Sunteți pe pagina 1din 48

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MECI–CNDIPT / UIP

AUXI LI AR CURRI CU LAR


CLASA a XI -a

MODULUL:
EXPLOATAREA TURBINEI HIDRAULICE

DOMENIUL: ELECTROMECANIC
NIVEL: 2
CALIFICARE: OPERATOR ÎN CENTRALE HIDROELECTRICE

2009
1
AUTOR:
MARIANA MARICA – PROFESOR INGINER, GRADUL I
Colegiul Tehnic Energetic, Rm-Vâlcea

CONSULTANŢĂ CNDIPT: POPESCU ANGELA, expert curriculum


CARMEN RĂILEANU, expert curriculum

2
CUPRINS
CUPRINS

1. Competenţe

2. Informaţii despre specificul agenţilor economici

3. Modalitatea de organizare a practicii

4. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitatea muncii

5. Instrumente de lucru ale elevului necesare desfaşurării practicii


5.1. Supraveghează funcţionarea turbinei hidraulice
5.1.1. Fişe de observaţie
5.1.2. Fişe de lucru
5.1.3. Studii de caz
5.1.4. Miniproiect
5.2. Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale
5.2.1. Fişe de observaţie
5.2.2. Fişe de lucru
5.2.3. Studii de caz
5.2.4. Miniproiect
5.3. Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea turbinei hidraulice
5.3.1. Fişe de observaţie
5.3.2. Fişe de lucru
5.3.3. Studii de caz
5.3.4. Miniproiect

3
5.4. Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare
5.4.1. Fişe de observaţie
5.4.2. Fişe de lucru
5.4.3. Studii de caz
5.4.4. Jurnal de practică
5.5. Portofoliu de practică

6. Organizarea evaluării

7. Anexe – fişe de documentare

8. Bibliografie

4
COMPETENŢE

În modulul “Exploatare turbinei hidraulice“ a fost agregată unitatea tehnică specializată cu aceeaşi
denumire din Standardul de Pregătire Profesională.

45.15. Exploatarea turbinei hidraulice


45.15.1. Supraveghează funcţionarea turbinei hidraulice
45.15.2. Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale
45.15.3. Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea turbinei hidraulice
45.15.4. Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare

Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor


Unităţi de competenţă Competenţe Conţinuturi tematice
45.15. 45.15.1. Supraveghează  Parametrii turbinelor
Exploatarea turbinei hidraulice funcţionarea turbinei (notare, definire, unităţi de
hidraulice măsură): debitul, căderea,
puterea, rotaţia, randamentul,
înălţimea geometrică de
aspiraţie, coeficientul de
cavitaţie.
45.15.2. Asigură funcţionarea  Parametrii de
turbinei în condiţii normale funcţionare (încadrare în limite
de funcţionare), parametrii
nominali
 Starea
generală a instalaţiei:
etanşări, starea uleiului,
parametrii nominali

45.15.3. Efectuează manevre  Manevre pentru


pentru pornirea sau oprirea manţinerea instalaţiei în
5
turbinei hidraulice parametrii nominali; manevre
pentru pornirea, oprirea
turbinei hidraulice
 Modalitati de pornire:
pornirea turbinei în regim
manual, pornirea turbinei în
regim automat
 Foi de manevre (citire,
interpretare, completare)

45.15.4. Precizează tipurile de  Avarii, incidente


avarii şi incidente în exploatare întâlnite în exploatarea
turbinelor hidraulice
(definire, clasificare, cauze
care pot duce
la avarii şi incidente,
măsuri de prevenire).

6
2. INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL
AGENŢILOR ECONOMICI

Agenţii economici specifici pentru aceasta calificare sunt Sucursale Hidrocentrale care fac parte
din Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice „Hidroelectrica” S.A. Bucureşti.
Domeniul principal de activitate este „Producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice” iar
activitatea principală este “Producţia de energie electrică”.
Pe lângă producerea energiei electrice în hidrocentrale mai menţionăm şi alte activităţi:
 Furnizarea serviciilor necesare funcţionării Sistemului Energetic Naţional
 Colectarea, stocarea şi furnizarea apei
 Asigurarea protecţiei civile prin atenuarea viiturilor
 Asigurarea apei pentru irigaţii
 Reducerea impactului amenajărilor hidroenergetice asupra mediului
 Furnizarea de energie electrică consumatorilor eligibili la tarife negociate
 Asigurarea de servicii energetice prin instalaţiile proprii pentru filialele S.C. Electrica S.A. şi
C.N. Transelectrica
 Analize chimice de determinare a caracteristicilor fizico-chimice ale uleiului mineral de turbină,
hidraulic, electroizolant, in cadrul Laboratorului de Analize Chimice al sucursalei, acreditat de
RENAR Bucureşti
Fiecare sucursală are în administrare mai multe hidrocentrale, staţii de pompaj energetic,
microhidrocentrale, etc..
O hidrocentrală este o centrală electrică folosită pentru a transforma energia mecanică produsă de
apă în energie electrică.
Printr-un baraj de acumulare a apei pe cursul unui râu unde poate fi prezentă şi o cascadă se
realizează acumularea unei energii potenţiale, trasformată în energie cinetică prin rotirea turbinei
hidrocentralei. Această mişcare de rotaţie va fi transmisă mai departe printr-un angrenaj de roţi dinţate
generatorului de curent electric, care prin rotirea rotorului generatorului într-un câmp magnetic, va
transforma energia mecanică în energie electrică.
Câteva din avantajele producerii de energie sub această formă:
 Avantajul economic, randament ridicat, preţ de cost redus, având o viaţă lungă
 Avantajul ecologic, nu poluează mediul înconjurător, uneori pot genera conflicte când sunt
amplasate în parcuri naţionale sau când nivelul apei barajului acoperă localităţi.

7
3. MODALITATEA DE ORGANIZARE A
PRACTICII

Orele de instruire practică se recomandă a se desfăşura în cabinete de specialitate dotate cu o


gamă largă de instalaţii şi echipamente electro-energetice dar mai ales la agentul economic (CHE).
Pentru majoritatea orelor cu tematica stabilită, conform programelor, se recomandă desfăşurarea
acestora într-o centrală hidroelectrică.
Având în vedere caracterul agentului economic, pentru o eficienţă a actului instructiv educativ
se recomandă desfăşurarea practicii pe grupe de către 10-14 elevi. Grupele de elevi vor fi însoţite de
profesorul de spacialitate sau de maistru instructor.
Pentru atingerea competenţelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta
anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp, de a utiliza activităţi variate de învăţare, de preferinţă cu
caracter aplicativ, centrate pe elev.
Abordarea conţinuturilor trebuie să fie flexibilă, diferenţiată, tinând cont şi de particularităţile
grupului, de nivelul iniţial de pregătire. Fiind o structură elastică, modulul poate încorpora în orice
moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Pentru dobândirea de către elevi a
competenţelor prevăzute în SPP-uri, activităţile de învăţare - predare utilizate de cadrele didactice vor
avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare, pe
activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice.
Un factor important îl constituie calitatea evaluării căreia îi vor fi supuşi elevii. Trebuie ca procesul
de evaluare să fie riguros, corect iar sarcinile impuse de evaluare să fie apropiate standardelor naţionale
definite în cadrul fiecărei calificări.

