Sunteți pe pagina 1din 38

Drept financiar public

Curs 1

1. Notiuni introductive
2. Mecanismul economic si financiar, capitalul si banul public, finantele
publice (clasice si moderne), moneda
3. Organele statului cu atributii financiare
4. Sistemul bugetar
5. Activitatea bugetara a statului roman
6. Veniturile publice (ordinare, extraordinare, taxe, impozite; fiscale,
nefiscale si parafiscale)
7. Sistemul cheltuielilor publice
8. Controlul financiar
9. Raspunderea juridica in domeniul financiar
10. Monerda unica europeana

Curs 2

Mecanismul economico-financiar. Notiune. Forme. Particularitati

Mecanismul economico-financiar este format din totalitatea relatiilor ce se


stabilesc intre stat pe de-o parte si participantii la fenomenul economico-
financiar si, de asemenea, relatiile ce se stabilesc intre persoane fizice/ juridice/
pf si pj.

Relatiile sunt: juridice (cadrul juridic), economice (procedura de realizare a unui


produs), financiare, tehnice si morale.

In momentul in care un produs intra pe piata, el devine marfa.

Formele tin de stadiul de dezvoltare al umanitatii. Formele sunt:

1. Mecansimul economico-financiar natural


2. Economia deschisa
3. Economia liberala
4. Economia interventionista (bazata pe interventia statului)

Particularitati (forma de proprietate, pozitia participantilor la viata publica,


cadrul juridic si institutional si pozitia statului):
Forma de proprietate poate fi publica sau privata.

Libertatea decizionala poate fi deplina sau controlata.

1. Mecansimul natural:
- Forma de proprietate: comuna
- Pozitia participantilor: libertate decizionala deplina
- Nu exista statul
- Ceata, ginta, tribul, uniunea de trib, poporul, natiunea
- Schimb natural, NU troc
2. Economia deschisa
- Proprietate privata si proprietate publica pentru ca apare statul
- Libertate decizionala deplina
- Exista cadru juridic
- Rolul statului: era de a supraveghea, “paznic de noapte al capitalului”,
apararea frontierei
3. Economia liberala
- Proprietatea publica si privata foarte bine delimitate
- Participantii: libertate decizionala deplina
- Exista cadru juridic si institutional din ce in ce mai bine determinat
- Pozitia statului: apare forta de coercitie a statului
4. Economia interventionista (a aparut la sfarsitul sec. XIX, dupa WW1,
deoarece apar dezechilibre de ordin economic, social, politic ce trebuiau
rezolvate, dezechilibrele fiind produse de revolutia industriala;
-statul devine el insusi agent economic in unele situatii;
Revolutia industriala: plugul pe banda a dus la aceasta revolutie
-apare concurenta, avand loc multiplicarea agentilor economici si
diversificarea produselor, aceasta a generat probleme de ordin social, iar
cand se acutizewaza se ajunge la criza politica;
- in acest cadru economic se pot produce razboaie civile, cel mai afectat
fiind statul
- Este o delimitare clara intre proprietatea publica si cea privata, iar
proprietatea publica e dominanta
- Libertate decizionala controlata
- Cadrul juridic si institutional exista
- Rolul statului: el insusi devine agent economic
Acumularea de capital

Trecerea capitalului din forma publica in forma privata si invers se realizeaza


printr-o institutia acumularii de capitalul.

Acumularea de capital reprezinta preluarea unei parti din partea comuna de


catre un grup de indivizi prin anumite mijloace. In functie de modelul preluarii
se cunosc 3 forme de acumulare:

1. acumularea legala (acea forma de preluare intr-un cadru juridic si


institutionalizat- ex: privatizarea dupa 1990)
2. acumulare naturala (de constientizare si de valorificare a capitalului de
catre individ- ex: a bunului in ceata)
3. acumulare salbatica (preluarea capitalului prin incalcarea legii; atrage
intotdeauna raspunderea juridica).
Banul public
Mijloace banesti:

- Private
- Publice: banul public- bugetul de stat : contributia la formarea banului
public si destinatia banului public

Modalitati de formare a banului public:

1. Venituri fiscale (formate din taxe si impozite)- peste 90%


2. Venituri nefiscale (provin din proprietatile statului : bunurile publice
concesionate, bunurile private închiriate, înstrainate)
3. Venituri parafiscale (exista relatii care sunt permise dar nu pot fi
reglementate, un venit care nu e reglementat expres in lege)

Banul public este al societatii, iar statul îl gestioneaza, nu e proprietar.


Destinatia banului public este finantarea intereselor, trebuintelor generale ale
societatii. Parlamentul decide destinatia banului public prin adoptarea legii
bugetara anuala de aprobare a bugetului de stat.

Infractiune: detonare de fonduri.


Dreptul financiar. Notiune, izvoare, norme
Dreptul financiar e o ramura de drept public cu interferențe cu ramura de drept
privat (uneori statul e subordonat).

Dreptul financiar reprezinta totalitatea normelor juridice care reglementeaza


relatiile financiare.

Locul si rolul: aceasta ramura are un rol important, vital, manifesta un interes
deosebit pentru banul public.

Dreptul financiar are legaturi cu: dreptul fiscal, dreptul civil, dreptul
constitutional etc.

Principiile dreptului financiar:

1. Principiul legalitatii (relatiile financiare sunt reglementate prin lege,


opusul este oportunitatea)
-banul public trebuie sa fie constituit conform legii. Contribuie la
constituirea banului public numai cei care sunt prevăzuți prin lege, în
dreptul modern contribuabilul= orice pf sau pj care realizează un venit
sau deține un bun din categoria celor taxabile sau impozabile, pe
teritoriul fiscal al statului)
2. Planificarea financiara
3. Verificarea legalitatii folosirii banului public (controlul financiar)

Izvoarele dreptului financiar

1. Izvoare generale/comune (Constitutia, Codul Civil, legi, og, hg etc.)


2. Izvoare specifice cele care reglementeaza relatiile financiare: legea
500/2002 privind finanțele publice, legea 273/2006 privind finanțele
publice locale, codul fiscal si codul de procedura fiscala.

Norma de drept financiar/ Norma juridică finaciară

Ipoteza+dispozitie+sanctiune specifice dreptului fiscal.

Ex: amenda fiscală, majorări în întârziere


Raporturi de drept financiar public/ Raporturi juridice financiare
Obiect: banul public

Subiectele: statul si persoanele fizice/juridice indiferent de cetățenie; relatia


dintre cele 2 subiecte este de subordonare (persoana fizica/juridica e
subordonata statului)

Exista 2 exceptii:

- Achizitiile publice (pe pozitie de egalitate)


- Cand statul se imprumuta de la institutii publice internationale- Banca
Mondială, Fondul Internațional Bugetar (atunci statul este
subordonat)

Continutul: drepturile si obligatiilor ale subiectelor de drept financiar.


