Calculul tehnologic a celulei pentru afumare caldă

Calculul celulei de afumare a produselor din carne cu datele iniţiale următoare:

- productivitate zilnică- 1500 kg/zi;
- încărcare celulă – 260 kg;
- încărcare pe un băt – 10 kg;
- durata procesului:
zvântare – 60 min,
afumare propriu zisă – 90 min,
manipulare – 30 min,
încălzire iniţială a celulei – 30 min.

Calcule ingenereşti.
1. Calculul tehnologic a celulei pentru afumare caldă.
 Numărul de beţe pe care se agaţă produsul se calculează după formulă
următoare:
G
n1  (beţe); [3.1]
g

unde: G – productivitate zilnică [kg];

g – încărcare specifică a unui băţ [kg/băţ];

1500
n1   150 beţe.
10

 Durata procesului de afumare:

   1   2   3 ; (min) [3.2]
unde: τ1 = 60 min – zvîntare;
τ2 = 90 min – afumare propriozisă,
τ3 = 30 min – încălzire iniţială a celulei.
  60  90  30  180 min  3 h.

 Numărul de celule de afumare:

Coala
Contribution to the design of
Mod Coala N. Document Semnat Data an installation for thermal
6
processing of the meat
 1
m n1 ; [3.3]
k sch n2

unde: k – numărul de schimburi, k = 1;

τsch – durata unui schimb, τsch = 480 min. ;
n2 – numărul de beţe într – o celulă, n2 = 25.

1
m 180 * 150  2.25 .
1 * 480 * 25

Să considerăm m = 3.
2. Calculul termic a celulei de afumare.
Consumul total de căldură (Q) se obţine pe baza bilanţului caloric:
Q  Q1  Q2  Q3  Q4 ; (kJ) [4.1]
unde: Q1 – consumul de căldură pentru încălzire sistemului de aşezare a produsului
[kJ];
Q2 – consumul de căldură pentru încălzire zidăriei şi părţi metalice a
afumătoriei (uşi metalice) [kJ];
Q3 – pierderile de căldură în mediul ambiant [kJ];
Q4 – consumul de căldură necesar încălzirii produsului cu luarea în
considerare că există pierderile de umeditate şi topire parţială de grăsime (~ 10%)
[kJ];
2.1. Să calculăm consumul de căldură pentru încălzirea sistemului de aşezare a
produsului care se calculează după formula următoare:
Q1  (G f c f  Gl cl )(t 2  t1 ); (kJ) [4.2]
unde: Gf – greutatea rastelelor metalice ce se introduc în camera de afumare;
cf – căldura specifică a fierului, cf = 0,46 kJ/(kg 0C);
Gl – greutatea totală a beţelor pe care se agaţă produsul;
cl – căldura specifică a lemnului, cl = 2,72 kJ/(kg 0C);
t1, t2 – temperatura iniţială, respectiv finală a sistemelor de aşezare,
t1 = 17 0C; t2 = 80 0C.

Coala
Contribution to the design of
Mod Coala N. Document Semnat Data an installation for thermal
6
processing of the meat
  Greutatea rastelelor metalice ce se introduc în camera de afumare se dermină
după formula:
G f  L m (kg ); [4.3]
De obicei se utilizează cornier profil <L> 50*50 cu masa specifică pe metru liniar
m/ = 1,5 kg/m.
Cunoscând dimensiunile rastelului, putem să calculăm lungimile pentru structura de
rezistenţa a rastelului L1 şi pentru sistemul de aşezare a beţelor L2.
L1 = 4*1,800 + 4*1,900 + 3*1,050 = 17,95 (m).
L2 = 6*1,900 = 11,4 (m).
Deci lungimea totală a cornierului va fi egală cu
L/ = L1 + L2 = 17,95+11,4 = 29,35(m).
Gf = 29,35*1,5 = 44,025 (kg).
 Greutatea totală a beţelor pe care se agaţă produsul se dermină prin formula:
Gl = n2 gl (kg ) ; [4.4]
unde: gl – greutatea specifică a unui băţ, este egală cu 0,25 kg.
Gl = 25*0,25 = 6,25 (kg ) .

 Consumul de căldură pentru încălzirea sistemului de aşezare a produsului este

egală:
Q1 = (44,025*0,46+6,25*2,72)(80-17) = 2346,8 (kJ).

2.2. Consumul de căldură pentru încălzirea zidăriei şi părţii metalice a afumătoriei

se determină după următoarea formulă:

Q2  G f c f (t f  t1 )  G gr c gr (t gr  t1 )   G zi c zi (t i  t1 ); (kJ) [4.5]

unde: Gf – greutatea uşilor metalice [kg];

cf – căldura specifică a fierului, cf = 0,46 kJ/(kg 0C);
tf – temperatura finală a uşii [0C];
Ggr – greutatea grătarului [kg];
cgr – căldura specifică a grătarului [kJ/(kg 0C)];
Coala
Contribution to the design of
Mod Coala N. Document Semnat Data an installation for thermal
6
processing of the meat
 tgr – temperatura finală a grătarului [0C];
Gzi – greutatea zidariei (i – pentru componente) [kg];
czi – căldura specifică a zidăriei [kJ/(kg 0C)];
ti – temperatura finală a zidăriei [0C];
t1 = 30 0C – temperatura iniţială a zidăriei care se consideră astfel datorită
inerţiei termice;
t/1 = 17 0C – temperatura iniţială a uşii şi grătarului care se consideră egală cu
cea a mediului ambiant datorită inerţiei termice mici.
2.2.1. Determinarea greutăţilor părţilor metalice şi părţilor componente a zidăriei.
 Pentru uşile metalice.
- Dimensiuni: L*l*h = 2000*750*3 mm.
- Are structură de rezistenţă din cornier profil <L> 50*50 (m/ = 1,5 kg/m).
Lungime totală a cornierului L/ = 5*0,650 + 2*1,900 = 7,05 m.
- Greutatea uşii metalice:
G f  V f  f  L m  (kg ); [4.6]
unde: Vf – volumul total al uşii;
ρf = 7850 kJ/kg 0C – densitatea oţelului.
Gf = (2*0,75*0,003)7850 + 7,05*1,5 = 45,9 (kg ) .

 Pentru grătar.
- Dimensiuni grătar: L*l = 2000*550 mm.
- Adoptăm distanţa între barele grătarului: a = 12mm.
- Numărul de bare: N = L/a = 2000/12 =166,6 ≈ 170 bare.
- Lungimea unei bare: l = 550 mm.
- Greutate pe metru liniar de bară: m/gr = 0,39 kg/m.
- Pentru ramă grătar – cornier m/ = 1,5 kg/m:
G = L/ m/ = (2,2 + 2*0,55)1,5 = 7,65 (kg ) .

