Sunteți pe pagina 1din 32

GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

ARGUMENT ...……..………………………………….………………………..……….
……..4
CAPITOLUL I , UZAREA MASINILOR,
UTILAJELOR SI
INSTALATIILOR..................6
I.1 Definirea
uzării ..............................................................................…………. 6
I.2 Uzarea
, maşinilor,utilajelor şi
instalaţiilor …………………………..………… 6
I.3 Etapele uzării
………………………………………………………….…………. 6
I.4 Controlul ... uzării .
..
……………………………………………..…………………. 7
I.5 Metode de ameliorare a
fenomenului de uzare ………………….
…………………..………….. .…………..
8
I.6 Limitele admisibile ale uzurii
şi metodele
………………... stabilirii lor ………………. ..
……… 8
I.6.1 Criterii de stabilire a
limitelor uzurii ………………………………….. …………………………………. .
9
I.7 Factorii care influenţează uzura
……………………………………………….10
CAPITOLUL II FACTORII CARE
CONTRIBUIE LA UZURA PIESELOR
COMPONENTE ALE
UTILAJELOR .............................................. 11
II.1 Prelucrarea pieselor
……………………………………………………….....11
II.2 Calitatea materialelor
utilizate……………………….………………………...11
II.3 Calitatea
lubrifianţilor....................
…………………………………………….11
II.4 Viteza relativă a pieselor în
frecare ……………..…………........................ 12
II.5 Forţele şi presiunea de
contact…………………………...............................12
II.6 Jocurile dintre piese în
frecare ………………………….…………………….12
II.7 Mediul şi regimul de exploatare
……………………………….………………12
II.8 Felul frecării
……………………………………...……….……………………. 13
CAPITOLUL III TIPURILE DE UZURI CE
APAR ÎN FUNCŢIONAREA MAŞINILOR
UTILAJELOR ŞI
INSTALAŢIILOR ...................................................15
III.1 Uzarea
fizică .................................................……...…………....……........ 15
PROIECT GRUPA 2 2
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

III.1.1 Uzarea ( de adeziune (de


contact)..........….........................………16
III.1.1.1
Griparea……………………………………………….........16
III.1.2 Uzarea de
abraziune....................................................................17
III.1.3 Uzarea la
oboseala .................................................................... 18
III.1.3.1
Pitingul ......................................................................... 19
III.1.3.2 Uzarea prin
exfoliere .................................................... 19
III.1.3.3 Uzarea prin
cavitaţie ..................................................... 19
III.1.4 Uzarea de
impact ....................................................................... 19
III.1.5 Uzarea de
coroziune....................................................................20
III.1.5.1 Coroziunea
chimică........................................................20
III.1.5.2 Coroziunea
mecanochimică...........................................21
III.1.6 Coroziunea
electrochimică ......................................................... 21
III.2 Alte tipuri de
uzuri .................................................................................... 22
III.2.1
Suprasarcinile .........................................................................
.... 22
III.2.2 Imprimarea
sferică ...................................................................... 22
BIBLIOGRAFIE ………………..………………………………………………..
……………23

PROIECT GRUPA 2 3
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

Una din principalele cauze care


determină apariţia defectelor este
uzura!

Întreţinerea urmăreşte să menţină


maşinile, utilajele şi instalaţiile în
condiţii normale de exploatare între
două reparaţii
, consecutive, reducând
posibilitatea apariţiei unor reparaţii
accidentale.
Este necesar ca periodic să se
verifice şi starea accesoriilor din
dotarea ,maşinii, utilajului şi a
instalaţiei ,respective,chiar dacă sunt
situaţii când unele dintre acestea sunt
folosite mai
. rar.
Activitatea de întreţinere şi
reparare a utilajelor este impusă de
faptul ,că, pe parcursul folosirii lor
productive, acestea sunt supuse
procesului de .uzură fizică şi morală.
Ca ,urmare, a procesului de uzură
fizică, are loc un proces de pierdere
treptată a valorii de întrebuinţare a
utilajului, şi în final o pierdere a
capacităţii de satisfacere a nevoii
sociale pentru
. care a fost creat.
Obţinerea unei durate de funcţionare
normale cât mai lungi se poate realiza
prin încetinirea procesului de uzare
fizică a , pieselor componente, aceasta
asigurându-se : prin: exploatarea
maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor
la sarcina
( normală (prin evitarea

PROIECT GRUPA 2 4
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

supraîncărcărilor), întreţinerea corectă


şi curăţirea
, zilnică,ungerea pieselor
în ,mişcare, observarea continuă a
stării şi , funcţionării lor, lucrul de
bună calitate a echipelor de
întreţinere şi reparaţii şi executarea
reparaţiilor la , timp, conform
prescripţiilor întreprinderii
constructoare.
În vederea menţinerii
caracteristicilor funcţionale ale
utilajului şi a funcţionării în
condiţii cât mai apropiate de cele
iniţiale, în cadrul întreprinderilor se
organizează un serviciu de întreţinere
şi reparare
. a utilajului de producţie.
Din analiza comportamentului utilajelor
în procesul de uzură fizică se poate
constata că uzura în timp a diferitelor
componente are . loc în mod diferenţiat.
Fenomenul de uzură fizică a
utilajului poate fi ameliorat şi
printr-un sistem de activităţi de
întreţinere a , acestuia, precum şi
printr-un ansamblu de operaţii de
control şi , revizie, care să permită
depistarea din timp a eventualelor
defecţiuni.
Uzarea atacă şi distruge fără a face
diferenţiere, astfel chiar şi ţările cu
o economie stabilă au probleme in
căutarea de noi mijloace de prevenire
şi reducere a inevitabilului proces de
uzură.
Uzarea nu constituie o problemă
exclusiv pentru ţările cu o economie in
tranziţie, deoarece si tarile cu o
economie de piaţa înregistrează
preocupări privind politicile optime de
reducere a. uzării.De multe ori in

PROIECT GRUPA 2 5
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

ţările cu economie de tranziţie lipsesc


resursele ,necesare,iar problema
reclamă o soluţie globală întrucât
există interdependente intre ţările cu
economie de piaţa şi cele cu economie
de tranziţie in privinţa reducerii
gradului de . uzură.
Multe ţări - cu economie de piaţă sa-
u
confruntat cu probleme privind
procedeele de, diminuare a uzării,
întrucât numeroase unităţi industriale
au fost proiectate fără a se acorda
atenţia cuvenită
. acestui aspect.
Conştiente de creşterea costurilor
provenind din neglijarea datorită
aspectului mai sus menţionat in
ultimele trei decenii multe ţări cu
economie de piaţa au efectuat cercetări
şi studii privind dezvoltarea
industrială şi ingineria in domeniul
procedeelor de prevenire şi reducere a
uzurii.
Ţările cu economie de tranziţie nu
au atins in general o poziţie
comparabilă cu ţările cu economie de
piaţa privind informaţiile referitoare
la prevenirea uzurii pentru a servi ca
baza de date si de formulare ale unor
acţiuni întreprinse in vederea
diminuării uzurii.
.