8
4. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR
DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATEA MUNCII

Norme specifice de securitatea şi sănătatea muncii (SSM), apărarea împotriva incendiilor (AII) şi
protecţia mediului (PM)
1. Generalităţi
 În activitatea de exploatare, întreţinere şi reparaţii a instalaţiilor de turbine hidraulice, se
vor respecta cu stricteţe reglementările în vigoare privind protecţia muncii şi a normelor de prevenire şi
stingere a incendiilor, precum şi a obligaţiilor ce decurg din legislaţia în domeniul apelor şi protecţiei
mediului.
 în procesul de exploatare, instalaţiile se consideră în stare de funcţionare (sub tensiune)
chiar în cazul când sunt oprite (în rezervă), dacă nu sunt retrase din exploatare, având în vedere
posibilitatea pornirii sau punerii sub tensiune de la distanţă, prin manevre manuale sau prin circuitele
de automatizare.
 personalului operaţional, îi este interzis să întreprindă, din proprie iniţiativă, şi fără
aprobarea personalului ierarhic superior, orice acţiune în afara atribuţiunilor şi ITI de serviciu.
 în cazuri deosebite, pericol de accidentare, accident, pericol de incendiu, pericol de avarie
sau avarierea instalaţiilor, personalul operaţional poate executa manevre de scoatere din funcţiune a
instalaţiilor în cauză, cu luarea tuturor măsurilor pentru scoaterea accidentatului din zona periculoasă
sau intervenţie pentru stingerea incendiului sau lichidarea avariei cu anunţarea imediată sau ulterioară,
după caz, a personalului operaţional.
 personalul operaţional este obligat să cunoască măsurile de prim ajutor, în caz de
accidentări de natura electrică sau neelectrică, să cunoască tipurile şi modul de folosire al mijloacelor
din dotare pentru stingerea incendiilor şi să intervină operativ şi eficient în astfel de cazuri.
 personalul operaţional este obligat să cunoască şi să aplice măsurile operative de
intervenţie în cazul apariţiei unor poluări accidentale, să intervină cu mijloacele specifice pentru
eliminarea factorilor ce au condus la apariţia acestora, conform procedurilor în vigoare.
 personalul operaţional nu permite accesul în instalaţii a personalului ce nu are drept de
control asupra acestora. Pentru înlăturarea pericolului de accidentare şi incendiu, personalul operaţional
este obligat să supravegheze permanent funcţionarea instalaţiilor pentru menţinerea acestora în

9
parametrii normali de funcţionare, fiind interzis să se anuleze sau să se modifice reglajele protecţiilor şi
semnalizărilor sau să se blocheze mecanic.

2. Norme specifice
2.1. Norme SSM specifice
a) se interzice exploatarea instalaţiilor de turbine hidraulice
- cu îngrădirile, apărătorile, tablele de acoperire, scările si balustrăzile fixe,
demontate si neavertizate prin îngrădiri si indicatoare de securitate,
- cu căile de acces blocate sau cu pete de ulei pe acestea, personalul operaţional
având obligaţia menţinerii permanente a acestora în stare corespunzătoare;
b) controlul instalaţiilor se execută conform atribuţiunilor de serviciu şi a ITI privind
controlul, cu respectarea NPM, personalul fiind echipat cu echipament de protecţie corespunzător, fiind
interzisă staţionarea în zone sau locuri cu posibilitatea accidentării;
 în timpul controlului, personalului operaţional ii este interzis să execute lucrări, manevre
sau alte operaţii, să ridice îngrădirile sau să pătrundă dincolo de acestea;
 în timpul controlului, personalul operaţional este obligat să respecte prevederile
indicatoarelor de securitate;
c) manevrele în instalaţiile turbinei hidraulice se execută cu respectarea "regulamentului
general de manevre", partea mecanică a NPM şi ITI, cu echipament de protecţie corespunzător fiind
interzis:

 utilizarea improvizaţiilor în locul dispozitivelor special destinate acestui scop;


 executarea manevrelor din spaţii de dincolo de îngrădirile permanente;
 accesul în locuri sau zone ale instalaţiei cu pericol de accidentare ( fără asigurarea
măsurilor tehnice de protecţia muncii imp. rotirii accidentale, apariţiei accidentale a
tensiunii etc.)

2.2. Norme AII specifice


a) la turbinele hidraulice, pericolul de incendiu poate exista la instalaţiile de ulei pentru
reglaj si ungere. Pentru prevenirea incendiilor, personalul operaţional va supraveghea:
 etanşeitatea circuitelor de ulei;
 temperatura uleiului de ungere si a lagărelor;

10
 circulaţia uleiului la lagărul turbinei;
 nivelul uleiului în lagăre;
 funcţionarea răcitoarelor de ulei;
 funcţionarea fără scântei a excitatoarei.
b) Pentru înlăturarea pericolului de incendiu personalul operaţional este obligat să ia
imediat următoarele măsuri:

 să nu permită executarea lucrărilor cu foc deschis în locurile, zonele sau circuitele fără
asigurarea masurilor tehnice şi organizatorice conform NPSI şi ITI;
 să remedieze neetanşeităţile de ulei sau să anunţe personalul ierarhic superior în vederea
remedierii şi după caz să oprească şi retrage din exploatare imediat instalaţia în cauză
când există pericol iminent de incendiu;
 să cureţe permanent petele de ulei; la apariţia pierderilor de ulei la capul de distribuţie să
le remedieze, ştergerea se va executa după caz, zilnic sau săptămânal, cu înlocuirea
părţilor degradate de ulei;
 să păstreze materialul de şters numai în cutii metalice închise;
 să respecte prevederile indicatoarelor de securitate cu referire la NPSI şi să menţină
instalaţiile şi căile de acces în perfectă stare de curăţenie.
c) In cazul apariţiei unui incendiu la instalaţiile turbinei hidraulice se vor lua următoarele
măsuri:
 se opreşte agregatul afectat de incendiu;
 se întrerupe alimentarea cu energie electrica a instalaţiei afectate;
 se întrerupe, pe cât posibil, accesul aerului în instalaţia afectată de incendiu;
 pentru stingerea uleiului scurs se vor utiliza mijloacele specifice din dotare. Este
interzisă aruncarea cu nisip în zona lagărelor;
 pentru stingerea uleiului din rezervoare, se vor utiliza stingătoare cu spumă, cu praf +
CO2.

2.3 Norme PM specifice

11
 la executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii asupra echipamentului şi subansamblelor
turbinei, se vor lua măsuri specifice pentru prevenirea apariţiei poluărilor accidentale;
 dacă se intervine la instalaţii la care există factori de risc, de poluare accidentală cu ulei,
acestea vor fi delimitate pe cât posibil, prin împrejmuire cu baraje absorbante;
 lucrările ce presupun intervenţii la instalaţiile de acţionare hidraulică se vor executa cu
luarea tuturor măsurilor ce se impun pentru prevenirea apariţiei scurgerilor de ulei în mediu
şi colectarea lor, dacă procesul tehnologic prezintă factori de risc în acest sens;
 vor fi asigurate în permanenţă la locul intervenţiilor mijloacele specifice necesare
intervenţiei imediate, în cazul unei poluări accidentale;
 este interzisă aruncarea în apă a deşeurilor de orice natură, acestea urmând a fi
recuperate şi valorificate conform procedurilor în vigoare.

