Sunteți pe pagina 1din 10

DOI:10.26744/rrttlc.2018.4.2.

06 RRTTLC 2018

Particularități ale limbajului oral la elevii cu dizabilități intelectuale


Maria POP 1

Abstract
This article studies the particularities of spoken language in students with intellectual disabilities and the
importance of a complex language assessment in order to structure a personalized intervention program for
speech and language therapy. Hereby language is being evaluated in all its aspects: phonetic, phonological,
morphological, semantic and syntactic.
Personalized intervention programs will be structured depending on the results obtained at the tests, the
individual particularities of the children and the type and severity of intellectual disability. The personalized
intervention program is the basis of speech and language therapy
Keywords: intellectual disability, personalized intervention program, speech and language
therapy, language disorders, multidimensional language assessment.

Aspecte teoretice Gherghuț, 2013 )La cei cu dizabilitate


Limbajul este un instrument esențial „în intelectuală moderată și severă, limbajul
comunicare, în exprimarea emoțională, în este însușit de majoritatea dar
evocarea experiențelor trecute și vocabularul este foarte sărac, vorbirea
prefigurarea experiențelor viitoare, imperfectă, plină de agramatisme,
precum și în conferirea de sens realității prezintă frecvente tulburări de pronunție
percepute și realităților construite” a sunetelor iar inteligibilitatea limbajului
(Roșan, 2016, p. 11). este redusă. Copiii cu dizabilitate
intelectuală profundă prezintă uneori
Comunicarea este foarte importantă în imposibilitatea de a comunica prin
viața socială și personală, mai ales în limbaj.
cadrul copiilor cu dizabilitate intelectuală
care au nevoie de acceptare din partea Cu privire la latura fonetico – fonologică a
celor din jur. Limbajul este într-o relație limbajului, putem spune că dezvoltarea
strânsă cu gândirea și cu dezvoltarea sistemului fonetic la copilul cu
intelectuală. Afectarea limbajului, sub dizabilitate intelectuală urmează același
toate aspectele lui, depinde în mare curs, aceleași etape ca și la copilul valid.
măsură și de gradul de afectare al Singura diferență este aceea a
intelectului, de gradul dizabilității momentului achiziției și dezvoltării
intelectuale. La copiii cu dizabilitate aspectelor fonetice. La copilul cu
intelectuală ușoară, limbajul se dezvoltă dizabilitate intelectuală apar întâi
cu întârziere sub toate aspectele lui: fonemele vocalice anterioare și centrale și
vocabularul este mai sărac; substantivele abia apoi apar cele vocalice posterioare.
sunt cele care predomină iar verbele sunt Probleme apar la achiziționarea
în număr mai mic; propozițiile și frazele fricativelor ( s,z, ș, j ) și a grupurilor de
au o construcție defectuoasă; apar sunete/litere che și chi. Evoluția generală
dificultăți în însușirea limbajului scris. . ( a limbajului este asemănătoare cu cea a

