i(.

Isabelle DUVERNOIS

Limbajul
corpului
Atenfie, gesturile vorbesc pentru noi!

Traducere: $tefania lordan

IAROUSSE INICUTESCU
 Cuprins

Descrierea CIP este disponibili

la Biblioteca Nalionali a Rominiei INTRODUCERE ............ B

@ Luousse 2013 1. PRECAUTil CARE SE TMPUN. 12

Titlu original Ddcodtr ln langage ilu corPs. Attefltion, vos gestes parlcflt Pour vous!
par IsabelJe Duvernois Nonverbalul, atat de graitor! 16
Pour I'Cditiotr originale: Direction de la publication : Isabelle Jeuge-Maynart et Ghislaine Storai Direction €ditoriale :
Catherine Delprati Respofisable d'6dition : Bethsabde Blumeli Lecture-correction : Iean-Pierre Baril Illustrations : Alain Ferili-vd de excesul de generalizdri! 20
Boyer; Direction artistique : Emmanuel Chaspouli Conception de la maquette : Violette Bdnilan; Mise en page : Emilie
Laualrinj Couverture i Vdronique Laportei Fabrication : Marie_Laure vaill6. O regu 15 fu ndamentalS: congtientizarea sinel ui 25
Cum s5-l observi pe celalalt gi sa-l in1e1e9i.......................... 29
@ Editura NICULESCU, 2016 Fmpatia: un atu major 32
Bd. Regiei 6D,060204 - Bucuregti, Rom6.nia
Telefon: 02 1 312 97 82; Fu: 021 312 97 83 Luali in calcul anumili factori specificil 35
E-mail editura@niculescu.ro
Rdm6neli vigi lenli!....... 5/
Internet: w-niculescu.ro
Atenlie la concomitenla gesturilor! 41
Comenzi online: w.niculescu.ro
Comenzi e-mail: vmzari@niculescu.ro C6teva combina!ii de gesturi semnifi cative........................ 43
Comenzi telefonice: 0724 505 385,021 312 97 82
Comunicare 5i intuilie 45
Redactor: Anca Natalia Florea
Tehnoredactor: Dragof Dmitrescu
Ilustratii: Alain Boyer
Coperta: Carmen Lucaci 2. DIN CAP PANAiTt PICIORRE:

Tiperit la Tipografia REAL CE NE DEZVALUIE CORPUL NOSTRU...... 50

ISBN 978-606-38-0061-0 SEMNELE CELE MAI REVELATOARE.......... 54

Toate drepturile rezeruate. Nicio parte a aestei c5(i nu poate fi reprodusA sau transmise sub nicio forma Gesturile autonome 54
gi prin niciun mijloc, electronic sau me€nic, inclusiv prin foto@piere, inregistrare sau prin orice sistem de
stocare $iamesare a datelor, fal6 permisiunea EdituriiNlCULESCU. Mi5cirile picioarelor5i ale tdlpilor 55
Orice nerespectare a acestor prevederi mnddce ln mod automat la respunderea penale faE de legile
nalionale 9i internalionale privind proprietatea intelectualS. Gesturile de autolinigtire sau de autoatin9ere............................ 61
Edltura NEt 1ESCU este partener gi distribuitor olicial OXFORD UNwERSITY PRESS in Romania. Gesturile revelatoare gi migclrile pa1me1or................................... 65
E-mll: o6ord@nhul@i.Io; lnbm€t wvw.oD&.*fl hulBdr.]o
Coerenla intre verbal 5i nonverbal .......................... 71
SEM N E PARTIAL REVELATOARE 74 5. OPTTMTZATT-VA REUSITA PROFESTONALA!............................. 1 7B

Fala 74 lnterviul de angajare 182

Relalia ierarhic5........ 1BB
Relalia dintre colegi 194
$edi ngele de afaceri.....

