Sunteți pe pagina 1din 11

SC AW NET COMMERCE SRL APROBAT,

J40/1294/2018 ADMINISTRATOR
37015590 BUJOI FLORIN

INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ SPECIFICE


PENTRU PERSONAL TESA

IPSSM 10

Lucratorii care urmeaza sa desfasoare activitati la echipamentele de calcul , vor f


incadrati si repartizati la posturile de lucru numai dupa efectuarea examenului medical prevazut
de reglementarile in vigoare , inclusiv controlul oftalmologic .
In cazul in care la controlul medical oftalmologic se constata ca nu pot f utilizati ochelari
de corectie obisnuiti , lucratorii vor f dotati cu mijloace de corectie speciale , adecvate sarcinilor
de munca .
Lucratorii vor f instruiti special asupra necesitatii amenajarii ergonomice a locului de
munca si asupra pozitiilor corecte pe care trebuie sa le adopte in timpul lucrului .
Activitatile de prelucrare automata a datelor trebuie astfel organizate incat activitatea
zilnica in fata ecranelor sa alterneze cu alte activitati .
In cazul in care acest lucru nu este posibil iar sarcina de munca impune utilizarea
ecranelor in cea mai mare parte a timpului de lucru , se vor acorda pauze suplimentare fata de
cele obisnuite . Aceste pauze vor f incluse in timpul de lucru si vor f stabilite in urma
consultarilor cu specialisti , tinandu-se seama de complexitatea lucrarilor , a ritmului , a duratei si
repetivitatii acestora . Timpul de asteptare a raspunsului calculatorului nu va f considerat pauza
in activitatea lucratorului .
Amenajarea locului de munca trebuie astfel realizata incat sa ofere utilizatorilor confort si
libertate de miscare si sa diminueze la maxim riscurile de natura vizuala , mentala si posturala .
Lucratorul trebuie sa poata realiza o gama diversa de sarcini de munca , intr-un mod
contabil , efcace si cu performantele cerute .
Locul de munca trebuie sa permita o buna corelare intre caracteristicile anatomo-
functionale ale lucratorului si activitatea desfasurata , asigurand posibilitati de reglare a
diferitelor elemente componente ale locului de munca .
Utilizatorul trebuie sa aiba posibilitatea de lucru in timpul programului de lucru .
Daca lucratorul trebuie sa se deplaseze cu scaunul de la un punct de lucru la altul trebuie
sa se prevada elemente de prindere sub planul de lucru ca de exemplu o canelura sub birou .
Distantele si unghiurile de vedere trebuie sa fe in conformitate cu standardele specifce
Pentru a pastra o pozitie de lucru care sa evite reflexiile si efectele de orbire , ecranul va f
inclinat , rotit sau basculat deasupra planului de lucru(suprafata stabila pe care stau
calculatoarele ).
Directia de privire trebuie sa fe inclinata cu 10-20 sub planul orizontal care trece la
nivelul ochilor (aceasta se realizeaza prin ridicarea sau coborarea corespunzatoare a ecranului).
Inaltimea tastaturiin trebuie sa asigure in timpul lucrului un unghi intre brat si antebrat
de minim 90.
Distanta intre planul de lucru(masa de lucru )si suprafata de sedere (scaun) trebuie sa fe
cuprinsa intre 200 si 260 mm.
Ecranul , suportul de documente si tastatura trebuie sa fe la distanta aproximativ egala
de ochii utilizatorului , respectiv de 600  150 mm.
Videoterminalele vor f asezate astfel incat directia de privire sa fe paralela cu cursele de
lumina (naturala sau artifciala ). Videoterminalele vor f amplasate la distanta fata de ferestre .
Suprafetele vitrate nu trebuie sa fe situate in spatele sau in fata utilizatorului . Se va evita
amplasarea videoterminalelor in incaperi cu suprafete vitrate (ferestre) de mari dimensiuni . Daca
acest lucru nu este posibil se vor acoperi cu ecrane storuri etc.
Pentru asigurarea cerintelor de securitate si stabilitate la locul de munca se vor asigura
urmatoarele masuri :
 se vor reduce la minim vibratiile
 se va elimina posibilitatea de blocare a planului de munca