12
5. INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI NECESARE
DESFĂŞURĂRII PRACTICII

Acest auxiliar curricular conţine activităţi care să ajute elevul în atingerea competenţelor din
unităţile de competenţă. Metodele active / interactive prezentate în material, oferă multe avantaje.
Elevul este mai implicat şi are oportunităţi de a dobândi experienţă practică prin activităţi cu caracter
practic. Această experienţă poate fi îmbogăţită mai mult în situaţii de grup, unde elevul poate învăţa şi
poate modera învăţarea prin interacţiune cu colegii.
Prin conţinutul auxiliarului se doreşte sporirea interesului elevului pentru formarea abilităţilor
din domeniul tehnic prin implicarea lui interactivă în propria formare.
Prin activităţile propuse elevilor, se urmăreşte atingerea majorităţii criteriilor de performanţă
respectând condiţiile de aplicabilitate cuprinse în Standardele de Pregătire Profesională.

Prezentul Auxiliar didactic nu acoperă toate cerinţele cuprinse în Standardul


de Pregătire Profesională al calificării pentru care a fost realizat. Prin urmare, el
poate fi folosit în procesul instructiv şi pentru evaluarea continuă a elevilor fiind
considerat un ghid. Profesorii au libertatea de a gândi şi alte activităţi care să fie în
concordanţă cu conţinutul S.P.P.-ului. Însă, pentru obţinerea Certificatului de
calificare, este necesară validarea integrală a competenţelor din S.P.P., prin probe
de evaluare conforme celor prevăzute în standardul respectiv.

.
PENTRU A REZOLVA CU SUCCES SARCINILE DE LUCRU ...
 Citiţi cu atenţie toate cerinţele unei sarcini de lucru, înainte de a începe să le rezolvaţi!
 Dacă observaţi vreo problemă sau aveţi o neclaritate la una din cerinţe, aduceţi acest lucru în
atenţia profesorului înainte de a începe proba.
 Înainte de a vă apuca de lucru, asiguraţi-vă că dispuneţi de toate materialele, ustensilele,
utilajele şi echipamentele necesare petru rezolvarea sarcinilor de lucru.
 Dacă nu aţi înţeles sau dacă nu ştiţi cum să rezolvaţi sarcina de lucru, solicitaţi sprijinul
profesorului sau a tutorelui care vă va îndruma şi ajuta la rezolvarea ei.
 Rezolvaţi toate activităţile date pentru ca sarcina de lucru să fie încheiată !
 Profesorul va ţine evidenţa exerciţiilor şi problemelor pe care le-aţi rezolvat şi a activităţilor
pe care le-aţi desfăşurat şi va evalua progresul realizat.
13
Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare AUDITIV

ascultă cu atenţie pe cel care îţi explică lucrurile


discută ideile noi şi explică-le cu cuvinte proprii
discută ideile şi problemele cu o altă persoană
roagă pe cineva să îţi explice din nou lucrurile pe care nu le-ai înţeles
ascultă noţiunile înregistrate pe bandă
citeşte cu voce tare
învaţă, repetă cu voce tare
înregistrează-ţi observaţiile şi gândurile pe un casetofon
înregistrează principalelor aspecte ce trebuie recapitulate, folosind propria ta voce

Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare VIZUAL

priveşte cu atenţie materialul tipărit pus la dispoziţie de profesor;


verifică notiţele, pentru a vedea dacă sunt scrise corect;
utilizează culori, ilustraţii şi diagrame ca ajutoare pentru învăţare;
subliniază cuvintele cheie;
converteşte notiţele într-o imagine sau într-o bandă desenată;
utilizează imagini pentru explicarea unui text

Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare PRACTIC

efectuează activităţi practice


scrie lucrurile în ordinea lor, pas cu pas.
scrie ideile folosind cuvinte proprii
converteşte notiţele într-o imagine sau într-o bandă desenată
urmăreşte cu degetul titlurile, cuvintele cheie, apoi rosteşte cu voce tare acele cuvinte, apoi de
scrie-le din memorie, de mână sau pe calculator
ajută alte persoane să îndeplinească sarcina respectivă
14
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE

Competenţa vizată :
Supraveghează funcţionarea turbinei hidraulice
Obiective:
 Urmărirea parametrilor de funcţionare ai turbinei hidraulice
 Compararea parametrilor de funcţionare şi sesizarea abaterilor
Sarcini:
1. Identificaţi la locul unde va desfăşuraţi practica tipul de turbină utilizat.
2. Găsiţi argumentul în utilizarea acelui tip.
3. Identificaţi parametrii fundamentali ce caracterizează din punct de vedere funcţional acest
tip de turbină.
4. Definiţi aceşti parametrii şi notaţi valorile lor în tabelul de mai jos

Tip turbină:
Nr.crt. Parametrii fundamentali ai Definire Valori
turbinei hidraulice
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică……………………………………………………….


……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………

15
FIŞĂ DE LUCRU

Competenţa vizată :
Supraveghează funcţionarea turbine hidraulice
Obiective:
 Urmărirea parametrilor de funcţionare ai turbinei hidraulice
 Citirea parametrilor de funcţionare ai turbinei hidraulice
Sarcini:
1. Urmăreşte parametrii indicaţi în tabelul de mai jos.
2. Citeşte şi notează în tabel valorile acestora.
3. Subliniază cu roşu abaterile de la valorile normale.
Apă HA
TEMPERATURI PRESIUNI
răcire
Apă răcire Apă Lagăr Lagăr Lagăr RA RAV GU Cap
intrare
ieşire răcire radial axial turbină V P distr
generator

Hidrofor
Lagăr radial

Lagăr axial

Intrare

Ieşire

Cuzinet

Cuzinet

Cuzinet

Cuzinet

Cuzinet

Cuzinet

Ulei acţ.
HG

Ulei reglaj

Ulei reglaj

Presiune etanşare

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
C C C C C C C C C C C C C bar bar bar bar

16
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică……………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………

STUDIU DE CAZ

Competenţa vizată :
Supraveghează funcţionarea turbinei hidraulice
Sarcini:
1. Observaţi cu atenţie imaginile de mai jos. Ce reprezintă?
2. Identificaţi parametrii fundamentali ce caracterizează funcţional fiecare tip identificat.
3. Faceţi o comparaţie între parametrii celor 3 tipuri prezentate în tabel.
4. Explicaţi unde şi de ce sunt utilizate fiecare tip în parte.

Nr. Imagine Denumire Parametrii fundamentali Utilizare


crt.

1.

2.

3.

17
PROIECTUL

Competenţa vizată :
Supraveghează funcţionarea turbine hidraulice

Tema: Turbina Kaplan

Proiectul trebuie să răspundă următoarelor întrebări:


1. Când este utilizată turbina Kaplan?
2. Care sunt elementele constructive ale turbinei Kaplan?
3. Care sunt parametrii fundamentali ai acestei turbine?
4. Care sunt avantajele şi dezavantajele turbinei Kaplan?