Finantele publice
***-sistemul economiei de piață și sistemul economiei de comandă => după
WW2 cele două sisteme s-au apropiat=> Economia socială de piață (ex:
Suedia)***

Nullum impositum sine lege

Statul interventionist – finantele publice moderne : fiscalitate împovărătoare,


execuția bugetară deficitară

Celelalte mecanisme – finantele publice clasice : fiscalitate redusă, execuția


bugetară excedentară (statul are atribuții minime, bani puțini)

Executia bugetara:

- Deficitara
- Echilibrata
- Excedentara

-aprox. 500 de taxe si impozite

Functii:

1. De repartitie:
-sumele platite de contribuabil se depersonalizeaza în momentul achitării
taxelor/impozitelor
-repartiția se face pe problemele societății
2. De control

Repartitia se face pe problemele societatii.

Intervenția statului se face prin 2 modalitati:

a. Subventii (subsidii la romani ): sume alocate de la bugetul statului


intr-un volum relativ redus catre firmele de stat sau private
b. Finantare se realizează în cadrul aceleiași forme de proprietate
-reprezintă sume alocate de la bugetului statului într-un volum practic
nelimitat

70% prop privata și 30% proprietate publica, altfel intrăm în regim totalitar
Moneda si instrumentele monetare
 Moneda-moneta

La romani - atelierele de monetarie pe langa templul zeitei Iunona, produceau


moneta

Banii din Tara Romaneasca – ateliere proprii, produceau bănării

-acum 3000 de ani: epoca metalistă.

-acum 1000 de ani: epoca bimetalistă (aur, argint)

-dupa WW1: unimetalistă

În regimul fanariot s-a reintrodus termenul de monedă.

Moneda este o marfa specială cu rol de echivalent general care in


procesul schimbului se interpune intre alte 2 marfuri.

Marfă cu rol de echivalent general în prezent – aurul

Pt ca o marfa sa fie speciala, trebuie intrunite urmatoare conditii cumulative:

1. Sa fie general acceptata


2. Acea marfa sa fie relativ rara
3. Sa fie divizibila
4. Sa fie tezaurizabila (a-si pastra calitatea la intervale mari si f. mari de
timp, inalterabila)
5. Valoare și valoare de intrebuintare cat mai mica

Aurul mai circula intr-o singura varianta – lingou.

 3 conditii cumulative:
a. Puritatea 99.99 puncte
b. Calitatea: de la 1 uncie (32 grame), un ligou mic are ¼ dintr-o uncie= 8
grame
c. Sigiliul emitentului imprimat

Dupa al Doilea Razboi Mondial aurul s-a înlocuit cu instrumentele monetare


care sunt forme de reprezentare in circulatia monetara a aurului.
Exista 3 categorii de instrumente monetare:

1. Numerarul

Numerarul circula sub 2 forme:

 Bancnote (notă de banca)- valori mari


 Moneda metalica –valori mici

2. Conturi (moneda scripturala)


- Au apărut în perioada interbelică
- Nu au o existență fizică, circulă în mod scriptic prin intermendiul
băncilor

3. Moneda electronica

Diferența între moneda scripturală și cea electronică:

-Timpul de transfer in cadrul monedei scripturale este mai mare fata de


moneda electonica unde este relativ instantaneu.

Falsificarea monedei – sa realizezi integru, de la zero un instrument monetar

Contrafacerea – intervin pe o bancnota existenta.

Geneza monedei

Ipoteze privind geneza monedei:

1. Ipoteza economica (schimbul in natura)


2. Ipoteza etalon de valoare
3. Ipoteza religioasa (un schmb intre om si divinitate)
4. Ipoteza mijloc de diferentiere sociala/ ipoteza sociala
5. Ipoteza patrimoniala
6. Ipoteza social economica
Sistemul banesc al leului
Prima piesa care a circulat ca moneda pe teritoriul Daciei a fost kosonul dac. A
fost emisa pe vremea lui Burebista. Autorul: preotul Komozicus.

Kosonul: -pe avers avea un vultur așezat pe o ghioagă (a lui Heracles) care ține
într-una dintre ghiare o cunună de lauri (copiază un Denar republican)

-pe revers apare imaginea unui demnitar roman, îmbrăcat în togă


încadrat de alte două personaje, tot în togă ce poartă niște mănunchiuri pe
umăr

**-dupa 105-105: romanii aveau propriile lor piese

-271: retragerea aureliana

-monede bătute de conducători

-Ordinul Dragonilor, Ordinul Basarabilor

-piesele otomane, rusești, austro-ungare etc. ***

-leul valah inaintea leului

Formarea sistemului bănesc al leului:

La 14 aprilie 1967, Parlamentul României a adoptat legea sistemului banesc al


leului. ( a fost un act de suveranitate)

Particularitati:

-romanat (AL. I. Cuza)

1. Leul romanesc avea acoperire bimetalistă: în aur si argint


2. Leul avea 2 subdiviziuni: un leu era format din 100 de bani, iar un ban era
format din 100 parale.
3. Argintul și-a pierdut din raritate, iar în 1890 am trecut de la bimetalism la
monometalism
4. In perioada interbelica Romania era o forta economica
5. In 1945-1946 a avut loc o reforma monetara, o inflatie foarte mare
6. In 2005 a avut loc denominarea leului (s-au tăiat 4 zerouri)
Circulația monetară
Circulatia monetara este alcatuita din operatiuni juridice prin care moneda
nationala isi indeplineste rolul in procesul de schimb.

Circulatia monetara e de 2 feluri:

d. Legala
e. Paralela (nu poate fi reglementata prin lege)- circulația numerară nu
poate fi reglementată/ ce nu este interzis expres prin lege este permis.

Stabilitatea monetara reprezinta mentinerea puterii de cumparare a monedei.


(se ocupă Banca Națională).

Puterea de cumpărare poate fi nominală sau reală.

Banca centrala nationala asigura echilibrul intre cerere si oferta.

Cerere>oferta => inflație

Curs 4

Devalorizarea monedei= un proces de pierdere a puterii de cumparare a


monedei in raport de evolutia economica, sociala, politica a societatii.

In functie de modul in care are loc aceasta devalorizare, dar mai ales de efecte
se cunosc 6 forme de devalorizare:

1. Implicita – un proces de pierdere a puterii de cumparare insesizabil


2. Explicita – un moment al devalorizarii in care autoritatea statului(banca
centrala- autoritate unică) recunoaste printr-un act juridic momentul de
devalorizare
3. Ofensiva – este o politica monetara in raport cu monedele altor state

-O asemenea forma de devalorizare trebuie luata pe termen scurt (dacă e pe


termen lung= faliment).

-Isi propune sa promoveze marfurile indigene in raport cu celelate marfuri pe o


piata

-masuri limitate în timp și spațiu (termen scurt pana devine competitiv) si


spatiu (ex: nu vând frigidere la polul nord)
- Scop: de a deveni competitiv cu marfurile destinate exportului.

Marfă competitivă: calitate și productivitatea muncii(calitatea muncitorilor).