 se va asigura posibilitatea reglarii inaltimii mesei fara risc de coborare rapida si deci
de accidentare .
 sa nu se utilizeze improvizatii la fxarea echipamentului de calcul
Amenajarea posturilor de munca intr-o incapere trebuie realizata astfel incat sa se
asigure :
 accesul usor si rapid la locul de munca
 accesul usor si rapid al personalului de intretinere la toate partile echipamentului , la
pozitiile cablului , la prize etc.
 spatiul de lucru sa corespunda nevoilor de spatiu de personal , de comunicare intre
indivizi
 Conductorii electrici si cablurile trebuie sa respecte urmatoarele conditii : sa nu
prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de lucru (masa) sau pe sol
 sa aiba lungime sufcienta pentru nevoile reale si previzibile de lucru
 sa asigure accesul usor la intretinere
 conductorii sa nu traverseze calea de acces daca nu sunt protejati impotriva
deteriorarilor mecanice .
La exploatarea echipamentului de calcul se vor respecta urmatoarele reguli :
 Lucratorii nu vor utiliza echipamentele de calcul daca nu le cunosc si daca nu au fost
instruiti
 Punerea sub tensiune a tablourilor de distributie electrica se va face de catre
personal autorizat
 Personalul de deservire al calculatoarelor nu va interveni la tablourile electrice
prize , stechere , cordoane de alimentare , grupuri stabilizatoare , instalatii de
alimentare etc.
La punerea sub tensiune a calculatoarelor electronice se vor respecta in ordine
urmatoarele prevederi :
 Verifcarea temperaturii si umiditatii din sala
 Verifcarea tensiunii la tabloul de alimentare
 Punerea sub tensiune a unitatii centrale prin actionarea butonului corespunzator de
pe panoul unitatii centrale
 Punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin actionarea butoanelor de pe
panourile de comanda in ordinea prevazuta in documentatie .
Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza in succesiune inversa
celei prevazute la punerea sub tensiune
La punerea in functiune dupa reparatii personalul autorizat va confrma in scris ca
echipamentul respectiv este in buna stare de functionare .
Se interzice indepartarea dispozitivelor de protectie ale echipamentelor de calcul
Se interzice efectuarea oricarei interventii in timpul functionarii echipamentului de
calcul .
Se interzice continuarea lucrului la echipamentele de calcul la care se constata
defectiuni .
Remedierea defectiunii se face doar de personal autorizat .
Daca in timpul functionarii calculatorului se aud zgomote deosebite acesta va f oprit
pentru remedierea defectiunii .
Se interzice conectarea echipamentului de calcul la prize defecte sau fara legatura la
pamant .
Inlocuirea sigurantelor la instalatiile electrice se va face numai de personal autorizat .
La utilizarea imprimantelor de mare viteza se vor evita supraâncalzirile care pot duce la
incendii .
In apropierea imprimantelor se vor amplasa stingatoare cu praf si dioxid de carbon .
In timpul functionarii , capacul superior al imprimantelor va f mentinut inchis ,
deschiderea lui se va face numai dupa deconectarea acestora de la sursa .
Se va evita atingerea partilor ferbinti ale imprimantei .
Orice interventie in timpul functionarii imprimantei (permisa de documentatia tehnica)
se va face numai cu luarea masurilor de evitare a antrenarii partilor corpului de catre
imprimanta .
In timpul functionarii calculatoarelor usile de acces in sala respectiva nu se vor bloca
pentru a se putea evacua rapid personalul in cazul unui incendiu
Se interzice fumatul in incaperile cu volum mare de documente .
In cazul unui inceput de incendiu se va actiona cu stingatoare cu praf
Pentru reluarea lucrului dupa incendiu se va verifca bine incaperea respectiva .
In timpul lucrului la videoterminale se va evita purtarea ochelarilor colorati .
Pentru evitarea reflexiilor difuze sau speciale se vor utiliza fltre antireflex aplicate pe
suprafata ecranului .