- Greutatea grătarului Ggr:

Ggr = G + n*L* m/gr. (kg) [4.7]
Ggr= = 7,65 + 170*0,55*0,39 = 44,12 (kg ) .

 Pentru zidărie.
Coala
Contribution to the design of
Mod Coala N. Document Semnat Data an installation for thermal
6
processing of the meat
 a) Greutatea tavanului.
G z1   bet ( Llh  V0 ) ( kg ) ; [4.8]
unde: ρbet = 2200 kg/m3 – densitatea betonului;
L*l*h = 2700*1650*100 mm – dimensiunile tavanului;
V0 – volumul orificiului racordare a ventilatorului;
 d 2 
V0   h (m3). [4.9]
 4 

 3.14 * 0.1018 2 
V0   0.1  0.8 *10 3 (m 3 ).
 4 

Gz1 = 2200(2,7*1,65*0,1- 0,8*10-3) = 978,34 (kg ) .

b) Greutatea brâului de beton.

G z 2   bet [ Lh1  Lh2  2(lh2 )]L (kg ) [4.10]
unde: L/ = 100 mm – înălţimea brâului;
h1, h2 – lăţimele brâului; h1 = 15 mm; h2 = 30 mm.
Gz 2  2200[2(2.7 * 0.3)  2(1.65 * 0.3)]0.1  574.2 (kg ).

c) Greutatea peretelui spate.

G z 3   c ( Llh) (kg ); [4.11]
unde: ρc = 800 kg/m3 – densitatea cărămidei obişnuite;
L*l*h = 1650*2100*300 mm.
G z 3  800(1.65 * 2.1 * 0.3)  831.6, ( kg ).

d) Greutatea peretelui faţă.

G z 4  G z 3   cVu (kg); [4.12]
unde: Vu – volumul ocupat de uşă.
Vu  Llh (m3) [4.13]
Vu  2.0 * 0.75 * 0.3  0.45 (m 3 ).

G z 4  831.6  800 * 0.45  471.6 ( kg ).

e) Greutatea peretelui lateral dreapta.

G z 5   c ( Llh), (kg ). [4.14]
G z 5  800( 2.7 * 2.1 * 0.3)  1360.8 ( kg ).

f) Greutatea peretei lateral stânga.

Coala
Contribution to the design of
Mod Coala N. Document Semnat Data an installation for thermal
6
processing of the meat
 G z 6   c (V z 6  2Va ), ( kg ); [4.15]
unde: Vz6 = L*l*h = 2,7*2,1*0,3 = 1,7 (m3);
Va – volumul dezlocuit de gurile pentru tiraj, [m3].
Va = L/ *l/*h/ = 0,25*0,2*0,3 = 0,015 (m3).
G z 6  800(1.7  2 * 0.015)  1336 (kg ).

g) Greutatea pardoselei.
G z 7  [V z 7  (2Va  V gr )] c , ( kg ); [4.16]
unde: Vz7 = L*l*h = 1,65*2,7*0,2 = 0,891(m3) – volumul total de pardoseală;
2Va = 2(0,65*0,25*0,2) = 0,065(m3) – volumul dezlocuit de gurile pentru
tiraj;
Vgr = Lgr*lgr*hgr = 2*0,55*0,1 = 0,11(m3) – volumul dezlocuit pentru grătar;
ρr = 1900 (kg/m3) – densitatea zidăriei de cărămidă refractată.
G z 7  [0.891  (0.065  0.11)]1900  1360.4 ( kg ).

2.2.2. Determinarea temperaturilor finale ale grătarului, părţilor metalice şi

componentelor zidăriei camerei de afumare.
Pentru a calcula tgr, tf şi ti trebuie de calculat coeficientul global de transfer termic
pentru fiecare perete aparte, iar apoi temperaturile la suprafaţa respectiv,
temperaturile de determinat fiind media aritmetică a acestora.
a) Pentru tavan.
 Coeficientul global de transfer.
1
k ;
 1     1  [4.17]
       
 1       2 

unde: α1 = 125,5 (kJ/m2hgrd) – coeficient parţial de transfer de căldură de la

perete la mediul exterior;
α2 = 58,59 (kJ/m2hgrd) – coeficientul parţial de transfer de căldură de la
interior la perete;
λ = 6,278 (kJ/mhgrd) – coeficient de conductivitate termică pentru
cărămidă obişnuită;
δ = 0,1 (m) – grosimea tavanului.

Coala
Contribution to the design of
Mod Coala N. Document Semnat Data an installation for thermal
6
processing of the meat
 1
k  24.4 (kJ / m 2 hgrd ).
 1   0.1   1 
   
 125.5   6.278   58.59 

 Căldură specifică.
q  k (tint  t ext ) ( kJ / m 2 h); [4.18]
unde: tint = 85 oC;
text = 17 oC.
Pe de o altă parte se cunoaşte că căldura specifică q poate fi calculată şi prin formule
următoare, cu ajutorul cărora se poate de aflat temperaturile necesare t1 şi t2:
q   2 (t1  t ext );
 [4.19]
q   1 (t int  t 2 );

Din formula [4.18] determinăm valoarea căldurii specifice q:

q  24.4(85  17)  1659.2 ( kJ / m 2 h).

 Din ecuaţiile [4.19] aflăm cu ce fa fi egale temperaturile necesare:

q 1659.2
t1  t ext   17   45.3 C ;
2 58.59
q 1659.2
t 2  t int   85   71.7 C.
1 125.5

Deci pentru tavan temperatura finală tz1 în procesul încălzirei va fi egală cu medie
aritmetică a temperaturilor aflate de mai sus:
t1  t 2 45.3  71.7
t z1    58.5 C.
2 2
b) Pentru brîul de beton, pereţii laterali, pereţii faţă şi stângă.
Determinarea temeraturilor tz2,3,4,5,6 este analogică ca şi în cazul de tavan. Diferenţa se
manifestă în aceea că grosimea părţilor zidăriei date δ este egală cu 0,3 m.
 Deci coeficientul global de transfer din ecuaţia [4.17] va fi egal cu:
1
k  13.73 ( kJ / m 2 hgrd ).
1 0.3 1
 
125.5 6.278 58.59

 Caldura specifică din ecuaţia [4.18] va fi egală cu :

q  13.73(85  17)  933.64 (kJ / m 2 h).