18
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
Competenţa vizată :
Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale
Obiective:
 Urmăreşte starea generală a instalaţiilor
 Recunoaşte abaterile parametrilor de la valorile nominale
Sarcini:
1.Urmăriţi funcţionarea normală a turbinei, funcţionarea în regim de generator în reglare
automată sau manual.
Observaţi cu atenţie care sunt parametrii care trebuie supravegheaţi şi în ce constă starea lor
de funcţionare normală.
2. Completaţi fişa de mai jos după încheierea activităţii de observare.

Nr.crt. Parametrii functionali ai Funcţionare normală a Funcţionare anormală a


turbinei hidraulice turbinei (definiţi stare turbinei (definiţi stare
normala parametri) anormală paramatri)

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică……………………………………………………….


……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………

19
FIŞĂ DE LUCRU

Competenţă vizată :
Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale
Obiectiv:
 Urmăreşte starea de funcţionare normală a instalaţiei prin supravegherea parametrilor
Sarcină:
Careul de mai jos este sarcina voastră din fişa de lucru. Pentru rezolvare folosiţi-vă de
cunoştinţele dobândite despre turbine hidraulice.
Prin completarea careului, veţi descoperi pe verticală ceea ce supraveghem în instalaţiile şi
echipamentele energetice.

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

1. Are unitatea de măsură 0C.


2. Ansamblul de construcţii, echipamente şi instalaţii necesare pentru conversia unei forme de energie în
energie electrică
3. Turbină folosită la hidrocentrale de medie şi mare cădere.
4. Turbină folosită la hidrocentrale de mică cădere
5. Se defineşte prin raportul dintre energia furnizată de un sistem şi energia absorbită.
6. Turbină utilizată în domeniul căderilor mari şi debitelor mici.
7. Se defineşte prin cantitatea de apă ce intră în unitatea de timp.

20
8. Produce energie electrică.
9. Transformă energia hidraulică în energie mecanică.
10. Se măsoară cu manometrul.

Sarcină facultativă:
Alegeţi şi voi o temă din cele studiate şi alcătuiţi un careu ca
cel prezentat în fişa de lucru.
Careul cel mai reuşit va fi prezentat în faţa colegilor.

STUDIU DE CAZ

Competenţa vizată :

21
Asigură funcţionarea turbine în condiţii normale
Sarcini:
1. Observaţi cu atenţie simbolurile de mai jos şi prezentaţi semnificaţia lor.
2. Identificati aceste simboluri.
3. Ce alte simboluri aţi identificat intr-o schemă a unei centrale hidroelectrice?
4. Întocmiţi un album cu aceste simboluri şi prezentaţi semnificaţia lor.

Nr. crt. Simbol Denumire Semnificatie Unde se găsesc

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

PROIECTUL

Competenţa vizată :
Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale

22
În exploatarea turbinei hidraulice, pentru asigurarea funcţionării acesteia în
condiţii normale e nevoie de monitorizarea parametrilor, de supravegherea
instalaţiile energetice.
Realizaţi un proiect cu tema:
“Monitorizarea parametrilor care asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale”

Proiectul trebuie să răspundă următoarelor întrebări:

Ce este monitorizarea?
De ce este nevoie de monitorizarea echipamentelor/instalaţiilor energetice?
Ce vom monitoriza pentru a asigura funcţionarea turbinei în condiţii normale?
Cum se face monitorizarea?
Există o “memorie” a acestei monitorizări?
Cum se poate eficientiza monitorizarea?

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE

Competenţa vizată :

23
Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea turbine hidraulice
Obiective:
 Precizează modalităţile de pornire şi oprire ale turbinei hidraulice
 Indică succesiunea operaţiilor în pornirea sau oprirea turbinei hidrauliceî
Sarcini:

Urmăreşte, supravegheză şi caută informaţii asupra modalităţilor de


pornire şi oprire a unui hidroagregat dintr-o central hidroelectrică.
Completează o hartă conceptuală cu tipurile de porniri şi opriri întâlnite.
Explicaţi când şi în ce situaţii se execută fiecare operaţie.

Pornire Oprire

FIŞĂ DE LUCRU

Competenţa vizată :
Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea turbine hidraulice
Obiectiv:

24
 Indică succesiunea operaţiilor în pornirea sau oprirea turbinei hidrauliceî
Sarcini:

Citeşte cu atenţie starile/comenzile de mai jos.


a). Fă o separare a acestora pe două componente care indică:
Starea instalaţiilor turbinei înaintea pornirii
Pornirea hidroagregatului
b). Indică care tip de pornire este menţionată prin comenzile indicate mai jos. Trece în
diagramă succesiunea logică a acestor comenzi.

A. -A.D.închis şi servomotorul deblocat (se blochează manual în cazul opririlor de lungă


durată);
B. -agregatul defrânat şi pistoanele dispozitivelor de frânare –ridicare în poziţia coborât;
C. - GUP este în stare de funcţionare normală;
D. -instalaţia de răcire cu apă a etanşării arborelui este în stare de funcţionare;
E. -instalaţia de apă pentru răcirea uleiului lagărului turbinei este în stare de funcţionare;
F. - Se verifică dacă starea inst.corespunde cu starea “gata de pornire”
G. - regulatorul de turaţie în stare “gata de pornire”
H. -circuitul de ulei pentru reglaj este sub presiune (ventil manual de admisie a uleiului sub
presiune din GUP în circuitul de ulei pentru reglaj este deschis)
I. -barele de c.c. şi c.a. de alimentare a aparatajului hidroagregatului sunt sub tensiune;
J. - Se pune comutatorul de alegerea modulului de comandă a hidroagregatului în poziţia
“automat”.
K. Se verifică dacă pe panoul de automatizare al hidroagregatului este afişată semnalizarea
“gata de pornire” care confirmă îndeplinirea operaţiilor de pornire.
L. Prin comanda de pornire se excită releul de pornire care transmite elementelor lanţul de
automatizare camanda de pornire după cum urmează:
- Electrodistribuitorul, acţionat permite accesul uleiului sub presiune modulată în camera de
presiune modulată a sertarului de distribuţie A.D.
- A.D. se deschide până la o valoare a deschiderii,impusă prin dispozitivul LD şi ca
urmare agregatul demarează.Generatorul pilot va fi antrenat şi astfel regulatorul
electrohidraulic va fi alimentat preluând comanda hidroagregatului.
- Când turaţia atinge 80% din valoarea nominală condiţionat de situaţiile “LD pe
minim”,”întrerupătorul generatorului deschis” şi “generator excitat”,releul de turaţie
conectează blocul sincronizator al regulatorului.

25
- Când diferenţa frecvenţelor între reţea şi generator ajunge sub 1%,sincronizatorul pune
în funcţiune instalaţia de sincronizare precisă care realizează egalitatea de frecvenţă fază
şi tensiune.
(AD-aparat director, LD-limitator deschidere))

Starea instalaţiilor turbinei înaintea pornirii:

Pornirea hidroagregatului:
Tipul pornirii:………………………………………………………………………………..
Succesiunea comenzilor:

STUDIU DE CAZ

Competenţa vizată :
Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea turbine hidraulice
Obiectiv:
26
 Respectarea normelor generale de protecţie a muncii

Sarcini:
1. Observaţi cu atenţie următoarele indicatoare si prezentaţi semnificaţia lor.
2. Identificaţi aceste indicatoare pe durata efectuării stagiului de practică la agentul
economic.Unde sunt montate aceste indicatoare?
3. Ce alte indicatoare aţi identificat? Întocmiţi un album cu aceste indicatoare şi prezentaţi
semnificaţia lor.
4. Credeţi ca sunt spaţii care ar necesita şi alte indicatoare? Care ar fi?