Stresul şi oboseala profesională


Stresul şi oboseala profesională, numite şi bolile secolului, sunt cele mai grave
disfuncţionalităţi care apar în munca de birou.
Stresul reprezintă o dimensiune constantă a vieţii noastre cotidiene. Dacă până în 1989
factorii stresanţi ţineau mai mult de sistemul politic, de aspectele negative ale dictaturii
comuniste, în prezent societatea de tranziţie aduce pe scena vieţii noi tipuri de situaţii stresante
cum ar f : incertitudinea, schimbările rapide şi adesea imprevizibile, concurenţa, şomajul,
necesitatea reorientării şi recalifcării rapide şi, nu în ultimul rând, scăderea nivelului de trai.
Oamenii, ca indivizi izolaţi, au rareori posibilitatea de a influenţa evenimentele stresante
externe. Tot ce pot face este să-şi însuşească nişte strategii adaptative care să-i facă mai
rezistenţi la agresiunile psihice şi mai efcienţi în activitatea profesională
Dacă stresul este prea mare fecare dintre noi poate ceda psihic; chiar dacă persoana
respectivă este una extrem de echilibrată pot apărea tulburări psihologice temporare. Individul
poate trăi o stare de disfuncţionalitate sau chiar o cădere psihică bruscă în urma unei
psihotraume severe (accident, incendiu, decesul unui membru apropiat din familie).
Reacţia la stres se instalează treptat atunci când individul este supus un timp îndelungat unor
condiţii de tensiune psihică, mai ales atunci când este atinsă imaginea sa, situaţia maritală, profesională
sau materială. De obicei individul îşi revine când situaţia stresantă a fost înlăturată, deşi uneori pot
rămâne unele sechele sau o vulnerabilitate crescută faţă de anumiţi factori de stres.
Reacţia organismelor biologice la stres:
1. Faza de alarmă, defnită printr-o mobilizare generală a organismului pentru a face faţă
agresiunii
2. Faza de rezistenţă, care cuprinde ansamblul reacţiilor sistemice provocate de o acţiune
prelungită la stimuli nocivi faţă de care organismul a elaborat mijloace de adaptare.
3. Faza de epuizare, în care adaptarea nu mai poate f menţinută, reapar din nou semnele
reacţiei de alarmă, semne care acum sunt ireversibile. Această fază se încheie de regulă cu
moartea organismului.
Organismul intră în alertă atunci când stresul este provocat atât prin acţiunea unor stimuli
fzici, dar şi sub influenţa unor emoţii puternice. În această situaţie organismul încearcă să facă
faţă stresului printr-o mobilizare generală a sistemului neuroendocrin, mobilizare caracterizată
mai ales prin secreţie de adrenalină şi de steroizi. După o anumită perioadă de acţiune a
stresului, organismul se adaptează şi începe să se comporte normal. Dacă însă stersul continuă,
se produc din nou ample modifcări hormonale şi în cele din urmă moare epuizat.
Factorii de mediu reprezintă, de asemenea, factori de stres pentru organismul uman,
producând perturbări la nivelul diferitelor sisteme fziologice. Aceşti factori, dintre care amintim:
temperatura (prea ridicată sau prea scăzută), umiditatea, zgomotul, agenţii poluanţi pot produce
traume fzice, dar şi psihice.
Există şi stresori de natură psihosocială cum ar f: situaţiile conflictuale, presiunea socială
prea mare, factori care pun în pericol situaţia materială sau statutul social al individului, care
sunt percepuţi ca o ameninţare pentru individ. Stresul nu este influenţat numai de situaţiile
externe ci şi de vulnerabilitatea, de toleranţa la stres a individului sau de unele trăsături ale
personalităţii acestuia.
Există, de asemenea, situaţii de viaţă care sunt considerate stresori universali, ca de
exemplu: războiul, detenţia, calamităţile naturale, accidentele care produc invaliditate sau bolile