Coala
Contribution to the design of
Mod Coala N. Document Semnat Data an installation for thermal
6
processing of the meat
  Din ecuaţiile [4.19] aflăm cu ce vor fi egale temperaturile necesare:
q 933.64
t1  t ext   17   32.9 C ;
2 58.59
q 933.64
t 2  t int   85   77.6 C.
1 125.5

77.6  32.9
t z 23456   55.3 C.
2

c) Pentru uşă(analogic).
δ = 0,003 m.
λfier = 167,4 [kJ/(mhgrd)] – coeficient de conductivitate termică pentru fier.
 Coeficientul global de transfer din ecuaţia [4.17] este egal cu :
1
k  39.9 ( kJ / m 2 hgrd ).
1 0.003 1
 
125.5 167.4 58.59

 Caldura specifică din ecuaţia [4.18] va fi egală cu :

q  39.9(85  17)  2713.2 ( kJ / m 2 h).

 Din ecuaţiile [4.19] aflăm cu ce vor fi egale temperaturile necesare:

q 2713.2
t1  t ext   17   63.3 C ;
2 58.59
q 2713.2
t 2  tint   85   63.4 C.
1 125.5

63.4  63.4
tf   63.3 C.
2

d) Pentru pardoseală(analogic).
δ = 0,1 [m].
λr = 2,267 [kJ/(mhgrd)] – coeficient de conductivitate termică pentru cărămidă
refractată.

 Coeficientul global de transfer din ecuaţia [4.17] este egal cu :

1
k  14.46 kJ /( m 2 hgrd ).
1 0.1 1
 
125.5 2.267 58.59
 Caldura specifică din ecuaţia [4.18] va fi egală cu :
q  14.46(85  17)  983.3 kJ /(m 2 h).
Coala
Contribution to the design of
Mod Coala N. Document Semnat Data an installation for thermal
6
processing of the meat
  Din ecuaţiile [4.19] aflăm cu ce vor fi egale temperaturile necesare:
q 983.3
t1  t ext   17   33.8 C ;
2 58.59
q 983.3
t 2  t int   85   77.2 C.
1 125.5

33.8  77.2
tz7   55.5 C.
2

2.2.3 Deci cu datele obţinute mai sus putem să calculăm consumul de căldură
pentru încălzirea zidăriei şi părţilor metalice a afumătoriei, având în vedere că:
cz1 – 6 = 2,09 [kJ/(kg oC)];
cz7 = 0,9 [kJ/(kg oC)];
cf = cgr = 0,46 [kJ/(kg oC)];

Q2 = 45,9*0,46*(63,3-17) + 44,12*0,46*(63,3-17) + 938,34*2,09*(58,5-30)

+574,2*2,09*(55,3-30) + 831,6*2,09*(55,3-30) + 471,6*2,09*(55,3-30)
+1360,8*2,09*(55,3-30) + 1336*2,09*(55,3-30) + 1360,4*0,9*(55,5-30)
=330868,9 (kJ).

2.3. Pierderi de căldură în mediul ambiant.

Q3  k1 F1t1  k 2 F2 t 2   k 3 F3 t3 ( kJ ); [4.20]

unde: k1, k2, k3 – coeficienţi globali de transfer termic prin tavan, pardoseală şi prin
pereţi, [kJ/(m2hgrd)];
F1, F2, F3 – suprafeţele tavanului, pardoselei şi pereţilor, [m2];
Δt1, Δt2, Δt3 – diferenţele de temperatură ale suprafeţelor interioare şi
exterioare ale tavanului, pardoselei şi pereţilor, [oC];
τ = 3 h – durata procesului.

Coala
Contribution to the design of
Mod Coala N. Document Semnat Data an installation for thermal
6
processing of the meat
 Datele necesare pentru calcul le introducem in tabela următoare:

k
2
Denumirea suprafeţei Dimensiuni F [m ] [kJ/(m2hgrd)] Δt [oC]
Tavan 2700*1650 4,455 24,4 26,4
Perete spate 1650*2300 3,795 13,73 44,7
Perete faţă (fără uşa) 1650*2300 2,295 13,73 44,7
Perete dreaptă 2700*2300 6,21 13,73 44,7
Perete stângă 2700*2300 6,21 13,73 44,7
Pardoseală 2700*1650 4,455 14,46 43,4
Uşa 2000*750 1,5 39,9 0,1

Q3 = (26,4*24,4*4,455 + 44,7*13,73*3,795 + 44,7*13,73*2,295 +44,7*13,73*6,21

+ 44,7*13,73*6,21 +43,4*14,46*4,455 +0,1*39,9*1,5)*3 = 14451,7 (kJ).

2.4. Consumul de căldură necesară pentru încălzirea produsul.

Q4  qM (kJ ) ; [4.21]

unde: q – căldură specifică unitară;

M – masa unei şarje ce intră la afumare;

q  [ca (t f  ti )  a0 r ]  gc g (t f  t i )  (1  b  g )csu (t f  t i ). (kJ / kg ) [4.22]

Considerăm compoziţia salamului tip semiafumat (de exemplu: „krakovsaia”,

„odeskaia”, „moskovskaia”, „servelat”, etc.) în medie pentru 100 kg:
- apă____________57 kg;
- grăsimele_______30,8 kg;
- substanţe uscate _12,2 kg.
După standardele interzice topire slăninei, din cauza înrăutăţirei aspectului la
secşiune, dar este necesar de evaporat o parte din umeditatea totală a produsului în
cantitate de 19%. De aceea este necesar de aflat compoziţia salamului înnainte de
introducerea în celulă.
Dacă după afumarea 100 kg de salam constitue 81% din masa iniţială a produsului
crud, deci 19% de apă evaporată va fi egală cu 23,4 kg. De aceea facem concluziea
că iniţial compoziţia salamului a fost următoarea:
- apă______________80,4 kg = 65,2%;
- grasimi___________30,8 kg = 24,9%;
- substanţe uscate____12,2 kg = 9,9%.
Coala
Contribution to the design of
Mod Coala N. Document Semnat Data an installation for thermal
6
processing of the meat
 În acest caz putem să adoptăm datele din ecuaţia [4.22]:
b = 0,652 [kg/kg prod.] – cantitate de apă dintr-un kg de produs;
ao = 0,19 [kg/kg prod.] – partea de apă evaporată dintr-un kg de produs;
ca = 4,1855 [kJ/(kg oC)] – căldura specifică a apei;
r = 2307,5 [kJ/kg] – căldura latentă de vaporizare a apei la 80 oC.
g = 0,249 [kg/kg prod.] – cantitatea de grăsime în 1kg de produs;
cg = 2,02 [kJ/(kg oC)] – căldura specifică a grăsimei;
cs.u. = 1,67 [kJ/(kg oC)] – căldura specifică.
După afumare, temperatura în centrul batonului trebue să fie egală aproximativ cu
50oC. La suprafaţă temperatura este egală cu temperatura de afumare 85 oC. Deci
putem să considerăm că temperatura finală a produsului va fi egală cu media
aritmetică a acestor temperaturi:
tf = (50+85)/2 = 67,5 oC.
Temperatura iniţială se consideră egală cu aceea de mediu exterior ti = 17 oC.

q = 0,652[4,1855(67,5-17)+0,19*2307,5]+0,249*2,02(67,5-17)+
+(1-0,652-0,249)*1,67(67,5-17) = 457,4 (kJ/kg).