PROIECT GRUPA 2 6
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

UZAREA MAŞİNİLOR UTİLAJELOR Şİ


İNSTALAŢİİLOR
I.1 Definirea uzării
În timpul , exploatării maşinilor,
piesele şi , şi ansamblurile acestora,
sub influenţa
, diferiţilor factori, se
uzează.
Prin proces , de uzare, se înţelege
orice pierdere de material de pe
suprafeţele solide , in frecare,având ca
urmare modificarea
, dimensiunilor, a
formei geometrice
. si a jocurilor.
Acest proces apare ca un fenomen
complex, datorat unor cauze diverse si
determinat de un numar mare de factori
si conditii
(, , (
proprietatile, mecanice,
particularitatile micro sau
macrogeometrice ale
, suprafetelor,
parametrii ,functionali, calitatea
ungerii, lubrifintii
). folositi).

I.2 Uzarea
, maşinilor,
utilajelor şi
instalaţiilor

Uzarea este procesul de distrugere a


suprafeţelor aflate, în contact,
datorită .frecării. Ea este urmată de
schimbarea ,geometriei,
, calităţii,
precum şi a proprietăţilor stratului
superficial al . materialelor.
Procesul de uzare se desfăşoară în
timp şi este însoţit de pierdere de
energie calorică şi de material prin
desprindere de . material.
Rezultatul uzurii se exprimă în
unităţi absolute
( , , ( masă, volum,
lungime), prin , raportare la lungime,
folosind o mărime numită intensitatea
uzurii ( /) mg/
h) sau viteza uzurii sau
prin raportare la timpul de frecare
( /mg/ h ,µm/
, µ/). h).

I.3 Etapele uzării


Etapele uzării sunt reprezentate de
variaţia uzurii
. în timp.

PROIECT GRUPA 2 7
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

Fig.1-Etapele uzarii
Etapele uzării sunt :
 I - Etapa de – rodaj – este perioada
de adaptare a suprafeţelor ;
 II - Etapa de– uzare normală – este
perioada când viteza sau
intensitatea uzării se menţin
aproape constante
 III - Etapa de– uzare distructivă –
este perioada în care parametrii
de funcţionare au valori care nu
mai corespund unei funcţionări
normale.

I.4 Controlul uzării


La determinarea uzării trebuie ţinut
seama de - modul . cum s-a format. De
exemplu, când- pierderea de material s- a
făcut pe direcţia forţei se poate
admite că uzarea
: a fost provocată :de
ulei insuficient sau prea fluid când
uzarea este mai pronunţată şi are un
aspect mat şi rizat şi de prezenţa unui
agent corosiv în ulei dacă uzarea este
apreciabilă şi suprafaţa uzată are
aspect neted
. şi lucios.
Cele mai frecvente metode de
măsurare a: uzării sunt:
 Metodele micrometrice care permit
măsurarea dimensiunilor pieselor cu
instrumente (curente(şublere de
exterior, micrometre
.) etc.)după un
anumit timp. de funcţionare.Această
metodă impune
; demontarea pieselor;
 Metodele cu amprente creează
posibilitatea de a cunoaşte evoluţia
uzării prin intermediul măsurării
periodice a reducerii dimensiunilor
unor amprente imprimate iniţial pe
suprafaţa de frecare cu un anumit
poanson( ,bilă,.). piramidă etc.).Din
PROIECT GRUPA 2 8
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

această categorie face parte şi


amprenta în formă de
semilună( .2.),
fig. 2.),produsă prin
zgârierea suprafeţei
1 2 1cu un corp 2
din carbură
, de wolfram sau de titan,
în formă
. de piramidă triunghiulară.
Metoda are avantajul de a nu deforma
suprafaţa prin denivelări create de
deformarea plastică a materialului
în jurul
, urmei,după extragerea
penetratorului. Aceste metode
necesită aparatură optică de
citire;

Fig. 2-Metoda obţinerii unei amprente sub


formă de
. semilună.
 Metodele chimice de determinare a
conţinutului de, metal în lubrifiant,
care pot fi completate cu analiza
spectroscopică pentru identificarea
materialelor ;respective;sunt metode
foarte precise dar care cer un
anumit timp
; şi aparatură adecvată;
 Metodele cu izotopi radioactivi care
prezintă avantajul urmăririi
evoluţiei uzării şi în timpul
funcţionării, dar necesită aparatură
şi instalaţii speciale şi un
personal calificat.
.

I.5 Metode de ameliorare a


fenomenului de uzare
După demontarea
, maşinilor,
utilajelor şi instalaţiilor în vederea
reparării, în funcţie de uzarea pieselor
se alege . şi modul de înlăturarea a ei.
Eliminarea uzării unei îmbinări de
două piese : se poate face prin:
 înlăturarea metalului de pe una şi
adăugarea de metal pe cealaltă
piesă;
 introducerea unei a treia piese
între cele două piese conjugate
( ,adaosuri,
.); inele etc.)
;
PROIECT GRUPA 2 9
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

 metalizarea sau
, cromarea pieselor,
tratament termic sau termochimic
care restabileşte dimensiunile şi
proprietăţile iniţiale;
;
 folosirea unor aliaje speciale în
cazul unor
. crăpături sau fisuri.

I.6 Limitele admisibile ale uzurii


şi metodele stabilirii lor
Organele care alcătuiesc ansamblurile
maşinilor, utilajelor sau instalaţiilor
sunt definite prin caracteristicile lor
de bază .
 dimensiuni;
 precizie dimensională;
;
 precizia formei
, geometrice,
care pot; fi normale sau la limită;
 precizia de
; poziţie reciprocă;
 grad de
; netezime;
Caracteristicile normale sunt cele
care corespund tuturor condiţiilor
prevăzute în. desenul de execuţie.
Caracteristicile admisibile , sau la
limită, sunt acelea la care piesele mai
pot fi, refolosite în ansamblu,fără a
fi ,recondiţionate,urmând a funcţiona
satisfăcător până la următoarea
reparaţie.
Pe măsura
, exploatării maşinilor,
utilajelor sau, instalaţiilor, tot mai
multe piese componente ale acestora
ajung la. limitele de uzură.Ele urmează
a fi înlocuite sau recondiţionate în
cadrul lucrărilor de întreţinere şi a
reparaţiilor.

