Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ARGUMENT ...……..………………………………….………………………..……….
……..4
CAPITOLUL I , UZAREA MASINILOR,
UTILAJELOR SI
INSTALATIILOR..................6
I.1 Definirea
uzării ..............................................................................…………. 6
I.2 Uzarea
, maşinilor,utilajelor şi
instalaţiilor …………………………..………… 6
I.3 Etapele uzării
………………………………………………………….…………. 6
I.4 Controlul ... uzării .
..
……………………………………………..…………………. 7
I.5 Metode de ameliorare a
fenomenului de uzare ………………….
…………………..………….. .…………..
8
I.6 Limitele admisibile ale uzurii
şi metodele
………………... stabilirii lor ………………. ..
……… 8
I.6.1 Criterii de stabilire a
limitelor uzurii ………………………………….. …………………………………. .
9
I.7 Factorii care influenţează uzura
……………………………………………….10
CAPITOLUL II FACTORII CARE
CONTRIBUIE LA UZURA PIESELOR
COMPONENTE ALE
UTILAJELOR .............................................. 11
II.1 Prelucrarea pieselor
……………………………………………………….....11
II.2 Calitatea materialelor
utilizate……………………….………………………...11
II.3 Calitatea
lubrifianţilor....................
…………………………………………….11
II.4 Viteza relativă a pieselor în
frecare ……………..…………........................ 12
II.5 Forţele şi presiunea de
contact…………………………...............................12
II.6 Jocurile dintre piese în
frecare ………………………….…………………….12
II.7 Mediul şi regimul de exploatare
……………………………….………………12
II.8 Felul frecării
……………………………………...……….……………………. 13
CAPITOLUL III TIPURILE DE UZURI CE
APAR ÎN FUNCŢIONAREA MAŞINILOR
UTILAJELOR ŞI
INSTALAŢIILOR ...................................................15
III.1 Uzarea
fizică .................................................……...…………....……........ 15
PROIECT GRUPA 2 2
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
PROIECT GRUPA 2 3
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
PROIECT GRUPA 2 4
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
PROIECT GRUPA 2 5
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
PROIECT GRUPA 2 6
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
I.2 Uzarea
, maşinilor,
utilajelor şi
instalaţiilor
PROIECT GRUPA 2 7
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
Fig.1-Etapele uzarii
Etapele uzării sunt :
I - Etapa de – rodaj – este perioada
de adaptare a suprafeţelor ;
II - Etapa de– uzare normală – este
perioada când viteza sau
intensitatea uzării se menţin
aproape constante
III - Etapa de– uzare distructivă –
este perioada în care parametrii
de funcţionare au valori care nu
mai corespund unei funcţionări
normale.
metalizarea sau
, cromarea pieselor,
tratament termic sau termochimic
care restabileşte dimensiunile şi
proprietăţile iniţiale;
;
folosirea unor aliaje speciale în
cazul unor
. crăpături sau fisuri.
PROIECT GRUPA 2 10
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
b) Criteriul
( functional (criteriul
tehnologic)
Se aplică
, acelor organe sau îmbinări,
care după un anumit timp de
funcţionare, cu toate că intensitatea
uzurii rămâne
, constantă,nu mai asigură
parametrii de lucru satisfăcători
Exemplu: pompa de ulei a preselor nu
mai debitează cantitatea de lubrifiant
necesară ungerii
, lichide,cuplajul care
are patinări mari datorită uzurii
materialului de ). fricţiune) .
c) Criteriul reconditionabilitatii
se bazează pe limitarea uzurilor la
acele valori care mai permit
recondiţionarea şi repunerea
pieselor în funcţiune
se aplică
, pieselor mari,greu de
executat şi cu costuri ridicate cum
sunt: roţile dinţate ale preselor
mari, roţile
, cu excentric,arborii
excentrici, arborii
. cotiţi etc.
Criteriul ţine seama nu numai de
posibilitatea ,recondiţionării,ci şi de
costurile .ei. În acest scop uzura se
limitează la acele valori care permit o
recondiţionare economică.
.
d) Criteriul siguranţei
Tine seama de limitele care asigură
protecţia operatorului uman .
PROIECT GRUPA 2 11
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
e) Criteriul economic
Ia în considerare acele limite ale
uzurii care nu afectează consumurile
maşinii în exploatare
În aceste condiţii uzura se limitează
la valorile care nu permit un consum
mare de , ulei, consum de energie peste
cel prevăzut
.. ş.
a. şi care nu măresc
costurile de fabricaţie
NU este economică nici limitarea la
uzuri prea mici deoarece efectuarea
recondiţionării sau schimărilor
pieselor implică scoaterea temporară a
maşinilor din procesul de exploatare şi
costuri de , reparaţie, care pot fi mai
mari decât cele care ar fi necesare
acoperirii consumului suplimentar de
lubrifiant şi . energie.
PROIECT GRUPA 2 12
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
PROIECT GRUPA 2 13
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
PROIECT GRUPA 2 14
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
PROIECT GRUPA 2 16
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
Fig. 3. Frecarea
. în lagăre.
La staţionarea
, maşinii, din cauza
sarcinii de, pe arbore, lubrifiantul
este îndepărtat dintre cele două
suprafeţe ale fusului şi ale
cuzinetului, contactul
- făcându-se direct
pe vârful asperităţilor suprafeţelor
respective, rămânând o cantitate foarte
mică de lubrifiant în golurile dintre
asperităţi. ,Astfel,
, la pornire,ungerea
va fi , incompletă,semifluidă sau chiar
uscată, dacă sistemul tehnic a staţionat
o perioadă
. îndelungată de timp.