44
RRTTLC 2018

copilului valid în ceea ce privește odinea Cu privire la latura semantică a


achiziției fonemelor: vocale – semivocale limbajului, copiii cu dizabilitate
– consoane oclusive – consoane nazale – intelectuală mai întâi achiziționează
consoane constrictive (Hațegan, 2011 ). cuvintele sociale și cuvintele care
Inteligibilitatea vorbirii copilului cu denumesc și abia apoi cele relaționale
dizabilitate intelectuală este grav afectată (Hațegan, 2011). În înțelegerea limbajului
în cazul unei articulări deficitare, erorile verbal, a conținuturilor concrete sunt
articulatorii frecvent întâlnite la cei cu similarități între copilul valid și cel cu
dizabilitate intelectuală fiind: modificarea dizabilitate intelectuală, lucru care nu se
particularităților articulatorii, reducerea păstrează ți la conținuturile abstracte.
grupurilor consonantice, omisiuni, Conform unor cercetări de specialitate se
substituții, simplificarea fonemelor dintr- observă un deficit și în configurarea
un cuvânt, asimilarea. În ceea ce privește paradigmelor lexicale și gramaticale,
dezvoltarea auzului fonematic la copiii cu stimularea contextuală, concretă fiind
dizabilitate intelectuală, aceasta rămâne singura care poate asigura dezvoltarea
redusă și incompletă, fonemele sau comunicării la acești copii (Hațegan,
combinațiile acestora mai dificil de 2011).
produs în plan articulatoriu Din punct de vedere sintactic, copiii cu
neproducându-se și punându-și amprenta dizabilitate intelectuală nu folosesc
asupra clarității vorbirii care rămâne structuri lingvistice complexe, raporturile
inferioară comparativ cu cea a copiilor sintactice de subordonare sau de
valizi ( Hațegan, 2011). coordonare fiind mult mai puțin întâlnite
Latura morfologică a limbajului prezintă în limbajul lor, comparativ cu valizii.
și ea o serie de particularități la copiii cu Structurarea sintactică a vorbirii copiilor
dizabilitate intelectuală. Copilul cu cu dizabilitate intelectuală este una
dizabilitate intelectuală își însușește simplă, exprimarea fiind telegrafică,
morfemele mult mai târziu decât cel valid monotonă, caracterizată de un ritm
care și le însușește între 3 și 10 ani. Există sacadat, fără intonație.
o întârziere considerabilă și dificultăți Particularitățile limbajului la copiii cu
însemnate în ceea ce privește capacitatea dizabilitate intelectuală se răsfrâng și
de utilizare a prepozițiilor. Părțile de asupra laturii pragmatice a acestuia. ”
vorbire sunt deficitare de asemenea, Capacitatea de comunicare contextuală,
verbul fiind destul de problematic. Mari funcțională, a copilului cu deficiență
probleme întâmpină copilul cu mintală este una crescută, chiar dacă
dizabilitate intelectuală în învățarea și uneori non – verbalul primează sau chiar
folosirea morfemelor, mai ales sub dacă ponderea non – verbalului este mai
aspectele de gen, număr, acord în gen și crescută decât cea a verbalului la vârsta în
număr, declinările, flexiunea verbală în care situația este diferită, în cazul
timpul conjugării. Dezvoltarea copilului valid.” (Hațegan, 2011, p. 85).
gramaticală la cei cu dizabilitate Latura pragmatică a comunicării la copiii
intelectuală nu este completă niciodată. cu dizabilitate intelectuală se
structurează similar cu cea a copiilor

45
RRTTLC 2018

valizi, cu nuanțări de la subiect la subiect pronunție și îmbunătățirea abilității de


și de la o situație de comunicare la alta.( comunicare la elevii cu dizabilitate
Hațegan, 2011 ) intelectuală cuprinși în lotul de
Tulburările prezente la nivelul limbajului participanți la studiu.
se transmit în procesul de comunicare și Descrierea lotului de participanți la
are implicații importante asupra tuturor studiu
proceselor cognitive chiar și asupra Elevii participanți la studiu sunt 5 elevi în
structurării personalității. Corectarea clasa a II-a, cu vârste cuprinse între 9 și 11
tulburărilor de limbaj la copiii cu ani, trei băieți și două fete. Ei urmează
dizabilitate intelectuală este foarte cursurile unui centru școlar de educație
importantă mai ales pentru integrarea lui incluzivă. Dintre participanții la studiu,
în viața socială, școlară, pentru o trei au dizabilitate intelectuală ușoară,
dezvoltare armonioasă a personalității. unul are dizabilitate intelectuală
Metodologia cercetării moderată și unul severă. Toți prezintă
tulburări de pronunție și tulburări lexico-
Obiective generale ale cercetării:
grafice.
Examinarea limbajului din perspectiva
mai multor laturi (fonetico- fonologică, Descrierea instrumentarului utilizat
semantică ,morfologică, sintactică, „Pași prin lumea sunetelor”
pragmatică) la elevii cu dizabilitate Aplicația ”Pași prin lumea sunetelor!” este
intelectuală cuprinși în lotul de un instrument elaborat de Carolina Bodea
participanți la studiu. – Hațegan și Dorina Talaș, cu sprijinul
Structurarea unui plan de intervenție Cochlear România și al ASTTLR (
personalizat bazat pe evaluarea Asociația Specialiștilor în Terapia
multidimensională a limbajului pentru Tulburărilor de Limbaj). Aplicația
elevii cu dizabilitate intelectuală cuprinși cuprinde o serie de imagini reprezentând
în lotul de participanți la studiu. cuvinte în care fiecare sunet al limbii
române este localizat în cele trei poziții:
Obiective specifice ale cercetării
inițială, mediană și finală. Excepție face
Evaluarea pronunției sunetelor și sunetul ”ă” care este prezentat doar în
depistarea sunetelor afectate la elevii cu poziție mediană și finală și sunetele ”â/î ”
dizabilitate intelectuală cuprinși în lotul care sunt prezentate doar în poziție
de participanți la studiu. inițială și mediană. Sunt reunite în cadrul
Evaluarea abilităților morfologice la elevii aplicației o serie de 79 de cuvinte și
cu dizabilitate intelectuală cuprinși în imagini prin care se poate realiza
lotul de participanți la studiu. evaluarea abilităților articulatorii ale
subiectului, precum și notarea pronunției
Ipoteza cercetării
corecte, a omisiunii, a distorsiunii sau a
Dacă se va structura un plan de substituirii sunetului țintă.
intervenție personalizat pe baza evaluării
Proba de evaluare a abilităților
multidimensionale limbajului, atunci se
morfologice în limba română – PEAMLR
poate ajunge la reducerea tulburărilor de