216
221
Str6ngerea de m6na...... 100
Proxemica sau distanla corecte intr-o relalie 103

Inuta vestimentarS: haina ilface pe om?................ 108

Emoliile 5i exprimarea lor 112

3. LA CE FOLOSESTE LIMBAJUL CORPULUI? 120

Cum sd vd cunoa5teli mai bine 5i s5 vd acceptali..........................124

Acceptali fdrd sa judecali, in loc si-l dominali pe cel5lalt........ 127
Cum sd comunicali mai bine, puftandu-G fi resc.......................... 1 30
Cum sd vi armonizali pentru a comunica mai bine.................... 133
Cum sd calmali tensiunile.... .............................................. 136
Cum sI detectali minciuna..... 140
Cum sd treziti simpatie .............. 148
Cum sd inspirali incredere.... 151

Pasul l: Cum sd vd puneli in valoare in public 160

Pasul 2: Cum sd atrageli atqnlia persoanei pe care dorili
sd o seduceli 163
Pasul 3:{um sd stabililicontactul cu un posibil partener........ 168
Pasul4: Cum sd facelica relalia si evolueze 173
 nu poate
Decodarea limbaiului corpului
pentru inlelegerea
constitui un instrument
este aoor-
ieluilalt decit in cazul in care
ffiffiffiffil l il f"Pl:
;;; i;it-" manieri Pertinenti'pructent
fii:ii tl
ffiffii l*mffi.* "it"
;i;i;.
iu
impottant si-l abordim

."t"
in caz contrar' Poate conduce
mai fanteziste concluzii'
 CUPRINSUT CAPITOLULUI
Nonverbalul, atfrt de greftor!

Feriti.vi de excesut de genefalizlri!

o re gulS funaimentati: con gtientizarei iineiu i

Cum sd-iobseM pe celitalt:Si s5-l intelepi

Ii , EmPatia: un atu major

Luafi tn calcul apumiti factori specificil

Aten;b la concomitenfa gesturilor!