4. Defensiva – stimuleaza agentul economic sa desfaca o parte din marfuri


pe piata interna (invers față de 3)
5. Partiala – o forma prin care se face o mini reforma monetara
-ex: venituri extraordinare
-nu învestești/nu depui la namcă= capital în stare latentă=> la
devalorizare își pierde valoarea reală
-când rămâi în dezechilibru, de ex prea multe bacnote de 500 de lei pe
piață => devalorizare parțială => scoatem de mâine bacnotele de 500 de
lei de pe piață, dar există un ghișeu la Banca Centrală și cei care au
bacnote le schimba.
Directiva UE: nu se mai fabrică bacnote de 500 de euro pentru a preveni
finanțarea crimei organizate !!
6. Totala – reforma monetara; intr-un moment in care criza monetara e
acuta, aduce o atingere totala in plan social, economic, politic

In 2005 nu a fost o reforma monetara, ci o denominare.

 se face doar prin lege


 prima reformă monetară: dupa WW1
 a doua: 1946- despagubire de razboi catre URSS
 a treia: 1952 (cea mai reușită reformă, ultima)
 după 1990 nu a mai avut loc nicio reformă

Emisiunea monetara este alcatuita din operatiuni de batere (confecționare),


stocare, punere in circulatie si retragerea din circulatie a instrumentelor
monetare.

 Organ competent – banca centrala; ea trebuie sa fie independenta


 Banca Mondială- fondul monetar internațional, autoritate independentă,
se ocupă cu politica monetară.

Stocare= sa fie o rezerva

Retragere= cand sunt prea multi bani si c>o

In Suedia, aproape a disparut numerarul.


În 1975- la solicitarea Ministrului Sănătății o lege prin care la anumite intervale
de timp Banca Centrală retrage bacnotele uzate și le înlocuia (aveau microbi)

Numerarul e principala sursa de evaziune fiscala.

Inflatia monetara
Deflatia – bani putini, marfuri multe

Deflatia si inflatia sunt momente de criza.

Inflatia – bani multi, marfuri putine

Amandoua sunt la fel de grave.

Criza deflationista – 1929-1933

Inflatie vine din latinescul inflare care inseamna umflare, exagerare.

Rata inflatiei – raportul dintre indicele de crestere a preturilor vs. indicele de


scadere a puterii de cumparare a monedei (se calculeaza de regula anual)

Formele inflatiei:

1. Inflatie latenta

Rata: pana in 3%, practic insesizabil.

Efecte: guvernantii pot folosi aceasta inflatie in dezvoltarea economiei


nationale. Are efecte benefice daca guvernantii stiu cum sa o foloseasca.

2. Inflatie deschisa

Rata: 5%-10%

Efecte: are consecinte in plan economic, social, politic, dar nu importante.

3. Inflatie galopanta – am avut in anii ‘90

Rata: peste 10%


Efecte: un semnal de alarma; inflatia poate plonja intr-o criza acuta; guvernul
trebuie sa ia masuri antiinflationare; efectele sunt foarte grave; faliment in lant;
dispar micii producatori; au loc crize politice – instabilitate politica;

4. Hiperinflatie – “dezordinea dezordinilor”

Rata: incredibil de mare

Efecte: in plan economic, dezastrul economiei nationale. Conflictele sunt atat


de majore ca se ajunge la razboi civil.

Exemple de hiperinflatie: marea seceta 1945-1947

Aparatul financiar – organele statului cu atributii finanaciare

Aparat finanaciar in sens larg – toate structurile care folosesc banul public

Apart finanaciar in sens restrans – organe ale statului cu atributii strict


finanaciare (locale si centrale)

La nivel central, cel mai important organ este Ministerul Finantelor Publice. In
cadrul lui exista un departament, cel mai important, ANAF. In cadrul ANAF sunt
2 structuri importante: departamentul antifrauda si directia vamilor. Tot la
nivel central, exista Curtea de Conturi.

La nivel local, avem o structura la nivelul fiecarei autoritati administrativ-


teritoriale (la nivel de judet – directia generala a finantelor publice, la nivel de
municipiu – administratia finantelor publice, la nivel de orase – serviciul
finanaciar, la nivel de comuna – biroul financiar).

Sistemul bugetar

Bugetul de stat este principalul plan financiar al statului unde sunt prevazute
veniturile si cheltuielile publice pentru finantarea trebuintelor generale ale
societatii.

Rolul bugetului: bugetul este un document, un plan al practicii unde se


constituie banul public; acolo se incaseaza veniturile care sunt fisacale,
nefiscale sau parafiscale si de acolo banii sunt alocati catre trebuintele generale
ale societatii.

Legea bugetara anuala este a doua ca importanta dupa Constitutie.


Deturnare de fonduri – schimbarea destinatiei banului public

Natura juridica a bugetului:

1. Este un act administrativ


2. Este o lege
3. Este un plan
4. Are natura juridica de lege

Curs 5

Legea bugetara trebuie adoptata pana la finele primului trimestru.

4 teorii:

1. Bugetul este un act administrativ. Bugetul este elaborat de catre


organele administratiei de stat. Se emit acte privind realizarea veniturilor
si efectuarea cheltuielior. Daca ar fi act administrativ s-ar lasa loc
abuzului fiscal.
2. Bugetul este o lege. Bugetul trece prin Parlament. Parlamentul nu
adopta bugetul, ci un act numit Legea bugetara anuala. Ar aparea o
situatie absurda in timpul anului bugetar deoarece o lege poate fi
modificata doar printr-o alta lege.
3. Bugetul este un plan. Bugetul prevede pentru un an bugetar (1 ian-31
dec) si niste indicatori (cati bani sa aduc in buget, unde vor fi alocati
banii, spre ce domenii). Daca ar fi un plan nu poate fi tras la raspundere
executivul daca nu reuseste.
4. Bugetul are natura juridica de lege. !!!Parlamentul adopta Legea
bugetara anuala de aprobare a bugetului de stat (adopta ceva pentru a
aproba un plan). Prin aceasta tehnica executivul poate fi tras la
raspundere.

Continutul bugetului de stat

Bugetul este format din 2 parti: venituri si cheltuieri.

Venituri: fiscale, nefiscale si parafiscale. Venituri fiscale: taxe si impozite.

Venituri:

f. Ordinare, prevazute in buget


g. Extraordinare, nu pot fi prevazute in buget

Veniturile ordinare sunt formate din taxe si impozite.

Taxele ordinare sunt obligatii fiscale.

Taxa – obligatie fiscala, plata unui serviciu realizat de o institutie a statului la


cerera unei persoane; tarif – plata unui serviciu.

Impozitul este o contributie obigatorie prevazuta de lege.

Impozitele directe sunt cele pe avere, iar cele indirecte sunt cele de
consumatie, intervine un tert.

TVA – impozit indirect

Veniturile extraordinare cele mai importante:

h. Imprumutul/ creditul -> se acorda cu destinatie precisa; creditul este


imprumutul in forma baneasca.