incurabile, pierderea unor persoane apropiate. Unele situaţii de viaţă nu sunt la fel de stresante
pentru toată lumea. De pildă, pierderea unui examen, dezaprobarea sau critica şefului
determină reacţii diferite de la un individ la altul. Chiar şi în cazul unor dezastre sau calamităţi
naturale există persoane care îşi păstrează calmul şi acţionează oportun şi efcient, în timp ce alţii
intră în panică sau manifestă un comportament bizar.
Pentru a preveni şi combate efectele negative ale stresului cele mai simple şi mai
accesibile strategii de luptă sunt: metodele de reglare şi de autoreglare a stărilor psihice şi
relaxarea şi tehnicile derivate ale acesteia.
Un fenomen cu un caracter disfuncţional determinat de stres este oboseala. Aceasta apare
în urma solicitărilor organismului în activitatea umană şi este determinată de consumul de
energie în timpul acestei activităţi.
Oboseala reprezintă o reacţie a organismului de readaptare, de refacere a funcţiilor sale.
Ea reprezintă un fenomen fziologic normal care apare în urma solicitărilor prezente în activitatea
umană.
În general oboseala este un fenomen reversibil, deoarece dacă este urmată de o perioadă
de odihnă sau de somn, organismul îşi reface plenitudinea funcţiilor sale. Ea nu este o boală, dar
poate avea consecinţe temporare asupra organismului precum slăbirea atenţiei faţă de munca
îndeplinită şi faţă de mediu.
Specialiştii clasifcă oboseala în următoarele grupe:
Oboseala musculară (dinamică şi statică) - determinată de efortul muscular şi de
contractarea musculară fxă.
Oboseala neurosenzorială - cauzată de tensiunea nervoasă a simţurilor (ochi, urechi).
Oboseala psihică - determinată de factori de natură psihică.
Oboseala poate f provocată de o mulţime de cauze, dintre care cele mai des întâlnite sunt:
- intensitatea şi durata muncii fzice şi intelectuale;
- factorii de mediu (temperatura, lumina, zgomotul);
- factorii de natură psihică (responsabilităţi, griji, conflicte);
- monotonia sau rutina muncii;
- boli şi dureri.
Formele de manifestare a oboselii la om sunt multiple:
- scăderea atenţiei;
- încetinirea şi inhibarea percepţiei;
- inhibarea capacităţii de gândire;
- scăderea randamentului activităţii fzice şi intelectuale.
În birouri oboseala profesională este o stare produsă de stres şi afectează mai ales
persoanele care lucrează cu publicul. Cei mai mulţi cred că munca în birouri şi secretariate este
lipsită de stres sau cu stres redus, însă lucrurile nu stau deloc aşa. Tensiunile psihice şi stresul
contactelor inter-umane determină oboseală sau chiar epuizare.
În general, persoanele care manifestă simptome de oboseală fzică şi psihică au o atitudine
negativistă în relaţiile cu ceilalţi şi resimt o diminuare a respectului de sine.
În afara programului normal de lucru, remedierea şi prevenirea oboselii se poate realiza prin
reglementarea duratei zilei de lucru, a duratei săptămânii de lucru şi a concediilor de odihnă.
Este foarte important să se prevină starea de oboseală profesională pentru că aceasta nu
afectează un singur membru al personalului ci este transmisă şi celorlalţi
Pentru a nu permite răspândirea acestor simptome, managerii trebuie să le recunoască şi
să le prevină ori de câte ori este posibil. De asemenea, managerul are un rol esenţial în găsirea
unor corelaţii şi alternative optime între durata perioadelor de muncă, durata pauzelor pentru
odihnă, numărul, conţinutul şi momentul introducerii acestor pauze, astfel încât să se asigure o
efcienţă sporită, un nivel optim al capacităţii de muncă şi o bună stare a sănătăţii.