Nr. crt. Simbol Tipul Semnificatie Locul

1.

2.

3.

4.

5.

6.

27
7.

8.

9.

10.

Sunteţi într-o centrală hidroelectrică în perioada de


FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
practică. Observaţi eventualele incidente care pot apare.

Cercetaţi în „istoricul”, centralei şi notaţi-vă evenimentele


Competenţa vizată :
care au avut loc.Clasaţi-le în evenimente mai des întâlnite şi în
Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare
Obiectiv: evenimente rare. Menţionaţi cauzele care au dus la

 producerea
Indică tipurile lormai
de avarii dardes
şi întâlnite
efectele lor.
 EnumerăCompletaţi
principaleletabelul
cauze care pot duce la avarii
Sarcini:
Realizaţi un eseu “Evenimente/incidente care apar într-o
28
centrală hidroelectrică”
Nr.crt. Eveniment (avarie) Frecvenţa Cauze Efecte
evenimentului

FIŞĂ DE LUCRU

Competenţa vizată :
Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare
Obiectiv:
 Sarcină:
Enumeră principalele cauze care pot duce la avarii.
Intr-o centrală hidroelectrică pot apare tot felul de incidente,
evenimente, avarii având cauze diverse. În tabelul de mai jos sunt indicate
câteva din incidentele care pot apare într-o centrală. Pentru fiecare eveniment 29
menţionat, trebuie să găsiţi cel puţin două cauze care-l pot produce.
Completaţi tabelul cu încă cel puţin patru evenimente care pot apare.
Nr. Crt. Incident/Eveniment Cauze Frecvenţa
producerii lor
1. Vibraţii anormale ale turbinei
2. Inundarea capacului turbine
3. Creşterea temperaturii
lagărului
4. Creşterea sau scăderea
nivelului de ulei din lagăr
5.
6.
7.
8.
9.

STUDIU DE CAZ

Competenţe vizate :
1. Supravegheaza functionarea turbinei hidraulice.
2. Asigură functionarea turbinei în conditii normale.
3. Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare.

Tema:
Tema:
Sunteţi
Sunteţi intr-o centrală hidroelectrică. Priviţi cu atenţie schema de mai jos şi răspundeţi
următoarelor
următoarelor cerinţe:
cerinţe:
Identificaţi
Identificaţi în
în teren
teren instalaţia
instalaţia de
de mai
mai jos
jos (sub
(sub supravegherea
supravegherea personalului
personalului autorizat).
autorizat).
Constataţi dacă este identică sau nu cu cea prezentată.
Constataţi dacă este identică sau nu cu cea prezentată.
Identificaţi
Identificaţi componentele
componentele schemei
schemei şişi grupaţi-le
grupaţi-le intr-un
intr-un tabel.
tabel.
Citiţi
Citiţi parametrii aparatelor indicatoare din schema identificată în
parametrii aparatelor indicatoare din schema identificată în teren..
teren..
Unde 30
Unde credeţi
credeţi că
că ar
ar putea
putea apărea
apărea incidente
incidente în în exploatare.
exploatare.
Completaţi tabelul de mai jos:
Denumire Parametrii urmăriţi Valori
Denumire Aparat în limite în afara
componentă
normale limitelor

31
Propunere:
Activitatea poate fi gândită pe grupe de câte
3-5 elevi, fiecare grupă având alt tip de instalaţie..
Timpul sarcinii este alocat de îndrumători, în
funcţie de complexitatea schemei..

Observaţii ale profesorului/maistrului sau tutorelui de practică


……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………

JURNAL DE PRACTICĂ

Elev:
Perioada:
Locaţia (Agent economic/departamant):
Modulul:
Tema:
Sarcina de lucru:
Competenţele vizate:
În jurnalul de practică, elevul va complete următoarele informaţii:
1.Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-ati observat sau le-ati
desfăşurat?

32
……………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………
2.Ce lucruri noi aţi învăţat?
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
3.Care au fost evenimentele sau activităţile care v-au plăcut? Motivaţi.
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
4.Ce lucruri/activităţi nu v-au plăcut? Motivaţi?
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………..
Obs. La începutul jurnalului sunt nominalizate toate temele care urmează a fi parcurse de elevi, pe
întreaga perioadă de practică. Temele sunt stabilite de profesorul de specialitate împreună cu
reprezentantul desemnat al agentului economic, şi vizează toate competenţele din Standardul de
Pregătire Profesională.
Elevul are obligaţia să completeze în jurnal la sfârşitul fiecărei teme parcurse.

PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

Portofoliul de practică al elevului reprezintă un instrument de evaluare complex, care include


rezultatele relevante obţinute prin diverse metode şi tehnici de învăţare. Portofoliul este un instrument
care îmbină învăţarea cu evaluarea.
Portofoliul cuprinde o selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului,
cele care îl reprezintă, care pun în evidentă progresele sale, care permit aprecierea aptitudinilor,
talentelor, pasiunilor, contribuţiilor personale.
Portofoliul reprezintă „cartea de vizită a elevului” şi face parte din categoria metodelor şi
instrumentelor alternative de evaluare.
Aceste rezultate vizează probele orale, scrise, şi practice, observarea sistematică a
comportamentului şcolar, proiectul, autoevaluarea, sarcini specifice fiecărui modul.

33
Portofoliul este forma şi procesul de organizare (acumulare, selectare şi analiză) a modelelor şi
a produselor activităţii instructiv-educative a elevului şi a materialelor informative din surse externe
(colegi de clasă, profesori, părinţi, agenţi economici etc), necesare pentru analiza lor ulterioară,
evaluarea multilaterală calitativă şi cantitativă, a nivelului de instruire şi ameliorarea procesului
didactic.

Evaluarea portofoliului

Pentru a evalua un portofoliu, este necesar, în


primul rînd, să se stabilească minimul şi maximul
obligatoriu al elementelor incluse pentru evaluare.
În al doilea rînd, apare problema acordării
punctajului pentru diferite componente ale
portofoliului: unele valorează mai mult, altele mai
puţin.
În al treilea rînd, apare contradicţia între tendinţa
dintre orientarea calitativ-cantitativă a portofoliului
şi cerinţele administraţiei “de a interpreta totul prin
prismă cantitativă”.

ORGANIZAREA EVALUĂRII

Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către profesor pe baza unor probe care se referă
explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de
evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare competenţă.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru
verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea
competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie, competenţele tehnice
generale şi specializate din standardul de pregătire profesională
34
Pentru evaluarea achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi) elevilor, a competenţelor
prevăzute de programele şcolare, la orele afectate modulului se recomandă utilizarea următoarelor
metode şi instrumente:
 observarea sistematica (activitate care permite evaluarea conceptelor,
capacitatilor,atitudinilor lor faţă de o sarcina dată)
 metoda execiţiilor practice
 investigaţia
 autoevaluarea (este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că
elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile).
 Lucrul cu modelele
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente (fise de observatie, fise de
lucru, chestionarul, fise de autoevaluare, proiectul, portofoliu, etc.) care trebuie elaborate în corelare cu
criteriile de performantă, condiţiile de aplicabilitate ale acestora şi cu probele de evaluare introduse în
standardul de pregătire profesională.
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în
funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de
complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor
grupului instruit.

