Sunteți pe pagina 1din 36

Cuprins

1. Masurarea parametrilor calitativi ai firelor 2


1.1 Masurarea caracteristicilor de structura si aspect ale fibrelor 3
1.1.1 Proces de masurare pentru indicii de numerotare ale firelor 3
1.1.2 Proces de masurare pentru determinarea torsiunii firelor 7
1.1.3 Procesul de masurare pentru determinarea uniformitatii firelor si a imperfectiunilor 13

1.2 Masurarea caracteristicilor mecanice ale fibrelor 19


1.2.1 Proces de masurare pentru determinarea proprietatilor tensionale ale firelor 19

2. Masurarea parametrilor calitativi ai tesaturilor 25


2.1 Masurarea caracteristicilo de structura si aspect ale tesaturilor 27
2.1.1 Indicii de numerotare ai firelor din tesatura 27
2.1.2 Compozitia fibroasa din tesatura 30
2.1.3 Latimea tesaturii 32
2.1.4 Masa tesaturii 33
2.1.5 Desimea firelor in tesaturai 35
1.Masurarea parametrilor calitativi ai firelor

Filatura este sectorul textil care cuprinde ansamblul operatiilor necesare


transformarii fibrelor in fire.
Obtinerea unor caracteristici fizco-mecanice conform normelor de proiectare a
firelor,este conditionata de caracteristicile principale ale fibrelor utilizate si de destinatia firelor.
Caracteristicile materiei prime sunt importante,deoarece:
-materialul fibros impune limite de filare pentru asigurarea unor conditii optime filare;
-caracteristicile fibrelor se regasesc in caracteristicile firelor influentand si operatiile de
finisare ale acestora.
Se considera deosebit de importante pentru desfasurarea prelucrarii in
filtura,uramatoarele caracteristici ale fribrelor:
-finetea fibrelor;
-lungimea fibrelor;
-proprietatile tensionale ale fibrelor(rezistenta la rupere si alungirea la rupere),flexibilitatea
fibrelor si gradul de curatare.
Destinatia firelor este sigurata prin valorile principalilor parametrii,calitativi care
asigura acceptarea produsului final din filature de catre beneficiar;nivelul lmitativ al acestor
valori constituie calitatea prescrisa s firelor,conform standardului de produs.Prelucrarea in
filature,se supune inca din faza de proiectare a sortimentului de fir restrictiilor impuse de
documentele care prescriu calitatea.
Sunt considerate principalele caracteristici ale firelor(conform
standardelor)urmatoare:
1.Caracteristicile de structura si de aspect:
-indici de numerotare,torsiune,neuniformitate structural(variatie de masa)si defecte
frecvente,defecte rare;
2.Caracteristici mecanice:
-rezistenta si alungirea la rupere.
In tabelul 1.1 este prezentat planul activitatii de control ethnic de calitate pentru
fire livrate pe bobina.In acest plan se prezinta principalii parametrii calitativi ai firelor(marimi de
masurat)pentru care trebuie efectuate procese de masurare.
Standardul de produs(elaborate conform cerintelor beneficiarului)poate sa prescrie
si valori pentru anumiti prametrii de calitate care nu fac parte din categoria celor expusi
controlului in mod curent(ex.:cacacteristici tribologice,pentru aprecierea coportarii firelor la
solicitarea de frecare).
Tabel 1.1.Control ethnic de calitate asupra firelor textile :
N Caracteristici de calitate Metoda Standardizare
r. Mijloace de
masurare
1 Indici de numerotare (densitate Metoda gravimetrica SR EN ISO
liniara; finite) Vartelnita pentru fir 2060
si balanta Inlocuieste
STAS 7273-73;
2 Torsiune Detensionare- SR EN ISO
torsionare (fir simplu) 2061
Torsiometru electric Inlocuieste
STAS 7273-75
3 Proprietati tensionale(rezistenta la Solicitare la SR EN ISO
rupere si alungire la rupere) tractiune in regim static 2062

2
Dinamometru pentru Inlocuieste
fir STAS 7272-88
4 Neuniformitate structural Uster Evenness SR EN ISO
Imperfectiuni (defecte frecvente) Tester 2649
(GGP) Inlocuieste
STAS 7105-75
5 Continut de defecte rare USTER Classimat

1.1 Masurarea caracteristicilor de structura si aspect ale


firelor

1.1.1. Proces de masurare pentru indicii de numerotare ai firelor.

1.Consideratii teoretice
Firul este caracterizat dimensional prin diametru si aria sectiunii
transversal,asigurate de nr. de fibre din sectiunea transversala.
Controlul dimensional al firelor se realizeaza practic prin determinarea parametrilor
calitativi numiti indici de numerotare,sunt marimi de material specifice produselor liniare si sunt
definiti in raport cu produsul analizat,prin intermediul unei marimi fizice fundamentale(lungime si
masa).
Controlul indicilor de numerotare este util la evaluarea calitativa a firelor deoarece:
-o instabilitate dimensional(neuniformitate),poate avea repercusiuni asupra celorlalti
parametrii calitativi ai firelor;
-pot fi appreciate conditiile de prelucrare si se pot analiza efectele tehnologice la
transformarea materialului fibros in fir.
In industria textila se folosesc in mod curent doua sisteme de numerotare a firelor;
*system de numerotare direct
-indice de numerotare direct:densitatea liniara(titlul),simbol “T”;
-unitate de masura”tex”:
Ttex=M(g)/ L (km)

Unde:L-lungimea de fir analizata;


M-masa segmentului de fir testat.
*system de numerotare indirect
-indice de numeroatare indirect:lungimea specifica(finite),symbol “N”;
-unitate de masura stabilita prin diferite sisteme indirect de numerotare;de
ex.:conform”sistemului englez”se folosesc “nr. metric”.
Nm =L(m)/ M(g)
Legatura dintre cei doi indici de numerotare este:
Nm× Ttex= 1000

3
2. Metodologia de masurare a indicilor de numerotare a firelor

Masurarea indicilor de numerotare a firelor se asigura indirect prin metoda


gravimetrica,cu parcurgerea urmatoarelor etape:
1.Determinarea lungimii epruvetelor de fir,prin sectionare la o lungime
standardizata,Ls(m;m;km).
2.Determinarea masei epuvetelor de fir prin cantarire Mi (mg;g).
3.Calculul indicilor de numerotare,conform relatiilor de definitie.

2.1 Metode de masurare

In tabelul 1.2 se prezinta metodologia aplicarii controlului gravimetric(metoda pe


jurubite),cu probe curente effectuate pentru intocmirea buletinului de analiza al firului.

Tabelul.1.2.Metodologia de control gravimetric la fire simple din fibre:

Determinarea lungimii epruvetelor Determin Esantion


area masei (numar de
probe)

Lungime de sectionare,conform STAS Mijloc de Mijloc de


sectionare cantarire
Lsmin=50m,pentru 10 formate
Ttex>100(Nm≤10) Balanta (30 probe)
Lsmin=50m,pentru 100>Ttex>12.5 Vartelnita
(10<Nm<80) pentru fire
Lsmin=200m,pentru
Ttex<12.5(Nm>80)

*Lungimea de sectionare a epruvetelor de fir este stabilita in functie de indicia de


numerotare nominali(proiectati).
*In cazul aplicarii controlului gravimetric la fire rasucite,esantionul este constituit din 5
formate (15 probe)si se lucreaza cu lungimi de sectionare:
Ls=100m, pt. Ttex> 12.5 (Nm<80);
Ls=200m, pt. Ttex< 12.5 (Nm>80);
Observatii
Standardul prevede si testarea optional cu determinarea indicilor de numerotare a
firelor pe portiuni scurte(0.5 m).Aceasta analiza se efectueaza pentru obtinerea unor informatii
complexe despre calitatea firului si despre legatura cu functionarea utilajelor din fluxul
tehnologic.
In cazul sectionarii pe portiuni scurte (metoda firului individual),apar urmatoarele
modificari in metodologia de control a indicilor de numerotare:
-sectionarea pe portiuni scurte (0.5m)se asigura prin prinderea segmentelor de fir intre doua
cleme fixate la distanta stabilita,ce pot apartine unor mijloace de masurare destinate altor
determinari(dinamometru,torsiometru);epruveta de fir individual se taie la nivelul clemelor;
-determinarea masei segmentelor scurte de fir necesita mijloace de cantarire cu interval de
masurare restrains;de ex.:balante de torsiune cu interval de masurare 0:100mg,0:5mg.