Stresul vizual indus de utilizarea calculatoarelor


Deşi computerul ne îmbunătăţeşte viaţa, acest avantaj nu ne scuteşte de anumite riscuri
privind sănătatea. Studiile făcute au arătat că tipul muncii şi numărul de ore pe zi de utilizare a
terminalului video sunt factori importanţi în determinarea nivelului problemelor cauzate de această
activitate. Problemele ochilor sunt cele mai obişnuite pentru utilizatorii calculatoarelor. Din nefericire
nu există prea multe informaţii legate de computer şi de stresul vizual.
Milioane de oameni folosesc terminale video-display (TVD), aceştia prezintă difcultăţi cu
focalizarea privirii asupra obiectelor mai îndepărtate şi tulburări ale imaginii dincolo de planul
apropiat după folosirea îndelungată a displayului.
În afara acestor simptome directe apar unele indirecte cum ar f: încordare şi durere în
ceafă şi în umeri; dureri de spate; oboseală excesivă; iritabilitate excesivă; dureri în braţe, în
încheieturi şi în umeri; nervozitate crescută; efcienţă vizuală scăzută şi erori mai frecvente. În
special operatorii dau dovadă de o scădere generală a productivităţii, inclusiv erori frecvente şi
viteză redusă în timpul desfăşurării activităţii.
Ochii oamenilor sunt adaptaţi totuşi pentru vederea la distanţă. Câmpul nostru vizual nu
poate să facă trecerea de la planul îndepărtat la cel apropiat în mod natural. Adaptarea trebuie
să fe activă, prin modifcarea mediului nostru de lucru şi a comportamentului specifc activităţii
depuse .
Simptomele directe ale stresului vizual sunt:
- tensiune la nivelul ochilor;
- dureri de cap;
- difcultăţi de focalizare;
- miopie;
- dublarea imaginii;
- modifcări în percepţia culorilor
Simptomele indirecte pot include:
- dureri la nivelul muşchilor şi oaselor (gât, umeri, spate, încheietura mâinii);
- oboseală fzică excesivă;
- efcienţă vizuală scazută în desfăşurarea activităţii.

Corelaţia dintre numărul de ore de utilizare a terminalului video pe săptămână şi


problemele de sănătate apărute
Simptome <15 h 15-30 h >30 h
Tensiune ochi 33% 37% 63%
Dureri de cap 20% 27% 47%
Ameţeli 4% 6% 5%
Tulburări somn 13% 11% 11%
Dureri de spate 23% 26% 40%

Probleme de focalizare
Ochiul nu se poate focaliza asupra informaţiilor de pe ecranul displayului cu aceeaşi
precizie cu care se focalizează asupra unei pagini tipărite. Dacă terminalul video este folosit mai
mult timp, punctul de focalizare al ochiului trece dincolo de ecran şi se apropie de punctul de
relaxare, ceea ce în timp duce la degradarea imaginii percepute pe ecran. De aceea sunt necesare
măsuri corective (ochelari speciali prescrişi pentru terminalul video şi/sau formarea, antrenarea
vizuală).

Miopia
Miopia ar putea f cauzată de condiţii improprii de desfăşurare a activităţii (lumină
insufcientă, poziţie incorectă, cititul la distanţe prea mici ce determină apariţia stresului) sau este
o moştenire genetică.

Schimbări în percepţia culorilor


Acestea sunt determinate de urmărirea ecranului în mod constant pentru perioade lungi
de timp, alternând cu mutarea privirii asupra fundalului. Privitorul poate percepe culori opuse
sau complementare celor care alcătuiesc fondul imaginilor de pe ecran (urmărirea constantă a
unui ecran verde conduce la perceperea culorii roz la schimbarea focalizării privirii). Acest
fenomen poate f alarmant dar nu este periculos şi dispare după puţin timp.

Dublarea imaginii
Displopia (vederea dublă) se datorează unei scăderi a capacităţii de coordonare a ochilor.
Este o afecţiune temporară, totuşi trebuie consultat un medic oftalmolog spre a îndepărta
posibilitatea existenţei unei disfuncţionalităţi neurologice serioase.
Factorii care influenţeză stresul vizual
Mediul de lucru cu computerul este determinat de o serie de factori fzici, cum ar f :
- iluminatul;
- poziţia utilizatorului;
- amplasarea computerului;
- zgomotul;
- calitatea aerului.
Pe lângă aceştia există şi aspecte adiacente ale activităţii care pot contribui la stresul
vizual :
- specifcul muncii desfăşurate;
- planifcarea şi organizarea acesteia;
- proflul fziologic şi psihologic al utilizatorului;
- efcienţa vizuală a operatorului;
- caracteristicile staţiei de lucru.
Afecţiunile vizuale ale lucrătorilor pot f depistate şi tratate în urma examenelor
oftalmologice. Pe lângă grija pentru întreţinerea ochiului, de mare importanţă în asigurarea
condiţiilor optime de lucru ale operatorilor este îmbunătăţirea aspectului ergonomic.