Modalităţi de evaluare
 instrumente de evaluare orală /scrisă/ practică;
 observaţie directă pe parcursul procesului;
 exerciţii, probleme, eseuri, teme pentru acasă;
 proiecte, referate, teme pentru investigaţiile individuale sau de grup;
 portofolii individuale;
 proceduri de autoevaluare, evaluare pe perechi şi de grup

35
ANEXE

FIŞĂ DE DOCUMENTARE 1

Turbina hidraulică tip KVB


1.Generalităţi. Caracteristici tehnice.
Turbina hidraulică tip KVB este tip Kaplan în cameră spirală din beton, cu axul vertical,
cuplată la hidrogeneratorul vertical tip HVS.
2. Elemente componente
 Camera spirală este construită din beton şi are rolul de asigura repartizarea uniformă a
debitului pe periferia aparatului director sau a statorului şi creează condiţiile necesare intrării
apei în rotor.
 Statorul turbinei este realizat dintr-un număr de coloane profilate, dispuse echidistant în zona
de ieşire din camera spirală, şi are rolul de asigura o curgere uniformă optimă) a apei pe
periferia aparatului director.Statorul este realizat din două jumătăţi prin sudare, iar coloanele
prin turnare, fiind prevăzut cu toate elementele de asamblare şi etanşare necesare îmbinării lui
cu subansamblele învecinate.
 Aparatul director, prin construcţia sa, asigură reglarea debitului ce intră în rotor, respectiv a
cuplului (puterii) turbinei, precum şi circulaţia curentului de la intrare în rotor necesară
funcţionării optime. De asemenea are rolul de organ de închidere a accesului apei pentru situaţii
normale şi de avarie.
 Inelul inferior este o construcţie sudată inelară, executată din tablă de otel, în partea sa
superioară având bucşe ce ghidează fusurile inferioare ale paletelor directoare.
 Capacul turbine este o construcţie sudată inelară, executată din tablă de otel dispunând în
partea sa superioară de elementele necesare montării servomotoarelor de acţionare ale inelului
de reglare şi respectiv suporţilor pentru dispozitivul de blocare a inelelor de reglare. In partea
inferioară este prevăzut cu două flanşe, una pentru prinderea lagărului turbinei, iar cealaltă
pentru prinderea etanşării arborelui şi respectiv trei ştuţuri cu flanşe pentru prinderea ventilelor
de rupere a vacuumului.
 Sistemul de acţionare al paletelor este de tipul cu inel de reglare ghidat pe capacul turbinei. În
ipoteza lipsei uleiului sub presiune la servomotoarele aparatului director, inelul de reglare poate
fi blocat la poziţia închis, printr-un dispozitiv special de blocare mecanică.
 Mecanismul de reglare al palelor este format dintr-un sistem de pârghii legat la un capăt de
inelul de reglare iar la celalalt capăt de fusul fiecărei pale a aparatului director.
 Camera rotorului, destinată conducerii apei în zona rotorului, este o construcţie sudată din
două jumătăţi, partea inferioară fiind confecţionată din otel inoxidabil. Racordarea camerei
rotorului la partea de beton a tubului de aspiraţie se face printr-o căptuşeală realizată în
construcţie sudată.
 Rotorul turbinei este organul principal al turbinei în care are loc transformarea energiei
hidraulice în energie mecanică. Rotorul este de tip Kaplan cu patru palete reglabile din otel
36
inoxidabil rezistent la cavitaţie Rotorul de tip Kaplan este conceput constructiv cu stea de
conducere, mecanismele de acţionare a paletelor fiind fixate de aceasta. Acţionarea paletelor se
face de către pistonul servomotorului amplasat în partea superioară a butucului prin intermediul
stelei de conducere. În figura 2 este prezentată o secţiune prin rotorul turbinei.

Figura 1
1.piston servomotor, 2.tijă de reglare, 3.stea de reglare, 4.cercel, 5.pârghie, 6.manivelă

 arborele turbinei destinat transmiterii puterii de la rotorul turbinei la arborele


hidrogeneratorului este o construcţie mixtă, compusă din tronsoane, forjate şi 2 flanşe turnate sudate
între ele. Fixarea arborelui turbinei de arborele hidrogeneratorului se realizează prin intermediul unor
buloane de o construcţie specială. Interiorul arborelui este alezat pentru a permite montarea coloanei de
distribuţie.
Partea inferioară a arborelui a fost prevăzută cu o etanşare mecanică de tipul cu segmenţi din
grafit în vederea evitării pătrunderii apei din zona rotorului turbinei în zona capacului acesteia.
În figura 3 este prezentată schema de principiu a etanşării arborelui turbinei.

37
Figura 3
1.arbore turbină, 2.capac turbină, 3. segmenţi grafit, 4. inel glisare, 5. inel fix, 6.garnitură,
7.resoarte
 Lagărul turbinei are rolul de a ghida mişcarea turbinei şi de a prelua forţele radiale rezultate
din dezechilibrul maselor rotitoare şi a forţelor hidraulice neuniforme pe rotor.
 Coloana de distribuţie are rolul conducerii uleiului sub presiune distribuit de capul de
distribuţie pe cele două fete ale pistonului rotorului, în vederea reglării poziţiei paletelor rotorului.
Conducerea uleiului se realizează prin două spaţii tubulare concentrice.
Capul de distribuţie constituie elementul funcţional de legătură între sertarul regulatorului
turbine şi respectiv coloana de distribuţie, fiind realizat în principal din două carcase în construcţie
sudată şi o tijă centrală mobilă legată la coloana de distribuţie.
 Servomotoarele aparatului director necesare pentru acţionarea paletelor aparatului
director, în procesul de reglare a turbinei. Sunt prevăzute cu servomotoare. Servomotoarele constau din
câte doi cilindrii şi un corp intermediar, toate executate prin turnare din otel. În interiorul cilindrului,
glisează două pistoane din otel forjat, care fac corp comun cu tija pe care se asamblează bolţul inelului
de reglare.
 Armături principale
 ventilele de rupere a vacuumului sunt destinate evitării apariţiei de depresiuni
periculoase în zona rotorului, ca urmare a funcţionării turbinei la încărcări mici sau închideri bruşte ale
aparatului director.
 ventil de golire al camerei spirale este folosit cu ocazia reviziilor şi reparaţiilor pentru
evacuarea apei rămase în partea inferioară a camerei spirale, sub nivelul inferior al aparatului director.
 Circuitul de aer prin contrapresiune cap distribuţie
Instalaţia este formată dintr-un inel selector racordat la magistrala de aer comprimat de joasă
presiune de 10 kgf/cm2. Prin reglarea presiunii aerului comprimat cu ajutorul reductorului de presiune
intercalat pe circuit (la 0-10 kgf/cm2) se reglează debitul de aer admis prin circuit în zona delimitată de
partea rotitoare şi partea fixă la cca. 0,2 kgf/cm2 la labirintul capului de distribuţie cu scopul de a crea o
circulaţie în sensul către baia de ulei a vaporilor şi a picăturilor de ulei în labirint.