PROIECT GRUPA 2 17
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
La viteze
, de rotaţie mici,arborele
începe să, transporte sub el lubrifiant,
care, având formă de pană şi o oarecare
presiune, începe
- ; să-l ridice ;în acest
caz, ungerea
. va fi semifluidă. La
creşterea ,turaţiei,centrul fusului se
apropie de, cel al cuzinetului,pentru a
coincide cu el . la turaţie foarte mare.
În acest
, , ultim caz ,teoretic,grosimea
peliculei de lubrifiant devine
constantă pe întreaga periferie a
fusului.
În condiţiile frecării fluide se
realizează:
micşorarea uzării suprafeţelor de
frecare;
reducerea consumului de energie prin
frecare;
mărirea sarcinilor
; admisibile;
mărimea siguranţei
; în funcţionare;
economie de . lubrifianţi.
PROIECT GRUPA 2 18
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
PROIECT GRUPA 2 19
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
III.1.1 Uzarea
( de adeziune (
de
contact)
Uzarea de ( )adeziune (
de contact)
apare in toate formele de frecare
atunci cand suprafetele conjugate nu
mai sunt separate complet de
lubrifiant, adica in momentul cand
lubrifierea este intrerupta ca urmare a
unor defectiuni ale instalatiei de
lubrifiere, utilizarea unui lubrifiant
necorespunzator in , raport cu jocul,
viteza si incarcarea cuplei sau a unei
cantitati de lubrifiant insuficient
intre suprafetele
. in contact .
Uzarea de adeziune se produce prin
sudarea si ruperea puntilor de sudare
intre microzonele
, de contact,
PROIECT GRUPA 2 20
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
III.1.1.1 Griparea
O consecinta a uzarii de adeziune
este griparea
, , care apare la sarcini
mari , in lipsa lubrifiantului sau la
strapungerea peliculei in urma unor
incalziri locale ridicate pana la
temperatura de . topire a materialului.
Sub actiunea
, sarcinii, suprafetele se
apropie la o distanta de interactiune
atomica. Adeziunile sau microcontactele
puternice ce se uzeaza nu mai pot fi
forfecate si deplasarea relativa intre
suprafete inceteaza
, ,cupla de frecare
fiind astfel
. blocata.
In functie de temperatura la care se
produce , griparea poate avea doua forme
:
griparea la temperaturi joase este
caracteristică unor viteze reduse de
deplasare;apar deformaţii plastice
ale stratului superficial al
suprafeţei de. frecare .Această
formă se caracterizează prin valori
mari ale coeficienţilor de frecare
şi fenomenul
. are o evoluţie rapidă.
PROIECT GRUPA 2 21
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
PROIECT GRUPA 2 24
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
III.1.3.1 Pitingul
Pittingul este o formă a uzării de
oboseală a suprafeţelor cu contacte
punctiforme (de , exemplu,căile de rulare
a lagărelor
) de rostogolire)sau liniare
(de
, exemplu,flancurile roţilor
dinţate) şi se recunoaşte sub forma
caracteristică de gropiţe sau ciupituri
(diferite de cele de adeziune provocate
prin ). smulgeri)
, .În aceste situaţii,
însuşi modul de funcţionare dă naştere
unor eforturi unitare în în punctele de
contact, cu . caracter pulsator.
Oboseala stratului se exteriorizează
prin fisuri foarte fine în locurile
slăbite dintre , cristale şi anume,la
suprafaţă, în punctele de concentrare a
tensiunilor, sau , la o anumită adâncime,
în stricta
, apropiere a suprafeţei,în
locul în care există efortul unitar
maxim de . forfecare.Sub acţiunea unor
presiuni mari , de contact,în prezenţa
unui ulei , de vâscozitate insuficientă,
acesta pătrunde în cele mai fine
fisuri, contribuind la dislocarea unor
particule de - material printr- o
puternică acţiune . , de pană.Astfel,la
început apar , mici ciupituri care,prin
cumulare, se transformă în cratere de
dimensiunile unei gămălii de ac şi mai
mari.
PROIECT GRUPA 2 25
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
PROIECT GRUPA 2 26
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
PROIECT GRUPA 2 27
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
PROIECT GRUPA 2 28
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
PROIECT GRUPA 2 30
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
incat, prin
, aceasta, se depaseste
incarcarea ,admisa,
, Suprasarcinile,prin
actiunea lor , , brusca, maresc bataile,
grabesc uzarea si pot duce chiar la
distrugerea unora dintre organele
masinii sau
. ale motorului.
Uzarea provocata de folosirea unei
anumite zone , din cursa masinii,
utilajului sau instalatiei se datoreaza
faptului ca la productia in serie mare
si in masa se executa aceleasi
operatii. Din
, aceasta cauza,se pot uza
numai anumite zone din suprafetele pe
care le. fac deplasarile. O marire a
duratei de exploatare se obtine prin
schimbarea cat mai deasa a zonelor de
deplasare, prin asezarea diferita a
sculelor, prin modificarea pozitiei
opritoarelor etc. .
PROIECT GRUPA 2 31
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
1. www..didactic.ro
2. www..google.
ro
3. Auxiliare curriculare pentru ciclul
superior al– liceului – Calificarea
Tehnician mecanic pentru
întreţinere şi reparaţii
PROIECT GRUPA 2 32