Limitele contrastului
Pentru a mări confortul vizual este de preferat o cameră mai slab luminată atunci când
privim ecranul computerului. O lampă de birou corect amplasată va permite citirea simultană a
documentelor cu care se lucrează.

Culorile
Caracterele care apar pe ecran pot avea efect hotărâtor asupra confortului vizual.
Caracterele negre pe fundal alb asigură confortul vizual maxim. Alte culori preferate pentru
caractere sunt: verde, galben şi portocaliu. Este bine să fe evitate cele scrise cu roşu sau cu
albastru. Displayurile color sunt mult mai obositoare pentru sistemul vizual decât cele
monocrome. Fundalul ecranului are efect asupra sistemului vizual. Un ecran alb asigură o
focalizare foarte bună

Luminozitatea
Operatorul trebuie să regleze luminozitatea ecranului şi contrastul pentru a obţine
confortul vizual maxim. Unii utilizatori au declarat că luminozitatea variabilă a ecranului pe
parcursul zilei de lucru asigură relaxarea ochilor obosiţi.

Tipul şi dimensiunea caracterelor


Înălţimea recomandată pentru caractere este între 2,5 mm şi 3,00 mm, fecare dintre ele
trebuind să fe foarte clar defnită pe ecran. Standardele internaţionale stabilesc 80 de caractere
pe linie şi 25 de linii pentru un ecran. Terminalul video trebuie verifcat la fecare şase luni pentru
a ne asigura că funcţionează conform prescripţiilor. Verifcarea periodică se va desfăşura conform
prescripţiilor producătorului. Ea va asigura şi o calitate corespunzătoare a caracterelor.

Tastatura
În conceperea tastaturii trebuie să se ţină seama de anumiţi factori:
- dispunerea tastelor ;
- dimensiunea acestora ;
- unghiul şi înălţimea tastaturii ;
- rezistenţa la apăsare ;
- culorile folosite pentru diferite funcţii ale tastelor.
Tastaturile proiectate neergonomic pot determina dureri ale încheieturilor mâinii ce se pot
transforma în incapacităţi permanente de mişcare. Sunt de preferat tastaturile mobile şi folosirea
unui wrist pad (suport pentru încheieturi).

Distanţa de lucru
Preocupările recente legate de riscurile radiaţiilor cu frecvenţă scăzută au stabilit că distanţa
optimă până la ecran este de 70 cm. Ea poate f obţinută prin mărirea caracterelor pe ecran. Ochelarii
speciali pentru computer (lentilele lor echilibrează sistemul vizual, reducând stresul) pot deveni
un accesoriu obişnuit al utilizatorului de computere.

Strălucirea supărătoare
Se poate diminua prin iluminarea adecvată a spaţiului de lucru, prin îndepărtarea
computerului de sursa de lumină sau prin instalarea de paravane. Filtrele anti-strălucire sau
acoperirile anti-reflexie pe lentilele ochelarilor pot f utile.
S-a demonstrat că folosirea acestor ochelari duce la creşterea confortului vizual. Se pare că
vor deveni accesorii pentru utilizatori. Lentilele ochelarilor obişnuiţi nu pot asigura flexibilitatea
necesară lucrului cu computerul. Lentilele speciale bifocale pentru computer au porţiunea de sus
proiectată pentru urmărirea ecranului, în timp ce partea de jos este realizată pentru a urmări
textul scris. Lentilele trifocale sunt şi mai specializate, asigurând zone pentru computer, pentru
text şi pentru privirea la distanţă. Există şi lentile noi, cu design modern, care permit modifcări
gradate ale puterii lentilelor în funcţie de variaţia distanţei. Lentilele colorate acoperite cu straturi
anti-reflexie sunt câteodată utile ca elemente adiţionale pentru creşterea confortului la urmărirea
ecranului computerului. Persoanele trecute de 40 de ani suferă deja din cauza difcultăţilor de
concentrare asupra obiectelor aflate la mici distanţe. Acest lucru este un rezultat al modifcărilor
ce survin în structura aparatului vizual, din cauza înaintării în vârstă. În această situaţie se
recomandă utilizarea ochelarilor obişnuiţi pentru citit şi a ochelarilor speciali pentru lucrul cu
calculatorul, care echilibrează această disfuncţie naturală. În lucrul cu calculatorul nu se
recomandă folosirea lentilelor de contact, acestea produc senzaţii de disconfort după un număr
de ore petrecute în faţa monitorului.
Munca pe calculator necesită îngrijiri speciale ale vederii. Dintre acestea menţionăm
necesitatea unui examen periodic al vederii. Operatorii pe computer trebuie să facă un control al
vederii şi al stării de sănătate a ochilor în fecare an.
Iată ce aspecte trebuie să cuprindă un astfel de examen:
- sănătatea ochiului;
- acuitatea vederii la distanţă;
- acuitatea vederii de aproape;
- cât de bine lucrează ochii împreună (bi-ocularitatea);
- capacitatea de lucru la distanţe mici;
- evaluarea capacităţilor de focalizare;
- semne sau simptome precoce de stres vizual.
În birourile în care există aparatură hardware, există fltre de aer pentru a capta eventuala
umezeală care ar putea afecta această aparatură şi pentru a îmbunătăţi condiţiile de siguranţă a
calculatoarelor. Folosirea acestor fltre generează însă apariţia prafului care la rândul său conduce la
apariţia altor probleme de ordin tehnic.
Operatorii pe calculator au tendinţa de a clipi mai rar, din cauza lucrului la distanţe mici şi
de aceea suferă de senzaţia exterm de neplăcută a “prăfuirii” globilor oculari. În această situaţie
se recomandă folosirea unor picături speciale recomandate de către medicul oftalmolog.