Citeva combina$i de gesturi semnificative
, , ,, Comun,.ur" 5i1ntu{i"
 NONVERBALUL, ATAT DE GRATORI
Oricare ar fi cuvintele pe care le rostifi, chiar daci gtifi sn
le insofifi de gesturile cele mai potrivite, trupul dumnea-
voastri va profita, indiferent daci dorifi sau nu asta, pentru
a vi afiqa gindurile sau emofiile cele mai intime. Sensibil la
elocven{a acestui limbaj nonverbal, interlocutorul dumnea-
voastrl, conEtient sau nu, ii va acorda o deosebiti atenfie.
Un interes de lungi duratd
Grecia antici, filozofii Aristotel Ei Platon au dezbi-
inci din
tut conceptrl de hexis (obiqnuinli), din care va deriva cel de
habitus reluat de antropologul Marcel Mauss gi de sociologul
Pierre Bourdieu. Acesta din urmi desemneaz[ prin termenul
de ,,habitus" dispozifiile sau felurile de a fi constante, ,,normate",
deoarece sunt impirtigite de toate persoanele dintr-un anumit
grup social gi care sunt dobAndite Ei interiorizate prin educafie.
lntr-adevar, in prezent, numero$i
speciali5ti in comunicare sunt de acord
cu ideea ci mai mult de70o/o
dintr-un mesaj este transmis
prin limbajul corpului.
Cu alte cuvinte, pentru Pierre Bourdieu, indivizii din aceeagi
clasi au adesea orientiri, ,,stiluri de via[f', gusturi, comporta-
mente qi chiar gesturi care se pot asemina pini la punctul de
a crea unhabitus de clasi. Habitusuliipermite astfel unui indi-
vid si se migte in lumea sociali qi si o interpreteze intr-un
16 LIMBAJUL CORPULUI
rrrurl propriu, dar caracteristic categoriei sale sociale de aparte-
nctrIil.
O transmitere eficienti
l)e linim limbaj al corpului orice factor implicat in feno-
ca
urrrrrrl de comunicare, care nu are o leglturi directi cu scrisul
jt vorbirea. Dintre acegti factori putem enumera gesturile, dar
1t rlistan{a care ne separ[ unul de celilalt, postura globali (de
,rrrsrunblu) sau partiali, precum gi accesoriile create de om:
irrrhriicdmintea, bijuteriile, pantofii. Cu alte cuvinte, toate lucru-
t ilt' citre spun ceva despre noi, uneori impotriva voinfei noastre.
t)E STtUT
Regula sauTeoria Iui Mehrabian
,,Psihologul american Paul Ekman, un pionier in stu-
diul expresiilor faciale ale emoliilor, a demonstrat, in
1969, cd, atunci c6nd gesturile gi cuvintele unei per-
soane sunt contradictorii, alegem sd ne incredem mai
mult in gesturile sale.
bert Meh rabia n, in prezent profesor de psi holog ie
Al
gi cercetStor emerit la Universitatea din California
(UCLA), a subliniat,la 16ndul siu, importanla limbajului
nonverbal.
Potrivit celor doud studii ale sale, pe care le-a rea-
lizat in 1967, comunicarea nonverbal5, care este
alcdtuitd in propor[ie de 55olo din elemente corporale
(gesturi, mers, atitudine etc.) $i de 38o/o din voce
(intonatie, debit, intensitate etc.), reprezintd 93olo din
impactul unui mesaj in momentul in care judecdm
I'IIECAUTII CARE SE IMPUN 17
 un individ. De fapt, tn cazul in care limbajul corporal
nu reugegte sd-i convingS, pulini oameni au rdbdarea
de a asculta restul. Cu toate acestea, unele studii au
demonstrat cd Mehrabian a minimalizat importanta
contextului, de care depinde in mare mdsurd inte-
resul pentru limbajul verbal 5i cel nonverbal' Astfel,
in cazul unei conferinle publice importante, distri-
bu{ia surselor de influenld este inversatS'
intr-adevir, in prezent, numeroEi specialigti 1n comunicare
sunt de acord asupra faptului c[ mai mult de 70% dintr-un
mesaj este transmis prin limbajul corpului. cu toate ci nu ni se
explicl originea acestui procent, el este punctul de pornire
pentru numeroase teorii cu privire la analiza gesticii (limba-
jului gesticii) qi chiar pentru unele discipline ca morfopsiholo-
gial, sinergologia2 etc.
Se constati ci nici micar cel mai interesant mesaj nu va
putea fi transmis daci cel care il livreazl nu fie talentul de
a se face infeles. Daci acesta se bdlbAie, repeti des sau face prea
multe gesturi ezitante, transmiterea informaliei va fi afectati,
parazltatil, chiar poate de neinfeles.
Cit in mod eronat, ci simplul
de mul1i oameni consideri,
fapt de a spune ceva Saranteazitfaptalci au Ei fost inleleqi? in
zadar se miri atunci cdnd aceasta nu se intdmpll, uitAnd si-gi
asume gi partea lor de r[sPundere.
1 Morfopsihologia este gtiinla care ne ajuti si inlelegem personalitatea
celorla\i studiindu-le trisiturile. (n. red.)
2 sinergologiaeste gtiinta care se ocupi cu semnificaiia gesturilor pe care
le facem incongtient. (n. red.)
