FACULTATEA DE GEOGRAFIE

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

VALORIFICAREA TURISTICĂ A ÎNVELIȘULUI BIOTIC DIN

ARIILE PROTEJATE : BENEFICII ȘI CONSTRÂNGERI
STUDIU DE CAZ: PARCUL NATURAL BUCEGI

STUDENT: MATEI LUIZA-NICOLETA

SPECIALIZARE: PLANIFICARE
TERITORIALĂ
GRUPA 214
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
ANUL II
Parcul Natural Bucegi

Parcul Natural Bucegi este unitate cu personalitate juridică a Regiei Naționale a

Pădurilor-Romsilva şi este unul dintre cele 27 de parcuri naturale şi naţionale din Romania.
Zona munților Bucegi, despre care există referiri din secolul al XV-lea, a fost propusă
pentru protejare încă din anul 1936, datorită peisajelor inegalabile şi a diversității speciilor de
plante şi animale
specifice acestui masiv.

Figura 1

Parcul Natural Bucegi este situat în partea estică a Carpaților Meridionali şi cuprinde
întreg Masivul Bucegi desfășurat sub forma unei potcoave cu deschidere sudică şi delimitat de
abrupturi ce depășesc frecvent 1000 m.
Parcul Natural Bucegi are o suprafața de 32 497 ha desfășurată pe teritoriul
administrativ a trei județe : Dâmbovița , Prahova , Braşov. Jumătate din aceasta suprafață este
cuprinsă pe teritoriul județului Dâmbovița iar cealaltă jumătate este împărțită aproximativ egal
între județele Prahova şi Brașov. Denumirea vine de la “Buciac” sau  “Buceci” , așa cum
apare în denumirile medievale ale secolului  al XVI – lea, acest cuvânt având semnificația de
pădure de fag , această asociație vegetală acoperind o bună parte din versanții sub 1000 m
altitudine ai acestei culmi montane.
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Figura 2 Figura
3

Flora

Diversitatea formelor de relief, structura geologică și altitudinea ce se ridică la peste 2

500 de metri, oferă Bucegiului condiţii variate pentru dezvoltarea unei flore bogate. Dintre
speciile de flori care se remarcă amintim: sângele voinicului, iedera albă, floarea de
colț și ghințura galbenă. Pe pantele stâncoase și înierbate crește smirdarul sau
rododendronul, care oferă în lunile iunie - iulie un spectacol deosebit, colorând în roșu
peisajul din jur.

Figura 4
Figura 5

Tot în
astfel de zone se
mai poate întâlni
și jneapănul, care
în Bucegi ocupă o
suprafață de peste
200ha, ce
constituie un
habitat protejat int
egral.
Dintre speciile de
arbori se remarcă zâmbrul și tisa. Primul preferă munții cu fenomene glaciare, iar în Bucegi
crește izolat sau în grupuri foarte mici. Un exemplar foarte bine pus în valoare de peisajul din
jur, se poate întâlni în prima parte a traseului de pe Valea Obârșiei. Tisa este chiar și mai rară,
toate exemplarele din Bucegi fiind izolate și atent monitorizate. Este cel mai longeviv arbore
din Europa, trăind peste 1 000 de ani. Ritmul de creștere este foarte lent, aproximativ 30cm în
10 ani.

Figura 6
Figura 7

Fauna
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Parcul Natural Bucegi reprezintă un habitat complex care găzduiește aproximativ 3
500 de specii de animale. Se remarcă specii precum tritonul carpatic și buhaiul de baltă cu
burtă galbenă, dar și cerbul, lupul, ursul, râsul sau cocoșul de munte. În zona înaltă cu
stâncării se mai poate întâlni o pasăre deosebită, fluturașul de stâncă. În zonele de abrupt și
pe platoul alpin se întâlnesc caprele negre.