4
2.2 Mijloace de masurare

a. Vartelnita de fire
In figura 1.1 se prezinta schema de principiu a vartelnitei cu actionare manuala
pentru realizarea jurubitelor de fir (sectionate pe portiuni lungi):1-cops cu fir(capacitatea
vartelnitei este de 5 formate);2-suport;3-dispozitiv de tensionare si conducere a firelor(cu
pretensionare de 0.5± 0.5 c N/tex,la o viteza de rotatie mentinuta constanta);4-conducatori
mobile;5-bratele vartelnitei.
Vartelnita pentru fire are circumferinta de (1000±3)mm,cu o abatere maxima
admisa ±0.5 diviziuni la o scara gradate de 100 diviziuni (fiecare diviziune reprezentand
rotirea completaa vartelnitei <-> infasurarea in jurubita a unui metro de fir de pe fiecare
format).Lungimea de sectionare corespunde lungimii de fir infasurat printr-un nr. de rotatii
contorizate.
Desenele:1.1 si 1.2

b.Balanta de finete
In figura 1.2 se prezinta schema de principiu a balantei cu cadran,pentru
cantarirea jurubitelor de fir:parghie unghiulara cu trei brate solidare(1;2;3)care,este
articulate intr-un sistem de sustinere fixat pe un trepied cu suruburi de reglare si nivela
pentru verticalitatea balantei;1`-carlig;1”-jurubita;2`-greutate aditionala;2”ac indicator;3`-
contragreutate;4-cadran cu patru scari gradate(S1 ,S2 ,S3 ,S 4 ).
Dupa ce balanta este adusa in pozitia de “zero”, la incalcarea carligului cu
jurubita de fir,se produce rotatia parghiei solidare cu acul indicator care,se deplaseazape
cadranul divizat in unitati ce exprima direct valoarea densitatii(din acest motiv,este numita
si balanta de finite);deci marimea masei determina marimea unghiului de inclinare al
bratului(2)fata de pozitia de echilibru.
Cadranul are scara gradata cu limite de masurare diferite(pentru jurubite de
lungimi diferite 10m si respective 100m)cu folosirea sau nu,a unei greutati aditionale pe
bratul 2;de ex.:domeniul de masura 40:600 tex (pe scara de 10 m si respective;4:60 tex(pe
scara de 100m).
Observatii

5
Verificarea indicatiilor pe cadran, presupune cantarirea a 5 greutati
etalon(sarcini crescande)pentru care,se calculeaza(anterior) valoarea densitatii liniare
corespunzatoare;de ex.:la cantarirea unei greutati de 2 g,pe scara gradata pentru jurubite
de 100 m acul indicator trebuie sa se deplaseza la diviziunea corespunzatoare densitatii
liniare,Ttex=20.
3.Efectuarea masurarii si prelucrarea rezultatelor.
Elementele procesului de masurare sunt:
a.marimi de masurat(cu unitati de masura corespunzatoare)
indici de numeroatate a firului :finite(N/m/g);densitatea liniara (T tex ,g/km)
b.metoda de masurare indirect (control gravimetric)necesita mijloacele de marurare:
-la controlul curent al indicilor de numerotare (pe portiuni lungi);
*vartelnita de fir;
*balanta cu cadran
-la controlul indicilor de numerotare pe portiuni scurte;
*torsiometru(cu distanta dintre cleme,corespunzatoare lungimii
epruvetei de fir);
*balanta de torsiune
c.conditii metrologice privind esantionul prelavat din lotul de fire;
* 10 formate,3 probe/format,n=30(volumul sondajului)
*lungime de sectionare Ls=100m.
d.rezultatele masurarii:
*rezultatele experimentale se prezinta sub forma unei liste initiale
cu date de sondaj
*se calculeaza valoarea indicelui de numerotare Ttex/Nm cu relatiile de
definitie(1.1 ;1.2);
*se calculeaza valorile tipice de sondaj pentru parametrii calitativi
masurati la nivelul esantionului;medie si coefficient de variatie.
Valorile tipice de sondaj (ANEXA 1);
-valoarea medie a densitatii liniare,Ttex;
-valoarea coeficientului de variatie a densitatii liniare a firului ,CVTtex`%.
! Cu relatia de legatura Ttex-Nm(1.3),se calculeaza valoarea medie a finetii
firului Nm.
!! In buletinul de analiza al firelor ,alaturi de tabelul cu datele experimentale
individuale,se vor inscrie valorile:
Ttex( Nm) si CVtex% pentru a fi comparate cu valorile nominale,prevazute in standardul
de produs al firului (din lotul controlat).
Pentru a evidential importanta respectarii lungimii de sectionare (impusa de
standard,pentru probe curente in controlul gravimetric),se analizeaza influenta lungimii de
sectionare asupra rezultatelor experimentale.
Se efectueaza controlul gravimetric pentru esantionul studiat,la lungimi de
sectionare variabile:Ls=10 m si respective Ls=0.5m,astfel:
1.Sectionare cu vartelnita de fir,rezultand jurubite de cate 10m* sau,cu prinderea firului
individual intre doua cleme (apartinand torsiometrului),rezultand un segment de fir de
0.5m**.
2.Cantarire
*jurubite de 10 m pe balanta de finite cu citirea valorilor densitatii liniare (titlului)pe
scara de 10 m,fara greutatea aditionala;
**segmente individuale de fir de 0.5m pe o balanta de tosiune adecvata;se
efectueaza un calcul preliminar al masei care ar trebui sa revina unei probe de 0.5 de fir
(de ex: pentru Ttex nominal=20=> M=0.01g)

6
3.Calculul indicilor de numerotare pentru fiecare proba individuala,tinand cont de
relatiile de definitie.
Lista initiala cu datele de sondaj (rezultatele experimentale)se prezinta
separate pentru fiecare pentru fiecare lungime de sectionare,conform Tabelului 1.4.
Tabelul 1.4.Determinarea gravimetrica a densitatii liniare a firelor pentru lungimi a
firelor pentru lungimi variabile de sectionare (Ls=10m).
Tabelul 1.4.determinarea gravimetrica a densitatii liniare a firelor pentru lungimi
variabile de sectionare (Ls=10m)

Tabelul 1.4.

Valorile tipice de sondaj calculate sunt:


-pentru Ls=0.5m => Ttex Ls=10 m(NmLs=10 m);CVtex(Ls=10m)`%
-pentru Ls=0.5m=>Ttex(Ls=0.5m(Nm(Ls =0.5m);CVtex(Ls=0.5m),%
Observatii:
Prin procesul de masurare se obtin indicia de numeroatere
reali/efectivi(inscrisi in buletin de analiza )care,in etapa de control tehnic a calitatii trebuie
comparati cu indicii de numerotare nominali (pescrisi in standardul de produs).
In continutul lucrarii de laborator sudentii prezinta distinct urmatoarele aspect:
*utilitatea procesului de masurare efectuat;importanta tehnologica a parametrului
calitativ care constituie marimea de masurat;
*metodologia de efectuare a lucrarii,cu incadrarea metodelor si mijloacelor de
masurare pentru categorii(clasificari si mentionarea conditiilor metrologice ale incercarilor);
*prelucrarea rezultatelor
*interpretarea rezultatelor pe ansamblu si prin raportarea la standardul de produs.

1.1.2 Proces de masurare pentru determinarea torsiunii firelor

1.Consideratii teoretice
Torsiunea este o caracteristica structural definitoare pentru fire deoarece le
confera acestora o comportare corespunzatoare la solicitari mecanice,configurandu-le
astfel destinatia.
Torsiunea influenteaza in mod direct alti parametrii calitativi ai firului,respective
proprietatile tensionale care,sunt de asemenea supuse controlului de calitate in mod
curent pentru intocmirea buletinului de analiza.

7
Torsiunea reprezinta procedeul mechanic de consolidare,realizat in faza de filare
a firului,fibrele din insiruire(indreptate,descretite si paralelizate)se dispun dupa linii
elicoidale cu pas constant in jurul axei longitudinal a insusirii,avand ca rezultat
consolidarea lor in fir.Din punct de vedere tehnologic,se asigura exploatarea eficienta a
adeverentei fibrelor in fir si un transfer optim al proprietilor tensionale ale fibrelor in
proprietatile tensionale ale firelor.
Torsiunea reala se realizeaza intr`un singur sens si in mod continuu
fig.1.3:dreapta(sens”Z”)sau stanga(sens”S”),in functie de torsiunea necesara /nominala a
firului(stabilita conform destinatiei tehnologice).
Desenele:1.3 si 1.4

Procesul de consolidare mecanica prin torsionare permite si obtinerea unor


categorii de fire necesare in prelucrarile ulterioare:
*fire rasucite,in care se procedeaza la torsionarea unor fire simple si dublate,identice
din punct de vedere al materiei prime si al caracteristicilor fizico-mecanice;firul rasucit(fig
1.4)nu este rigid si are stabilitate asigurata doar daca sensul de rasucire este invers
sensului de torsionare al firelor simple;deci,prin dublarea unor fire simple”Z” se realizeaza
un fir rasucit,echilibrat”S”.
*fire cablate,obtinute in urma operatiei de torsionare a unor fire rasucite,intotdeauna in
sens invers sensului de rasucire precedent;deci ,continuand torsionarea firelor rasucite S
in sensul Z ,firul “Z” va avea o structura “echilibrata” si o anumita flexibilitate.
Tensiometrul este constituit din:
1-clema mobilea (are posibilitatea de a se roti in ambele sensuri ,corespunzator
torsiunii Z/S)
2-manivela
3-clama fixa cu pozitia reglabila fata de clema mobila corespunzator lungimii
segmentului de fir supus masurarii
4-dispozitiv de pretensionare a epruvetei de fir
5-ac indicator solidar cu clema fixa
6-cadran cu scara gradata in diviziuni de 1mm
7-surub de fixare a dispozitivului atasat clemei fixe,culisant pana la stabilirea lungimii
initiale a epruvetei
8-scara gradata pentru lungimea initiala a epruvetei
9-cadran prevazut cu una sau cu doua scari de masurare,pentru citireavalorilor
corespunzatoare numarului de rotatii efectuate de clema mobila.

8
Torsiunea nominala constituie valoarea de referinta:este torsiunea necesara a
firului stabilita la etapa de proiectare:exista doua relatii de definire a torsiunii necesare ,in
functie de cele doua sisteme de numerotare a firelor(cu relatiile lui Koechlin):

t=αtex/ √Ttex

¿ ¿ rot/m

Unde: Ttex/Nm-densitate liniara / finetea firului supus controlului


α tex /αm-coeficientul de torsiune ,adoptat in functie de materia prima ,de procesul
tehnologic de realizare al firului si de destinatia acestuia.