Imprumuturi interne sunt cele de la banci interne sau de la populatie (datorie


publica), iar imprumuturile externe sunt de la instrumentele financiar-bancare
internationale si creditele guvernamentale.

In Romania, Guvenul – bonuri de tezaur purtatoare de dobanda la termen de 1-


5 ani

i. Emisiunea monetara -> (s-a intamplat la noi in anii ’90) suplimentarea


masei monetare aflate in circulatie, care de regula duce la inflatie, la criza
monetara
j. Valorificarea sau vanzarea de aur din tezaurul tarii (gestionata de banca
nationala) – 105 tone; ofera credibilitate statului
k. Valorificarea bunurilor confiscate, abandonate sau fara stapan
l. Succesiunile vacante

Cheltuielile publice reprezinta sumele alocate de la bugetul statului conform


destinatiei legale. Destinatia este stabilita de Parlament prin Legea bugetara
anuala.

Cheltuilile sunt de 2 feluri:


m. Cheltuieli publice generale
n. Alte cheltuieli, care nu sunt prevazute in buget, nu sunt planificate

Cheltuielile bugetare se clasfica in 5 categorii in raport de importanta:

1. Cheltuieli alocate pentru finantarea activitatilor sociale (invatamant,


protectie sociala etc.)
2. Cheltuieli pentru finantarea serviciilor de stat (cheltuieli cu caracter
economic)
3. Cheltuieli pentru aparare (2% din PIB)
4. Cheltuieli pentru cercetare
5. Cheltuieli pentru finantarea aparatului de stat (organele statului)
6. Alte cheltuieli neprevazute, dar care pot interveni in viata unor
comunitati sau a societatii – calamitati naturale, cheltuieli pentru
investitii neprevazute, acoperirea unor efecte, consecinte determinate
de evoultia preturilor pe piata mondiala; aceste cheltuieli se platesc din
rezerva de stat.

Curpinsul bugetului de stat

In raport de tipul de stat (unitar sau federatie) se gaseste buget de stat sau
buget federativ.

Bugetul unitar al romaniei cuprinde anumite parti:

o. Cel mai important este bugetul central al statului (bugetul administratiei


centarle de stat): principalele fonduri ale bugetului
p. Bugetul asigurarilor sociale de stat (pensiile)
q. Bugetul fondurilor speciale (inainte bugete-anexa); au un dezavantaj: nu
sunt controlate
r. Bugetele institutiilor publice (centrale si locale)
s. Bugetul casei nationale de asigurari de sanatate
t. Bugetele locale (ale UAT)

Activitatea bugetara a statului roman

Procedura bugetara

Este formata, alcatuita din acte si operatiuni privind activitatea bugetara.


Activitatea bugetara urmeaza 4 etape:
1) Elaborarea proiectelor bugetelor
2) Aprobarea bugetelor
3) Executia bugetara care de regula este anuala
4) Incheierea executiei bugetare

Controlul activitatii bugetare – nu e o etapa

Procedura bugetara este guvernata de niste principii obligatorii si asigura buna


executie a banului public, unele sunt implicite, altele sunt explicite. Sunt in
numar de 9:

1. Universalitatea bugetara -> toate veniturile si toate cheltuielile trebuie


cuprinse intr-un document unic: bugetul de stat. de la acest principiu
deroga un document: bugetele-anexa. Pe langa un buget annual exista si
un buget multianual pentru fondurile de coeziune.
2. Echilibrarea bugetara – principiul executiei bugetare; in raport de acest
principiu, bugetul, la final, apare in 3 ipostaze
1) Buget echilibrat
2) Buget excedentar
3) Buget deficitar
3. Specializarea bugetara – veniturile si cheltuielile sunt determinate; un
document important – clasificatia bugetara
4. Realitatea bugetara – atat veniturile pe sursele, cat si cheltuielile pe
destinatie trebuie sa aiba o baza reala

Rectificarea bugetara – pe 2 planuri se face -> 1 pana la finele lui iunie si 1 pana
la finelele lui dec. Rectificarea este de 2 feluri: pozitiva ( constat ca am bani mai
multi) si negativa (nu e de preferat)

5. Unitatea bugetara – banul public trebuie curpins intr-un singur


document denumit “bugetul de stat”

Autonomia locala

6. Nefectarea veniturilor bugetare – sumele incasate la buget se


depersonalizeaza. De la acest principiu exista si 2 exceptii:
1) Donatiile
2) Sponsorizarile
Se dau cu destinatie

7. Anualitatea bugetara – principiu al executiei bugetara; se intinde pe 365


de zile (de obicei se intinde pe an calendaristic)

Curs 6

8. Unitatea monetara – moneda nationala.


9. Publicitatea bugetului – avand interesul pentru banul public, societatea
trebuie sa fie informata

Prima etapa: Elaborarea bugetului de stat

Legea prevede niste termene privind elaborarea: pana la 1 august anului


premergator viitoarei executii bugetare. Acesta trebuie depus la Guvern pana
cel putin la 30 septembire. Guvernul trebuie sa mearga la Parlament pana la 15
octombrie.

Bugetul central: sarcina de a evalua bugetul central revine Guvernului care


lucreaza prin specialistul sau, Ministerul Finantelor Publice, ce poarta o
disctutie cu reprezentantii bugetari. Ministerul intocmeste un anteproiect, iar
Guvernul il aproba printr-o hotarare de guvern si devine proiect pe care il
trimite la Parlament.

Bugetul a sigurarilor sociale: sarcina ii revine Guvernului, ministerul muncii


intocmeste efectiv acest proiect. Principala sursa este CAS (contributia
asigurarilor sociale). Ministerul intocmeste un anteproiect pe care il trimite la
guvern, guvernul face proiectul pe care il trimite la parlament.

Bugetele locale

Avem 2 categorii:

u. Bugetul judetului – revine presedintelui consiliului judetean; il trimite la


consiliul judetean; in capitala se trimite la primarul general/consiliului
general
v. Bugetele celorlate unitati administrativ-teritoriale: la muncipiu, oras,
comuna – primarul

A doua etapa: Aprobarea bugetului de stat

Bugetul central de stat se aproba de Parlament si astfel se elaboreaza legea


bugetara anuala. Se adopta Legea bugetara anuala de aprobare a bugetului. La
nivel local, consiliile judetene discuta si aproba printr-o hotarare de adoptare a
bugetului local.

La bugetul central – toate comisiile; pentru asigurarile sociale numai comisia pt


munca.

Guvernul primeste legea bugetara anuala de la Parlament si incepe a treia


etapa: exectuia bugetara.

A treia etapa: Executia bugetara

Executia bugetara este cea mai importanta etapa. Au loc realizarea veniturilor
publice si falsele executii bugetare.