M  C s M * (kg / şarjă ) ; [4.23]

*
unde: M = 260 [kg];
Cs – consumul specific la afumare.
G ( salam crud )
Cs  ; [4.24]
G ( salam afumat )

123,4
Cs   1,234 ( kg / kg ).
100

M = 1,234*260 = 320,8 (kg/şarjă).

Q4 = 320,8*457,4 = 146733,9 (kJ).

2.5. Consumul total de căldură necesar pentru pregătirea a 260 kg de salamuri

semiafumate este egal cu:
Q = 2346,8 + 330868,9 + 14451,7 + 146733,9 = 494201,3 (kJ).

3. Calculul consumului de combustibil gazos.

3.1. Consumul de conbustibil gazos pentru acoperirea consumului de căldură al

afumării.
Gazul combustibil îl constitue gazul natural din zăcămintele subterane cu compoziţie
următoare:
CH4 (metan) ____92%;
Coala
Contribution to the design of
Mod Coala N. Document Semnat Data an installation for thermal
6
processing of the meat
 N2 (azot)_______4,5%;
C2H6 (etan) _____1,5%;
C3H8 (propan) ___0,75% ;
C4H10 (butan)____0,75%;
C5H12 (pentan)____0,5%.

Cantitatea de căldură furnizată de combustibil se calculează după ecuaţia următoare:

Q  B1 (Q ip  qcb  qa  q2  q3 ), (kJ ) [5.1]
unde: B1 – consumul de combustibil gazos, [m3];
Qpi = 35890,6 [kJ/m3] – puterea calorifică inferioară a combustibilului;
qcb – căldura fizică a combustibilului, [kJ/m3];
qa – căldura fizică a aerului, [kJ/m3];
q2 – pierderile de căldură cu gazele ce părăsesc celula de afumare, [kJ/m3];
q3 – pirderile de căldură datorate arderii incomplete a combustibilului, [kJ/m3];

Calculul arderii complete în forma tabelară.

Tabela 1.
Component Participă Formula Consum de Produşii de ardere
m3/100m3 termodinamică aer
O2 N2 CO2 H2Ovap N2 O2

CH4 92 CH4+2O2 = 184 692,2 92 184 692,2 ___

CO2+2H2Ovap+Q
C2H6 1,5 C2H6+7/2O2 = 5,25 19,75 3,0 4,5 19,75 ___
2CO2+3H2Ovap+Q
C3H8 0,75 C3H8+5O2 = 3,75 14,10 1,5 2,25 14,10 ___
3CO2+4H2Ovap+Q
C4H10 0,75 C4H10+13/2O2 = 4,87 18,34 3,0 3,75 18,34 ___
4CO2+5H2Ovap+Q
C5H12 0,5 C5H12+8O2 = 4,0 15,0 2,5 3,0 15,0 ___
5CO2+6H2Ovap+Q
N2 4,5 _____________ ____ 4,5 ____ ____ 4,5 ___
TOTAL α = 1 m3/100m3cb 201,86 763,9 102 197,5 763,5 ___
TOTAL α = 1,1 222,05 840,3 112,2 217,3 840,3 20,19
m3/100m3cb

În tabela α prezintă coeficientul de surplus de aer pentru ardere completă a

combustibilului gazos.
Din calculele efectuate în tabelă putem să facem concluzia că:
- Ld – consumul de aer pentru ardere 100 m3cb, respectiv pentru 1 m3cb:
Ld = 1062,3 m3aer/100m3cb = 10,623 m3aer/m3cb.
- Volumul gazelor de ardere rezultat la arderea unui m3cb.
Vg.ard = 11,9 m3/m3cb.
Pentru determinarea B1 este necesar de calculat:
 Căldura fizică a combustibilului.
qcb = ccbtcb. [5.2]
Coala
Contribution to the design of
Mod Coala N. Document Semnat Data an installation for thermal
6
processing of the meat
 unde: ccb – căldură specifică a combustibilului, [kJ/(m3 oC)];
tcb = 18 oC – temperatura iniţială a combustibilului.

c cb  [CH 4 ]cCH 4  [C 2 H 6 ]cC 2 H 4  [C 3 H 8 ]cC 3 H 8  [C 4 H 10 ]cC 4 H 10  [C 5 H 12 ]cC 5 H 12  [ N 2 ]c N 2 .

cCH4 = 1,566 [kJ/(m3 oC)];
cC2H6 = 2,245 [kJ/(m3 oC)];
cC3H8 = 3,131 [kJ/(m3 oC)];
cC4H10 = 4,232 [kJ/(m3 oC)];
cC5H12 = 5,174 [kJ/(m3 oC)];
cN2 = 1,295 [kJ/(m3 oC)];
[CH4] ... – concentraţiile gazelor componente ale combustibilului gazos în %.

92 * 1.566  1.5 * 2.245  0.75 * 3.131  0.75 * 4.232  0.5 * 5.174  4.5 * 1.295  kJ 
ccb   1.614  0 ;
100  m3 C 

qcb = 1,614*18 = 29,05 kJ/m3.

 Căldura fizică a aerului intrat.
qa = Ldcata; [5.3]
3 o
unde: ca = 1,2938 [kJ/(m C)] – căldură a aerului;
Ld =10,623 [m3aer/m3cb] – consumul de aer;
ta=17 oC – temperatura aerului;
qa=10,623*1,2938*17=233,6 kJ/m3
 Pierderi de căldura cu gazele ce părăsesc celula de afumare.
q 2   V g .ard . c g .ard .t g .ard . ( kJ / m 3 ); [5.4]
3 3
unde: Vg.ard. – volumele gazelor de ardere, [m /m cb];
cg.ard. – căldurile specifice ale gazelor de ardere, [kJ/(m3 oC)];
Tabela 2.
CO2 H2O N2 O2
3 3 1,112 2,1725 8,4028 0,2018
Vg.ard. [m /m ]; cb
cg.ard. 1,685 1,5030 1,295 1,3140
[kJ/(m3oC)];
Structura 9,43 18,25 70,63 1,69
gazelor de
ardere, %
tg.ard. = 85 oC – temperatura gazelor de ardere;

q2 = (1,122*1,685+2,1725*1,503+8,4028*1,295+0,2018*1,314)85 = 1385,7 [kJ/m3]

 Pierderi de căldură datorate arderii incomplete.
q3 = (0,005...0,015)Qpi (kJ/m3). [5.5]
3
q3 = 0,005*35890,6 = 179,45 (kJ/m ).
 Volumul de combustibil gazos consumat:
Q
B1  ; (m 3 / şarjă ); [5.6]
Q  q cb  q a  q 2  q3
i
p

