Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
REFERAT LA DISCIPLINA:
Coordonatori:
Prof. dr. Aurel CHIRAN;
Prof. dr. Elena LEONTE.
Student,
Alina Ceremis, 315
TEMĂ REFERAT: PIAȚA
LEGUMELOR DIN
ROMÂNIA COMPARATIV CU CEA DIN
EUROPA
1.PIAȚA AGRARĂ
Piața agrară reprezintă un segment al pieței globale, unde bunurile și serviciile apar sub
formă de ofertă de mărfuri iar nevoia de consum, sub forma cererii de mărfuri. Piața agrară
cuprinde totalitatea furnizorilor de bunuri și servicii, pe de o parte, și a clienților potențiali, pe de
altă parte care se află în relație de vânzare - cumpărare, cu alte cuvinte ,,piața reprezintă
totalitate clienților care prezintă aceleași nevoi de consum solvabile’’.
2.PIAȚA LEGUMELOR
Ținând seama de funcțiile alimentare și implicit consumul alimentar al produselor horticole
se poate spune că aceste produse depind de caracteristicile proprii speciei și părții morfologice
care fac obiectul consumului, stadiului de maturare și de momentul în care se folosește, față de
cel în care are loc recoltarea.
Piața legumelor face necesară cunoașterea unor particularități, cele mai importante putând fi
considerate următoarele :
- varietatea mare de produse ce asigură un consum diversificat, dar și o imposibilitate a
obținerii producției în cadrul aceleeai zone geografice;
- gradul de sezonalitate diferit pe grupe de produse, care determină o ofertă neuniformă în
timp ce cererea este continuă;
- gradul ridicat de sezonalitate, ceea ce impune o activitate operativă de dirijare a cantităților
de produse conform cererii consumatorilor;
- datorită pretabilitățiii cererii, producătorii asigură consumul și în afara sezonului sub formă
de legume congelate, sucuri sau conserve;
- legumele au diverse destinații, cum sunt: consum în stare proaspătă, depozitare prealabilă,
industrializare, export, etc;
- existența în paralel, a piețelor țărănești, alături de piețe ale unor societăți comerciale cu
capital majoritar de stat sau privat;
- imposibilitatea de a practica o politică fiscală adecvată pentru producătorii privați
individuali (datorită greutăților întâmpinate de instabilirea bazei de impozitare)
În practică, se întâlnesc următoarele situații: produse horticole ce se consumă ca atare după
o sumară condiționare; produse horticole ce se consumă în stare proaspătă în scopul prelungirii
perioadei de consum; produse horticole prelucrate prin transformarea acestora sub diferite forme
de produse alimentare (disponibilitatea de prelucrare a produselor horticole este generată mai
ales de comportamentul lor alimentar aflate sub formă de prealimente sau alimente).
3
3.CUNOAȘTEREA PIEȚII
Întrucât în etapa actuală în cadrul pieței se manifestă acțiunea multitudinii de factori care
caracterizează viața economică contemporană, piața a devenit o componentă a actului de
conducere și un factor de dezvoltare economică.
Astfel piața pune în evidența raportul dintre producție și consum, revenindu-i rolul de a
verifica concordanța dintre nivelul și structura producției, nivelul și structura cererii sociale.
Astfel este necesar răspunsul unor deziderate privind cunoașterea acțiunii conjugate a
factorilor de evoluție a pieței interne, cum ar fi: investițiile (referindu-se atât la piața materialelor
necesare în construcția obiectivelor economice, dar și la necesitatea creării, amplasării, și
extinderii de noi capacități de producție adecvate cerințelor de piață); producția de bunuri și
servicii; integrarea și specializarea; comerțul exterior cu produse agricole; veniturile populației;
prețurile produselor agroalimentare în condițiile liberalizării acestora.
4
5.OFERTA DE LEGUME DIN ROMÂNIA
5
Anul 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Legum 176,2 198,2 191,0 185,3 170,4 185,7
e (kg)
Producția de legume în România pe locuitor (kg) (Sursa INS, 2018)
6.PIAȚA INTERNAȚIONALĂ
7
CONCLUZII
În concluzie putem afirma că evoluția producției de legume în România în anii 2012-2017 a
fost stabilă, dar a fost într-o ușoară scădere în anul 2018 la tomate și ceapa uscată ca o consecință
a acțiunii combinate a următorilor factori: renunțarea de către producătorii legumicoli la aplicare
tehnologiilor de producție adecvate și în mod deosebit la tratamentele fitosanitare; folosirea de
către producătorii individuali a semințelor de legume și a materialului săditor în producția
proprie, din soiuri neperformante, întrucât la centrele specializate UNISEM se practică prețuri
ridicate; folosirea unor pesticide mai ieftine, dar cu o eficiență limitată, datorită faptului că
prețurile la unele produse mai ridicate; dezorganizarea unităților specializate în achiziționarea,
păstrarea și desfacerea legumelor, spațiile moderne de depozitare și păstrare sunt folosite în alte
scopuri;
Legumele se produc, în mare parte, pentru consumul intern, şi acoperă necesitatea de legume
cu forţele proprii. şi este stabilă în România. Importurile de roşii, castraveţi, vinete şi ardei graşi,
de obicei, au loc în afara sezonului, când costul producerii lor în sere este înalt şi permite intrarea
pe piaţă a producţiei de import. Aşa produse ca morcovul şi ceapa mai puţin depind de sezon şi
pot fi importate chiar în toiul sezonului de producere. Suprafața cultivată cu legume în România
reprezintă 6,4% din totalul UE mai scăzută comparativ cu unele țări.
BIBLIOGRAFIE
8
1) Aurel Chiran, Andy-Felix Jităreanu, Elena Gîndu, 2014, Marketing agrar, Editura PIM, Iași;
2) Aurel Chiran, Aurel Banu, Elena Gîndu, Elena - Adina Ciubotariu, 2004, Piața produselor
agricole și agroalimentare. Editura CERES București;
5) freshpalza.com