Iluminarea încăperii
Iluminarea în încăpere trebuie să fe de 3 ori mai puternică decât fundalul ecranului. Este
de preferat să se folosească lămpi de birou în locul iluminării din plafon. Cu cât este mai mic
contrastul între ecran şi mediul înconjurător, cu atât este mai bine. Astfel se reduce oboseala
ochiului care nu mai trebuie să facă eforturi de adaptare de la o luminozitate la alta.

Suprafaţa pereţilor şi culoarea lor


Pereţii trebuie să fe maţi şi într-o culoare pastel.

Poziţia la locul de muncă

Situaţia ideală a lucrului pe calculator ar f cea în care toate condiţiile de mai jos sunt
satisfăcute simultan:

1. Ecranul, documentul şi consola se află toate la aceeaşi distanţă de ochii utilizatorului.


Suporturile documentelor au posibilitatea să poziţioneze documentul la aceeaşi distanţă cu
ecranul computerului.

2. Ţineţi picioarele bine aşezate pe pământ atunci când sunteţi aşezat. Utilizatorii scunzi
pot folosi un suport pentru picioare.

3. Trunchiul stă drept dar înclinat cu aproape 20 de grade din şolduri.

4. Nu îndoiţi mâna din încheietură atunci când tastaţi. Îndoirea încheieturii poate duce la
afecţiuni date de încordare repetată. Asiguraţi-vă că încheieturile nu se sprijină pe o margine
ascuţită atunci când tastaţi.

5. Menţineţi coapsele în poziţie orizontală cu picioarele aşezate cu toată talpa pe sol sau pe
un suport dacă este nevoie.

6. Partea de sus a braţului va f în poziţie verticală atunci când folosim terminalul video.

7. Antebraţul va f în poziţie orizontală sau uşor coborât.

8. Suprafeţele terminalului şi/sau ale documentului vor f la o înălţime astfel încât


picioarele să nu atingă partea de dedesubt a mesei.

Computerul ne îmbunătăţeşte viaţa, dar nu ne fereşte de anumite riscuri privind sănătatea.


Aici am analizat numai influenţa asupra vederii. În plus, pe lângă ochi, problemele care mai pot
apărea sunt:

1. probleme musculare şi ale scheletului;


2. stresul;

3. efectele datorate radiaţiilor.