PROIECT GRUPA 2 10
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

Limitele de uzură se pot determina prin


metode:
 analitice;
 grafice;
 experimentale;

I.6.1 Criterii de stabilire a limitelor


uzurii
Criteriile de stabilire a limitelor
uzurii sunt
: urmatoarele:
a) criteriul tehnic;
;
b) criteriul funcţional;
;
c) criteriul economic;
;
d) criteriul recondiţionabilităţii;
;
e) criteriul siguranţei;
;
a)Criteriul tehnic
Se aplică pieselor ce fac parte din
îmbinări a căror exploatare în
condiţiile unei uzuri peste limitele
admise pot provoca uzura de avarie .

b) Criteriul
( functional (criteriul
tehnologic)
Se aplică
, acelor organe sau îmbinări,
care după un anumit timp de
funcţionare, cu toate că intensitatea
uzurii rămâne
, constantă,nu mai asigură
parametrii de lucru satisfăcători
Exemplu: pompa de ulei a preselor nu
mai debitează cantitatea de lubrifiant
necesară ungerii
, lichide,cuplajul care
are patinări mari datorită uzurii
materialului de ). fricţiune) .
c) Criteriul reconditionabilitatii
 se bazează pe limitarea uzurilor la
acele valori care mai permit
recondiţionarea şi repunerea
pieselor în funcţiune
 se aplică
, pieselor mari,greu de
executat şi cu costuri ridicate cum
sunt: roţile dinţate ale preselor
mari, roţile
, cu excentric,arborii
excentrici, arborii
. cotiţi etc.
Criteriul ţine seama nu numai de
posibilitatea ,recondiţionării,ci şi de
costurile .ei. În acest scop uzura se
limitează la acele valori care permit o
recondiţionare economică.
.
d) Criteriul siguranţei
Tine seama de limitele care asigură
protecţia operatorului uman .

PROIECT GRUPA 2 11
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

e) Criteriul economic
Ia în considerare acele limite ale
uzurii care nu afectează consumurile
maşinii în exploatare
În aceste condiţii uzura se limitează
la valorile care nu permit un consum
mare de , ulei, consum de energie peste
cel prevăzut
.. ş.
a. şi care nu măresc
costurile de fabricaţie
NU este economică nici limitarea la
uzuri prea mici deoarece efectuarea
recondiţionării sau schimărilor
pieselor implică scoaterea temporară a
maşinilor din procesul de exploatare şi
costuri de , reparaţie, care pot fi mai
mari decât cele care ar fi necesare
acoperirii consumului suplimentar de
lubrifiant şi . energie.

I.7 Factorii care influenţează


uzura
Factorii care influenteaza uzura
sunt:
 Functia pe care o indeplineste
piesa; o piesa care se roteste si se
antreneaza si ; alte piese;va avea o
uzura mai
. mare.
 Forma -piesei-piesele cu forme
regulate si muchii rotunjite se vor
uza mai putin decat cele cu forme
regulate.
 Tratamentul termic aplicat cand
piesa, dupa
, prelucrare,a fost supusa
unui tratament
, termic,rezista la
uzura mai bine decat piesele
netratate.
 Solicitarile repetate care solicita
elementele componente cu cat
solicitarile vor fi mai mari si mai
variate ca , intesitate,piesa supusa
unei sarcini continue se uzeaza mai
putin decat daca este supusa
aceleasi sarcini sub forma de
socuri.

PROIECT GRUPA 2 12
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

FACTORİİ CARE CONTRİBUİE LA


UZURA PİESELOR COMPONENTE ALE
UTİLAJELOR

În condiţiile producţiei industriale


moderne, ,maşinile, utilajele şi
instalaţiile trebuie să funcţioneze la
parametrii ,optimi,fără întreruperi sau
opriri ,accidentale, condiţie esenţială
pentru obţinerea unei calităţi
superioare a produselor cerute şi a
unei eficiente
. economice ridicate.
Întrucât în timpul funcţionării
maşinile, utilajele şi instalaţiile se
uzează ,fizic, această uzare poate
provoca erori
, de prelucrare, mărirea
consumurilor specifice şi chiar
accidente de. muncă.

II.1 Prelucrarea pieselor


Dat fiind faptul că forţele de
frecare acţionează asupra straturilor
superficiale ale , pieselor, gradul de
uzură şi de rezistenţă la uzură depinde
de prelucrarea
. lor. Oricare ar fi
această ,prelucrare, se vor obţine
totuşi în final suprafeţele cu
neregularităţi microscopice sau
macroscopice .
S-a constatat că prin prelucrare se
produc unele modificări în structura
superficială a metalelor sau aliajelor
pieselor în, frecare,care influenţează
rezistenţa la. uzură.

II.2 Calitatea materialelor


utilizate
Rezistenţa la uzură depinde în mod
cert de materialele utilizate la
confecţionarea .pieselor.În construcţia
de maşini se utilizează pe scară din ce
în ce ,mai mare fontele aliate, şi în
special cele. cu grafit modular.
La ,oţeluri, cea mai utilizată
structură, care dă o bună rezistenţă la
uzură, este
. cea cu sorbită şi perlită.

PROIECT GRUPA 2 13
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

De reţinut este faptul că


durabilitatea creşte o dată cu
creşterea .durităţii.
: De exemplu: o
piesă din 600
oţel cu duritatea de 600 HB
are o durată
10 de funcţionare de 10 ori
mai mare decât a unei piese cu
duritatea de 200 2
. 00 HB.De menţionat este
faptul că oţelurile aliate au o mare
rezistenţă la . uzură.

II.3 Calitatea lubrifianţilor


În scopul măririi rezistenţei la
uzură a , pieselor, se utilizează
uleiuri. Acestea trebuie să fie lipsite
de acizi , şi impurităţi mecanice,
deoarece provoacă
. coroziuni. Uleiul
trebuie să formeze un film stabil
absorbant, contribuind în acest fel la
micşorarea coeficientului
. de frecare.

II.4 Viteza relativă a pieselor în


frecare
Viteza relativă a pieselor în
frecare interesează
, mai ales ca mărime,
prezentând valori0,1 / de la 0,
1m/s până la
peste 10/,
m/ s,fapt care poate contribui
la micşorarea sau intensificarea
procesului de . uzură.

II.5 Forţele şi presiunea de


contact
Forţele care solicită piesele în
frecare provoacă o stare de tensiune
care contribuie
. la uzura lor.Din acest
punct de vedere se deosebesc două
feluri de : sarcini :
 sarcini ce provoacă solicitări
statice, ,care, pe lângă menţinerea
valorii lor , constantă, mai au şi
direcţia constantă;
;
 sarcini ce provoacă solicitări
dinamice, care pot fi de două
feluri
 sarcini ce provoacă
solicitări prin
; şoc;
 sarcini ce provoacă
solicitări variabile
continue.
Uzura este direct proporţională cu
presiunea de . contact.În cazul ungerii
lichide, o presiune de contact

PROIECT GRUPA 2 14
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

considerabilă poate duce la ruperea şi


întreruperea filmului
. de lubrifiant.
De asemenea este important şi felul
mişcării dintre
, două piese în frecare,
mişcare care
: poate fi:
 de alunecare;
;
 de rostogolire;
;
 combinată;

II.6 Jocurile dintre piese în


frecare
Uzura creşte pe măsură ce cresc
jocurile dintre piesele aflate în
frecare, deoarece apar solicitări
dinamice care perturbă regimul de lucru
al maşinii
. sau utilajului.
Jocurile provoacă încălzirea şi
ruperea filmului
, de lubrifiant,putând
duce în final la distrugerea pieselor
respective, sau a altor piese îmbinate
cu acestea.
.