Prima faza este repartizarea pe trimestre a veniturilor publice. Urmatoarea


faza este excutia de casa a bugetului care presupune acte si operatiuni de
realizare, incasare a veniturilor si de efectuarea cheltuielilor publice. Aceasta
executie de casa revine unui organism numit trezoreria statului. A treia faza
este realizarea veniturilor publice – incasarea sumelor cuvenite bugetului de la
contribuabili.

Pentru veniturile publice sunt avute in vedere 2 principii:

1. Veniturile se incaseaza potrivit legii


2. Veniturile prevazute in lege sunt sarcini minime

Creditul – imprumut in forma baneasca

Ultima faza este efectuarea cheltuielilor bugetare.

Pentru cheltuieli exista 2 principii:

1. Cheltuielile trebuie folosite conform legii


2. Cheltuielile sunt sarcini maxime
Cei care au dreptul sa foloseasca banul public se numesc ordonatori. Aceasta
calitate se dobandeste de drept.

Potrivit legii, au calitatea de ordonatori bugetari conducatorii institutiilor


publice cu personalitate jurdica. Sunt 2 situatii: la numire si alegere.

Nu primarul are calitate procesuala, ci unitatea administrativ teritoriala.

Singura institutie care e competenta sa incaseze bugetul public este ANAF.

Calitatea de ordonator poate fi delegata, dar numai statului, unui membru din
organele statului.

Ordonatorii sunt de 3 categorii:

1. Principal
2. Secundar
3. Tertiar

Atibutiile ordonatorilor:

1. De a folosi banul public repartizat institutiei pe care o conduc


2. De a repartiza sumele prevazute ordonatorilor din subordine
3. Schimbarea destinatiei banului public: deturnare de fonduri

Exista 6 situatii de schimbare a destinatiei banului public fara a atrage


raspundere juridica

1. Virarile de alocatie bugetara – numai cu un temei justificat


2. Transferarea alocatiilor bugetare
3. Suplimentarea alocatiilor bugetare
4. Anticiparea alocatiilor bugetare
5. Blocarea alocatiilor bugetare – banii nu pot fi folositi pana la finele
trimestrului
6. Anularea alocatiilor bugetare – intervine la executia bugetara; anularea
este de drept.

Excetie: proces verbal de receptie, in asemenea situatii nu se acumuleaza


cheltuielile publice pentru lucrari executate, dar nedecontate.

Ultima etapa: Procedura incheierii executiei bugetare


Incheierea se face prin intocmirea urmatoarelor documente:

w. Pentru bugetul central, contul general de incheiere a executiei bugetare


x. Pentru asigurarile sociale si locale, pentru fiecare in parte se face contul
anual

Procedura intocmirii: contul general e intocmit de ministerul finantelor publice


si aprobat prin hotarare de guvern. Contul anual este intocmit de consiliul
judetean si primarii si este aprobat de catre parlament prin lege.

Se depune la Parlament un document intocmit de Curtea de Conturi si anume


raportul public al Curtii de Conturi. In Parlament se discuta contul general,
rapoartele comisiilor de specialitate si mai ales raportul public al curtii de
conturi.

La bugetele locale, contul anual ………….

Parlamentul are trei posibilitati:

1. Sa aprobe
2. Sa trimita inapoi pentru completari
3. Sa respinga; in situatia asta, guvernul este demis; valoreaza ca o motiune
de cenzura

La unitatiile adminsitrativ-teritoriale contul se aproba prin hotarare. Tot


aceleasi trei situatii; in situatia respingerii primarul este suspendat pana la
declararea hotararii judecatoresti (definitive si atat).

Controlul activitatii bugetare:

1. Un control politic – pentru bugetul central Parlamentul; pentru cel local


consiliile locale
2. Controlul financiar specializat extern al Curtii de Conturi

Controlul de legalitate (constatarile organului de control se valorifica in justitie;


raspundere delictuala) si audit (este un sistem de tip anglo-saxon, constatrile
organului de control se valorifica prin recomandari)

3. Controlul intern, administrativ; valorificarea se face prin consilieri juridici

Obligatiile fiscale: impozitul si taxele


Curs 7

Veniturile publice

Impozitul

Impozitul este o contributie obligatorie, stabilita in mod unilateral de catre stat,


prin lege, in sarcina unor persoane numite contribuabili.

Particularitatile impozitului:

y. Initiativa intrarii intr-un raport de impunere apartine legii


z. Este o contributie obligatorie
aa.Este o contributie cu titlu nerambursabil
bb. Impozitul se stabileste conform legii (daca nu, s-ar naste abuzul
fiscal)
cc. Se datoreaza de contribuabil
dd. Este o contributie fara echivalent

Pentru impozitul platit, statul prin institutii specializate, realizeaza anumite


servicii pentru contribuabil. Statul trebuie sa creeze un cadru juridic si
institutional.

Taxa

Taxa reprezinta plata datorata de contribuabil pentru serviciile realizate de


institutii publice la cererea contribuabilului.

Particularitatile taxei:

ee.Initiativa intrarii intr-un raport de taxare apartine contribuabilului/


solicitantului
ff. Timbru calculat la valoarea litigiului (pentru actiuni cu caracter
patrimonial) sau timbru fix (pentru actiuni cu caracter nepatrimonial)
gg.Taxa reprezinta plata unor servicii
hh. Este o plata anticipata (pentru plata nedatorata/ taxare gresita
raspunde functionarul public; nulitate relativa in cazul eliberarii unui act
pentru care nu a fost platit timbrul fiscal)
Cele mai importante impozite si taxe

 Impozitul pe profit
 Impozitul pe venit
 TVA (taxa pe valoare adaugata)
 Accize
 Impozite vamale
 Impozite si taxe locale
 Contributia/ contributiile sociale

Impozitul pe profit

Profitul reprezinta rezultatele financiare (diferenta dintre venituri si cheltuieli).

Contribuabilul este orice persoana fizica sau juridica care dintr-o activitate
realizata conform legii realizeaza un profit.

Obiectul impozabil este profitul.

Profitul este ceea ce intra in cont pentru marfa vanduta si incasata.

Dupa ce se fac deducerile fiscale ramane profitul impozabil.

Impozitul pe venit

Calitatea de contribuabil o are numai persoana fizica.

Veniturile care se impoziteaza sunt:

1. Venituri din activitati independente


2. Venituri din salarii (venituri salariale)
3. Venituri din cedarea folosintei bunurilor (chiria)
4. Venituri din investitii
5. Venituri din pensii (pensia nu este un venit social, este un drept de
proprietate; acum este de 10% si poate ajunge pana la 50%)
6. Venituri din activitati agricole
7. Venituri din premii si jocuri de noroc
8. Venituri din transferul dreptului de proprietate
9. Alte surse

Cota pentru toate aceste categorii este de 10%.


Venituri din activitati independente

Categorii de contribuabili: avocati, notari, medici cu cabinet, arhitecti etc. De


regula se plateste pana in a 25a zi a lunii urmatoare. Dovada angajamentului se
face prin chitanta. Avocatul si notarul (are calitatea de gestionar al banului
public) se obliga sa calculeze, sa retina si sa declare impozitul pe salariu; e
delapidare.