38
Rotor turbină Stator turbină

FIŞĂ DE DOCUMENTARE
2

Descriere funcţională – Turbina Kaplan

39
1- stator turbină 7- arbore turbină
2- aparat director 8- servomotoare aparat director
3- capac turbină 9- lagărul turbinei
4- lagăr axial 10- flanşe inferioară
5- generator 11- palete rotor
6- coloană de distribuţie 12- piston servomotor rotor

Admisia apei în turbină se realizează prin camera spirală din beton, căptuşită cu tablă din otel în
zona de intrare în rotor şi în zona pintenului. Camera este de secţiune trapezoidală cu un unghi de
înfăşurare de 1800 şi asigură o distribuţie uniformă a debitului pe periferia statorului. Statorul, prin
coloanele profilate hidrodinamic, conduce uniform apa spre aparatul director, imprimându-i direcţia
optimă de intrare în camera rotorică.

40
Traseul apei prin zona de scurgere a turbinei se continuă cu aparatul director, care asigură o
admisie uniformă, în condiţii cinematice optime a apei în rotor. Modificarea deschiderii aparatului
director, prin schimbarea poziţiei paletelor acestuia, permite admisia unor debite diferite în turbină şi
implicit realizarea de puteri diferite transmise hidrogeneratorului.
Acţionarea paletelor aparatului director se face cu un sistem clasic, inel- pârghii de reglare,
acţionat de două servomotoare comandate de regulatorul automat de viteză.
Aparatul director are şi rolul de organ de protecţie prin închiderea lui comandată automat,
întrerupându-se accesul apei în turbină, la acţionarea unei protecţii sau la comanda de oprire a
agregatului.
În continuare apa trece în camera rotorului şi la rotor unde are loc transformarea energiei
hidraulice în energie mecanică.
Turbina este prevăzută cu reglare dublă, constând în rotirea concomitentă a paletelor aparatului
director şi a paletelor rotorului, cu care asigură randamente cu valori ridicate în întreg domeniul de
funcţionare garantat.
Evacuarea apei din camera rotorului spre canalul de fugă al centralei, se face prin tubul de
aspiraţie din beton, căptuşit în zona conului cu tablă din otel.
Transmiterea cuplului motor de la rotorul turbinei la cupla arborelui hidrogeneratorului se face
cu ajutorul arborelui turbinei.
În zona capacului turbinei, arborele este ghidat de către un lagăr de conducere al turbinei, care
poate prelua eventualele încărcări radiale rezultate din dezechilibrul maselor rotitoare şi al forţelor
hidraulice neuniforme pe rotor.

FIŞĂ DE DOCUMENTARE 3

41
Funcţionarea turbinei, manevre, situaţii anormale de funcţionare
 Funcţionarea normală a turbinei
Se consideră funcţionare normală a turbinei, funcţionarea în regim de generator în reglare
automată sau manuală, când:
 turbina dezvoltă o putere funcţie de cădere şi a unui debit absorbit corespunzător căderii şi
a unei deschideri proporţionale a aparatului director şi palelor rotorice.
 sarcina maxima admisibila de aspiraţie Hsmax = 2,00 m.c.a. Hsmax a fost stabilită în baza
coeficienţilor critici inferiori de cavitaţie, pentru care pierderile de material aferente unui rotor ca
urmare a coroziunii, eroziunii şi cavitaţiei nu vor depăşi max.90 kg. La o durată de funcţionare de 800
ore, adâncimea cavernelor create în zona rotorului este de max.3 mm.
 temperaturi ale mediului ambiant la nivelul turbinei de min. + 10 C0.
 nivele ale apei infiltrate în capacul turbinei între nivelul maxim şi nivelul de pornire
pompă, care pot fi identificate în raport cu poziţia indicatorului de nivel, care comandă pornirea si
oprirea pompei.
 presiuni în acumulatorul GUP, la manometrele cu contacte aferente acestuia, cuprinse între
36 si 40 kgf/cm2 (presiune de pornire, respectiv oprire a pompei de lucru a grupului de ulei sub
presiune).
 nivelul de ulei în acumulatorul GUP să fie în zona indicatorului de nivel însă sub nivelul
admisiei de aer.
 nivelele în rezervorul de ulei al GUP cuprinse între „nivelul maxim semnalizare" si
"nivelul minim semnalizare", puse în evidenţă prin intermediul indicatorului de nivel cu semnalizare
electrică aferentă rezervorului.
Se consideră de asemenea ca stări de funcţionare normală a turbinei, următoarele :

 pornirea pompei de rezervă a GUP la atingerea unei presiuni de 35 kgf/cm 2 în acumulator,


la impulsul şi cu semnalizarea preventivă dată de unul din releele de presiune ale GUP şi oprirea ei la
atingerea unei presiuni de 40 kgf.cm2 la impulsul dat de acelaşi releu.
 intrarea în funcţiune a instalaţiei de completare cu aer în acumulatorul GUP la comanda
hidraulică dată de releul de nivel cu plutitor aferent acumulatorului la atingerea nivelului admisie aer.
 Manevre si operaţii de reglare
În funcţionarea normală a turbinei în reţea se pot executa următoarele manevre şi operaţii de reglare:

42
- trecerea turbinei de pe reglare prin comanda de la distantă de pe blocul TP (bloc turaţie-putere) pe
blocul LD (limitator deschidere) şi invers.
- încărcarea şi descărcarea turbinei în regim de generator fie de la panoul de automatizare, fie de la
regulatorul de turaţie.
 Situaţii de funcţionare anormală a turbinei
Se consideră drept situaţii de funcţionare anormală a turbinei următoarele stări de funcţionare
puse în evidenţă prin semnalizări preventive ale instalaţiilor de automatizare:
 atingerea "nivel maxim" al apei infiltrate în capacul turbinei sesizată de releul de nivel care
în afara semnalizării preventive comandă punerea în funcţiune a pompei de rezervă pentru evacuare a
apei din capac.
 atingerea unei presiuni scăzute de 34 kgf.cm2 în acumulatorul GUP, sesizată prin
intermediul manometrului cu contacte aferent GUP şi semnalizată prin "presiunea incorectă a nivelului
în hidrofor";
 atingerea unei presiuni crescute de 42 kgf.cm2 în acumulatorul GUP sesizată prin
intermediul manometrului cu contacte aferent GUP şi semnalizată (se previne astfel descărcarea
acumulatorului prin ventilul de presiune de 42+0,5 kgf.cm2).
 atingerea nivelului minim de semnalizare în rezervorul de ulei al GUP sesizată prin
intermediul indicatorului de nivel şi semnalizată prin nivel incorect al uleiului în rezervorul GUP.
 atingerea nivelului maxim de semnalizare, în rezervorul de ulei GUP sesizată prin
indicatorul de nivel şi semnalizată prin "nivel incorect al uleiului in rezervor".
 atingerea nivelului maxim in acumulatorul GUP, sesizată prin intermediul releului nivel
montat pe acumulator şi semnalizată.
 pornirea pompei de rezervă a GUP.
 timpul prea mare al procesului de pornire şi oprire cu menţinerea agregatului la turaţii
scăzute.
 ruperea bolţurilor de forfecare.
 creşterea anormală a temperaturii lagărelor agregatului semnalizată prin releele de
semnalizare;
 atingerea unui debit scăzut de apă în conducta de alimentare a etanşării arborelui, sesizată
de indicatorul de circulaţie sau prin manometrul diferenţial.

