Sunteți pe pagina 1din 2

AVRAM MARGARETA PAULA

Activitate 2.4.a. Aplicare contextualizată


Identificați o competență specifică, la alegere, inclusă într-o programă școlară a unei
discipline, pentru anul de studiu la care predați, și analizați exemplele de activități de învățare
prin care se structurează competența respectivă, din perspectiva nivelului achizițiilor elevilor
cu care lucrați. (Luați în considerare specificul dezvoltării elevilor cu care lucrați și nivelul
lor de achiziții ale învățării.)
Propuneți un alt exemplu de activitate de învățare, astfel încât să realizați o aplicare
contextualizată a programei școlare.
Descrieți activitatea, în maxim 1,5 pagini, argumentând alegerea metodei (sau metodelor) și
incluzând: clasa, disciplina, competența specifică vizată, modalitățile prin care situațiile de
învățare prevăzute acoperă posibilitățile, expectanțele și nevoile diverse ale elevilor.

Competența generală: 2. Explorarea surselor relevante pentru a înțelege fapte și


evenimente din trecut și din present.

Competenţă specific: 2.3. Identificarea, pe baza surselor, a cauzelor, a consecințelor și a elementelor


care s-au schimbat sau nu într-o anumită perioadă de timp.

În cadrul orei de istorie am desfăşurat activităţi bazate pe metofe activ-participative pentru a


desfădura activităţile de învăţare mai dinamice şi mai atractive , cu scopul de a stârni
interesul copilului spre aceasta disciplină .
În cadrul orei de predare cu tema : Mircea cel Bătrân,am introdus ,,Prelegerea “ , cu scopul
de a desfăsura activităţile de învăţare altfel.
Clasa : a IV-a
Disciplina : Istorie
Tema : Mircea cel Bătrân ( 1386 - 1418)
Prelegerea
Deşi reprezintă o metodă frecvent folosită în abordarea didactică tradiţională (cadrul didactic
vorbeşte, iar elevii, cuminţi, ascultă), poate fi utilizată într-un demers didactic centrat pe
achiziţiile elevului.
Text suport: Mircea cel Bătrân ( 1386 - 1418)
Se trezeşte interesul elevilor prin începerea prelegerii cu prezentarea pe scurt, a lecturii
,,Condeiele lui Vodă”, după Dumitru Almaş.
Se poate folosi şi o imagine captivantă, în strânsă legătură cu ceea ce urmează a fi predat prin
intermediul prelegerii. Pe parcursul prezentării, pentru aprofundarea înţelegerii elevilor, se
cere acestora să analizeze imaginile din manual (localizarea Ţării Româneşti pe hartă,
portretul domnitorului, imaginea Mănăstirii Cozia).

„Curriculum relevant, educațiedeschisăpentrutoți” - CRED


Proiectcofinanțat din Fondul Social European prinProgramulOperațional Capital Uman 2014-2020
Se implică elevii în timpul prelegerii, cerându-le să localizeze pe hartă localităţile
Târgovişte, Rovine şi să descrie lupta de la Rovine, pe baza citatului din carte şi a poeziei
,,Scrisoarea III”, de Mihai Eminescu.
Se evită formularea unor concluzii la sfârşit şi se solicită elevilor rezolvarea următoarelor
sarcini:
a) Cum explici izbânda de la Rovine a micii oştiri conduse de Mircea cel Bătrân împotriva
armatei otomane?
b) Completează: Mircea cel Bătrân a fost Domn al .......................................................
Principalele lupte cu turcii: ......................................................................................................
Ctitorii: ............................

Concluzie:
Utilizarea acestei metode în lecţiile de istorie antrenează elevii într-o continuă participare şi
colaborare, creşte motivarea pentru citirea unui text atunci când li se solicită să descopere
fapte, să aducă argumente pro şi contra. În egală măsură se solicită şi scrisul şi comunicarea.
Lucrul în echipă dezvoltă atitudinea de toleranţă faţă de ceilalţi şi sunt eliminate motivele de
stres iar emoţiile se atenuează. Tehnicile de învăţare activă fac lecţiile mai interesante, mai
atractive, ajută elevii să realizeze judecăţi fundamentate, îi sprijină în înţelegerea
conţinuturilor

„Curriculum relevant, educațiedeschisăpentrutoți” - CRED


Proiectcofinanțat din Fondul Social European prinProgramulOperațional Capital Uman 2014-2020