18 LIMBAJUL CORPULUI
Gesturi constiente sau incongtiente?
In gcneral, nuvi stlpinifi (sau o facefi intr-o micl mlsuri)
Itrrrhajul corpului. Felul in care reugili acest control - adesea
Inr orr;tient - este rezultatul unor interdi{ii culturale qi sociale
r art' rcglementeazi exprimarea publici a emoliilor qi o conduitil
rrx iali adecvatl- Gesturile, comportamentele sau atitudinea
rhrrnncavoastri. respectf tntr-adever, un cod normativ- Pe unele
lr rxccutafi cu buni Stiinta.
I )ar, ca urrnare a utilizirii lor repetate, anumite asfel de
lu.uriflcstiri devin pentru dumneavoastri o a doua natur6- Ele se
lllrtsfrlrmi aproape in reflexe: atunci cindweau sI salut, mina
nr('l sc intinde fir{ sI fiu nevoit si mi gindesc la felul in care fac
arcst lucru. Numai in cazul in care nu weau si salut in mod
intcn[ionat, decid, conqtient, sI nu indnd rnina, gtiind cI fi
Ir:ursmit celuilalt un mesaj clar, pe care rra putea sI il priceapl-
I)I, STIUT
Bernard Rim{ doctor in psihologiq a subliniat
(in discursul unei persoane) influen{a bogi[iei voca-
bularului unui individ asupra calitefii gesticii acestuia,
in acest caz mai precise gi mai accentuate. Cu toate
acestea, nu trebuie sd ignordm influenfa mediului gi
a culturil asupra limbajului corpului, gesturile relinute,
de exemplu, fiind de multe ori rezultatul unei educa[ii
maidegrabd burgheze.
Agadar, sunte{i interesafi de lirnbajul corpului dumnea-
voastri in situafii speciale, cum ar fi atunci cAnd incilcaF un
labu social sau cind incercafi si min{i$. Cu toate acestea,
PIIECAUTiI CARE SE IMPUN I9
controlul pe care dorifi si-l exercitafi asupra acestuia este
departe de a fi unul absolut.
Gesturile incongtiente au fost studiate pe larg de discipline
precum neuropsihologia sau sinergologia, dar in aceste domenii
constatlm cu surprindere ci interpretirilor serioase li se adaugi
altele, dintre cele mai fanteziste, qi va fi necesar si separim
informafiile fondate de cele arbitrare sau chiar bizate.
FERII-VA DE EXCESUL
DE GENERALIZARI!
Descifrarea limbajul corpului este o art[ complexi. Ar fi
periculos si credem contrariul 9i, pornind de la observafii
subiective nedovedite, s[ formullm sofisme. ,CAnd minte, de
obicei tipul ista se scarpini in barbl. $i acesta se scarpinl in
barbi, aEadar mintel'
Convingeri gi interpreteri pripite
Potrivit lui Francisco Varela, un cercetitor in domeniul
qtiinlelor cognitive Ei al anatomiei, 80%o din informa[iile pe
care le percepem sunt interpretate, mai mult sau mai pu[in
conqtient, in conformitate cu convingerile noastre adevirate
sau false, care constituie filtre personale de percepfie a realiti-
[ii. Astfel se face ci avem obiceiul de a ne baza propria repre-
zentare despre lume pe anumite convingeri acceptate ca fiind
adev[rate, fbri a fi fosl verificate in prealabil. Considerlm,
agadar, ca fiind obiectivi o realitate subiectivi.
Aceste ,,adev[ruri" se bazeazi pe experienfele noastre gi
pe educalia pe care am primit-o. Ele pot alimenta numeroase
LIMBAJUL CORPULUI
20
pcrrt'r'rrliziri simpliste, de multe ori foarte inexacte. ,,Birbafii
trrrrl ir;il... ", ,,Femeile sunt pe dincolo...", ,,Femeia la volan este
urr pt'ricol public'i in realitate, primele de asigurare au fost
lrrntrrl rnulti vreme mai scumpe pentru birbafi, deoarece,
r orrftrnlr statisticilot aceqtia sunt mult mai des autorii unor
;rr r ttk'rttc grave decit femeile.
t)t STtuT
Clteva convingerigregite cu privire Ia gesturi
,,Cand cineva igi incrucigeazd bratele inseamnd cd
,rdoptd o atitudine defensivd? Nu intotdeauna. Acest
gest poate insemna doar cd vrea sd se apere impotriva
lrigului.Totul depinde de context. in mod similar, ticul
rJsucirii verighetei pe deget poate insemna atdt o pro-
blemd de artriti, cdt gi un conflict marital.
in fine, daci pentru un copil a-5i privi pdrinlii in
ochi atunci cdnd vorbegte cu ei este in Franla un semn
de respect, in Africa, dimpotrivd, existi obiceiul ca el
si-qi plece privirea in semn de respect.
Intrebafi-vi pur qi simplu daci ceea ce credefi este adevirat
lrr toate imprejuririle gi vi vefi da seama ci adevlrul dintr-un
rrlrunrit context se poate dovedi complet fals intr-un altul.
O semnificatie relativi...
Suntem adesea tentafi s[ atribuim unui gest sau altuia o sem-
nilicalie definitivi. Pentru unii, decriptarea limbajului nonver-
bll ar insemna si dim fuga la un dicfionar al gesturilor gi si
I'ITECAUTII CARE 5E IMPUN 27