Evaziunea fiscala este cand ma sustrag de la plata impozitului; delapidarea este


neplata.

Venituri din salarii

Salariile, indeminzatiile si primele (pot fi si in natura)

Salariu= plata muncii

Salariu net si salariu impozabil

Impozitul pe salariu e suportat de angajat. Angajatorul are obligatia de a


calcula, retine si vira impozitul. (principiul stopajului la sursa).

Anagatul mai suporta si alte contributii (pot ajunge pana la 42-44%);


impozitarea in Romania este excesiva

Venituri din cedarea folosintei bunurilor

E de 10%.

Il datoreaza proprietarul.

Pentru cei ce au casa in strainatate impozitul este datorat locului unde au casa.

Venituri din investitii

Ex: plasamentele facute de o persoana fizica (cont la banca (dobanda


negativa/pozitiva), plasamente pe piata bursiera etc.)

Banii scosi din circulatie sunt in stare latenta (sufera depreciere, nu aduc venit
etc.).

La bursa de valori se pot tranzactiona actiunile, obligatiunile si bunurile …

Venituri din pensii


Este un drept de proprietate, nu un drept social (somajul, asistenta sociala,
protectie sociala).

Pensie < 2000 lei scutite de impozit

Pensie > 2000 lei impozitate de 10%

Pensia judecatorilor nu e pensie speicala ci pensie de serviciu.

Venituri din activitati agricole

Acum e un impozit pe cat au scos.

Venituri din premii si jocuri de noroc

Veniturile sportivilor; prin conventii intre tari se evita dubla impozitare

Venituri din transferul dreptului de proprietate

Actul de vanzare-cumparare se impoziteaza de notarul public.

Pana in 1995 exista notar de stat, dupa – notar public.

Impozitul pe valoarea tranzactiei – 3%

Pentru venitul luat de notar pentru actul prestat e de 10%.

Curs 8

TVA – este un impozit indirect

Scurt istoric – a aparut undeva la inceputul secolului trecut, dupa Primul Razboi
Mondial; dupa al Doilea Razboi Mondial a fost introdus mai intai in Franta si
dupa in toate statele europene

In Romania – in 1995; pana atunci exista un impozit pe consumatie denumit


ICM (impozitul pentru circulatia marfurilor) – favorabil consumatorilor; marfuri
generale – 0-15% impozit; marfuri si servicii de lux (blanuri naturale, metale si
pietre pretioase, sticla speciala/cristale) – 25%

TVA – este o masina de incasat bani; este un impozit in cascada => valoare
adaugata (fiecare intermediar adauga acest impozit); un impozit extrem de
avantajos pentru stat
Platitor si suportator – potrivit principiului stopajului la sursa, producatorul si
vanzatorul, intermediarul, comerciantul este platitorul; obligiatia o au
vanzatorul si producatorul; suportatorul este consumatorul

Evaziunea fiscala = sustragea de la plata obligatiei fiscale

Amnistia fiscala = iertarea de obligatii fiscale

Avantaje

 Este un impozit extrem de eficient


 Statul nu are nicio obligatie in ceea ce primeste colectarea (pp stopajului
la sursa)

Dezavantaje

 Reduce puterea de cumparare a consumatorului


 Tva este fie o cota fixa fie diferentiata; in Romania – cota diferentiata; de
obicei, 19%; alimente – 9%; pt marfurile agricole indigene – 5%;
aparatura si tehnica stomatologica – 5%; poate exista si impozit de 0%
(pentru bebelusi) – nu este scutit de impozit, pentru a stimula consumul

Accizele

Sunt tot un impozit indirect. Acciza este un impozit suplimentar, in plus.

Pe vremuri, in evul mediu, targurile erau inconjurate de un zid de aparare, iar


intrarea in targ se facea prin porti pazite. Taranii care veneau cu produsele le
aduceau in piata. Se percepea o taxa pentru ca iti puneau la dizpoitie o masa, o
taraba. Apoi, pe parcurs, s-a introdus o taxa pe intarea in targ denumita taxa de
acces, acciza.

Acciza este un impozit pentru marfuri si produse de lux, suplimentar pe langa


TVA. (pe carburant, pe bauturi alcoolice si produse de tutun, pe electrocasnice,
produse electrice, accize pe automobile)

Acest impozit il suporta consumatorul.

Taxele vamale

Romanii au introdus pentru prima data aceste taxe. La noi se plateau la intarea
pe mosie. Tepes a dat scutire de taxe vamale pentru negustorii brasoveni.
Sunt un impozit indirect perceput pe trecerea la frontiera a marfurilor,
mijloacelor de transport, a capitalului, a persoanelor.

Politica vamala este o forma a politicii comerciale.

2 categorii de taxe:

ii. Taxe prohibitive (taxa vamala este mai mare pentru a apara marfurile
indigene; clauza natiunii celei mai favorizate)
jj. Taxe liberale

Taxe sunt desfiintate in interiorul UE.

Organele vamale

- Administratia Nationala a Vamilor – structura a ANAF


- Comisiile vamale
- La frontiera (terestra, aeriana si navala) sunt birourile vamale
- Dupa 90’ a aparut o strcutura noua, punctele vamale, constitutie la
cererea firemlor, companiilor, care au o activitate importanta in export;
se faciliteaza trecerea frontierei

Romania are 8 regiuni de dezvoltare.

Procedura vamala

Incepe cu prezentarea la biroul vamal, punctul vamal. Dupa care are loc
controlul vamal al documentelor, al marfurilor daca este cazul. Urmeaza
calcularea taxei vamale, ce se poate plati pe loc, iar pentru marii exportatori se
plateste dupa cateva zile, dupa care se acorda liberul de vama.

Zonele libere

La noi a existat pana in ’90 o singura zona libera, in care functiona o comise
unica in Europa, Comisia Dunarii, la Sulina.

Toate tranzactiile din zona libera sunt scutite de zone vamale.

Tariful vamal – este un instrument tehnic prin care se faciliteaza controlul


vamal; la tariful vamal, marfurile sunt puse pe grupe de categorii. Vamuirea
automobilelor se face in functie de 3 conditii: anul de fabricatie, tipul de
automobil, capacitatea cilindrica a motorului + capacitatea de poluare.

Romania a fost printre primele tari din lume care sa introduca tarif vamal –
1895. A fost defiintat in 1948 de sovietici, deoarece pana in 1948, tot exportul
si importul produselor romanesti functiona printr-o comisie care functiona la
Moscova. In 1975, a fost reintrodus. In 1980 a fost introdus codul vamal.

In 1975, SUA a acordat Romaniei clauza natiunii celei mai favorizate. Asfel
intrau in Romania peste 1 mld. de dolari.

Clauza natiunii celei mai favorizate: 2 state convin ca in raporturile comerciale


dintre ele taxele sa fie foarte mici sau desfiintate.