Coala
Contribution to the design of
Mod Coala N. Document Semnat Data an installation for thermal
6
processing of the meat
 494201,3
B1   14.29 (m 3 / şarjă );
35890,6  29,05  233,6  1385,7  179,45

3.2. Consumul de combustibil gazos pentru acoperirea consumului de căldură

necesară arderii incomplete a rumeguşului. Consumul de rumeguş.
Volumul de combustibil pentru piroliza incompletă a 1 kg de rumeguş se calculează
după ecuaţia:
q
B2  3
; (mcb / kg rum.) [5.7]
(Q gi  hg ) g
unde: ν = 1 kg – cantitatea de rumeguş;
q = 1883,4 [kJ/kg rum.] – consum specific de căldură necesar pirolizei
incomplete;
Qgi = Qpi = 35890,6 [kJ/m3] – puterea calorifică inferioară a combustibilului;
ηg = 0,75 – coeficient de utilizare a căldurii;
hg – entalpia gazelor rezultate din arderea combustibilului.
 Entalpia gazelor rezultate din arderea combustibilului este egală cu:
hg = Vurcgtg (kJ/m3cb); [5.8]
3 3
unde: Vur = 11,9 m /m cb – volumul de gaze de ardere pentru α = 1,1.
cg – căldura specifică a gazelor de ardere.

cg = [CO2]cCO2 + [H2O]cH2O + [O2]cO2 + [N2]cN2; [5.9]

Datele necesare pentru formula [5.9] sunt prezentate în tabela 2.

cg = (9,43*1,685 + 18,25*1,5030 + 1,69*1,3140 + 70,63*1,2950)/100 =

= 1,3701 [kJ/(m3 oC)].
Pentru căldurile specifice folosite ale gazelor de ardere este necesar de calculat tc
după o formulă următoare:
Q ip
tc  , (C ); [5.10]
Vur c g
35890.6
tc   2200.5 C.
11.9 * 1.3701

Având tc, putem să calculăm temperatura tg după o ecuaţie următoare:

tg = (1 – η)tc, (oC). [5.11]

tg = (1 – 0,75)2200,5 =550,1(oC).

hg = 11,9*1,3701*550,1 = 8969,3 (kJ/m3cb).

 Volumul de combustibil pentru piroliza incompletă a 1 kg de rumeguş

după ecuaţiea [5.7] este egal:

1883.4
B2   0.093 (mcb
3
/ kg rum.).
(35890.6  8969.3)0.75
Coala
Contribution to the design of
Mod Coala N. Document Semnat Data an installation for thermal
6
processing of the meat
  Consumul de rumeguş se ia 1 – 2 kg pentru prelucrare de 100 kg de
produs. De aceea că o şarjă are 260 kg, deci facem concluzie că pentru o
şarjă este necesar:
R = 2*2,6 = 5,2 kg rum./şarjă.

Consumul de combustibil pentru arderea incompletă a rumeguşului unei şarje:

B2 = RB2/ = 5,2*0,093 = 0,4836 (mcb3 / şarjă )

Consumul de combustibil pentru o şarjă, fără încălzirea iniţială a celulei până la

30oC:
B = B1 + B2 = 14,29 + 0,4836 = 14,77 (mcb3 / şarjă ) .

4. Calculul ventilatorului pentru deservirea a trei celule.

 Cantitatea de amestec ce se obţine prin piroliza a unui kg de rumeguş, Lp:

Lp = Vp + L0(1+0,001d); [6.1]
unde: Vp – pentru piroliză completă se consideră 85% din cantitatea de rumeguş
uscat;
Vp – pentru piroliză incompletă, substanţele ce alcătuesc fumul se consideră
60% din Vp pentru piroliză completă:
Vp = 0,85*0,6 = 0,51 (kg/kg rum.).
L0 – cantitatea de aer necesară arderii 1 kg de rumeguş;

L0 = 0,115C + 0,345H + 0,043O (kg aer uscat/kg rum.) [6.2]

unde: C = 33%, H = 4%, O = 27%, W = 35% - reprezintă compoziţia rumeguşului

uscat de esenţa de fag;
L0 = 0,115*0,33 + 0,345*0,04 + 0,043*0,27 = 4,02 (kg aer uscat/kg rum.).

d – conţinutul de umiditate al produselor de ardere a 1 kg de rumeguş.

 9H  W 
d  d 0  10 ; (kg apă / kg aer uscat); [6.3]
 L0  1 
pentru un aer proaspăt la t0 = 17 oC şi φ = 65% d0 = 9,7 kg/kg.

 9 * 0.04  0.35 
d  9.7  10   11 .1; ( kg apă / kg aer uscat );
 4.02  1 

Ld = 0,51 +4,02(1 + 0,001*11,1) = 4,6 (kg/kg rum.).

 Gazele de ardere rezultate prin arderea combustibilului:

Vg = BVur; [6.4]
Coala
Contribution to the design of
Mod Coala N. Document Semnat Data an installation for thermal
6
processing of the meat
 Vg = 11,9*14,77 = 175,7(m3gaz/şarjă);

 Umiditatea eliberată din produs:

 a 
W pr   o 260  , ( kg apă / şarjă ); [6.5]
 100 

 23,4 
W pr   260 * 1,63  99,16 ( kg apă / şarjă );
 100 
 Debitul ventilatorului:
R  1 
V   (Vo Lo  0.001dLo )    (Vg  W pr ), (m 3 / h); [6.6]
 1    2 

unde: Vo = 1,034 [m3/kg] – volumul specific a unui kg aer uscat la tc = 85 oC;

τ1 = 2 h – timpul în care se arde rumeguşul;
τ2 = 3 h – timpul în care se desfăşoară procesul;
R = 5,2 kg – cantitatea de rumeguş necesară pentru afumare o şarjă (260 kg);

 5.2   1 
V   (1.034 * 4.02  0.001* 11.1 * 4.02)    (175.7  99.16)  101.63, ( m 3 / h);
 2   3

Din cauza că după desfăşurarea procesului tehnologic ventilatorul trebuie să

deservească 3 celule, debitul va fi egal:
V = 3V* = 3*101,63 = 304,89 (m3/h).

Coala
Contribution to the design of
Mod Coala N. Document Semnat Data an installation for thermal
6
processing of the meat
 Brevete de invenţii pentru tratarea termică a produselor din
carne.
Descriere invenţii №948360.
Data editării 07.08.1982.
Autorii: A. M. Brajnikov, V.A. Gonoţkii, V.M. Agafonov.

Instalaţia pentru tratarea termică a mezelurilor.