II.7 Mediul şi regimul de


exploatare
Mediul, care influenţează
considerabil de , mult frecarea,poate fi
de două
: feluri:
 corosiv;
 abraziv.
Mediul corosiv se întâlneşte în
special la maşinile şi utilajele ce
funcţionează în întreprinderile de
produse ,chimice, iar cel abraziv la
maşinile şi , utilajele miniere,
petroliere, metalurgice
., etc., acestea
furnizând elemente suplimentare faţă de
cele obişnuite în problema frecării şi
uzurii .
În ce priveşte regimul de
exploatare, se va ţine seamă de
următorii factori:
:
 ungerea maşinii;
;
 curăţirea ei; ;
 protecţia suprafeţelor
. în frecare.
Sub aspectul
, ungerii, se pune
problema dacă uleiul este suficient sau
dacă el. este de calitate bună.
În privinţa
, curăţirii, se au în
vedere posibilităţile de îndepărtare a
diferitelor ,impurităţi, materiale
abrazive etc.
.
Pentru protecţia suprafeţelor în
frecare trebuie luate măsuri
corespunzătoare în vederea etanşării şi
PROIECT GRUPA 2 15
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

perfecţionării continue a mijloacelor


de ungere.
.

II.8 Felul frecării


În funcţie
, de felul mişcărilor,unei
suprafeţe faţă , de cealaltă,se disting
următoarele tipuri : de frecări:
 Frecarea de , alunecare,care se
produce în planul tangent comun a
două corpuri
, în contact,care
alunecă sau tind să alunece unul
peste .altul.Exemple de frecare de
alunecare: mişcarea unei sănii pe
ghidajele ,acestuia,rotirea
fusurilor în lagărele de alunecare
etc.
 Frecarea de rostogolire este
frecarea asociată mişcării de
rostogolire a unui , corp pe altul,
care determină un cuplu de sens
contrar mişcării sau tendinţei de
mişcare de , rostogolire,rezultat din
acţiunea forţelor de sprijin din
suprafaţa de contact deformată
plastic. Exemple de frecare de
rostogolire : corpurile de
rostogolire a unui , rulment pe inele,
roţile unui vehicul de cale ferată
pe şine
. etc.
 Frecarea mixtă care poate fi
interpretată ca o combinaţie a
frecării de rostogolire cu cea de
alunecare. Exemple : de frecare mixtă :
frecarea în , angrenaj,frecarea în
transmisii prin . ficţiune etc.
După cum între suprafeţele în
mişcare există sau nu substanţe de
ungere, frecarea
: poate fi :
1) fluidă;
2) semifluidă;
3) uscată.
1) Frecarea fluidă
, se produce,în mod
normal, la funcţionarea de regim a
maşinilor şi . utilajelor. Frecarea
fluidă se poate menţine când între
suprafeţe se realizează deplasări
cu viteze
, mari, suprafeţele sunt
supune unei apăsări mijlocii şi
sunt alimentate în mod continuu cu
lubrifianţi.
2) Frecarea semifluidă poate să apară
ca urmare a unei ungeri
defectuoase sau, insuficiente,
precum şi, la pornirea şi, oprirea
maşinii ,când, datorită vitezei
prea ,mici, nu se poate introduce

PROIECT GRUPA 2 16
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

stratul de ulei necesar între cele


două suprafeţe în mişcare
relativă.
La staţionarea
, maşinii, din cauza
sarcinii de, pe arbore, lubrifiantul
este îndepărtat dintre cele două
suprafeţe ale fusului şi ale
cuzinetului, contactul a staţionat un
timp îndelungat
(. 3, ). (
fig.3,a)
.
La viteze , de rotaţie mici,arborele
începe să, transporte sub el lubrifiant,
care, având formă de pană şi o oarecare
presiune, începe - ; să-
l ridice;în acest
caz, ungerea (. 3, va fi semifluidă ( fig.3,
b, ).
c) . La
, creşterea turaţiei, centrul
fusului se apropie de cel al
cuzinetului, pentru a coincide cu el la
turaţie foarte . mare.În acest ultim caz
(.fig.3, 3
),, d)
, , teoretic, grosimea
peliculei de lubrifiant devine
constantă pe întreaga periferie a
fusului.
3) Frecarea uscată ia naştere când
între cele două suprafeţe în
mişcare relativă nu există nici un
strat intermediar , de lubrifiant,
nici chiar , în punctele disparate,
astfel încât contactul lor este
direct.

Fig. 3. Frecarea
. în lagăre.

La staţionarea
, maşinii, din cauza
sarcinii de, pe arbore, lubrifiantul
este îndepărtat dintre cele două
suprafeţe ale fusului şi ale
cuzinetului, contactul
- făcându-se direct
pe vârful asperităţilor suprafeţelor
respective, rămânând o cantitate foarte
mică de lubrifiant în golurile dintre
asperităţi. ,Astfel,
, la pornire,ungerea
va fi , incompletă,semifluidă sau chiar
uscată, dacă sistemul tehnic a staţionat
o perioadă
. îndelungată de timp.

PROIECT GRUPA 2 17
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

La viteze
, de rotaţie mici,arborele
începe să, transporte sub el lubrifiant,
care, având formă de pană şi o oarecare
presiune, începe
- ; să-l ridice ;în acest
caz, ungerea
. va fi semifluidă. La
creşterea ,turaţiei,centrul fusului se
apropie de, cel al cuzinetului,pentru a
coincide cu el . la turaţie foarte mare.
În acest
, , ultim caz ,teoretic,grosimea
peliculei de lubrifiant devine
constantă pe întreaga periferie a
fusului.
În condiţiile frecării fluide se
realizează:
 micşorarea uzării suprafeţelor de
frecare;
 reducerea consumului de energie prin
frecare;
 mărirea sarcinilor
; admisibile;
 mărimea siguranţei
; în funcţionare;
 economie de . lubrifianţi.

PROIECT GRUPA 2 18
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

TIPURILE DE UZURI CE APAR ÎN


FUNCŢIONAREA MAŞINILOR,
,
UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR

Procesul de frecare dintre


suprafeţele în contact ale pieselor
componente ale
, maşinilor,utilajelor şi
instalaţiilor are ca efect pierderea de
energie manifestată prin căldura
produsă şi , uzarea fizică, rezultat al
desprinderii de material şi al
modificării stării iniţiale a acestor
suprafeţe.