In 1985 a suspendat clauza natiunii celei mai favorizate. Dupa 90’ s-a reinstituit.

Impozitele si taxele locale

Principala sursa pentru bugetele locala; fara bugete locale nu ar exista


autonomie locala

Au aparut in 1930, desfiintat in 1968, reintrodus in 1985.

Legea reglementeaza urmatoarele impozite si taxe locale:

- Impozitul pe cladiri
- Impozitul pe terenuri
- Taxa (impozitul) asupra mijloacelor de transport: e o taxa pentru
circulatie si un impozit pe avere
- Taxele pe publicitate
- Taxe pentru eliberarea autorizatilor
- Taxa de sedere in statiune
- Taxa pentru animale de companie (scuteste pentru cainii de paza doar
pentru unul)

Curs 9

Impozitul pe clădiri

Practica a stabilit ca o clădire este o construcție care are 3 pereți si un acoperiș.

Contribuabilii: proprietarii si deținătorii


Impozitul – la valoarea stabilită de asigurare.

20% pe valoarea clădirii; consiliile locale pot stabili si impozite mai mari

Se plătește e 2 ori in. Rate egale: prima rata pana la sfârșitul primului trimestru
iar al doilea pana la sfârșitul trimestrului 3

Scutiri de la plata impozitului: revoluționarii, persoanele cu dezabilitati,


veteranii de război si văduvele acestora si instituțiile publice (statul s-ar
impozita pe sine) si clădirile de patrimoniu cu o condiție : sa nu fie folosită in
scopuri comerciale.

Impozitul pe terenuri

Nu este o mare diferenta.

Este vorba terenurilor din intravilan indiferent dacaeste construită o clădire sau
nu.

Contribuabilii: proprietarii si deținătorii

20% din valoarea terenului; tot in rate egale.

Pe terenurile rurale neconstruite se plătește o amenda contravenționala.

Impozitul pe mijloace de transport

Terestre, de apa si aeriene

Contribuabili: proprietari si deținători

In funcție de cele 3 categori:

1. la cele terestre: se face in funcție de 2 condiții cumulative: capacitatea


cilindrica a motorului (la fiecare 500 cm3) si tipul vehiculului;
2. vehiculele pe apa in funcție de tipul de ambarcațiune – un impozit fix;
3. la aeriene – tot o taxa fixa.
Contribuțiile sociale

CAS – contribuția asigurărilor de stat – principal sursa.

CASS – contribuția socială de asigurări de sănătate – instituție autonoma,


funcționează pe langa Parlamentul României
Contribuția pe accident – in legatura cu munca

Contribuția pentru boli profesionale

Contribuia pentru fondul de șomaj

Venituri extraordinare

Împrumuturi

Datoria publica – împrumuturile pe care le realizează statul prin Guvern sau


ministerul finanțelor ca sursa pentru bugetul de stat pentru acoperirea
bugetului deficitar.

Se împrumuta de la bancile interne, externe si creditele guvernamentale.

Bonuri de tezaur – guvernul sau ministerul finanțelor publice emite bonuri de


tezaur pentru populație. E format din imprumutul efectiv si dobânda.

Sistemul cheltuielilor publice

Noțiune, rol, structura

Sunt sumele alocate de la bugetul statului către instituțiile publice


(ordononatori bugetari) in vederea asigurării funcționarii acestora; cheltuieli
pentru cercetare si dezvoltare.

Credite bugetare – impropriu

Rolul – asigurarea finanțării rebuintelor generale ale societății

Cheltuieli ordinare si extraodinare.

Cheltuielile ordinare sunt prevazute in legea bugetară anuală. Cheltuielile


extraordinare nu se afla in legea bugetară anuală.

Ele sunt următoarele:

1. Cheltuieli publice in domeniul social


2. Cheltuieli de cercetare
3. Cheltuieli cu caracter economic (investițiile de stat)
4. Cheltuieli de apărare
5. Cheltuieli pentru funcționarea aparatului de stat
6. Alte cheltuieli
Cheltuielile din domeniul social (pentru finanțarea activităților sociale)

Pentru învățământ, sănătate, asigurări sociale

Sănătate – cheltuieli de capital (întreținerea spitalelor si construcția de noi


obiective destinate sănătății) si cheltuieli pentru personal (medici, personal
auxiliar etc.)

Cheltuieli pentru învățământ – potrivit Constituției - 6%; in realitate, 3%. Sunt


2: cheltuieli de capital si cheltuieli pentru personal (profesori, invățători,
personal auxiliar)

Cheltuielie pentru asigurările sociale – pensii si alte cheltuieli, precum asistenta


socială.

Pensii:

1. Pensia pentru limita de vârsta: bărbații 65, femeile 62


2. Pensie anticipata
3. Pensia de invaliditate
4. Pensia de urmaș
Pensie specială: militarii si magistrații

Cheltuieli pentru cercetare si dezvoltare

Cercetarea științifică e de 3 feluri:

1. Cercetare fundamentala: pleci de la 0; finanțată de stat


2. Cercetare aplicativa: pleaca de la cercetarea fundamentala, finanțată de
regula de marile companii
3. Cercetare pentru dezvoltare
Calitate si preț – cele 2 condiții fundamentale

Finanțată sub 1%.

Cheltuieli militare

2% din PIB, 14% din buget

Cheltuieli directe si indirecte. Cheltuielie directe sunt pentru pregatirea armatei


si pentru doatare. Cheltuielile indirecte sunt pentru acoperirea urmărilor
conflictelor militare.
Cheltuieli penru funcționarea aparatului de stat

Aparatul central si local

Aparatul central – sumele provin de la bugetul central

Aparatul local- finanțate de bugetul local

Cheltuieli pentru acțiuni economice

Finanțarea investițiilor de stat

Curs 10

Controlul financiar

Notiune – vine din latina

E o verificare asupra actelor si operatiunilor materiale privind patrimoniul


public si banul public.

S-au desprins 2 sisteme de control:

1. Un control financiar de tip latin – constatarile se verifica pe cale juridica


2. Un control de tip anglo-saxon caruia i se spune audit – se valorifica prin
recomandare

Functiile controlului

1. Functia de evaluare

Ca urmare a constatarilor acestea sunt aduse la cunostinta persoanelor


interesane si este o modalitate prin care persoanele de decizie iau masuri in
ceea ce privese corectarea.

2. Functia preventiva
3. Functia de documentare
4. Functia recuperatorie

Recuperarea se face pe 2 cai: in princial pe calea raspunderii civile delicutale,


dar si pe calea raspunderii materiale, in cazul in care cel urmarit e angajat cu
contract de munca indiviual.
Diferenta dintre cele 2 cai: raspunderea civila delictuala este integrala, pe cand
iin cazul raspunderii materiale aceasta este limitata doar la paguba respectiva.