Invenţia se referă la tehnologia industriei cărnii, în special la instalaţiile pentru tratarea termică a
produselor din carne (mezeluri).
Scopul invenţiei – asigurarea fixaţiei rezistente a produselor pe parcursul manipulării şi tratării
termice.
Pentru aceasta în instalaţie, care cuprinde: mecanismul de acţionare pentru agăţarea produselor,
amplasat pe ramă, corpul termoizolat, în interiorul cărora sânt montate doi transportori cu lanţuri
paralele cu dispozitive de prins pentru produsele, transportoare dotate cu ghidaje pentru dispozitive
de prins, mecanismul pentru agăţarea produsele este montat în aşa mod ca să aibă posibilitatea de a
săvârşi mişcări oscilatorice între dispozitivele de prins, precum şi ultimele sunt confecţionate în
formă de cepuri, amplasate pe lanţuri cu pasul care asigură agăţarea produselor pe cepe la fiecare
oscilaţie a mecanismului. Însă mecanismul pentru agăţare este alcătuit din transportor cu lanţuri cu
dispozitive de prins în forma de litera U.
Pe coala 3, desenul 2 este reprezentată instalaţia de tratare termică a mezelurilor. Desenul
cuprinde vedere generală, vedere de sus şi vedere a conveerului în funcţiune.
Instalaţia de tratare termică a mezelurilor cuprinde: corpul (1), rama (2), mecanismul de
acţionare (3), transportor cu lanţuri (4) al mecanismului de agăţare cu dispozitive de prindere (5)
care au forma de U, două transportoare cu lanţuri (6) cu cepe (7) şi ghidaje (8).
Instalaţia de tratare termică a mezelurilor funcţionează în felul următor.
După şpriţare şi legare, crenvurştile se transmit pe transportor cu lanţ (4) în aşa fel că
crenvurştile se aşează cu locul legării pe dispozitive de prins (5). Fluxul crenvurştilor se realizează
în funcţie de viteza mişcării transportorilor (6). Transportorul (4) cu ajutorul mecanismului de
acţionare (3) transportă crenvurştile la transportoare (6). Prin aceasta în poziţie marjinală dreaptă
sau marjinal – stângă transportorul (4) se opreşte şi crenvurştile se depun pe ghidaj imobil (8),
după ce se agaţă cu cepe (7) şi se transportă la tratare termică în corpul termoizolat (1).
Pentru asigurarea funcţiunii potrivite a instalaţiei, ghidajele (8) sunt fixate în aşa fel ca cepele
de-a lungul toatei traectoriei de mişcare alunecă pe ei, inpiedicând căderea lanţurilor de crenvurşti
de pe cepe.
Invenţia permite fixarea sigură a mezelurilor pe parcursul tratării termice a lor.

Coala
Contribution to the design of
Mod Coala N. Document Semnat Data an installation for thermal
6
processing of the meat
 Descrierea invenţii № 2021727.
Data editării 12.05.1991.
Autorii: A.D. Pojidaev, L.V. Polovova, Iu.G. Cepurkin, V.S. Horicov.

Instalaţia pentru afumarea produselor alimentare.

Invenţia se referă la tehnologia industriei cărnii, în special la instalaţiile pentru tratarea termică a
produselor din carne (mezeluri).
Scopul invenţiei – înbunătăţirea calităţii şi ridicarea nivelului de comfort în exploatare.
Scopul se atinge datorită faptului, că în instalaţie propusă care cuprinde: camera de afumare cu
orificiile pentru alimentare şi eliminare a fumului, situate corespunzător în tavan şi în fundul
camerei, şi situat sub cameră generatorul de fum. Invenţia presupune că orificiile de întrare şi ieşire
a fumului sânt situate pe lângă un singur perete lateral, precum şi orificiul de întrare a fumului este
conectat cu golul orizontal care se majorează la înălţime şi are filtrul la ieşire. Golul este format
din fundul camerei şi oblon rabatabil. Orificiul de ieşire are aspirator de fum în formă de golul
vertical, format din peretele lateral şi oblonul rabatabil, care se micşorează la înălţime şi are la
ieşire registru de tiraj. Generatorul de fum este dotat cu focar în forma de cameră, formată din bare
de grătar şi situată de asupra camerei de cenuşă, dotată cu rejistru de fum.
Pe coala 3, desenul 3 este reprezentată instalaţia pentru afumarea produselor alimentare.
Instalaţia cuprinde: camera de afumare (1) şi generator de fum (2), situat direct sub cameră.
Camera de afumare este confecţionată cu orificiile (3), (4) pentru intrare şi ieşire a fumului şi ele
sunt situate pe lângă peretele lateral (5). Orificiul de intrare a fumului este conectat cu golul
orizontal (6) care se majorează la înălţime şi are oblon rabatabil (7) şi are filtrul mobil la ieşire (8).
Orificiul de ieşire are aspirator de fum (9) în formă de golul vertical, format din peretele lateral şi
oblon rabatabil (10), care se micşorează la înălţime şi are la ieşire registru de tiraj (11).
Generatorul de fum (2) este dotat cu focar (12) în forma de cameră, formată din bare de gratar
(13), (14) şi situată de asupra cameră de cenuşă, dotată cu rejistru de fum (15).
Principiul de funcţionare a instalaţiei.
Barele de grătar (13), (14) ale generatorului de fum se umplu cu un strat de rumeguş, pe cârlige
(16) se agaţă produsele, se deschide registrul de tiraj (11) şi registrul de fum (15), asigurând
circulaţia necesară de fum în afumătorie. Se incepe arderea incopletă a rumeguşului şi fumul
format datorit tirajului cu viteza mare intră prin orificiu (3) în golul (6), se ciocneşte de oblon (7)
pe care se lipesc particole solide nedorite. Pe parcursul trecerii fumului prin golul (6) viteza lui se
micşorează, dar presiunea se majorează, şi fumul sub presiune mare ciocnind de filtrul (8) se
eliberează de particole lichide grele (în special cancerogene). Pe urmă fumul filtrat intră în camera
de afumare, se ridică în partea de sus spălând produsul şi prin urmare iese prin aspiratorul de fum
(9) şi orificiul de ieşire (4) din cameră (1). La afumare rece registrul (11) se închide, fumul inhibă
procesul de ardere şi se petrece procesul de afumare. La afumare caldă registru (11) invers se
deschide, temperatura în cameră se aduce până la 100 – 110 oC şi se petrece procesul de prăjire, pe
urmă registrul se închide şi se petrece afumarea propriu-zisă.
Pe parcursul afumării cenuşa prin orificiile în gratar cade pe suprafaţa înclinată (17) şi singură se
acumulează pe suprafaţa orizontală a generatorului de fum, de unde ea uşor poate fi înlăturată, fără
a inpiedică procesul afumării.
Folosirea construcţiei propusă dă posibilitatea de a înbunătăţi gustul, de faptul că fumul folosit
filtrează şi nu conţine substanţe nedorite. Însuşi camera nu conţine materiale scumpe şi poate fi
uşor implicată în procesul tehnologic. Poate fi folosită pentru diferite procese termice, în funcţie de
temperatura procesului.