III.1 Uzarea fizică


Conduce la modificarea dimensiunilor
şi a formei geometrice a suprafeţelor
pieselor în . contact. În anumite
condiţii de temperatură pot interveni
simultan şi modificări structurale ale
straturilor .superficiale.Toate acestea
influenţează, direct
, sau indirect,
capacitatea portantă a organelor de
maşini, de , exemplu în cazul lagărelor,
precizia de , lucru a maşinilor, a
utilajelor şi , instalaţiilor,cinematica
funcţională, făcând totodată să apară
forţe dinamice dăunătoare şi o
funcţionare ,necorespunzătore,ducând în
final la scoaterea
, din uz a maşinii,
utilajului sau . instalaţiei.
Uzarea fizică
Este un proces progresiv care poate
şi trebuie să fie combătut pentru a se
evita scoaterea prematură din
funcţionare a, maşinii,utilajului sau
instalaţiei .respective.Rezultatul
fenomenului de uzare îl constituie
uzura.
Uzarea morală
Este o consecinţă a deprecierii unei
maşini sau utilaj ca urmare a apariţiei
în exploatare a unor maşini şi utilaje
de aceeaşi
, categorie,dar de un tip mai
perfecţionat, cu indici tehnici şi
economici superiori
. celor din dotare.

PROIECT GRUPA 2 19
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

De ,asemenea,tot în cadrul uzării


morale intră şi deprecierea unor
maşini, utilaje sau instalaţii aflate
încă în , exploatare,dar ale căror
costuri au . fost reduse.
Pentru ca uzarea morală să nu
manifeste influenţă economică negativă
2este necesar , ca exploatarea maşinilor,
utilajelor şi instalaţiilor să se
efectueze ,intensiv,astfel ca
amortizarea lor - să se realizeze într- un
timp cât . mai scurt.
Uzarea fizica este un proces
progresiv, ,complex,
, distructiv, de
natura -fizico- chimica care are ca efect
principal producerea . uzurii.
In raport cu procesele care se
desfasoara in timpul frecarii
suprafetelor in , contact,cu formele de
interactiune ale, suprafetelor,
fenomenele si cu legile care guverneaza
procesul de uzare care apare atat la
frecarea uscata cat si in prezenta
lubrifiantului, uzarea : poate fi : de
adeziune, de , , abraziune,de oboseala,de
coroziune si . de impact.
In ,practica, la functionarea
cuplelor de frecare se intalnesc
combinatii ale acestor tipuri
principale de uzari si separat numai in
cazuri speciale.
.
Luând în considerare factorii care
contribuie la deteriorarea suprafeţelor
şi aspectul
, - acestora,uzările fizice s-
au clasificat
: în următoarele tipuri:
 de adeziune,
,
 de oboseală,
,
 de abraziune,
,
 de impact,
,
 de coroziune
. etc.

III.1.1 Uzarea
( de adeziune (
de
contact)
Uzarea de ( )adeziune (
de contact)
apare in toate formele de frecare
atunci cand suprafetele conjugate nu
mai sunt separate complet de
lubrifiant, adica in momentul cand
lubrifierea este intrerupta ca urmare a
unor defectiuni ale instalatiei de
lubrifiere, utilizarea unui lubrifiant
necorespunzator in , raport cu jocul,
viteza si incarcarea cuplei sau a unei
cantitati de lubrifiant insuficient
intre suprafetele
. in contact .
Uzarea de adeziune se produce prin
sudarea si ruperea puntilor de sudare
intre microzonele
, de contact,
PROIECT GRUPA 2 20
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

caracterizadu-se - printr- un coeficient


de frecare ridicat si o valoare mare a
intensitatii uzarii.
.
Microcontactele apar ca urmare a
faptului ca , suprafetele metalice,chiar
si cele
, mai fin prelucrate, prezinta
numeroase ,asperitati,care la contactul
direct dintre suprafete suporta pe
varful lor. sarcini foarte mari. Sub
efectul acestor
, forte excesive,
asperitatile sufera o deformare
plastica, care inceteaza atunci cand
suprafata reala de contact devine
suficient de mare ca sa suporte sarcina
respectiva.
De cele mai multe ori deformarea
plastica este insotita de formarea
microsudarilor punctiforme intre
varfurile asperitatilor opuse
Cand microsudarile au aceeasi
rezistenta la rupere cu materialele
cuplei de , frecare sau mai mica,atunci
ruperea se va produce chiar la nivelul
sudarii . Daca rezistenta lor este mai
mare decat, a materialelor cuplei,
atunci ruperea se va produce fie la
sprafata mai moale cu transfer de
material de ,pe o suprafata pe cealalta,
fie in ambele suprafete cu eliberarea
particulelor de uzare care pot provoca
rizuri pe. suprafata mai moale.

III.1.1.1 Griparea
O consecinta a uzarii de adeziune
este griparea
, , care apare la sarcini
mari , in lipsa lubrifiantului sau la
strapungerea peliculei in urma unor
incalziri locale ridicate pana la
temperatura de . topire a materialului.
Sub actiunea
, sarcinii, suprafetele se
apropie la o distanta de interactiune
atomica. Adeziunile sau microcontactele
puternice ce se uzeaza nu mai pot fi
forfecate si deplasarea relativa intre
suprafete inceteaza
, ,cupla de frecare
fiind astfel
. blocata.
In functie de temperatura la care se
produce , griparea poate avea doua forme
:
griparea la temperaturi joase este
caracteristică unor viteze reduse de
deplasare;apar deformaţii plastice
ale stratului superficial al
suprafeţei de. frecare .Această
formă se caracterizează prin valori
mari ale coeficienţilor de frecare
şi fenomenul
. are o evoluţie rapidă.