5. Functia pedagogica (in urma controlului are de invatat atat cel controlat
cat si controlorul)

Obiectul controlului – actele si operatiunile materiale care se refera la


activitaea financiara

Formele controlului financiar

1. Control preventiv – inainte de emiterea actelor si realizarii operatiunilor;


poate fi emis un act fara viza de control preventiv doar in cazuri limita si
pe raspundere proprie
2. Control concomient
3. Control ulterior – este un control care se realizeaza dupa ce au fost emise
actele sau realizate operatiunile

Controlul preventiv se face sub presiunea timului si rezultatele nu sunt cele mai
bune, controlul ulterior nu se face sub presiunea timpului si constatarile sunt
corecte.

Aceste forme difera in functie de momentul controlului.

Auditul financiar – a fost introdus in 2008

Procedura

Controlul debuteaza cu stabilirea obiectivului.

A doua etapa: stabilirea echipei de control - se stabileste in functie de ce se


urmareste

A treia etapa: documentarea - echipa de control vede care sunt actele


normative care reglementeaza acel domenu, verifica activitatea celui controlat
etc.

A patra etapa: deplasarea echipei de control la locul faptei

A cincea etapa: controlul propriu-zis

A sasea etapa: intocmirea actelor de control


A saptea etapa: valorificarea constatarilor

Actele controlului financiar

1. Cel mai important act este raportul de control financiar – proces verbal
de control financiar. Conditii de forma: data, persoane, semnatura (si
membrii echipei de control si cel controlat) etc. Conditii de fond:
prezentarea faptelor, concluzii; trebuie neaparat in actul de control sa se
gasesca si incadrarea juridica.
2. Raport intermediar – prezinta niste situatii limita si propuneri de
valorificare a unor constatari
3. Notele de constatare – facua pentru a arata de ce am ridicat un
document
4. Nota de prezentare – o sinteza

Curtea de Conturi

Este printre primele institutii de control financiar moderne din Europa. A fost
infiintata la 2 ianuarie 1864. In perioada interbelica i-a scazut din competenta.
In 1948 a fost desfiintata de catre bolsevici. In 1972 a fost reinfiintata sub
denumirea de Curtea Superioara de Control Financiar. A fost desfiintata in
decembrie ‘89 si reinfiintata abia in 1983 sub denumirea de Curtea de Conturi a
Romaniei.

Organizare – la nivel central este Curtea de Conturi care nu se subordoneaza


nimanui, functioneaza pe langa Parlament, este condus de plenul curtii, 18
membrii, din care 1 presedinte si 2 vicepresedinti; sunt diverse departamente si
un secretar general

In 2004 – A.A. – autoriatea de audit numai pentru fondurile europene

Camerele de conturi la nivel judiciar

Atributii: controlul asupra patrimoniului statului si banului public; Curtea este


obligata sa prezinte in Parlament raportul public anual

Raspunderea juridica in domeniul financiar


Responsabilitatea este lato sensu, raspunderea este stricto sensu.
Responsabilitatea este atitudinea persoanei in raport cu valorile din
comunitate, societate. Raspunderea juridica este atitudinea autoritatilor fata
de faptele persoanelor; intervine forta de coercitie a statului.

Formele raspunderii juridice

1. Raspunderea civila
2. Raspunderea penala
3. Raspunderea contraventionala
4. Raspunderea materiala
5. Raspunderea civica

In zilele noastre exista doar raspunderea patrimoniala, penala si administrativa.

1. Raspunderea penala – o fapta care intrunese trasaturile infractiunii


(amenda, confiscare);
2. Raspunderea patrimoniala – formata din cea civila si materiala; diferenta
intre raspunderea civila si cea materiala consta in faptul ca in cazul
raspunderii civile subiect poate fi oricine, iar la cea materiala doar o
persoana angajata in munca cu un contract individual de munca; temei: o
fapta prin care se provoaca un prejudiciu;
3. Raspunderea administrativa: contraventionala (temei: o fapta cu un grad
de pericol mai redus decat infractiunea; sanctiuni: amenda
contraventionala si confiscarea ) si disciplinara (fapta prin care se incalca
regulamentele de ordine interioara).

Functiile raspunderii juridice

1. Functia de prevenire – cea mai importanta


2. Functia de restabilire a ordini de drept
3. Functia educativa

Raspunerea penala si rapsunderea contraventionala in domeniul dreptului


financiar

Raspunderea penala intervine atunci cand o persoana prin faptele sale aduce
atingere normelor penale. Se gasesc urmatoarele fapte:

- Gestiunea frauduloasa
- Abuzul de incredere (art. 213 din Codul Penal)
- Delapidarea (art. 215 din Codul Penal; sanctionata conform legii penale)
- Deturnarea de fonduri (art. 202 din Codul Penal; inseamna schimbarea
destinatiei banului public)

Raspunderea contraventionala – este vorba de fapte cu grad de pericol social


mai redus decat infractiunea

Curs 11

Moneda unica europeana

La 9 mai 1950 – Robert Schuman si Konnad Adonauer – comunitatea carbunelui


si otelului

La 25 martie 1957 – CCE – comunitatea economica europeana; s-a semnat


tratatul de la Roma in care s-au convenit 4 obiective:

- Uniunea economica: o serie de conventii care sa apropie tarile membre


- Comunitateta vamala: desfiintarea vamilor
- Comunitate monetara: 1 ian 1999
- Uniunea politica: parlament unic, guvern unic (comisia europeana)

In 1992, s-a infiintat UE prin semnarea tratatlui de la Maastricht (tot atunci s-a
creat sistemul monetar european SME).

Uniunea monetara

In 1957 cand -a semnat tratatul de la Roma s-a creat asa numita uniune
europenana sub denumirea de sarpele european in care intrau monedele
statelor membre. Sarpe – era admis o fluctuatie de +/- 5 de unitati in care
puteau fluctua.

In 1995 a avut loc summitul de la Madrid, cand s-a convenit crearea monedei
unice euro.

Fazele crearii uniunii monetare europene

1. 1992-1993 – convergenta: economiile sa se apropie in anumite limite


2. 1994-1999 – in 94 a fost creat cu sediul la Frankfurt IM – institutul
european monetar – care urma sa faca studii pentru urmatoarea monea
euor; in 99 s-a transformat in banca uniunii europene
3. S-a finalizat la 1 ian 1999 cand s-a inrodus in circulatie moneda unica
europeana euro; atunci s-a decis o anumita perioada de 6 luni de
retragere din circulatie a monedelor nationale si introducerea celei euro;
tot atunci, pe o perioada de 6 luni, s-a decis sa se faca o publicitate in
randul utilizatorilor

La Maastricht s-a decis ca toate statele membre sa intre in acelasi timp in


spatiul euro.

S-au decis 2 variante de aderare in spatiul euro:

- Toate deodata
- Intrarea sa se faca in valuri pe masura ce erau implinite criteriile de
convergenta (Grecia a intrat desi nu implindea conditia de convergenta –
2001)

Euro circula sub forma de bancnote (batute la monetaria din Bruxelles) si


monede.

Avantaje si dezvantajeale monedei unice euro

Avantaje: