațiu; a unei configurații geometrice întâlnite într-o
problemă de geometrie;
 
- analiza unor configurații spațiale, inclusiv a unor
  corpuri geometrice;

 - utilizarea în situații practice a  - exerciții de alegere a celei mai potrivite mteode de

metodelor adecvate anumitor probleme rezolvare a unei probleme de geometrie;
de demonstrație;
 
 
- redactarea rezolvării unei probleme date;
- prezentarea în mod coerent a soluției
unei probleme, corelând diverse - argumentarea orală a demersului de rezolvare a unei
metode de exprimare; probleme;

   

- prezentarea avantajelor utilizării unei  - discutarea în grup a metodei de rezolvare ar unei

anumite metode de rezolvare; probleme ;

  - găsirea în grup a unor metode alternative de

rezolvare;

- manifestarea de perseverență și - abordarea unor situații problemă;

gândire creativă în rezolvarea unei
probleme. - utilizarea unor metode variate în rezolvarea
 problemelor;

- determinarea mai multor soluții pentru o problemă

dată.

 LISTA DE CONȚINUTURI :

 PROBLEME DE CONCURENȚĂ ȘI COLINIARITATE ÎN PLAN

 PROBLEME DE CONCURENȚĂ ȘI COLINIARITATE ÎN SPAŢIU

SUGESTII METODOLOGICE

              Problemele de concurență și coliniaritate  își fac apariția în manual abia după ce

elevii au atins un anumit nivel de pregătire și s-au familiarizat cu rigoarea raționamentului
matematic. Ele sunt plasate în paragrafe speciale, ca de exemplu „probleme rezolvate” sau
„probleme propuse la concursurile școlare de matematică ale elevilor” – la clasele a VI-a, dar
și în seturile de probleme ce însoțesc unele paragrafe, sau în seturile de probleme
recapitulative pentru fixarea cunoștințelor de geometrie prevăzute de programa școlară.

Calea rațională care trebuie folosită pentru a demonstra o teoremă sau a rezolva o problemă
poartă denumirea de metodă.

Metodele pentru rezolvarea problemelor de geometrie se împart în două grupe principale și

anume generale și particulare.

Sinteza și analiza sunt singurele metode generale care se aplică în demonstrarea  unui număr
foarte mare de teoreme și probleme. Aceasta nu înseamnă că nu putem căuta și folosi metode
particulare, care să ne conducă la rezultat sub o formă mai ușoară și frumoasă în cazul unui
anumit grup de probleme.

Temele alese propun prezentarea celor mai utilizate metode de rezolvare pentru fiecare tip de
problemă de geometrie considerat. Aceasta, deoarece cunoașterea a cât mai multe și, deci,
adecvate metode de rezolvare a problemelor îi ferește, pe cei ce studiază geometria, de
încercări făcute la întâmplare, iar pe de altă parte, le dezvoltă capacitatea de a generaliza, fapt
ce le dă posibilitatea să lege între ele alte probleme ce se rezolvă după o anumită schemă de
raționament, care se poate reține ușor și apoi, poate fi aplicată fără greutate.

MODALITĂȚI DE EVALUARE 

 Chestionarea orală

 Itemi de completare
  Fișe de evaluare
 Observarea curentă
 Teste de evaluare sumativă
 

BIBLIOGRAFIE 

 Ion și Olimpia Vârtopeanu – „Geometrie plană pentru gimnaziu și liceu” Ed. Sibila,
Craiova 1997
 Al. Leonte, Ion Vârtopeanu – „Geometrie în spațiu pentru gimnaziu și liceu” Ed.
Sibila, Craiova 1996
 C.Mihalescu – „Geometria elementelor remarcabile” Ed. Tehnică, București 1957
 G. A. Chiței – „Metode pentru rezolvarea problemelor de geometrie” Ed. Didactică și
Pedagogică, București 1969
 N. Mihăileanu – „Complemente de geometrie sintetică” Ed. Didactică și Pedagogică,
București 1969
 Gh. Simionescu – „Probleme de sinteză de geometrie plană și în spațiu” Ed. Tehnică,
București 1978

 
Permalink

Evaluare M2 online. Autoevaluare (120 min)

Evaluare M2

Evaluare M2
de către Ion Circior- vineri, 13 decembrie 2019, 19:19
 
a)   Am recitit temele 2,3,4 pentru portofoliu şi programele şcolare. Consider că aplic
curriculumul național de nota 9, pentru că în urma participării la cursul de formare CRED ,
am descoperit lucruri deosebit de interesante pentru mine, ca profesor. Am identificat în stilul
meu de predare aspecte negative de care voi ține cont în activitatea viitoare. Am studiat și
analizat actuala programă școlară cu atenție, comparativ cu vechea programă, scopul fiind
proiectarea și organizarea de  activități didactice având ca finalitate prin formarea,
dezvoltarea și diversificarea competențelor cheie, crearea profilului european al absolventului
de gimnaziu.

            b)   Pentru a proiecta mai eficient demersul didactic, îmi propun să parcurg  etapele
specifice și anume: lectura integrală și personalizată a programei școlare, elaborarea
planificării calendaristice, proiectarea unităților de învățare. îmi propun să realizez activități
de învățare care  să  încurajeze spiritul de echipă, să cultive încrederea în sine, să dezvolte
spiritul de iniţiativă, să-i stimuleze pe elevi, aceștia  să fie capabili să rezolve diverse situaţii –
problemă .