43
Se consideră, de asemenea, situaţii de funcţionare anormală a turbinei următoarele stări de
funcţionare nepuse în evidentă prin semnalizări preventive ale instrucţiunilor de automatizare:
 stabilirea turaţiei nominale la mersul în gol al turbinei pentru deschideri ale AD (aparat
director) mai mari decât deschiderea stabilită în cursul probelor de punere în funcţiune, în condiţiile
aceleaşi căderi şi ale aceluiaşi unghi de deschidere a paletelor rotorului.
 scăderea turaţiei la mersul de durată, în gol sau a încărcării la mersul de durată, în gol sau
a unei căderi şi a unei deschideri constante a AD şi rotorului.
 mărirea bătăii arborelui turbinei în zona lagărului de conducere prin valoarea admisă la
condiţiile tehnice de montaj.
 mărirea amplitudinii vibraţiilor părţilor rotitoare şi fixe, peste valorile admise prescrise în
condiţiile tehnice şi de montaj.
- mărirea intensităţii zgomotului în zona turbinei peste limitele normale.
- atingerea în cazul unor descărcări bruşte, de sarcină ale turbinei, a unei turaţii mai mari decât
cea stabilită în timpul probelor de sarcină.
- creşterea anormală a temperaturii uleiului în sistemul de reglaj (apropiat de 700C);
- mărirea timpului de oprire a turbinei faţă de timpul stabilit în cursul probelor de punere în
funcţiune ce menţine agregatului la turaţii scăzute şi pornirea de la sine în momentul imediat următor
coborârii mecanismelor de frânare.
- apariţia la mersul in gol a unor oscilaţii anormale ale AD.
- ambalarea turbinei la pornire.
- situaţia în care grupul fiind cuplat la reţea, impulsurile de comandă date prin blocurile de
comanda TP sau LD nu sunt executate.
- creşterea temperaturii lagărelor (ulei sau cuzineţi) cu 2-3 0C/pe oră, faţă de temperatura
stabilită la un regim constant de funcţionare al turbinei iar temperatura apei de răcire nu s-a modificat.

FIŞĂ DE DOCUMENTARE 4

44
Pornirea turbinei
Pornirea turbinei se face în mod normal prin comandă locală (din centrală), hidroagregatul
funcţionând în regim de generator pe reglare automată.
Pornirea turbinei prin comandă locală în regim de generator pe reglare manuală se face numai
în cazuri excepţionale, respectiv în timpul probelor de punere în funcţiune, la pornirea iniţială şi după
reparaţii.
Gradul de automatizare al instalaţiilor turbinei permite realizarea pornirii turbinei în regim de
generator pe reglare automată şi prin telecomandă, pornirea turbinei în această situaţie depinzând de
instalaţii speciale de automatizare în afara cadrului centralei, respectiv punctul de conducere
centralizată şi dispecerat.
 starea instalaţiilor înaintea pornirii turbinei prin comandă locală este:
 barele de c.c. si c.a. de alimentare a aparatajului hidroagregatului şi serviciilor interne
proprii şi generale sub tensiune.
 siguranţele de 220 Vcc din circuitele de comandă, automatizare şi semnalizare aferente
agregatului sunt cuplate (introduse) şi sunt sub tensiune.
 barele de c.a. R, N.700 sunt sub tensiune.
 vanele rapide ale grupului sunt deschise.
 frânarea este în poziţia "defrânat".
 GUP se găseşte în stare de funcţionare.
 ventilul de admisie a uleiului de la GUP la sistemul de reglaj este deschis.
 regulatorul automat de viteza în situaţia gata de pornire, având:
a) blocul de comandă TP în poziţia "minim" corespunzătoare obţinerii unei turaţii
inferioare cu cca. 8% turaţiei de sincronism.
b) blocul de comandă LD în poziţia "minim" corespunzătoare obţinerii unei turaţii uşoare
superioare turaţiei de mers în gol.
 aparatul director este închis şi deblocat.
 instalaţia de aer comprimat este în stare de funcţionare inclusiv circuitul de etanşare cap
distribuţie (cca 0,2 kgf/ cm2).
 circuitul apei de etanşare a arborelui turbinei este în funcţiune.
 instalaţia pentru evacuarea apei infiltrate în capacul turbinei este în stare de funcţionare.

45
 părţile rotitoare ale agregatului au fost ridicate sau nu necesită ridicare, în vederea creerii
peliculei de ulei la lagărul axial, iar circuitul de ridicare este izolat cu aer comprimat.
Pornirea agregatului in regim de generator cu reglare manuală
 se verifică condiţiile de la punctul “stare iniţială”
 sunt realizate condiţiile de pornire confirmate prin semnalizarea "gata de pornire".
 se pune comutatorul de alegere a modului de comanda a turbinei pe poziţia "manual".
 se dă impuls de pornire a agregatului.
la atingerea unei turaţii de aproximativ 70% din turaţia nominală, pentru regulatoarele automate
de viteză electrohidraulice (pentru regulatoarele digitale această valoare este setabilă prin panoul
operator), legătura combinatorică se restabileşte, palele rotorice se închid. Limitarea mecanică pentru
turaţia de mers în gol este uşor superioară turaţiei corespunzătoare frecvenţei de 50 Hz.
Pornirea agregatului în regim de generator cu reglare automată
 se verifică condiţiile de stare iniţială
 sunt realizate condiţiile de pornire confirmate prin semnalizare "gata de pornire".
 comutatorul de alegere a comenzilor turbinei pe "automat".
 se trece cheia de comandă pe poziţia "automat".
Prin această comandă se realizează acelaşi proces de pornire de la punctul de mai sus cu
precizarea că vanele cu închidere rapidă dacă sunt închise se ridică automat şi automat la 90% din
turaţia nominală, intră în funcţie sincronizarea automată care realizează conectarea în paralel a
generatorului tot prin sincronizare precisă.

Exemplu de schemă logică de pornire a unui hidroagregat:

46
47
BIBLIOGRAFIE

1. Ioan Anton, “Turbine hidraulice”, Editura Facla, Timişoara 1979


2. Mircea Bărglăzan “Turbine hidraulice şi transmisii hidrodinamice”, Editura Pol.
Timişoara – 2001
3. Mircea Bărglăzan “Turbine hidraulice ”, Editura Pol. Timişoara – 2000
4. Izbăşoiu I, “Vane, stavile şi turbine hidraulice”, Editura I.P. Bucureşti – 1987
5. C. Moţoiu Centrale termo şi hidroelectrice, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1974
6. http://en.wikipedia.org/wiki/Hydroelectricity;
7. http://www.energie-gratis.ro/hidrocentrale.php

48