PROIECT GRUPA 2 21
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

griparea la temperaturi înalte


(griparea
) termică)este
caracteristică unor viteze mari şi
apare ca urmare a energiei termice
acumulate în; zona de contact;
coeficientul de frecare este mai mic
(0,2…0,5), iar . viteza uzării mai redusă.
Apariţia gripajului poate fi
înlesnită de un rodaj
necorespunzător, jocuri prea mici
între suprafeţe sau de suprafeţe
superfinisate, lipsite de
posibilitatea creării micropungilor
de ,ulei,utilizarea unui lubrifiant
neindicat, depăşirea unor parametri
funcţionali (,sarcină, .), viteză etc. )
,
prezenţa unei perechi de materiale
antagoniste etc. .
Aparitia gripajului este inlesnita
de un : rodaj necorespunzator : jocuri
prea mici intre suprafete sau de
suprafete superfinsate
, ,
lipsite de
posibilitatea crearii micropungilor de
ulei: utilizarea unui lubrifiant
neindicat: depasirea unor parametri
functionali (,sarcina, ,.) viteza ,
etc. )
prezenta unei perechi de materiale
Se produce prin sudarea şi ruperea
punţilor de sudare între microzonele de
contact, -caracterizându-
- se printr- un
coeficient de frecare ridicat şi o
valoare mare . a intensităţii uzării.
La sudarea unor asperităţi în
contact(.4,), fig. 4, a) , notând cu 1 şi 2
eforturile unitare la forfecare ale
materialelor celor 1 2 două suprafeţe1şi 2
şi cu s al , microsudărilor,pot avea loc
următoarele situaţii: :
dacă 2şis <1 (.4.) fig. 4. b)
ruperea va avea
loc în interiorul corpului mai
moale. Fiecare deplasare relativă
produce un transport de materiale de
pe corpul
1, 1,iar după un anumit timp
frecarea se produce între
materialele corpului . mai moale.
Acest tip de frecare este denumit
frecare prin . sudare.
Microjoncţiunile ce rămân prinse de
suprafaţa corpului 1 1pot provoca
rizuri pe, suprafaţa mai moale,iar
după un ,anumit timp se vor rupe,
provocând particule ; de uzare;
dacă1 şis<2, pentru a se produce
mişcarea, se , , presupune,de asemenea,
ruperea corpului , mai moale,şi în
acest caz se consideră că apare un
tip de; frecare prin sudare;
dacă s<1 şi 2(.4,), fig. 4,c),
vor ceda
microsudările fără smulgere de metal
PROIECT GRUPA 2 22
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

de pe suprafeţele în frecare şi fără


transport de
. material.Acest tip de
frecare se numeşte frecare prin
forfecare.

Fig.4.-Schiţa formării unor


microjoncţiuni şi a forfecării
acestora

III.1.2 Uzarea de abraziune


Este provocată de prezenţa
particulelor dure între suprafeţele în
contact sau de asperităţilor mai dure
ale uneia dintre suprafeţele de
contact. Această uzare este uşor de
recunoscut prin urmele lăsate de
microaşchiere, ea accelerând uzarea prin
coroziune.
Particulele dure pot proveni de la
forfecarea prealabilă a unor contacte
(uzare
), de adeziune) , desprinderi de
porţiuni din stratul de suprafaţă mai
dur, prin desprinderea şi evacuarea
materialului unor
., ciupituri etc.
,
precum şi prin produsele metalice ale
altor uzări.
.
Rezultatele cantitative ale uzării
abrazive sunt: dependente de:
natura cuplului
, de materiale,în
sensul că o duritate mai mare a
suprafeţei opune o rezistenţă
PROIECT GRUPA 2 23
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

sporită acţiunii , de rodare şi,


dimpotrivă, materialele plastice
permit împlântarea particulelor dure
în ele;
;
natura ,abrazivului,dimensiunile şi
forma lor; ;
condiţiile funcţionale. .
Prin rodarea vârfurilor
asperităţilor se măreşte continuu
suprafaţa de. susţinere. Deoarece
presiunea de contact scade invers
proporţional cu, creşterea suprafeţei,
la un , moment dat, intervine un
echilibru de , durată mai îndelungată,
determinată în, principal de încărcare,
viteză, ;temperatură;aceasta cu atât mai
mult cu, cât particulele abrazive,prin
tocire sa, sfărâmare, îşi pierd
capacitatea distructivă. .
Caracterul uzarii , nu se schimba,
indiferent daca particulele abrazive
provin din afara sau sunt continute
intr-unul din corpurile in frecare
(cazul pieselor reconditionate prin
cromare, ,metalizare,
.). sudare etc. )
.
Acest tip de uzare se manifesta prin
deformatii plastice
, locale,
microzgarierea si microaschierea
suprafetelor in . contact .
Rezultatele cantitative ale uzarii
abrazive sunt : dependente de: natura
cuplului de , materiale, in sensul ca o
duritate mai mare a suprafetei opune o
rezistenta sporita actiunii de uzare
si, ,dimpotriva, materialele plastice
permit implantarea particulelor dure in
ele; de, natura abrazivului,dimensiunile
si forma
; lor; presiunea specifica si
viteza de . alunecare.
Brazdarea este o forma severa de
abraziune, cu rizuri , late si adanci,
care poate fi produsa direct de
contrapiesa la, angrenaje, capul
dintelui), de, particule , mari, dure,
interpuse (in cazul discurilor de
frana), de piese metalice si alte
materiale dure ( (
la organe active de
lucru al ). solului) .
Zgarierea reprezinta forma cea mai
usoara de abraziune si se manifesta
prin rizuri
, , liniare,paralele,izolate
etc. ; poate aparea pe diferite piese
(flancurile
, dintilor unui angrenaj,
cuzinetul unui , lagar, camasa unui
cilindru) fiind produsa tot de
interpunerea unor , particule mai dure,
actiunea unei . rugozitati etc.

III.1.3 Uzarea la oboseala

PROIECT GRUPA 2 24
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

Se produce în urma unor solicitări


ciclice a suprafeţelor
, în contact,
urmate de deformaţii plastice în
reţeaua atomică a stratului
superficial, de , fisuri, ciupituri sau
exfolieri. În . general.Aceste uzări apar
sub formă de desprinderi de particule
din ,material, lăsând urme
caracteristice fiecărui gen de asemenea
uzare. Uzările de oboseală
sunt:,pittingul, uzarea prin exfoliere
şi uzarea
. prin cavitaţie.

III.1.3.1 Pitingul
Pittingul este o formă a uzării de
oboseală a suprafeţelor cu contacte
punctiforme (de , exemplu,căile de rulare
a lagărelor
) de rostogolire)sau liniare
(de
, exemplu,flancurile roţilor
dinţate) şi se recunoaşte sub forma
caracteristică de gropiţe sau ciupituri
(diferite de cele de adeziune provocate
prin ). smulgeri)
, .În aceste situaţii,
însuşi modul de funcţionare dă naştere
unor eforturi unitare în în punctele de
contact, cu . caracter pulsator.
Oboseala stratului se exteriorizează
prin fisuri foarte fine în locurile
slăbite dintre , cristale şi anume,la
suprafaţă, în punctele de concentrare a
tensiunilor, sau , la o anumită adâncime,
în stricta
, apropiere a suprafeţei,în
locul în care există efortul unitar
maxim de . forfecare.Sub acţiunea unor
presiuni mari , de contact,în prezenţa
unui ulei , de vâscozitate insuficientă,
acesta pătrunde în cele mai fine
fisuri, contribuind la dislocarea unor
particule de - material printr- o
puternică acţiune . , de pană.Astfel,la
început apar , mici ciupituri care,prin
cumulare, se transformă în cratere de
dimensiunile unei gămălii de ac şi mai
mari.

III.1.3.2 Uzarea prin exfoliere


Uzarea prin
() exfoliere (
cojire)este
caracterizată prin desprinderea de mici
particule ,metalice,
1µ, de ordinul a 1µm,
sau de 0,01µ,
oxizi de ordinul a 0, 01µm,care
se produce la materiale metalice
plastice, când este depăşită rezistenţa
la ,forfecare,în zonele de contact cu

PROIECT GRUPA 2 25
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

frecări .concentrate.Exfolierea este


activată de tensiunile interne rămase
în urma tratamentelor defectuoase de
călire, cementare
, sau nitrurare,prin
micşorarea mobilităţii atomilor de
reţea. Condiţiile iniţiale care provoacă
această uzare sunt diferite de cele din
cazul pittingului.
.

III.1.3.3 Uzarea prin cavitatie


Uzarea prin cavitaţie este definită
ca fiind un proces de distrugere a
suprafeţei ( i deplasare de material sub
formă de) mici particule) produsă de
mediul lichid sau gazos în contact cu
metalul, fără prezenţa celei de a doua
suprafeţe de frecare ca în celelalte
forme de . uzare. Se mai numeşte şi
eroziune de cavitaţie sau coroziune de
cavitaţie şi , ,se produce,de regulă,pe
suprafeţele ,paletelor, rotoarelor de
pompă, cilindrii
., motoarelor Diesel etc. ,
care sunt în contact cu fluide la
viteze mari.
.
Uzarea prin cavitaţie se explică
astfel: la mişcările relative mari sau
la schimbări de viteză dintre un lichid
şi ,metal, presiunile locale devin
reduse, în fluid se produce
transformarea de , energie, temperatura
lichidului depăşeşte punctul de
fierbere şi se formează mici pungi de
vapori şi ( gaze
). ( bule de cavitaţie) .
Când presiunea( revine la normal ( sau
creşte) se( produce o implozie ( spargerea
bulelor). Cu forţe mari de impact pe
microzonele suprafeţei
, metalice,
producându-se oboseala stratului şi
apariţia de. ciupituri de cavitaţie.

III.1.4 Uzarea de impact


La unele , tipuri de maşini, utilaje
şi ,instalaţii, : ca de exemplu:
concasorul cu , ciocane articulate,moara
cu ,bile, maşina de scris sau de
perforat .,etc. , datorită unor lovituri
locale repetate se produce un tip
specific de, uzare mecanică, denumit
uzare de . impact.
Uzarea de impact se poate produce şi
în funcţionarea
: unor organe de maşini:
came, roţi . , dinţate etc. atunci când,
împreună cu alunecarea sau rostogolirea
( de
, exemplu, pe flancurile roţilor
dinţate), are. loc şi un impact compus.

PROIECT GRUPA 2 26
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

Uzarea de impact poate fi


clasificată în : două categorii:
uzare prin percuţie
uzare prin . eroziune.
În ,general,uzarea de impact conţine
mecanismele de : bază ale uzării: de
adeziune, ,abraziune, oboseală de
suprafaţă, uzare . chimică şi termică.
Uzarea de impact se datoreaza unor
lovituri locale repetate si apare
atunci cand impreuna cu alunecarea sau
rostogolirea are loc un impact compus
(componentele
). normale si tangentiale) .
Acest tip de uzare se intalneste la
unele tipuri , de masini, utilaje si
instalatii, ,ca, : de exemplu:concasorul
cu ciocane
, , articulate, moara cu bile,
masina de .scris sau de perforat etc.
Uzarea de impact se poate produce si
in timpul functionarii unor organe de
masini:,came, , ., , roti dintate,etc. ,cand,
impreuna cu alunecarea sau rostogolirea
(de
, exmplu, pe flancurile rotilor
dintate), are. loc si un impact compus.
Uzarea de impact poate fi
clasificata in: doua categorii: uzare
prin percutie . si uzare prin eroziune.
In ,general, uzarea de impact contine
mecanismele de baza : ale uzarii de:
adeziune, ,abraziune, oboseala de
suprafata, uzare . chimica si termica.

III.1.5 Uzarea de coroziune


Constituie deteriorarea suprafeţei
de frecare şi deci pierderea de
material, de
, greutate,datorită acţiunii
simultane sau succesive a factorilor
chimici agresivi din componenţa
mediului respectiv şi a solicitărilor
mecanice.
Mecanismul uzăriide coroziune
presupune corelarea a două efecte de
coroziune: coroziunea chimică şi
coroziunea mecanochimică.
.

III.1.5.1 Coroziunea chimică


Coroziunea chimică este o acţiune
chimică continuă a mediului ambiant
asupra suprafeţelor elementelor
componente ale
, maşinii,utilajului sau
instalaţiei.
Coroziunea chimică poate evolua
diferit, în funcţie de parametrii
fizico-chimici ai materialului
respectiv. În perioada de repaus această
coroziune acţionează ca proces chimic

PROIECT GRUPA 2 27
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

numai asupra, suprafeţelor deschise,


care nu trec prin zona de contact şi
celorlalte suprafeţe . libere. Ca forme
de coroziune
: chimice se disting:
Ruginirea, care este o coroziune
electrochimică a fierului ce se
datorează acţiunii combinate a
oxigenului şi apei şi poate să apară în
aer la . temperatură normală.
Coroziunea în , mediu librifiant, de
natură ,electrochimică, apare în cazul
prezenţei în lubrifianţi a unor mici
cantităţi de , apă care, în contact cu
suprafaţa, formează microcelule
electrolitice. Corozivitatea
lubrifianţilor se poate datora şi
sulfului provenit din uleiul de bază
sau din
. combustibil.
Daca coroziunea , are loc in gaze,
latemperaturi ,obisnuite, produsul
coroziunii este ( , volatil ( de exemplu,
reactia fierului ), cu clorul) , iar la
oxigen, la, temperaturi ridicate, se
formeaza pelicule , aderente de oxizi,
care micsoreaza
. sectiunea piesei. In
lichid neelectrolitic se produce o
dizolvare a metalului fara formare de
pelicule protectoare
( , (de exemplu,
alumiu in, clorura de amoniu, plumb in
clorura de .) plumb etc. )
La piesele , din otel, incalzite in
cuptoare, pentru a fi prelucrate sau
reconditionate prin deformare plastica
sau tratamente
, termice,coroziunea este
insotita de, o decarburare a cementitei,
cu formarea
, de straturi de oxizi,care
la prelucrari
, se desprind, formand
insemnate pierderi . de metal.
Fenomenul este favorizat de
temperatura ridicata , din cuptoare, de
peste 973 ,K,unde hidrogenul difuzeaza in
reteaua ,metalica, producand
decarburarea si. formarea de hidruri.
La piesele
, din fonta,o incalzire de
lunga durata sau cu alternante face ca
patrunderea agentului oxidant la limita
dintre cristale sa dea produsi de
coroziune .voluminosi.
" Fenomenul "
de
crestere" limiteaza folosirea fontelor
cenusii la temperaturi 673 mai mici de 673
K.

