Sunteți pe pagina 1din 3

Estomparea tradiţiilor de iarnă

Crăciunul, una din cele mai iubite sărbători ale creștinătății, nu îl celebrează
nicidecum pe Moș Crăciun, cum poate ar crede unii. De peste 2.000 de ani, omenirea se
bucură de nașterea lui Iisus Hristos, prilej cu care toți ar trebui să Îl primim în suflete, să Îl
cinstim cu colinde și să dăruim din ceea ce avem și celor aflați la nevoie.
De Crăciun se presupune că totul ar trebui să fie ca în filme: multă fericire iar lumea
adunându-se în jurul unei mese sărbătorind, dar ce anume sărbătoresc ? Da, mulţi uită de
tradiţiile de altă dată şi nu fac altceva decât să bea, să mănânce fără limită.
În anul 2016, a fost făcut un studiu adresat copiilor cu întrebarea „ Ce înseamnă pt tine Crăciunul
? „ în proporţie de 90%, aceştia au răspuns: Moş Crăciun, brad şi multe cadouri, nicidecum
adevărata lui valoare.
Am ajuns să fim atât de moderni şi să modernizăm totul în jur încât am început să uităm
adevăratele valori ale unei sărbători atât de sfinte.
ÎNAINTE, LA 25 DECEMBRIE SE CELEBRA SOARELE Nu mulți știu că, înainte,
nașterea lui Iisus nu se celebra la 25 decembrie. De altfel, se crede că Mântuitorul nu s-a născut
iarna. Din anul 264, la 25 decembrie a început să se celebreze ”Natalis Solis Invicti”, adică
nașterea soarelui. Aproape un secol mai târziu, în anul 320, papa Iuliu I a specificat pentru prima
dată oficial data nașterii lui Iisus ca fiind 25 decembrie. În 325, și împăratul Constantin cel Mare
a desemnat oficial Crăciunul ca sărbătoare care celebrează nașterea lui Iisus. Cu toate acestea,
cele mai multe țări nu au acceptat Crăciunul ca sărbătoare legală decât din secolul al XIX-lea.
Cu toţii cunoaştem celebra replică „De Crăciun fii mai bun!”, dar de ce să fim mai buni ? Ca să
vină Mos Crăciun la noi în ajun tiptil şi să ne umple de cadouri costisitoare ?

Dar ce înseamnă, de fapt, Crăciunul ?

„O sărbătoare ca oricare alta, dar care aduce multă bătaie de cap”, ar spune unii. „O sărbătoare
care ne aminteşte de naşterea lui Isus şi toată familia se strânge la masă”, ar spune alţii. Sunt
multe feluri de a vedea lucrurile, dar, de multe ori se pierde esenţa: Crăciunul înseamnă naşterea
lui Isus; Crăciunul înseamnă iubire.
„Bătăile de cap” de Crăciun există pentru că vrem ca totul să fie bine atunci când ne vin rudele la
masă în Ajun. Dar, de fapt, timpul petrecut cu familia înseamnă mult mai mult decât o simplă
cină. Masa de Crăciun este un pretext pentru a răscoli toate amintirile şi momentele frumoase
petrecute alături de cei dragi şi pentru a ne da seama că, în sufletul nostru există un loc pentru
toate persoanele pe care le numim „familia noastră”.
.
POMUL DE CRĂCIUN Obiceiul împodobitului bradului de Crăciun a fost împrumutat și
se presupune că ar aparţine de fapt lumii germane păgâne, de unde a fost treptat asimilat de
creştinism. La noi, datina împodobirii unui pom sau a unei ramuri verzi se întâlnea numai la
nuntă sau la moartea unui flăcău sau fete mari. După Primul Război Mondial, acest obicei s-a
răspândit pe tot teritoriul ţării. În ceea ce privește obiceiurile culinare, creștinii români obișnuiesc
să țină post timp de 40 de zile înainte de Crăciun. În ajun postul este mai aspru, iar în dimineața
de Crăciun, credincioșii participă la Liturghie, pentru a-I mulțumi lui Dumnezeu. Postul se
încheie în dimineața de Crăciun, chiar după Liturghie.
După brad, elementul cheie al așa-numitei «Magii a Crăciunului» pe care vor să îl
impună în sărbătoare, este un…bătrân, cu barbă lungă și albă, haine roșii, sănii pline cu cadouri
și cu zâmbet larg, numit «Moș Crăciun»! Aceasta nu este numai o afacere bine elaborată cu
numele «Moș Crăciun S.A.», și nici un simplu…dealer al mărfurilor de toate tipurile, așa cum
mulți dintre noi credem!
Este vorba de o minciună inventată perfect de o societate de origine pur
occidentală. Și asta pentru că «Νew Age» – dorind să personifice «duhul» Crăciunului, în
special în ochii copiilor și să creeze un produs clasic globalizat pe baza căruia să
uniformizeze tradițiile, valoriile și să denatureze imaginea reală a unor persoane
importante sau chiar sfinte ale poporului, cum ar fi Sfântul Ierarh Vasile cel Mare.
În țara noastră, ne este cunoscut tuturor încă din vechime Sfântul Vasile cel Mare.
Renumitul Profesor de Folclor și Academician, Gheorghios Megas scria foarte semnificativ:
«Anul Nou capătă o conotație deosebită, deoarece este sărbătorit în memoria unuia dintre cei mai
mari Părinți ai Bisericii Ortodoxe, Sfântul Vasile cel Mare. Prin personalitatea sa, Sfântul
Vasile dă viață și strălucire sărbătorii. Se face mijlocitor și garant al rugăciunilor și al
binecuvântării pe care omul, aflat la începutul unei noi perioade cronologice, nădăjduiește
să le primească de la Dumnezeu, Dătătorul tuturor bunurilor ».
În zilele de sărbătoare, copiii îl așteaptau doar pe Sfântul Vasile, cântau colinde, mergeau
la biserică, participau la masa festivă, unde preotul tăia vasilopita [plăcintă cu răvașe de Anul
Nou] etc.
În mod paradoxal, numele s-a schimbat în «Moș Crăciun» și, fără să aibă vreo legătură cu
cel pe care îl serbam, s-a înrădăcinat, firește, și în tradiția ortodoxă elenă, încercând de atunci nu
numai să o eclipseze (am putea spune că a și reușit deja!), ci să o desființeze, în măsura în care îi
vom permite acest lucru!
Ce s-a întâmplat cu acei copii care erau nerăbdători sa umble din casă în casă şi să
încânte oamenii cu colindele lor ?
Pe vremea bunicilor noştri reprezenta un adevarat ritual mersul cu colinda. Colindatorii
îşi pregăteau cu câteva saptămani înainte colindele ce urmau să încânte gazdele. De asemenea,
era un lucru normal ca aceştia să îmbrace ţinute tradiţionale româneşti, transmiţând celor ce îi
primeau şi îi ascultau, o emoţie puternică, precum şi mândria de a fi români.
Astăzi, în schimb, majoriatea copiilor nu mai pun preţ pe adevăratele valori naţionale. Ei nu mai
sunt încântaţi de magia colindatului, preferând activităţi alternative legate de noile tehnologii.