Măsuri de securitate si sanatate în munca de birou

Menţinerea condiţiilor sănătoase şi sigure de muncă în birouri impune angajaţilor


respectarea următoarele cerinţe:
- să păstreze ordinea în aria de lucru;
- să recunoască şi să anunţe orice potenţial pericol;
- să raporteze şi să înregistreze accidentele corect, complet şi clar, în concordanţă cu
procedurile stabilite
- să urmeze instrucţiunile de folosire pentru echipa-mentele şi pentru accesoriile din
birou;
- să folosească metode aprobate şi sigure pentru ridicarea şi pentru manevrarea obiectelor
grele şi voluminoase;
- să studieze regulamentele şi regulile pentru posturile ce implică expunerea la un monitor
al calculatorului
Deşi munca în birou, din punct de vedere fzic, cu câteva excepţii, este relativ uşoară, iar
elementele de risc sunt minime, nu este exclusă apariţia accidentelor şi a bolilor profesionale.
Accidentele de muncă pot f defnite ca find: “vătămări corporale ale organismului, precum
şi intoxicaţia acută profesională, care se produc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea
îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin o zi,
invaliditate sau deces”.
În munca de birou, odată cu creşterea numărului echipamentelor moderne (calculatoare,
maşini electrice de scris, copiatoare), cel mai mare pericol de vătămare corporală îl reprezintă
electrocutarea. De aceea, alegerea locului pentru instalarea echipamentelor, precum şi realizarea
unor instalaţii electrice corespunzătoare sunt esenţiale. Chiar înainte de instalarea unor astfel de
echipamente (unele calculatoare au nevoie de prize trifazice, 380 V), trebuie efectuate lucrări
corespunzătoare la instalaţiile electrice cu electricieni autorizaţi.
De asemenea, trebuie rezolvată problema instalaţiei de împământare. Aceasta se va
efectua de către tehnicienii care vor instala noile echipamente în strânsă cooperare cu
electricienii autorizaţi ai instituţiei.
Pentru prevenirea accidentelor în birouri este necesar un mobilier adecvat care să permită
încorporarea cablurilor astfel încât să fe împiedicată agăţarea sau smulgerea acestora.
Atenţie sporită din partea angajaţilor necesită şi utilizarea unor echipamente precum
maşina de tăiat hârtie sau copiatorul (raza laser poate provoca orbirea iar unele componente
sunt ferbinţi).
Măsurile de securitate se extind şi dincolo de birou, deoarece uneori cei care lucrează în
birouri trebuie să se deplaseze în alte locuri cum ar f depozite sau secţii de lucru. Faptul că
personalul de birou nu vizitează frecvent aceste spaţii de lucru măreşte riscul producerii
accidentelor, dacă aceştia nu sunt atenţi şi conştienţi de eventualele pericole.
Echipamente de munca
- Citiţi şi înţelegeţi instrucţiunile de folosire;
- Închideţi butonul de pornire şi debranşaţi de la curent echipamentele nefolosite;
- Învăţaţi cum se întrerupe curentul electric în caz de urgenţă;
- Evitaţi îndoirea cablurilor de alimentare ale maşinilor;
- Stabiliţi şedinţe regulate de verifcare şi de întreţinere pentru echipamente;
- Anunţaţi fără întârziere defectele apărute la echipamente;
- Verifcaţi dacă părţile periculoase ale maşinilor sunt prevăzute cu dispozitive de protecţie, în
special maşinile de tăiat hârtie;
- Aşezaţi echipamentele în locuri sigure, pe birouri sau pe mese.
- Poziţionarea şi aşezarea echipamentelor să se facă astfel încât să se prevină blocarea căilor de
acces.
Măsuri de prevenire a incendiilor
- Păstraţi căile de evacuare libere, pentru a putea f folosite în caz de urgenţă;
- Asiguraţi-vă că ştiţi ce trebuie făcut în caz de incendiu:
- cum se declanşează alarma de incendiu;
- cum se foloseşte echipamentul de stingere a incendiilor;
-care este cea mai scurtă cale de evacuare şi ce alte căi pot f folosite dacă aceasta este blocată.
- Nu este permis fumatul în locuri din clădire unde există riscul incendiilor;
-Asiguraţi-vă că materialele inflamabile sunt depozitate în magazii ventilate sau în dulapuri
metalice;
- Verifcaţi periodic dispozitivele de alarmă şi extinctoarele;
- Organizaţi periodic antrenamente pentru evacuare în caz de incendiu.

INTOCMIT,

SERVICIU EXTERN SSM

INSPECTOR ALDEA IONUT