III.1.5.2 Coroziunea mecanochimică


Coroziunea mecanochimică
()tribochimică) se referă la
modificările suferite de suprafaţa de
frecare în. timpul funcţionării. După

PROIECT GRUPA 2 28
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

natura solicitărilor mecanice sunt


acceptate următoarele
: subclase:
coroziunea de , tensionare,ce apare
datorită solicitărilor mecanice
statice prin care se distruge
stratul ,protector,
- producându- se o
intensificare a; efectului corosiv;
coroziunea de , oboseală,care apare
datorită solicitărilor
, periodice,
fenomenul de - oboseală propriu- zis
fiind activat de prezenţa unui
anumit mediu
. ambiant.Prin acţiunea
combinată a factorilor mecanic şi
chimic, are loc creşterea uzării şi
scăderea accentuată a rezistenţei la
oboseală;
coroziunea tribochimică
- propriu-
zisă, consecinţă a solicitărilor de
frecare .
Solicitarile mecanice nu declanseaza
reactii .chimice.
, Ele provoaca, in
prealabil, modificari in starea
suprafetei sau, in structura interna,
degajari mari , de enrgie termica,
acumulari de potential electrostatic
etc., care fac posibile sau accelereaza
reactiile chimice ale materialelor
suprafetei de frecare cu mediul ambiant
respectiv.

III.1.6 Coroziunea electrochimica


Coroziunea electrochimica
, presupune,
pe langa
, reactiile chimice, si un
transfer de sarcini electrice la
suprafata de separare intre metal si
mediul corosiv.
.
In cazul- contactului metal- mediu
corosiv, metalele au tendinta sa treaca
sub forma , de ioni in mediul corosiv,
lasand pe metal , o sarcina electrica,
formata din electronii corespunzatori
atomului metalic
(.5). ionizat (
fig. 5)
.
Sarcina negativa a suprafetei metalice
atrage o cantitate egala de ioni
pozitivi, afati in imediata vecinatate a
suprafetei, cantitate echivalenta cu
numarul sarcinilor
. suprafetei. In
acelasi ,timp, la suprafata metalului
imersat in mediu corosiv are loc
absortia de , constituenti ai mediului,
dipolii apeii si moleculele
polarizabile, prezente in mediul
corosiv, -orientandu- se sub influenta
sarcinii suprafetei.
.
Intre metalul incarcat cu sarcini de
un anumit semn si solutia ce contine
sarcina de semn contrar ia nastere o
PROIECT GRUPA 2 29
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

diferenta de, potential, denumita


potential de , electrod, a carui marime
in stratul dublu depinde de tendinta
ionului metalic . de a parasi reteaua.
Aceasta reactie de ionizare a
metalului constituie reactia anodica a
procesului de . coroziune.Atomii cei mai
expusi ionizarii sunt cei aflati in
muchiile, nodurile sau dislocatiile
retelei ,cristaline, ca avand energia
cea mai
. mare. Ionii formati pot trece
sub forma, de combinatii, aflate in
stare solida (, (oxizi, compusi
insolubili) sau sub forma de combinatii
solubile.
Electronii eliberati in procesul de
oxidare trebuie sa fie acceptati de un
component al , mediului corosiv, a doua
reactie -constituind- o reducerea
mediului ,corosiv, ea fiind reactia
catodica a .procesului de coroziune.
Reactia catodica prezinta mare
importanta, de multe ori putand da
nastere .coroziunii. Prin depistarea
reactiei catodice si eliminarea ei sau
cel putin prin reducerea vitezei
acesteia, se ajunge deseori la
sanctionarea unor probleme importante
de coroziune.
.
Metalul si mediul corosiv vor fi
deci strabatute de un curent electric
propriu, generat de procesele
electrochimice, care se desfasoara la
limita celor
. doua faze.
Diferenta de potential o pot crea si
aerosolii, ,praful, impuritatile
atmosferice, care cad pe suprafetele
pieselor, se aseaza in
micronereguralitatile ,suprafetelor,
absorb umiditatea
, din atmosfera,creand
astfel transferul
. de electroni.Asa se
explica de ce suprafetele cu rugozitati
mai mari si atmosferele mai poluate
favorizeaza fenomenul. .

III.2 Alte tipuri de uzare


III.2.1 Suprasarcinile
Suprasarcinile care provoaca
solicitari ale, organelor de masini,
putand depasi
. limitele de rezistenta.
Chiar daca se respecta intocmai
prescriptiile de( ,lucru ( de exemplu,
regimurile de ) aschiere) se pot ivi
suprasarcini cand, masina,utilajul sau
instalatia sunt
. uzate. In aceasta
situatie frecarile
, cresc atat de mult,

PROIECT GRUPA 2 30
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

incat, prin
, aceasta, se depaseste
incarcarea ,admisa,
, Suprasarcinile,prin
actiunea lor , , brusca, maresc bataile,
grabesc uzarea si pot duce chiar la
distrugerea unora dintre organele
masinii sau
. ale motorului.
Uzarea provocata de folosirea unei
anumite zone , din cursa masinii,
utilajului sau instalatiei se datoreaza
faptului ca la productia in serie mare
si in masa se executa aceleasi
operatii. Din
, aceasta cauza,se pot uza
numai anumite zone din suprafetele pe
care le. fac deplasarile. O marire a
duratei de exploatare se obtine prin
schimbarea cat mai deasa a zonelor de
deplasare, prin asezarea diferita a
sculelor, prin modificarea pozitiei
opritoarelor etc. .

III.2.2 Imprimarea sferica


Imprimarea sferica
(), (brinellarea),
specifica lagarelor , cu bile, supuse
unor sarcini
, mari,unde apre deformarea
cailor de rulare in perioadele
indelungate de . repaus.
In functionarea
, masinilor, uzarile
nu apar singulare ci asociate
abraziune-
(-, -coroziune, adeziune-
abraziune .) etc.
, )sau multiple,cum este
cazul uzarii
. prin ciocnire.
Pe suprafetele prelucrate mecanic
raman macro
, si microneregularitati,
astfel ca la inceputul functionarii
suprafata reala in contact va fi foarte
mica, iar. presiunea va fi foarte mare.
In aceste
, conditii, perioada initiala
de ,functionare, uzarea pieselor va
creste ,rapid,intensitatea uzarii fiin
foarte .mare. , Dupa uzarea initiala, se
produce tocirea, proeminentelor, cele
doua piese in frecare vor avea in
contact suprafete
, mai mari, presiunea
specifica devenind. mai mica.

PROIECT GRUPA 2 31
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI

1. www..didactic.ro
2. www..google.
ro
3. Auxiliare curriculare pentru ciclul
superior al– liceului – Calificarea
Tehnician mecanic pentru
întreţinere şi reparaţii

PROIECT GRUPA 2 32

S-ar putea să vă placă și