2.2 Metode standardizate de determinare a torsiunii firelor


Determinarea torsiunii firelor se asigura in functie de categoria tehnologica
de care apartin acestea.
Tabelul 1.5. Metode standardizate si conditii metrologice la masurarea torsiunii firelor
Categoria Metoda de Lungimea Volumul
tehnologica de fir determinare a epruvetelor esantionului
torsiunii (distanta dintre (numar de
cleme)mm probe)
Fir simplu Detorsionare – 250±0.5 10 formate
torsionare (50 probe)
Fir rasucit Paralelizare 250±0.5; 5 formate
500±0.5 (20 probe)

2.2.1. metoda detensionarii-torsionarii

Pentru determinarea torsiunii firelor simple in probele curente,se aplica metoda de


detensionare-torsionare, considerand ca element de referinta lungimea initiala a epruvetei
pretensionate.
Proba de fir este detensionata in sens corespunzator si apoi torsionata pana cand se
restabileste atat lungimea initiala cat si starea tensionala;se considera astfel ca,in fir s-a
refacut aceeasi valoare a torsiunii realizate la filare,dar in sens invers.
Relatia de calcul a torsiunii firului dupa aplicarea metodei de detersionare-
torsionare,tine cont de relatia de definitie a torsiunii,cu raportarea la unitatea de lungimede
1m:

t250mm =2 xt*,rot/m unde:


t250mm –torsiunea calculate,pentru testarea peruvetelor de 250 mm fir;
t*- torsiunea determinata pe torsiometru ,indicata de controlul de rotatii;
t*=(n/2)/1=n/2 x1,rot/500mm

9
2.2.2.Metoda paralelizarii

Metoda se aplica usual la fire rasucite si consta in detorsionarea epruvetei de fir


rasucit pana cand elementele sale component –firele simple –sunt perfect paralele;deci
pentru anularea torsiunii firului rasucit,se aplica o torsiune egala si de sens contrar.
Relatia de calcul a torsiunii depinde de lungimea initiala a epruvetei care,poate fi
250mm sau 500 mm.
t250mm =4 x t*,rot/m
t500mm =2 x t*,rot/m
In cazul firelor rasucite, modificarea lungimii dupa detorsionare se poate
determina experimental,prin calculul scurtarii firelor simple in firul rasucit ``s``.
l−lo
s= x 100,% unde:
l0
l-lungimea epruvetei de fir dupa detensionare ,mm;
lo-lungimea initiala a epruvetei de fir rasucit,mm.
Coeficientul de scurtate al firelor simple in firul rasucit,este:
100−s
C s=
100
Valoarea coeficientului de scurtare intervine in relatia de calcul a indicilor de numerotare
corectati (TtexR /NmR)dupa procesul mechanic de rasucire:
TtexR=(Ttex0xD)/Cs0 NmR=(Nm0xCs0)/D unde:
TtexR ; Nm0- densitatea liniara/finetea firelor simple,dublate;
D-valoarea dublajului;
Cs0-coeficientul de scurtare al firelor simple in firul rasucit.

2.3.Metode nestandardizate de determinare a torsiunii.

Structura firului filat neconventional difera total de structura firului filat


conventional/classic(fig 1.6.a.);de exemplu,in firul realizat pe masini de filat cu capat liber,cu
rotor,se obtine prin operatia de torsionare,o dispunere a fibrelor in fir in doua straturi(fi 1.6.b):
-strat interior(“miezul din fibre”),compact si cu fibrele torsionate,dispuse dupa anumite
unghiuri de inclinare la axa longitudinal a insiruirii;
-strat exterior(“braie din fibre”),,necompact si format din fibre netorsionate care sunt doar
prinse peste firul realizat prin torsionare.

Prin urmare,masurarea torsiunii firelor simple filate neconventional,nu se realizeaza


prin metodele recomandate la firele clasice(simple;rasucite)care,ar fi afectate de o imprecizie
datorata fibrelor dezordonate,incorporate in fir.

2.3.1 Metoda de detorsionare-torsionare cu dubla contraproba

10
Metoda de detorsionare-torsionare inversa de 3÷5 ori,consecutiv se aplica
astfel:epruveta de fir neconventional are lungimea initiala de 500mm±0.5mm si este supusa
consecutive la 3 etape de detorsionare –torsionare;dupa fiecare etapa,se citeste pe controlul de
rotatii valoarea numarului de rotatii efectuat pentru reconstituirea lungimii intiale a epruvetei,cu o
pretensionare corespunzatoare.
Calculul valorii torsiunii(t1),in cazul metodei cu dubla contraproba/tripla detersionare-
torsionare,se asigura conform relatiei:
A−2 B+C
t1= ,rot/m
2
unde:
A,B,C-valorile torsiunii determinate pentru etapele de lucru consecutive;
*Torsiunea necesara a firului neconventional se stabileste la proiectare,cu ajutorul relatie
Phrix:
3
t=αP ×√ Nm2 , rot/m
unde:
αP-coeficientul de torsiune Phrix,adoptat in functie de materia prima,de procesul tehnologic
de realizare al firului si de destinatia acestuia
Relatia de legatura αm-αP:
ap=αm/(Nm0.1666)

3. Efectuarea masurarii si prelucrarea rezultatelor

Elementele procesului de masurare sunt:


a.marime de masurat(cu unitati de masura corespunzatoare):torsiunea firelor(t,rot/m)
b.metoda de masurare indirecta:
-determinare lungime epruveta;
-determinare numar rotatii corespunzator lungimii epruvetei si metodei de masurare;
c.mijloc de masurare:torsiometrul
d.conditii metrologice privind esantionul prelevat din lotul de fire:
*determinarea torsiunii la fire simple
-esantion 10 formate cu fir x 5 determinari pe format(50 probe);
-lungimea intiala a epruvetei de fir=250mm;
-sarcina de pretensionare laprinderea epruvetei intre cleme torsiometrului P=0.5 cN/tex;
*determinarea torsiunii la fire rasucite
-esantionul 5 formate cu fir x 4 determinarii pe format(20 probe);
-lungimea intiala a epruvetei de fir=250mm;
-sarcina de pretensionare la prinderea epruvetei intre clemele torsiometrului P=0.5 cN/tex;
e.rezultatele masurarii:
-rezultatele experimetale(citirile numarului de rotatii a clemei mobile)se prezinta sub forma
unei liste initiale cu date de sondaj,conform Tabelelor 1.6;1.7.
-se calculeaza valorile tipice de sondaj pentru parametrul calitativ masurat la nivelul
esantionului:medie si coeficientul de variatie.
3.1. Determinarea torsiunii firelor simple
Se determina sensul torsiunii realizate in fir;dak firul simplu este torsionat in
sensul”Z”,metoda de determinare a torsiunii(metoda detorsionarii-torsionarii) se aplica in sensul
“S”,torsiunea reala/efectiva fiind calculate apoi pe baza valorilor citite pe controlul de rotatii
(t*),cu relatiile 1.6 si 1.7.

11
Valorile individuale ale torsiunii calculate (pentru esantionul prelevat)sunt prelucrate
statistic in scopul determinarii valorilor de sondaj(ANEXA 1):
-valoarea medie a torsiunii (rot/m):t, rot/m;
-coeficientul de variatie al torsiunii,CVt,%
Alaturi de lista initiala cu valorile individuale ce trec in buletinul de analiza al
firelor,parametrii statisticii calculate,pentru a fi comparati cu valorile nominale din standardul de
firma.
Pentru a determinarea valoarea efectiva a coeficientului de torsiune αm(conform
relatiilor 1.5)la care a fost realizat firul din esantionul studiat,dupa determinarea torsiunii,se
aplica controlul gravimetric pe portiuni scurte (pentru segmentele de fir aflate intre clemele
torsiometrului).
3.2. Determinarea torsiunii firelor rasucite
Pentru sensul de torsiune al firului rasucit “S”,metoda de determinare a torsiunii este
metoda paralelizarii,apicata in sensul “Z”;torsiunea va fi calculata pe baza valorilor citite pe
controlul de rotatii(t*/torsiune determinate),cu relatia 1.8.
Pentru fiecare epruveta de fir rasucit (cu lungime initiala l0),pentru calculul coeficientului
de scurtare.
Tabelul 1.7.Lista initiala cu datele de sondaj/torsiune determinate(t*,rol/m )si lungime
fir detersionat(l,mm).

-valoarea medie a torsiunii firului rasucit;tR,%


-coeficientul de variatie al torsiunii firului rasucit,CVtR,%
-valoarea medie a lungimii epruvetei dupa detersionare este :1,mm;
Deci,pentru lungimea initiala a epruvetei 10=250mm,se calculeaza valoarea scurtarii
firelor simple in firul rasucit: s.% si coeficientul de scurtare al firelor simple in firul
rasucit,Cs(conform relatiilor 1.11;1.12).
Prin procesul de masurare se obtine valoarea torsiunii reale care,in etapa de control
ethnic a calitatii trebuie comparata cu valoarea torsiunii necesare (prescrisa in standardul de
produs).

12
In continutul lucrarii de laborator studentii prezinta direct urmatoarele aspect:
-utilitatea procesului de masurare efectuat;importanta tehnologica a parametrului calitativ
care constituie marimea de masurat;
-metodologia de efectuare a lucrarii,cu incadrarea metodelor si mijloacelor de masurare pe
categorii/clasificarii si mentionarea conditiilor metrologice ale incercarilor;
-prelucrarea rezultatelor experimentale
-justificarea altor masurari efectuate complementar probelor curente
-interpretarea rezultatelor pe ansamblu si prin raportarea la standardul de produs.