Descrierea instalaţiei BASTRA propusă de compania Bayha&Strackbein Gmbh (Germania).

Coala
Contribution to the design of
Mod Coala N. Document Semnat Data an installation for thermal
6
processing of the meat
 Instalaţia BASTRA include camere cu productivictate mică (cu capacitatea încărcării unei rame),
cât şi agregate industriale cu capacitatea încărcării mai multor rame. Pot fi folosite pentru
producerea preparatelor din carne, peşte şi pentru producerea brânzeturilor.
Procesul este automat şi se dirijează cu regulator contemporan care poate fi programat şi poate
memoriza aproape 100 de programe cu diferite procese tehnologice. Start automat de a programa
procesul necesar dă posibilitatea de exploatare a instalaţiei fară intreruperi pe o perioadă de 24 de
ore.
Generarea fumului în camerele termice poate fi de diferite variante, în dependenţă de tipurile
generatoarelor de fum instalate.
Pe coala 3, desenul 4 este reprezentată instalaţia pentru afumarea produselor alimentare.
Instalaţia dată este utilizată pentru următoarele procese tehnologice: afumare (caldă, rece, umedă,
intensivă, foarte repede), uscare, fierbere, prăjire, decongelare.
Particularităţile tehnice ale termocamerelor BASTRA:
 Automatizarea totală a proceselor de generare a fumului şi a funcţionării clapetelor
de alimentare cu aer, cu ajutorul electromotoarelor.
 Reglarea digitală a temperaturii şi umidităţii în produs şi în termocameră cu
sensabilitatea înaltă.
 Umectarea aerului comprimat – pentru nivelul optimal de umiditate saturată la
conectare la compresor.
 Conducte de fum şi de laminaj sunt de calitate înaltă şi sunt confecţionate din oţel
inoxidabil cu conţinut ridicat de crom şi nichel.
 Materialul izolant folosit pe baza de minerale are conductibilitate termică joasă şi
ameliorează indicele de izolaţie termică. Izolaţia dată contribuie la micşorarea
alimentării de energie termică.
 Uşile cu peretele dublu, cu umplutură de silicon. Piesele închizătorului

Coala
Contribution to the design of
Mod Coala N. Document Semnat Data an installation for thermal
6
processing of the meat
 Cerinţele cu privire la protecţia muncii .

I. Cerinţe generale de protecţie a muncii

1. La exploatarea utilajului de taratare termică a produselor din carne se admit angajaţii nu
mai tineri de 18 ani care au susţinut examenul medical, cursurile de instruire profesională
confirmate de legitimaţia corespunzătoare şi care au însuşit instructajul introductiv general şi
instructajul la locul de muncă în domeniul protecţiei muncii.
2. Manipulantul la exploatarea utilajului de tratare termică a produselor din carne
(Afumătorul)este obligat:
2.1. - să îndeplinească cerinţele regulamentului de ordine interioară şi dispoziţiile zilnice
ale conducătorului său direct;
2.2. - să utilizeze echipamentul individual de lucru şi echipamentul individual de protecţie
din dotare corespunzător scopului pentru care a fost acordat;
2.3. - să ţină aminte despre răspunderea personală pentru respectarea regulilor protecţiei
muncii şi despre securitatea colegilor săi;
2.4. - să îndeplinească numai lucrul pentru executarea căruia a fost instruit şi admis de către
conducătorul său direct;
2.5. - să renunţe la îndeplinirea dispoziţiilor, cerinţele cărora contravin regulilor protecţiei
muncii;
2.6. - să întrerupă activitatea şi să refuze să o continue dacă nu sînt respectate cerinţele de
securitate, cu condiţia ca astfel să nu dea naştere unui pericol iminent de accidentare sau
îmbolnăvire profesională şi să-şi anunţe conducătorul direct;
2.7. - să anunţe imediat conducătorul său direct în cazul producerii unui accident de muncă
şi să ia imediat măsuri pentru acordarea primului ajutor medical şi stabilizarea situaţiei, astfel încât
pericolul să nu se extindă;
2.8. - să semnalizeze imediat conducătorul direct al locului de muncă despre orice
defecţiune sau altă situaţie care poate constitui un pericol de accidentare şi/sau îmbolnăvire
profesională;
2.9. - să nu admită prezenţa persoanelor străine la locul de muncă;
2.10. - să menţină locul său de muncă, din punct de vedere al mediului, într-o stare
corespunzătoare cerinţelor de securitate şi igienă;

Coala
Contribution to the design of
Mod Coala N. Document Semnat Data an installation for thermal
6
processing of the meat
 2.11. - să nu permită ridicarea, deplasarea, distrugerea unui dispozitiv de protecţie, sau să
nu o facă el însuşi, să nu împiedice aplicarea metodelor şi procedurilor adoptate în vederea
reducerii/eliminării pericolului de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională;
2.12. - să fie în deplină capacitate de muncă pe durata programului de lucru, astfel încât să
nu expună la pericol atât persoana proprie, cît şi pe ceilalţi angajaţi;
2.13. - să însuşească şi să respecte instrucţiunile de protecţie a muncii specifice activităţii
prestate;
2.14. - să dea relaţiile solicitate de organele de cercetare a accidentelor de muncă.
3. Se interzice utilizarea băuturilor alcoolice şi a drogurilor la locul de muncă, prezenţa la
lucru în stare de ebrietate sau sub influenţa drogurilor.
3.1. Factorii periculoşi principali care au acţiune negativă asupra organismului
manipulantului (afumătorului):
- părţile în mişcare şi rotative ale aparatelor (termocamere, mecanisme de
acţionare, etc.).
- temperatura ridicată şi nivelul destul de înalt al umidităţii în încăpere.
- concentraţii ridicate de gazele de ardere şi a parţilor componente ale fumului.
- suprafaţa lunecoasă a pardoselei.
3.2. Muncitorii care sunt în contact direct cu produsele din carne sunt obligaţi să folosească
îmbrăcăminte curată şi igienizată. Îmbrăcămintea trebuie să fie schimbată obligatoriu zilnic şi pe
măsura murdărirei.
3.3. Este interzisă aducerea şi păstrarea obiectelor personale metalice sau din
sticlă la locul de muncă (afară de inventarul şi instrumentele tehnologice).
3.4. Încăperea trebuie să fie dotată cu o ventilaţie mecanică comună. La
rândul său mecanismele de ventilare trebuie sâ asigure o stare de aer care corespunde cerinţelor
tehnologice şi de protecţie muncii.
3.5. Alimentaţia trebuie să fie organizată aparte de secţia de producere.