Figura 8
Figura 9

Figura
10 și
11

Arii

protejate

O arie (zonă) terestră şi/sau marină special dedicată protecţiei şi menţinerii diversităţii
biologice, a resurselor naturale şi a celor culturale asociate, având un management bazat pe
instrumente legale sau alte mijloace efective. Pe suprafața parcului există și două arii
protejate:

Locul fosilifer Vama Strunga

Pasul Strunga se regăseşte în principala potecă turistică care face legătura dintre Valea
Ialomiţei (Cabana Padina) şi Bran (Şimon). Peisajul pe care îl oferă acest loc este deosebit de
frumos, de sus putând fi admirate creasta Craiului, culmile ce ne poartă din Bucegi către
Leaota, ţinuturile Branului şi ale Braşovului. În apropiere de Șaua Strunga, sub muntele
Strungile Mici, se află Locul Fosilifer Vama Strunga, o rezervaţie ştiinţifică situată la
altitudine de 1 950m, care protejează o succesiune de roci cu o grosime de 40-50m. În aceste
calcare se găseşte una dintre cele mai importante asociaţii de faună marină din
Jurasicul Mediu din România, constituită din peste 150 de specii.

Abruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura

Aflată în partea nordică a Munţilor Bucegi, aria protejată cuprinde o parte
a versantului vestic al muntelui Bucşoiu Mare, o parte a Văii Mălăeşti şi începutul Văii
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Gaura. Reprezentativ în acest loc este peisajul alpin cu abrupturi stâncoase şi țancuri de piatră,
specifice reliefului glaciar bine păstrat. 

Figurile 12 și 13

Rezervații naturale
Pe teritoriul parcului au fost identificate 14 Rezevații Naturale, dintre care cele mai
cunoscute  sunt: Abruptul Bucșoiu-Mălăiești-Gaura, Abruptul Prahovean, Cheile Tătarului,
Turbăria Lăptici, precum și un numar de 46 de Monumente Naturale (Sfinxul, Babele,
Cascada Urlătoarea, Peștera Ialomiței, Colții Morarului, Peștera Rătei, Hornurile Mălăieștilor,
Pietrele de la Omu, Stâncile Sfanta Ana, Stâncile Franz Joseph).
Pe lângă monumentele naturale, demn de amintit este si Monumentul Eroilor (Crucea de pe
Caraiman), monument ridicat în memoria eroilor ceferiști care au cazut la datorie in timpul
Primului Război Mondial. Această cruce, înaltă de 33 m, a fost construită între anii 1926-1928
de către CFR, la inițiativa Principesei Maria.
Datorită localizării în centrul țării, în apropierea marilor orașe, București, Brașov,
Ploiești și Târgoviște și a accesibilității sale facile, masivul Bucegi reprezintă cea mai vizitată
destinație turistică din Carpații României, fapt pentru care a fost denumit  “Bulevardul alpin al
României”, fiind vizitat anual de peste un milion de turiști.
 FACULTATEA DE GEOGRAFIE
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Figura 14

BENEFICII
• Relieful divers;
• Structura geologică;
• Floră bogată și variată;
• Faună diversificată;
• Existența unei rezervații forestiere;
• Existența unei stațiuni de plante termofile;
• Existența unei rezervații geobotanice.
CONSTRÂNGERI
• Poluarea fizică, chimică a apelor de suprafa
nivelul pânzei freatice prin deversări de ape m
din cadrul masivului și zonele limitrof
eutrofizarii acestora, precum și a a
nebiodegradabile;
• poluarea solului și a apelor cu deșeuri mena
toxice;
• distrugerea deliberată a unor specii de faunș ș

PROPUNERI PENTRU REAMENAJARE/PROMOVARE

• Amplasarea de amenajări, instalații și construcții vânătorești pentru persoanele care practică ac
• Noi posibilități de marketing, în special pe Internet care permite accesul pe piețe internaționale
destinații turistice la costuri foarte reduse;
• Rolul parcului în promovarea şi managementul ecoturismului prin activități proprii şi prin inter
• Creșterea interesului pentru activități recreative în aer liber.
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Bibliografie
• http://www.bucegipark.ro/pnb.php?show=repere_culturale
• https://romaniasalbatica.ro/ro/parc-natural/bucegi
• http://www.asociatiaturismprahova.ro/ro/idei-de-vacanta/natura/rezervatii-
naturale-si-arii-protejate/parcul-natural-bucegi
• http://www.tvpartener.ro/2015/10/09/la-cj-dambovita-intalnire-legata-de-
planul-de-management-al-parcului-natural-bucegi/
• Imaginile au fost preluate de pe Google Images