1.1.3.Procesul de masurare pentru determinarea uniformitatii firelor si a


imperfectiunilor

1.Consideratii teoretice
Caracteristicile de structura si aspect impreuna cu caracteristicile fizoco-mecanice ale
firului sunt dependente de:
-caracteristicile fibrelor component(datorita transferului cu proprietati fibra-fir);
-sistemul de filare adoptat(prin succesiunea de operatii tehnologice de transformare a masei
fibroase in fir);
-categoria tehnologica a firului(prin torsionare si numar de fibre din sectiunea transversal).
Realizarea unui fircu uniformitate a densitatii liniare,presupune asigurarea unui grad
mare de omogenitate,asigurata in principal prin distributia uniforma a numarului de fibre in
sectiunea transversal si longitudinala a firului.
Neuniformitatea structural reprezinta variatia de masa pe portiuni scurte de produs
liniar(banda,semitort sau fir) si constituie un parametru calitativ deosebit de important,supus
controlului ethnic de calitate in filature si inscris in buletinul de analiza;o denumire
echivalenta,fracvent folosita,este cea de neregularitate adensitatii liniare a produselor.
Teoretic este demonstrate ca,excluzand neomogenitatea materialului fibros si
constrangerile mecanice de la utilaje din flux,exista niste limite de obtinere a unui fir
uniform,limite datorate scaderii treptate a numarului de fibre in sectiunea transversal a
produselor din filature,de la semifabricate pana la fir deoarece,apar dificultati in aranjarea si
controlul din punct de vedere tehnologic a unei insusiri cu numar din ce in ce mai mic de
fibre(maximum cateva sute).
Neuniformitatea structurala/variatia de masa teoretica este reflectata prin valoarea
neregularitatii patratice limita(CVlim)stabilita de relatia Martindale si se refera la produsele
ideale,cu acelasi numar de fibre in sectiunea transversal:
100
CVlim= s ,%
√n
Unde:nS –numar proiectat de fibre in fir:
T texF
NS = × Cs
Ttexf
TtexF; Ttexf –densitatea liniara a firului realizat si respectiv,densitatea liniara a
fibrelor component;
Cs-coeficientul de scurtare al fibrelor in firul simplu
Fata de situatia teoretica,firul va fi realizat cu o neuniformitate efectiva mai mare
decat neuniformitatea limita;variatia de masa reda direct proportional variatia densitatii
liniare(care este indice de numeroatare direct)iar parametrul calitativ se poate exprima
prin doi indicatori,(relatia 1.19).
-neregularitate liniara a densitatii liniare,Uef(%);
-neregularitate patratica a densitatii liniare,CVef(%)

13
CV ef=1.253×Uef
Imperfectiunile sunt defecte frecvente ale firelor si se manifesta in orice categorie
de fir realizat din fibre,fiind caracterizate prin numar(frecventa de aparitie)si simensiuni
specific;se manifesta sub forma de subtieri,ingrosari si nopeuri.Detectarea
imperfectiunilor din fire si inscrierea lor in buletinele de analiza pe langa valoarea
neuniformitatii structurale este importanta pentru aspectul produselor txtile
plane(tesaturi;tricoturi)realizate din firele supuse procesului de masurare.

2. Metodologia de masurare a neuniformitatii si a imperfectiunilor firelor

2.1. Instalatia Uster GGP.Structura si functionare

Masurarea neuniformitatii si a imperfectiunilor firelor(pentru probe


curente)consta in aplicare unei metode de masurare directe,pe instalatia de masurare
Uster (numita dupa firma costructoare Uster Zellweger).
Evolutia tehnicii de masurare a uniformitatii firelor s-a concretizat in aparitia
sistemelor Uster ®Tester(I÷V),fiecare varianta fiind caracterizata de performante in
procesul de masurare si de evaluare a calitatii produselor liniare :reglaje automate,
deservire semiautomata,viteze de testare mari,senzori complementary pentru
masurarea si a altor caracteristici structural(diametru fir;pilozitate fir),obtinerea si
exprimarea rezultatelor masurarii digital,prelucrari statistice a fondului de date
experimentale,avansate.
In figura 1.7. se prezinta schema bloc a instalatiei Uster Evenness Tester
GGP,una din primele variante constituie:
*G.G.P.(Regularimetru):blocul de masurare si obtinere a semnalului metrologic f(t),in
timpul deplasarii produsului liniar(in cazul de fata,firul)cu viteza constanta,fata de
elemental sensibil (care este un traductor capacitive).
Traductorul are rolul unui convertor de neregularitate,masurand variatiile
densitatii liniare ale firului,in raport cu valoarea medie a acesteia(stabilita prin reglaj
initial)si reda abaterea instantanee fata de medie.
Regularimetrul prezinta un dispozitiv capacitive de masurare-un set de cellule
capacitive- pentru testarea diferitelor categorii de produse liniare;lungimea electrozilor
este de 8mm(pentru analiza firului );16 mm sau 20 mm(pentru analiza semifabricatelor).

I.T.G.(Integrator):bloc de prelucrare a semnalului metrologic,in scopul determinarii indicatorului


de neregularitate Uef,% (CVef,% -la instalatiile performante).

14
Integratorul functioneaza ca un calculator analogic;evalueaza dispersia variatiilor
de masa a portiunilor de 8 mm de fir in cadrul unei lungimi mari de analiza(1000 m fir) si
calculeaza indicatorul de neregularitate liniara/patratica (Uef,% /CVef,%).
I1 (Inregistrator):bloc conectat la integrator,pentru inregistrarea reprezentarii temporal a
semnalului metrologic (numita diagrama);se obtine astfel,imaginea statica a variatiei densitati
liniare a produsului.
I.P.I.(Indicator de imperfectiuni):bloc de prelucrare a semnalului metrologic pentru
numararea frecventei depasirilor;reda concomitent,pe trei contoare separate,valoarea numerica
a imperfectiunilor identificate exclusive la fire si concretizate in subtieri,ingrosari si
nopeuri,raportand numarul fiecarui tip de imperfectiune la 1000m de fir(analiza are loc simultan
cu determinarea neregularitatii densitatii liniare a firelor).
Determinarea imperfectiunilor in fir se realizeaza prin trepte de sensibilitate(niveluri de
control)ce constituie semnalul de referinta cu care se compara semnalul metrologic ;abaterile
positive(ingrosari;nopeuri)sau negative(subtieri)sunt inregistrate prin numaratoare de
impulsuri,sub restrictia lungimii de referinta a defectului care este dependent de compozitia
fibroasa a firului;astfel,la testarea firului din bumbac sau tip bumbac,lungimea de referinta este
de 30mm,iar la fire din lana si tip lana,lungimea de referinta de 60 mm(pentru analiza subtierilor
si ingrosarilor).
Subtierile –sunt portiuni de fir aflate sub valoarea limita,stabilita fata de masa
medie.Cele patru trepte de sensibilitate ( 1÷4) reprezinta reduceri corespunzatoare fata de
sectiunea transversal medie a firului(reglata anterior efectuarii probei,pe Regularimetru)cu
valorile:-30% ;-40% ;-50% ; -60%.
Ingrosarile-sunt portiuni de fir aflate peste valoarea limita stabilita fata de masa
medie,depasind limita superioara de control.Limitele de control,in patru trepte (1÷4)se afla in
raport constant de 1/√ 2, una fata de cealalta : +100% ; +70% ; +50% ; +35%.
Nopeurile-sunt portiuni de fir aflate peste valoarea limita(comparative sau
ingrosarile).Scarile de sensibilitate,in patru trepte,(1÷4) se afla in raport constant 1/√ 2 ,una fata
de cealalta : +400% ; +280% ; +200% ; +140% ,cresterea sectiunii transversale medii a firului
fiind raportata la lungimea de referinta de 1mm.
S.P.G(Analizator spectral):bloc de prelucrare a semnalului metrologic prin analiza
arminica,in scopul obtinerii spectrogramei(spectrul lungimilor de unda).
I2 (Inregistrator):bloc conectat la analizorul spectral pentru inregistrarea reprezentarii
frecventiale a semnalului metrologic;spectograma constituie suportul analizei variatiilor de masa
periodice ale produsului testat si a identificarii periodicitatii lor de aparitie;se pot stabili
astfel,legaturi cauzalitate produs-proces de realizare a produsului liniar.
Pentru probe curente,in structura Instalatiei Uster vor functiona doar:Regularimetrul(Fig.
1.8.a.), Integratorul(Fig. 1.8.b.) si Indicatorul de imperfectiuni(Fig. 1.8.c.).
Fig. 1.8.a. Regularimetru: sisteme de alimentare si antrenare in miscare a produsului
liniar;dispozitiv capacitativ de masurare;intrerupatoare alimentare-conectare;comutatoare mod
de lucru si domenii de masura;potentiometre de reglaj valoare medie;selector de
viteze;miliamepermetru.
Fig.1.8.b.Integrator: intrerupatoare alimentare-conectare;comutator scara de
sensibilitate;temporizator;indicator de neregularitate liniara.
Fig.1.8.c. Indicator de imperfectiuni:intrerupatoare alimentare-conectare; temporizator;
comutator de reglare lungime de referinta si viteza de analiza; comutatoare de reglare a limitelor
de control/trepte de sensibilitate;contoare de numarare subtieri,ingrosari si nopeuri.

2.2 Principalul capacitativ de masurare

15
Principalul capacitativ de masurare consta in faptul ca, la aplicarea unei tensiuni
variabile,in spatiul dintre armaturi se formeaza un camp electric a carui intensitate se modifica la
trecerea unui material cu conductibilitate redusa (produsul textile);aceasta modificare de curent
in circuitul condensatotului este masurabila cu un ampemetru sensibil.
Elemental sensibil (traductorul capacitive)asigura conversia variatiei densitatii liniare a
produsului(marime de intrare)in variatie de capacitate.Semnalul metrologic (marimea
perceptibila) este un semnal electric,f(t) masurat continuu,fiind o functie ce reprezinta masa
lungimilor de cate 8 mm de produs liniar,prezinta la momentul t intre placile condensatorului de
masurare.
Prin folosirea condensatorului,se poate masura pe o anumita
lungime(corespunzatoare lungimii electrozilor)volumul de fibre din produsul liniar are se
deplaseaza cu viteza constanta printer armature;din acest motiv,neregularitatea densitatii liniare
a produselor determina pe USTER,se numeste si neregulatitate pe portiuni scurte.

2.3. Verificarea si reglarea instalatiei.Conditii metrologice ale incercarii

Etapele de verificare-reglare a Instalatiei Uster GGP sunt:


-conectarea la retea cu o ora inainte de efectuarea masuratorilor,datorita sensibilitatii
traductorului capacitive la modificarea umiditatii din mediul de testare;
-verificarea regulamentului cu fil de control(etalon);
-reglarea valorii medii corespunzatoare densitatii liniare a produsului de masurat,valoare
care reprezinta semnalul de referinta;
-stabilirea parametrilor incercarii:alegerea condensatorului de masura in funcie de
densitatea liniara a produsului supus analizei;stabilirea vitezei de testare si a modului de
lucru(pentru analiza curenta,Normal Test);stabilirea domeniului de masura si a duratei analizei
(corespunde timpul de prelucrare a semnalului metrologic).
Fiind vorba despre o instalatie ,rolul cel mai important in procesul de masurare il are
regularimetrul-blocul de obtinere a semnalului metrologic;din acest motiv verificarile si reglajele
au loc in principal pe G.G.P.
Semnalul metrologic va fi prelucrat corespunzator in blocurile instalatiei,pentru a obtine
informatiile dorite:variatia de masa(neuniformitatea structural)la nivelul I.T.G. si numarul de
defecte frecvente din fir,la nivelul I.P.I.
Conditiile metrologice pentru detectarea imperfectiunilor se refera la treapta de
sensibilitate adoptata pe I.P.I.,reglajele de la Regularimetrul si Integrator ramanand
neschimbate.

3.Efectuarea masurarii pe Uster G.G.P. si prelucrarea rezultatelor

Elementele procesului de masurare sunt:


a.marimi de masurat(cu unitati de masura corespunzatoare):neuniformitatea pe portiuni
scurte (U,%) si defectele frecvente(suma pe fiecare tip de defect,raportata la 1000m fir testat;
b.metoda de masurare directa:
-cu obtinerea analogical a neregularitatii liniare a densitatii de lungime a firului;
-cu obtinerea numerica a valorilor celor trei tipuri de imperfectiuni;
In cazul neregularitatii liniare,rezultatele procesului de masurare sunt variabile de tip
continuu,obtinute prin masurarea analogical a variatiei de masa in lungul produsului pentru un
interval de timp (Anexa 1,Tabel A.3.); se manifesta astfel,dependent valorii indicatotului
neregularitatii de o lungime de referinta(aleasa pentru testare,1000 m fir).
c.mijloc de masurare:Instalatia Uster GGP(structura G.G.P& I.T.G.& I.P.I)
d.conditii metrologice privind esantionul prelevat din lotul de fire:
-condensator de masura ales in functie de valorile indicilor de numerotare ai firului;

16
-mod de lucru Normal Test (proba curenta);
-viteza de testare 25 m/min(proba curenta);
-timp de analiza 5 min/ proba=>125 m fir testati la o proba;
-lungimea de fir testate:1000m;
-esantionul :8 formate fir x 1 proba/format;
-limite de control la indicatorul de imperfectiuni:de ex.:pentru fire din bumbac 100%:
Subtieri(-50%)/treapta 3 si Nopeuri (+200%)/treapta 3.
e.rezultatele masurarii:
-rezultatele experimentale(citirile pe I.T.G.-indicatotul de neregularitate liniara pentru
sensibilitatea 100% si valorile numerice pentru numarul total de subtieri,ingrosari si nopeuri
dupa fiecare proba(dupa 5 min testare)se prezinta sub forma unei liste initiale cu date de
sondaj,conform Tabelului 1.8.
-se calculeaza valorile:Ucf % pentru 1000 m fir; ∑ S /1000 mfir; G /1000mfir ;
∑ ∑ N
/1000mfir.
f.se indentifica nivelul de calitate mondial asigurat in fir de catre fiecare din cele patru
caracteristici,folosind Uster Statistics.
Pentru testarea firelor in probe curente,rezultatele experimentele se prezinta conform
Tabelului 1.8.

Valorile calculate pentru buletinul de analiza sunt:


-valoarea medie a variatie de masa,exprimata prin neregularitate liniara:
Ucf, % , pentru 1000m fir testat;
-numarul de subtieri,ingrosari si nopeuri pentru lungimea totala de fir testat (1000 m fir):
8 8 8

∑ S ; ∑G ; ∑ N.
m m m
Aceste valori vor fi incadrate in nomogramele extrase din Standardele Statistice Uster-
elaborare pentru o gama variata de categorii de fire (materie prima;system de filare;gama de
finite;caracteristici fizico-mecanice diverse):
-in Fig.1.9.a. se prezinta o nomograma pentru niveluri de calitate ale neregularitatii
patratice/coefficient de variatie CVm , %  CVcf ,% ; se foloseste relatia de conversie Uef(1.19);
-in Figurile 1.10.a;b;c se prezinta nomograme pentru niveluri de calitate ale celor trei tipuri
de imperfectiuni din fir;

17
Rezultatele acestor incadrari vor permite avaluarea nivelului de calitate mondial al
firului din punct de vedere al neuniformitatii structural si din punct de vedere al imperfectiunilor.
In continutul lucrarii de laborator studentii prezinta distinct urmatoarele aspect:
-utilitatea procesului de masurare efectuat ;importanta tehnologica a parametrilor calitativi
care constitie marimile de masurat;
-metodologia de efectuare a lucrarii,cu incadrarea metodelor si mijlocului de masurare pe
categorii/clasificari si mentionarea conditiilor metrologice ale incercarilor;
-prelucrarea rezultatelor experimentale
-interpretarea rezultatelor prin raportarea la Uster Statistics si la standardul de produs

18
1.2.Masurarea caracteristicilor mecanice ale firelor

1.2.1. Proces de masurare pentru determinarea proprietatilor tensionale ale


firelor

1.Consideratii teoretice
Caracteristicile mecanice ale firelor reprezinta o categorie foarte importanta de
parametrii calitativi.In procesul de prelucrare a firelor conform destinatiei ca urzeala,batatura in
tesaturi sau pentru tricot,apar solicitari tehnologice asimilare in cea mai mare proportie ca
solicitari mecanice:tractiune,frecare,incovoiere,compresie.
In prelucrarea ulterioara a firelor,comportarea la solicitarea de tractiune este cea mai
importanta;din acest motiv,in procesele de masurare pentru probe curente,este obligatorie
etapa de testare a comportarii la solicitarea de tractiune a firelor,reliefata prin proprietatile
tensionale/caracteristici dinamometrice.
Determinarea proprietatilor tensionale ale firelor permite o verificare atat a modului de
realizare a acestora pentru densitatii stricte,corespunzator indicilor de numerotare si torsiunii
realizate,cat si o verificare a transferului optim al proprietatilor tensionale ale firului.
Proprietatile tensionale ale firelor se determina simultan prin solicitarea firelor
individuale pe masini de incercat la tractiune(dinamometrice);caracterisicile obtinute dupa
solicitare sunt:
-rezistenta la rupere a firului,cu denumire echivalenta forta de rupere,notata Pr (cN);
-alungirea la rupere,cu denumire echivalenta deformatie la rupere;in functie de modul de
exprimare,poate fi: alungire absoluta la rupere,notate ar(mm) sau alungire relative la
rupere,notate ɛr (%).
Solicitarea la tractiune poate fi aplicata firelor,in regim static (probe curente pentru
buletinul de analiza al firului)sau in regim dinamic.
Pentru comportarea firelor la solictitarea de tractiune in regim static,sunt stability(prin
standard) indicatori ai proprietatilor torsionale:indicatori de apreciere a rezistentei(a);indicatori
de apreciere a deformatiei (b) si indicatori dedusi din diagram forta-deformatie(c).
a.Indicatori de apreciere a rezistentei
a.1.Rezistenta la rupere(forta de rupere)a firului,Pr(cN ;N)-valoare obtinuta in urma
solicitarii.Este valoarea maxima a tractiunii axiale pe care o suporta un fir inainte de a se rupe.
a.2.Tenacitatea,Ϯ(cN/tex)
Pr
Ϯ= , cN/tex
Ttex
unde: Pr-rezistenta la rupere a firului ,cN;
Ttex-densitatea liniara a firelor,g/km.
a.3. Lungimea la rupere,Lr(km)
Lr=lr-l0 , m
Unde: lr- lungimea epruvetei la rupere,mm;
l0-lungimea initiala a epruvetei supusa la tractiune,mm.
b.2.Alungirea la rupere ,ar (mm):
ar
ɛr= ×100 ,%
l0
c.Indicatori dedusi din diagram forta-deformatie
diagram forta-deformatie reprezinta inregistrarea sub forma grafica a modului de
comportare a firelor in timpul solicitarii pana la rupere,prin legatura rezistenta-alungire,la un
moment dat.

19
In reprezentarea din Fig.1.11. se disting limitele caracterizate pe perechi de
valori (P-a):
-limita de proportionalitate(Pp-ap);
-limita de elasticitate(Pe-ae);
-limita de curgere(Pc-ac);
-limita la rupere(Pr-ar).
Aceste limite permit ”dozarea” solicitarilor aplicate asupra firelor,in timpul
prelucrarii;astfel,solocitarea firelor pana in punctele (Pc-ac)nu duce la diminuarea proprietatilor
tensionale deoarece,dupa indepartarea solicitarii,produsul textile liniar revine la starea initiala.
Se pot define indicatorii:
c.1.Factorul lucrului mechanic de deformare la rupere,fL.
L
fL=
Prx ar
unde: fL-foctorul lucrului mechanic de deformare la rupere,determinat gravimetric sau prin
planimetrarea diagramei;
c.2. Lucrul mechanic de deformare la rupere,L (cN×cm):
ar
L=∫ P a×da , cN ×cm
0
2. Metodologia de masurare a proprietatilor tensionale ale firelor

2.1.Metode de solicitare la tractiune in regim static

Masinile de incercat la tractiune au in general urmatoarea structura:dispozitiv de


actionare;dispozitiv de fixare a epruvetei(proba de fir);dispozitiv de producere/masurare a
fortei;dispozitiv de inregistrare a curbei caracteristice forta-deformatie.
Solicitarea la tractiune se efectueaza prin miscarea de translatie a clemei
motoare,component a dispozitivului de fixare a epruvetei;rezultatul solicitarii caracterizeaza
materialul testat dar,depinde de modul de deplasare a clemei motoare si de starea de miscare
/repaus a clemei pasive.
In conformitate cu standardele international,standardele romanesti admit folosirea
a trei principia de solicitare la tractiune a firelor,particularizand astfel si dinamometrele ,din
punct de vedere al performantei la incercari:

20
1.solicitare cu viteza constanta de coborare a clemei motoare;simbolul C.R.T. reprezinta
abrevierea de la traducerea din engleza a principiului de solicitare “constant rate of traverse of
the driven clamp” (Fig 1.12.a); in aceasta categorie se incadreaza dinamometrul pendular
teba,frecvent utilizat in laboratoare deoarece,este robust,simplu si usor de deservit;
2.solicitare cu crestere constanta in timpul sarcinii;simbolul C.R.L. reprezinta abrevierea de
la “constant rate of load”(Fig.1.12.b); sunt dinamometre care functioneaza pe principalul
“gradientului de forta constant” (dP/dt=ct),solicitarea firului crescand proportional in timp;de
ex.:dinamometre cu plan inclinat Uster, Metrimpex,s.a;
3.solicitare cu crestere constanta in timp a alungirii epruvetei de fir;simbolul
C.R.E.reprezentand abrevierea de la “constant rate of specimen
extension”(Fig.1.12.c);dinamomentrele sunt cunoscute cu functionare pe principalul
“gradientului de deformatie constant” (dD/dt=ct),lungimea epruvetei variind proportional cu
timpul;de ex.:dinamometre cu traductoare parametrice Mesdan,Zwick,etc.

Pentru solicitarea la tractiune in regim static,prevederile standardelor cu privire la


conditiile de incercare sunt precizate in Tabelul 1.9.

Metoda de determinare a caracteristicilor dinamometrice depinde de:


-modul de variatie al tractiunii dezvoltate in epruveta la inceputul solicitarii si in momentul
ruperii acesteia;
-existenta fortelor de frecare si de inertie in sistemul de masurare al fortei;

21
-interactiune epruveta-dinamometru.
Din toate aceste puncte de vedere,dinamometrele care functioneaza pe principiul
gradientului deformatie constant sunt cele mai exacte.

2.2. Solicitarea la tractiune a firelor cu dinamometru construit pe principiul grandientului


de deformatie constant

Dinamometrele care functioneaza pe principiul”grandient de deformatie


constant”/CRE,asigura masurarea electronic a fortei si a deformatiei,avand ca elemente
sensibile,traductoare parametrice prin intermediul carora,rezistenta si alungirea la rupere,sunt
convertite in semnele electrice,prelucrabile in cadrul unui sistem de calcul performant.
Conform principiului de solictitare CRE,epruveta de fir supusa unei solicitari la
tractiune in mod treptat,uniform si continuu pana in momentul ruperii,iar modul de comportare al
firului la solicitare este atribuit exculusiv proprietatilor de material;sunt astfel posibil de realizat si
comparatii intre fire prelucrate din materii prime diferite,dar solicitate pe acelasi dinamometru.
Schema bloc a unui sistem de masurare electronic a fortei si a deformatiei dezvoltate
in fir la solicitarea de tractiune,este prezentata in Fig.1.13.

In Fig. 1.13.:l-motor de curent continuu;2-variator de turatii;3-mufa filetata;ES1-


traductor pentru forta (rezistiv);ES2-traductor pentru deformatoe (inductive);4-redresor;5-
amplificator de semnal;6-convertor U/I;7-convertor A/N;8-indicator numeric;SC-sistem de calcul
performant(calculator,monitor si imprimanta).
Corespunzator schemei bloc prezentate(care corespunde sistemului de solicitare la
tractiune Mesdan TensoLab),principalele parti componente sunt:
-dispozitivul de fixare a epruvetei,cu doua cleme:clema motoare C1,solidara cu mufa filetata
care,o antreneaza in miscare de translatie prin ax filetat,de la distanta initiala dintre
cleme(lungimea initiala a epruvetei)pana la ruperea epruvetei;C2 este clema fixa.
-mecanism de actionare a clemei motare,format din lant cinematic care cuprinde
motor,variator,ax filetat si mufa filetata(solidara la clema motoare);aceasta este antrenata in

22
miscare de translatie de ax filetat:solicitarea de tractiune se face pe un sens al miscarii de
translatie;
-lant metrologic de masurare a fortei care contine traductorul de forta,ES1 atasat clemei
motoare,C1;
! forta de tractiune dezvoltata in epruveta,actioneaza prin clema motoare asupra
traductorului rezistiv care,converteste marimea de intrare in semnal tensiune semnal
metrologic ;semnalul este demodulat si amplificat,marimea perceptibila fiind o tensiune
continua,convertita apoi in semnal de curent continuu;urmeaza convertirea semnalului analogic
in semnal numeric,iar finalizarea consta in indicarea numerica a fortei/rezistentei la rupere.
-lant metrologic de masurare a deformatiei,adaptat principiului de masurare:miscarea pe
vertical a clemei motoare este constanta,iar deplasarea ei fata de pozitia initiala este perceputa
de un traductor de turatii,ES2;
!are loc conversia turatiei corespunzatoare miscarii pe vertical a clemei motoare (si deci a
variatiei de lungime a peruvetei) intr-o succesiune de impulsuri,prin intermediul traductorului
inductive;finalizarea consta in indicarea numerica a deformatiei/alungirii la rupere.
-sistem de calcul performant.
Indicatorii de calitate ai masurarii ci dinamometrul Mesdan sunt:
-interval de masurare pentru forta :0÷10 daN;
-precizie de masurare a fortei:±1 cN;
-precizie de masurare a alungirii:absoluta(±1mm)/relative(±1%);
-domeniul de variatie a vitezei de deformare: (20÷500)mm/min.

3.Efectuarea masurarii proprietatilor tensionale ale firelor si prelucrarea rezultatelor

Elementele procesului de masurare sunt:


a.marimi de masurat (cu unitati de masura corespunzatoare):rezistenta la rupere Pr(cN)si
alungirea relative la rupere ɛ e(%).
b.metoda de masurare directa cu mijloc de masurare :sistem semiautomat de solicitare la
tractiune –Mesdan TensoLab;
c.conditii metrologice privind esantionul prelevat din lotul de fire:
-esantion 10 formate cu fir x10 determinari pe format(100 probe);
-lungimea initiala a epruvetei de fir, l0= 500mm ;
d.rezultatele masurarii:
-protocol de incercare obtinut prin prelucrarea statistica automata a caracteristicilor
dinamometrice preluate prin interfata de la dinamometru spre computer;are calculate automat si
valorile tipice de sondaj;
-vizualizare pe monitor a diagramelor forta-deformatie individuale si medii si listarea
reprezentarilor grafice.
Valorificarea rezultatelor solicitarii firelor la tractiune,consta in incadrarea valorilor
medii effective pentru sarcina la rupere, Pr (cN) si pentru alungirea la rupere ɛr,(%) fata de
valorile nominale din standardul de produs.
Calculul indicatorilor de apreciere a rezistentei,a deformatiei(pe baza protocolului de
incercare)si a indicatorilor dedusi din diagrama forta-deformatie.
Indicatorii de apreciere a rezistentei si a deformatiei la rupere pentru firul solicitat se
calculeaza pe baza valorilor medii effective din protocolul de incercare:
-tenacitatea-τ(cN/tex),cu relatia 1.20;
-lungimea de rupere-Lr(km),cu relatia 1.21;
Se folosesc valorile determinate pentru indicii de numerotare (Ttex si Nm )prin
controlul gravimetric.
Indicatorii dedusi din diagram medie forta-deformatie

23
-factorul lucrului mechanic de deformare la rupere se determina gravimetric,prin incadrarea
curbei effort-deformatie intr`un dreptunghi,copierea formei acestuia si a formei graficului si
cantarirea suprafetelor pe o balanta de torsiune cu domeniul de masura 0÷2000mg( precizie
±2.5 mg);
Md
f L=
MD
unde: Md-masa corespunzatoare diagramei,mg;
MD-masa corespunzatoare dreptunghiului ce incadreaza diagram,mg;
-lucrul mecanic de deformare la rupere ,-L cN cm, se calculeaza din relatia 1.26.
Sistemul de filare care,poate provoca discontinuitati structural,afectand coeficientul
de utilizare a rezistentei fibrelor in rezistenta firului ,Ku:
τF
Ku=
τf × Cs
unde: τ-tenacitatea firului, cN/tex;
τ-tenacitatea fibrelor component, cN/tex;
Cs-coeficientul de scurtare al fibrelor in fir.
In continutul lucrarii de laborator studentii prezinta distinct urmatoarele aspect:
-utilitatea procesului de masurare efectuat;importanta tehnologica a parametrilor calitativi
care constituie marimile de masurat;
-metodologia de efectuare a lucrarii,cu incadrarea metodelor si mijlocului de masurare pe
categorii/clasificari si mentionarea conditiilor metrologice ale incercarilor;
-prelucrarea rezultatelor experimentale pentru informatii suplimentare asupra firului;
-interpretarea rezultatelor prin raportarea la Uster Statistics si la standardul produs.

24
2. Masurarea parametrilor calitativi ai tesaturilor
Tesatura este un produs textil plan obtinut pe masina de tesut,prin incrucisarea
reciproc perpendicular a doua sisteme de fire,intr-o ordine stabilita anterior:urzeala(U),dispusa
longitudinala a tesaturii.
Producerea unor sortimente variate de tesaturi,presupune utilizarea unei game
diverse de fire.Clasificarea materiei prime pentru tesaturi se asigura dupa numeroase criteria:
-destinatia firelor in tesatura:urzeala;batatura;
-natura fibrelor constituent:fire tip bumbac,fire tip lana,fire tip liberiene,fire tip matase,fire
special(ex.:fire metalice);
-sistemul de filare:fire filate conventional(cardate,pieptanate);fire filate neconventional;
-gama de finete realizata (fire groase,fire medii,fire subtiri);
-structura realizata prin torsionare:fire simple ,fire rasucite.
Una din cele mai importante destinatii ale materialelor textile (produse taxtile
plane)este cea de produs vestimentar;material prima pentru industria de confectii este asigurata
pentru uramatoarele categorii de material textile:tesatura,tricot,netesut.
Toate materialele textile se caracterizeaza prin proprietati fizico-mecanice,fiziologice
si de aspect care conditioneaza in mod direct asigurarea functiilor complexe ale produselor de
imbracaminte trebuie sa asigure indeplinirea functiilor acestora sub restricitia unor criterii de
prioritate stabilite in raport cu particularitatile materialului,modelul produsului si conditiile de
exploatare/utilizare.
La modul general,proprietatile fundamentale ale tesaturilor folosite in produse
vestimentare sunt:
-proprietati fiziologice asigurate prin caracteristici care influenteaza direct/indirect senzatia
de confort a produsului vestimentar:grosime si porozitate,masa specifica,permeabilitatea la
apa,capacitatea de izolare termica si incarcarea electrostatic;
-durabilitatea asigurata prin caracteristici care reflecta comportarea materialelor textile la
solictitari macanice aparute in procesul de fabricatie sau in timpul purtarii produsului de
imbracaminte:rezistenta si alungirea la rupere,rezistenta la sfasiere,rezistenta la
plesnire,rezistenta la oboseala si rezistenta la uzura prin frecare;
-valoarea de prezentare asigurata prin caracteristici care reflecta proprietatile estetice ale
materialelor textile:stabilirea dimensional la spalare,stabilitatea dimensionala la
calcare,capacitatea de revenire din sifonare,capacitatea de pastrare a
plicului,flexibilitatea/rigiditatea,capacitatea de drapare,efectul pilling rezistenta vopsirii la
frecare,calcare,spalare sau/si solventii organic,transparent si luciul.
In Tabelul ll.1.sunt prezentate operatiile de masurare asigurate in cadrul planului
activitatii de controltehnic al calitatii pentru tesaturi crude si tesaturi finite(cu determinarea
principalelor proprietati) ,in scopul intocmirii buletinului de analiza.

25
Caracteristicile care reflecta valoarea de prezentare si confortul produselor vestimentare
realizate din anumite tesaturi prezinta interes deosebite pentru beneficiari ;prin urmare,aceste
material se supun unor procese de masurare care fac obiectul controlului de calitate optional si
suplimentarlin Tabelul ll.2. se prezinta caracteristicile reliefante pentru anumite destinatii ale
tesaturilor inprodusele vestimentare.

26
2.1. Masurarea caracteristicilor de structura si aspect ale tesaturilor

Parametrii structurali ai tesaturilor crude si respective,finite asigura conformitatea


produselor cu destinatia lor,Corespunzator planului activitatii de control ethnic de calitate din
tesatorii(Tabel ll.1),parametrii structurali aitesaturilor vor fi determinate in urmatoarea
succesiune:
1.indicii de numerotare ai firelor din tesatura(tesatura finita);
2.compozitia fibroasa a firelor din tesatura(tesatura finita);
3.latimea tesaturii (dupa tesere-tesatura cruda si dupa finisare-tesatura finita);
4.masa tesaturii(dupa tesere-tesatura cruda si dupa finisare –tesatura finita);
5.desimile tehnologice-desimea in urzeala si batatura (tesatura finita);
6.grosimea tesaturii(tesatura finita);
7.legatura tesaturii(tesatura finita).

2.1.1. Indicii de numerotare ai firelor din tesatura

1.Consideratii teoretice

Indicii de numerotare ai firelor din tesatura finita se determina in scopul verificarii


conformitatii articolului realizat cu prescriptiile standardului de produs.
Una din conditiile reproducerii unei tesaturi finite dupa o monstra data,consta in
cunoasterea indicilor de numerotare(densitatea liniara sau finetea)ai firelor din directiile
nominale ale tesaturii(urzeala-U si batatura-B).

27
2. Metodologia de masurare a finetii/densitatii liniare a firelor din tesatura

Conform standardului,firele individuale extrase dintr-o epruveta dimensionala de


tesatura,se supun controlului gravimetric:
-controlul lungimii(sub actiunea unei forte de pretensionare);
-controlul masei firelor extrase din tesatura.
Etapele parcurse in procesul de masurare sunt:
Din probele de tesatura se preleveaza 4 epruvete patrate,cu latura de 250 mm la distanta
de minimum 100 mm de marginile bucatii de tesatura pe acre,in stare intinsa, se traseaza
conturul unui sablon de 200 mm x 200 mm.
Din fiecare epruveta se extrag cate cinci fire de urzeala,respectiv cate cinci fire de
bautura (in total 20 fire U/B),pe care se afla semne corespunzatoare lungimii firelor in tesatura,l0.
Pentru fiecare fir extras se poate determina lungimea in stare intinsa/tensionata,l prin
prinderea intre clemele unui torsiometru,la semnele corespunzatoare lungimii l,(l0<<l).Sarcina
de pretensionare se asigura infunctie de natura si de destinatia liniara nominala a firelor utilizate
in tesatura.Aducand acul torsiometrului la pozitia” zero” prin intermediul clemei mobile,pe rigla
gradata se citeste distanta dintre cleme care,reprezinta lungimea in stare intinsa a firului 1.
Dupa determinarea lungimii firelor in stare intinsa,epruvetele se taie la nivelul clemelor;
folosind o balanta cu precizie adecvata,se cantaresc separat ci fire de urzeala si respectiv,de
batatura.
Densitatea de lungime a firelor prelevate din epruvetele de tesatura se calculeaza
separat pentru cele doua directii nominale,conform relatie:
TtexU,B= m / l , g/km
∑ ∑
Unde: ∑ m -masa totala a firelor intinse,mg;
∑ l –lungimea totala a firelor intinse,m .
Scurtarea firelor in tesatura reflecta efectul procesul de tesere (in tesatura cruda)si a
tratamentelor la care este supusa tesatura cruda pentru finisare(in tesatura finita).
Folosind valorile obtinute anterior pentru firele extrase din tesatura,se poate calcula
scurtarea,separat pentru urzeala si respectiv,batatura:

3.Efectuarea masurarii si prelucrarea rezultatelor experimentale

Elementele procesului de masurare sunt:


a.marimi de masurat(cu unitati de masura corespunzatoare)indici de numerotare a
firului(Nm ,m/g);densitate liniara (Ttex ,g/km)
b.matoda de masurare indirecta(control gravimetric pe portiuni scurte)necesita mijloacele de
masurare:
-torsiometru(cu distanta dintre cleme,corespunzatoare lungimii epruvetei de fir);
-balanta de torsiune,cu domeniul de masurare(0-500mg);
c.conditii metrologice privind esantionul prelevat din tesatura:
-4 epruvete de tesatura 250mm x 250 mm,marcate in stare intinsa la 200 mm x 200 mm(20
fire U si 20 fire B-extrase);

28
-in Tabelul ll.3. se prezinta modul de stabilire a sarcinii de pretensionare (necesara prinderii
firelor intre clemele torsiometrului)stabilita in corelatie cu densitatea liniara nominala a firelor din
tesatura si in functie de natura materiei prime.

d.rezultatele masurarii:
-distanta intre clemele torsiometrului este 200 mm(corespunzator valorii l0);
-rezultatele experimentale se prezinta sub forma unei liste initiale cu date de sondaj,conform
Tabelului ll.4

Se calculeaza valoarea indicelui de numerotare :densitatea liniata TtexU si respectiv ,TtexB


cu relatiile de definitie (ll.1.)si finetea NmU respectiv,NmB.
Se calculeaza scurtarea firelor pe directia urzeala (sB,%) respectiv,scurtarea firelor pe
directia batatura (SB,%)-pentru tesaturi crude si tesaturi finite.

29
2.1.2. Compozitia fibroasa din tesatura

1. Consideratii teoretice

Standardul de produs al oricariu articol tesut prescrie in legatura cu firele utilizate ca urzeala
si respectiv ca batatura,principalele cacarcteristi ale acestora,incluzand compozitia fibroasa.
Identificarea compozitiei fibroase a firelor din tesatura reprezinta o etapa obligatorie in
procesul de masurare a caracteristicilor de structura si aspect a tesaturilor si se asigura prin
numeroase metode standardizate ;ca metode preliminarii ,usor de aplicat si relevante se
folosesc frecvent:
-comportarea la ardere(pentru firele realizate din component unic);principiul metodei consta
in arderea epruvetelor –fire de urzeala si respectiv batatura(extrase din tesatura ),cu
examinarea comportarii acestora la ardere;
-analiza microscopica(pentru firele realizate din amestec binar).principiul metodei consta in
examinarea microscopica a firelor de urzeala,respectiv batatura(extrase din tesatura),
detersionate si omogenizate pentru identificarea aspectului sectiunii longitudinale si compararea
cu imagini specifice.

2.Metodologia de analiza a compozitiei fibroase a firelor din tesatura finita

2.1.Identificarea compozitiei fibroase prin ardere

Proba de fir prinsa cu o penseta ,se aprinde de la flacara unui chibrit sau bec de gaz
;stabilirea compozitiei fibroase se realizeaza tinand cont de indicatiile sintetizate in Tabelul ll.5.

2.2. Identificarea compozitiei fibroase prin analiza microscopica

Examinarea la microscop este utila in cazul in care,proba arderii nu este


concludenta(firele eztrase din tesatura sunt filate din amestec de fibre);chiar si astfel,utilitatea
metodei este stabilita mai mult la caracterizarea fibrelor naturale si mai putin la caracterizarea
fibrelor artificiale(din polimeri naturali sau sintetici)care prezinta modificari de aspect datorate
procesului de fabricatie.
Fibrele extrase din fir se omogenizeaza si se paralelizeaza,asezandu-se in manunchi ,cu
o picatura de solutie de glicerina,pe o lama de sticla ;dupa acoperirea cu o lamela de sticla
,ansamblul este fixat pe masa microscopului.

30
3.Efectuarea probelor de identificare a compozitiei fibroase a firelor din tesatura

Pentru firele extrase din epruveta de tesatura se recurge la stadiul comportarii lor la
asrdere deoarece,conform standardului de produs pentru tesatura supusa controlului este
prescrisa folosirea in tesatura a firelor cu o anumita compozitie fibroasa.
Prin urmare,se apluca cea mai simpla metoda de identificare a compozitiei fibrose a
firelor-proba arderii care,ar trebui sa fie relevanta in cazul firelor realizate din component mic.
In anexa ll se prezinta aspectul longitudinal al principalelor categorii de fibre textile.
Analiza microscopica se poate realiza si asupra sectiunilor transversale a fibrelor dar,este
mult mai laborioasa si nu face obiectul prezentei lucrarii.

31
2.1.3.Latimea tresaturii

1.Consideratii teoretice

Latimea tesaturii crude si respectiv,a tesaturii finite reprezinta un parametru


dependent de caracteristicile constructive ale masinii de tesut si bineinteles ,de destinatia
ulterioara a tesaturii(imbracaminte exterioara ,lenjerie de pat/corp,furnituri de croitorie(cm)poate
fi definita in mai multe moduri:
Latimea tesaturii(cm)poate fi definita in mai multe moduri:
-latime nominala-valoarea numerica,masurata de la o margine la alta;distanta dintre primul
si ultimul fir de urzeala,masurata perpendicular pe firele de urzeala,in stare netensionata;
-latime fara margini(latime fara fond)-dinstanta dintre firele de urzeala din interiorul
marginilor,masurata perpendicular pe firele de urzeala.

2.Metodologia de analiza a latimii tesaturilor

Analiza latimii tesaturilor se asigura in atmosfera standard,pe bucati de tesatura(tesatura


fara defecte).Probele sunt prelevate conform prescriptiilor standardizate(Tabel ll.6.)pe masa sau
pe rampa de control final.

32
2.1.Masurarea latimii bucatilor de tesatura ,conditionate

Tesatura se desfasoara pe toata latimea de-a lungul masei,in stare netensionata sau pe
rampa de control in functie de lungimea bucatii;se foloseste o rigla mai lunga decat latimea
tesaturii,asigurand precizia de masurare ± 1mm.Prima si ultima masurare se realizeaza la
distante egale si la 1.5. m de capetele bucatii;rezultatul masurarii este dat de media aritmetica a
masuratorilor efectuate.

2.2. Masurarea latimii bucatilor de tesatura ,neconditionate

Analiza se realizeaza asupra unor epruvete prelevante din bucatile de masurat,stabilindu-


se un factor de recalculare a latimii pentru conditiile atmosferei standard(1ec/1ei).Pentru o
epruveta taiata pe latimea completa a tesaturii cu lungime de 1 m se asigura 3 masurari in stare
neconditionata si apoi dupa 24 de ore de conditionare:
Latimea bucatii de tesatura corespunzatoare atmosferei standard,lc se calculeaza astfel:
lec
Lc=li×
lei
Unde: li-latimea bucatii de tesatura neconditionata,cm;
lec-latimea epruvetei,masurata dupa conditionare,cm;
lei –latimea epruvetei,masurata inainte de conditionare,cm;
3.Efectuarea masurarii
Masurarea latimii unei bucati de tesatura cu lungimea de 5 m,conditionara necesita
efectuarea a 3 masuratori (distante la 1.5.m)cu precizia de ±0.1 cm; latimea tesaturii va fi
valoarea medie,1 cm.

2.1.4 Masa tesaturii

1.Consideratii teoretice

Masa specifica a tesaturii (crude si respectiv ,finite)reprezinta un parametru structural care


face parte din grupa caracteristicilor fiziologice,deosebit de important pentru toate materialele
textile.
Influentand in mod direct starea de confort,pentru satisfacerea oricarei destinatii este
foarte important ca in principiu ,o tesatura sa aiba masa specifica cat mai redusa.
Conform standardelor ,masa unei tesaturi se poate defini in doua moduri:
a.masa pe metru patrat,M (g/m2) numita si masa specifica a tesaturii;
b.masa pe metru liniar ,M (g/m);

33
2.Metodologia de analiza a masei tesaturilor

Conform reglemantarilor din standard,masa tesaturii se poate determina astfel:


-pe bucati intrgi climatizate(dupa inlaturarea capetelor bucatii);
-pe epruvete climatizate (5 epruvete dimensionate:200mm x 200 mm,taiate cu un sablon ,la
precizie de 0.5 mm);
-pe epruvetele uscate(5 epruvete dimensionate:200 mm x 200 mm)care se usuca in
aparatul pentru determinarea umiditatii(etuva)pana la masa constanta,deci cu diferenta intre
doua cantariri consecutive mai mica decat 0.001 din masa initiala a epruvetelor.
Esantionarea se asigura la cel putin 100mm de marginea fasiei de tesatura(prelevata pe
toata latimea),cu mijlocul epruvetelor dispus pe diagonala fasiei iar marginile sablonului trebuie
sa fie paralele cu firele de rzeala (Fig.ll.1).

Calculul masei pe metru patrat


mm
M(g/m2)= ×104
Lm×lm
Unde: mm-masa medie a epruvetelor(g) cantarite,cu precizie 0.001g;
Lm;lm-dimensiunile epruvetei ,cm.
Calculul masei pe metru liniar
M(g/m)=M(g/m2)×lt
unde : lt-latimea tesaturii,m.
Daca densitate de lungime sau desimea firelor difera pe latimea sau/si pe lungimea bucatii
de tesatura ,dimensiunile epruvetelor se stabilesc astfel incat sa contina rapoarte intregi de
contextura,chiar diferite de dimensiunile 200mm x mm.

3.Efectuarea masurarii si prelucrarea rezultatelor

Elementele procesului de masurare sunt:


a.marimi de masurat(cu unitati de masura corespunzatoare) masa pe metru patrat,M(g/m2)si
masa pe metru liniar,M(g/m);
b.metoda de masurare indirecta necesita mijloace de masurare:

34
-sablon 200mm x 200mm,foarfece;
-balanta de torsiune,cu domeniul de masurare(0-2g);
c.conditii meteorologice privind esantionul prelevat din tesatura:
-5 epruvete dimensionale 200 mm x 200mm,prelevate conform schemei standardizate de
esantioane(sa contina fire diferite de urzeala si de batatura);
d.rezultatele masurarii:
-se masoara dimensiunile epruvetelor de tesatura L,cm si l,cm in cate trei puncte pe fiecare
epruveta si se stabileste valoarea medie a dimensiunilor reale care,pot sa aiba diferente fata de
dimensiunile de esantionare;
-se cantaresc epruvetele de tesatura =>m(g);
-rezultatele experimentale se prezinta sub forma unei liste initiale cu date de sondaj
,conform Tabelului ll.7.

-folosind relatia de calcul ll.4=>M(g/m2)


-folosind relatia de calcul ll.5.=>M(g/m).

2.1.5. Desimea firelor in tesatura

1.Consideratii teoretice

Desimea firelor in tesatura reprezinta un parametru structural foarte important;face parte


din grupa caracteristicilor fiziologice si are implicatii puternice asupra aspectului tesaturii si
asupra operatiilor ulterioare de finisare(aplicate asupra tesaturii crude).
Pentru a aprecia utilitatea controlului desimilor in tesatura se prezinta situatia in care,fata
de o structura echilibrata(obtinuta prin tesere),se pot realiza in mod extern in functie de desimile
tehnologice,doua structuri complet opuse:
-tesaturi indesate si compacte (cu desime mare in urzeala si in batatura);sunt structuri foarte
putin flexibile,dar durabile;
-tesaturi rare(cu desime mica in urzeala si in batatura);sunt structuri foarte moi,cu drapaj
mare ,dar mai putin durabile.

2.Metodologia de masurare a desimii firelor in tesatura

Desimea tesaturii reprezinta numarul existent de fire de urzeala(U)sau fire de


batatura(B),pe lungimea de 10 cm de tesatura:
PU(B)=fireU(B)/10cm

35
Conform standardelor in vigoare ,prelevarea epruvetelor se asigura in functie de metoda de
determinare a desimii dependenta la randul ei de categoria in care se incadreaza tesatura la
proiectare.

36