II. Cerinţe de protecţie a muncii la începerea lucrului

Până la începerea lucrului afumătorul este obligat:

1) să îmbrace cu acurateţe echipamentul individual de lucru, să pregătească şi să examineze
echipamentul individual de protecţie;
2) să examineze locul de muncă, să-l elibereze, inclusiv şi trecerile spre el de materialele şi
obiectele în surplus;
3) să controleze suficienţa iluminării locului de muncă;
4) să controleze starea perfectă a echipamentelor de muncă;
5) să controleze prezenţa şi starea perfectă a împrejmuirilor tuturor gurilor, golurilor şi
găurilor în planşeuri, prezenţa sau nu a cenuşei şi scrumului pe barele de grătar;
6) să facă inspecţia camerei de afumare pentru a asigura starea bună a
grătarului metalic pe pardoseală şi starea căilor aeriene;
7) să facă inspecţia generatorului de fum.

III. Cerinţe de protecţie a muncii în timpul lucrului

1. Nu efectuaţi lucrări la maşini şi aparate, mecanismele cărora nu le cunoaşteţi şi la care

accesul nu vi s-a pus în sarcină.
2. Pentru accelerarea întroducerii mezelurilor, a cărnii în camera termică utilizaţi împingătorul
de lemn. Nu împingeţi carnea cu ajutorul mîinilor.
3. În cazul deservirii maşinelor cu acţionare universală, ajutajul şi fixarea lor se va efectua
cînd motorul este decuplat.
4. În cazul efectuării lucrărilor la maşinile de tăiat carne utilizaţi capacul de protecţie sau
grilajul pîlniei de alimentare.
Coala
Contribution to the design of
Mod Coala N. Document Semnat Data an installation for thermal
6
processing of the meat
 5. La utilizarea cuţitelor fiţi atenţi, corect manipulaţi cu mîna cuţitul la prelucrarea produselor.
Păstraţi cuţitele în locurile special amenajate.
6. Verificaţi ca uşile în timpul încălzirii să fie permanent închise.
7. Urmăriţi ca grăsimile situate pe podeaua camerei să nu izbucnească ca rezultat al
temperaturii înalte.
8. Înainte de a schimba cu locul produsele finite, avertizaţi despre aceasta lucrătorii aflaţi în
apropiere.
9. Vesela cu produsele, care au fost supuse prelucrării termice, aşezaţi-o pe suporturi fixe.
Cereţi ca suprafaţa suporturilor să fie mai mare decît suprafaţa pentru vesela instalată.
10. Nu apucaţi cu mîinile goale de vesela fierbinte, utilizaţi pentru aceasta şerveţele.
11. Luaţi măsuri pentru evacuarea lichidului vărsat, a grăsimei vărsate şi a productelor scăpate
pe podea.
12. Pentru deschiderea ambalajului utilizaţi extractorul de cuie, cleşte, ciocan şi alte
instrumente special destinate pentru aceasta.
13. Nu transportaţi încărcătura unul singur cu greutatea care depăşeşte normele stabilite.
14. Nu eşiţi transpirat afară sau în încăperi reci.
15. Pentru efectuarea lucrărilor la înălţimi utilizaţi scara dublă în stare bună de funcţionare sau
cea mobilă, care este dotată cu dispozitivul contra alunecării (colţare, garnitură de cauciuc).
16. Fiţi atenţi în timpul lucrului, nu vă abateţi personal şi pe alţii de la lucru.

IV. Cerinţe de protecţie a muncii în situaţii de avarie

1. În situaţii de avarie (deteriorarea sistemului de încălzire, de alimentare cu apă, gaz, energie
electrică, etc.) afumătorul este obligat să solicite ajutorul serviciilor respective, să informeze
conducătorul său direct sau administraţia şi să participe la lichidarea consecinţelor avariei date.
2. În caz de incendiu afumătorul este obligat să preîntîmpine colegii săi despre pericol, să
solicite ajutorul echipei de pompieri şi să participe la stingerea focului (flacăra se stinge cu nisip,
pînză de cort, apă, stingătoare). Afumătorul este obligat să cunoască metodele de acordare a
primului ajutor medical. În caz de arsuri nu se admite tragerea de pe arsură a îmbrăcămintei şi
scoaterea de pe rană a albiturilor lipite. Locurile arse se spală cu apă curată, ulterior cu o soluţie
slabă de acid acetic sau boric. În cazul arsurilor ochilor se aplică comprese din soluţie slabă de acid
boric.
3. În caz de electrocutare accidentatul imediat se eliberează de acţiunea curentului electric,
deconectînd reţeaua cu întrerupătorul sau printr-o metodă de rupere a ei. Dacă aceste acţiuni sunt
imposibile, accidentatul trebuie separat de părţile conductoare folosind echipamentul de protecţie
sau obiecte uscate care nu conduc curentul electric. Pînă la sosirea medicului, dacă accidentatul nu
respiră se execută respiraţia artificială şi masajul exterior al inimii, atrăgînd atenţie la starea
pupilelor accidentatului. Pupilele mărite indică la agravarea bruscă a circulaţiei sîngelui la creier.
În acest caz readucerea la viaţă se începe imediat.
4. În caz de intoxicaţie pînă la sosirea medicului:
a) accidentatul se scoate la aer curat;
b) se eliberează de tot ce împiedică respiraţia lui (se descheie gulerul, se scoate centura,
brîul, etc.);
c) gura accidentatului se curăţă de mucozitate cu ajutorul tifonului şi se dă să miroase
hidroxid de amoniu.

V. Cerinţe de protecţie a muncii la terminarea lucrului

1. De deconectat instalaţiile de la reţeaua electrică.

2. În cameră de afumare de urmărit dacă nu au rămas produse, de ţinut cont că
nu se admite intrarea în cameră la temperatură mai mare de 30 oC.
3. Se aduce în ordine locul de muncă şi trecerile spre el.
Coala
Contribution to the design of
Mod Coala N. Document Semnat Data an installation for thermal
6
processing of the meat
 4. Ambalajul gol se depozitează în locuri (încăperi) destinate pentru acest scop.
5. Se spală inventarul, vesela utilizată şi se instalează la păstrare în locul destinat.
6. Se curăţă echipamentul individual de lucru de murdărie.
7. Se spală faţa şi mîinile cu apă caldă şi săpun.
8. Despre toate neajunsurile depistate în timpul lucrului se informează conducătorul său direct
sau administraţia.

Coala
Contribution to the design of
Mod Coala N. Document Semnat Data an installation for thermal
6
processing of the meat