UEB - 2018 Conferința Internațională “Ecologia secolului XXI”

Secțiunea Științe naturale și Ecologie

„Conservarea patrimoniului natural și cultural”

TREI SECOLE DE EVOLUȚIE ISTORICĂ A PARCULUI

ANSAMBLULUI BRÂNCOVENESC DE LA MOGOȘOAIA

PROFESOR COORDONATOR,
Șef lucrări dr. Suzana Cocioabă STUDENTĂ AN III
Giorgiana SASCĂU

2 APRILIE 2018
Evoluția Parcului Ansamblului Brâncovenesc de la Mogoșoaia
de-a lungul ultimelor secole

UEB-2018 Conferința Internațională “Ecologia secolului XXI”

Secțiunea Științe naturale și Ecologie
„Conservarea patrimoniului natural și cultural”
 Amplasarea geografică a ansamblului arhitectural Brâncovenesc

1. Palatul Brâncovenesc
- NV în județul Ilfov 2. Casa de Oaspeți
- 15,8 km din Piața Sf. 3. Biserica Sf. Gheorghe
Gheorghe 4. Turnul Portii
- 2,4 km de la linia de 5. Cuhnia
centură pe Șoseaua 6. Ghețăria
București – Târgoviște 7. Serele
8. Cavoul familiei Bibescu
9. Statuile lui Lenin și Petru Groza

UEB-2018 Conferința Internațională “Ecologia secolului XXI”

Secțiunea Științe naturale și Ecologie
„Conservarea patrimoniului natural și cultural”
 Perioada interbelică - colaborarea
arhitectului venețian Domenico
Rupolo venețian și a arhitectului
român G.M. Cantacuzino.
Parcul a fost plantat ca un peisaj
liber compus, din spații ce
confereau stilul grădinilor italienești
și caracteristicile parcului
englezesc.

Perioada postbelică: instaurarea

comunismului a dus la degradarea
Anii 1700: gravură austriacă (1730), restaurările care au ansamblului istoric.
urmat au păstrat această configuraţie. G. M. Cantacuzino devine membru
al Direcţiei Monumentelor Istorice
Anii 1800: Niculae Bibescu (1830-1882) a dispus restaurarea
palatului și a parcului prin lucrări de replantare și amenajare și se implică activ pentru salvarea
a serelor, cu sprijinul horticultorul peisagist Rotan). domeniului de la Mogoșoaia.

UEB-2018 Conferința Internațională “Ecologia secolului XXI”

Secțiunea Științe naturale și Ecologie
„Conservarea patrimoniului natural și cultural”
Starea ansamblului arhitectural dinainte și după anul 1989/1990
În 1977 cutremurul a devastat parcul -
elementele litice s-au degradat, atacul
biologic datorat vegetaţiei şi umidităţii
fiind evident.
Parcul englezesc a fost bordat cu buxus
și tuia columnară care au eliminat
relaţia estetică arhitecturală și istorică
dintre palat, terase şi lac.
Restaurarea grădinilor istorice s-a
efectuat pe etape:
- 1993 arhitecta Alexandra Chiliman -
Juvara a început cercetările și
documentările de arhivă
- 1999 propunere de restaurare
- Refacerea gardurilor vii ornamentale
de talie mică (25-30 cm), după
extragerea exemplarelor îmbătrânite de
Buxus sempervirens
- Păstrarea exemplarelor valoaroase de
Thuja columnaris
- Refacerea gazonului şi a culturilor de
trandafiri
- Păstrarea arborilor foioşi de calitate
- Extragerea exemplarelor de arbori cu
siluete nespecifice și deteriorate
- Restaurarea serelor Martei Bibescu
pentru expunerea speciilor de plante
exotice.

UEB-2018 Conferința Internațională “Ecologia secolului XXI”

Secțiunea Științe naturale și Ecologie
„Conservarea patrimoniului natural și cultural”
 Pentru a recrea ambianța
peisagistică a Palatului au fost
refăcute grădinile și terasele,
după fotografiile din epocă.
Pe latura de sud a Palatului au
fost culivați stânjenei (Iris
germanica), exact pe locul
celor cultivați de Martha
Bibescu.
Specii dendrologice folosite la reabilitarea grădinilor istorice: 2007
- conifere: Pinus nigra, Juniperus horizontalis, Thuja occidentalis
smaragd, Abies concolor, Chiparosul de California Pe terenul fostei livezi
- foioase: Robinia pseudocacia, Acer nagundo, Carpinus betelus, domnești se amenajează un
Betula pendula, Frasinus excelsior, Platanus acerifolia, Ulmus parc, pomi fructiferi și un lac
minor, Tilia sp., Alnus glutinosa, Aesculus hippocastanum, Malus antropic, care au dus la
floribunda diminuarea și/sau pierderea
- arbuști gard viu: Berberis arthropurpurea nana, Buxus
stilului original în sectorul
sempervirens, Chaenomeles japonica, Cornus alba, Magnolia,
fostelor grădină englezești.
Philadelphus coronarius, Forsithya intermedia, Rosa sp.

UEB-2018 Conferința Internațională “Ecologia secolului XXI”

Secțiunea Științe naturale și Ecologie
„Conservarea patrimoniului natural și cultural”
 Situația Parcului și a Ansamblului Istoric de la Mogoșoaia în anul 2017

La construirea Parcului a fost adoptat stilul englezesc

cu peluze întinse cu arbori solitari și suprafețe
gazonate întinse.
Intervențiile reconstrucțiilor de-a lungul timpului au
facut ca stilul ales să se piardă - au fost plantate haotic
diferite specii de arbori și arbuști, fără a se urmări
păstrarea stilului autentic.

Totodată, a fost semnalată existența a 120 de arbori și

arbuști uscați ce necesită înlocuire.

Între cele mai numeroase exemplare se regăsesc:

- Chiparosul de California
Chamaecyparis lawsonian – 42
- Catalpa
Catalpa bignononides – 12
- Arțarul american auriu
Acer nagunado – 8
- Mesteacănul
Betula pendula – 7

UEB-2018 Conferința Internațională “Ecologia secolului XXI”

Secțiunea Științe naturale și Ecologie
„Conservarea patrimoniului natural și cultural”
 CONCLUZII
Parcul Ansamblului Brâncovenesc de la Mogoșoaia face parte din moștenirea veche de trei secole, a Domnitorului Constantin
Brâncoveanu construită în stil brâncovenesc (renascentist românesc), parcul fiind un element de mare valoare culturală.

În prezent, Palatul Mogoșoaia care adăpostește Muzeul de Artă Brâncovenească și Domeniul său este un important punct de atracție
turistică națională.

Vă mulțumesc pentru atenție!

UEB-2018 Conferința Internațională “Ecologia secolului XXI”

Secțiunea Științe naturale și Ecologie
„Conservarea patrimoniului natural și cultural”