Haideţi să nu ne lăsăm duşi de societatea în care trăim, care încetul cu încetul ne distruge
tradiţiile, să îi luăm pe cei dragi nouă de mână, şi să mergem la colindat! Haideţi să mergem din
uşă în uşă pentru a bucura un om în vârstă. Haideţi să o facem doar pentru aminitirile pe care ni
le creăm, şi nu pentru răsplată. Cred că nici nu ne putem imagina nostalgia pe care o poartă în
suflet un bătrânel atunci când vede nişte copii sau tineri cântând din tot sufletul şi cu obrajii
înroşiţi de frig şi emoţii. Au fost şi ei ca noi odată..

Craciunul in viziunea unor artisti>


„În perioada sovietică, mergeam în secret pe la vecini sau rude apropiate ca să-i colindăm”
Vladimir Beșleagă, scriitor.

„În copilăria mea, iarna, zăpezile erau cât casa. Călcam pe creasta gardului ca să găsim drumul.
Eram fericiți că părinții ne lăsau să ne jucăm afară. Țin minte că de sărbători venea capra la noi.
Tare ne temeam de ea, când începea să clănțănească. Ceream bănuți de la tata sau de la mama ca
să dăm caprei. Ea ne lăsa să ne apropiem, căsca gura tare-tare și, când puneam bănuțul, făcea
clanț! și ne strângea mâna. Noi, speriați, fugeam după sobă, apoi reveneam.” Maria Sarabaş,
interpretă de muzică populară.

„În Bucovina, cum începea copilul să spună trei cuvinte, era învățat colinde de Crăciun și toți
copiii, de la mic la mare, umblau cu colinda. Era în sânge „nervul” colindatului și abia așteptai să
vină Crăciunul și Sfântul Vasile, cele mai frumoase sărbători ale poporului român. Iar după ce
treceau, rămâneam cu un mare dor… La noi se cântă fel de fel de colinde, într-o voce și chiar în
patru. Apoi se mai umblă cu „Îngerii”, cu „Banda lui Jian”, cu „Irozii”, iar de Sf. Vasile - cu
„Brâncovenii”, cu „Căluțul”, cu „Capra” - tradiții care s-au păstrat până azi.” Ioan Paulencu

Haideţi să ne luăm inima în dinţi şi să facem ceea ce ne face fericiţi, să le spunem oamenilor
importanţi din viaţa noastră cât de mult îi iubim, să ne întâlnim cu prietenii de la grădiniţă sau să
mergem în excursiile mult visate!
Crăciunul ne aduce împreună, haideţi să împărtăşim iubirea noastră celor din jur! Toată lumea
merită gândurile noastre bune! Haideţi să încercăm să aducem un zâmbet pe feţele acelora care
au uitat să se bucure de magia Crăciunului!