46
RRTTLC 2018

Proba de evaluare a abilităților aplică individual în două ședințe.


morfologice în limba română este un Răspunsurile corecte sunt notate cu 1
instrument psihopedagogic elaborat de punct iar cele greșite cu 0 puncte.
către Carolina Bodea – Hațegan (2014) și Rezultatele sunt raportate la etalon
are ca scop investigarea abilităților de (Anca, 2003).
receptare a categoriilor morfologice în Proba de evaluare multidimensională
limba română. Proba poate fi utilizată
atât în condiții de validitate cât și în Proba de evaluare multidimensională a
condiții patologice ca: dificultățile de fost elaborată de Carolina Bodea –
învățare, dizabilitatea intelectuală ( Hațegan și Dorina Talaș (2017). Este o
ușoară și moderată ), dizabilitate auditivă probă care vizează evaluarea limbajului
(severă și profundă)( Bodea - Hațegan, pe mai multe dimensiuni. Proba este
2014 ). structurată în mai multe subprobe:
„Repetă după mine.”( conține 10
Proba este construită având la bază pseudocuvinte pe care copilul trebuie să
douăzeci de blocuri morfemice. Proba le repete); „Cu ce sunet începe cuvântul?”;
conține 92 de itemi, câte 4 pentru fiecare „Care este prima silabă a cuvântului?”;
aspect gramatical evaluat, cu excepția „Ce cuvânt formează următoarele sunete?
diatezei, timpului și gradelor de ”; „ Denumiți imaginile de mai jos.”;
comparație de la adverb, morfemele „Spune ce înseamnă sau numără până la
derivate care sunt alcătuite din 5 itemi; și 10 crescător și descrescător.”; „Repetă
a clasei omofonelor care are 12 itemi. după mine propozițiile.”; „Marchează cu
Fiecare item are patru imagini din care X imaginea corespunzătoare textului.”;
numai una este reprezentativă pentru „Enumeră cât mai repede componente ale
enunțul prezentat. Subiectul are sarcina acestor categorii ( într-un minut ).”;
să identifice imaginea corespunzătoare „Ascultă povestea apoi răspunde la
structurii lingvistice date dintre cele întrebări.”; „Indică direcțiile cât mai
patru imagini. Pentru fiecare alegere repede.”
corectă subiectul este notat cu 1 punct iar
pentru una greșită cu 0 puncte în fișa de Proba evaluează mai multe aspecte ale
cotare. Rezultatele finale sunt limbajului cum ar fi: abilitatea
confruntate apoi cu etalonul pentru articulatorie, auzul fonematic, capacitatea
vârsta și tipul de dizabilitate al de analiză și sinteză fonetică, fluența
subiectului. verbală, comprehensiunea verbală,
vocabularul, orientarea spațială.
Proba Crichton
La fiecare nivel al probei răspunsurile
Proba Crichton este compusă din două corecte sunt notate cu 1 punct iar cele
serii de cuvinte, fiecare conținând câte 40 greșite cu 0 puncte, însumându-se după
de cuvinte. Sarcina copilului este aceea de fiecare probă totalul de puncte.
a denumi fiecare cuvânt, indicând
aspectele definitorii de natură semantică. Interpretarea rezultatelor
Proba evaluează atât capacitatea de În urma aplicării probelor de evaluare a
comprehensiune verbală cât și pe cea de limbajului celor 5 copii participanți la
exprimare verbală, de fluență verbală și se

47
RRTTLC 2018

studiu, s-a dorit identificarea problemelor corectitudinii prelucrării informațiilor


întâmpinate în ceea ce privește limbajul legate de gen. Modul verbului este o
oral în scopul structurării unor planuri de categorie morfologică mai greu
intervenție individualizate. achiziționată chiar și de către copiii valizi.
Prin aplicarea probei „Pași prin lumea În urma aplicării testului Crichton , la
sunetelor!” s-au putut identifica care elevii au obținut scoruri intre 11 și 26
tulburările de articulare și de coarticulare. din cele 40 posibile (la o listă de cuvinte),
La elevii cu dizabilitate intectuală se constată un nivel scăzut al
evaluați, răspunsurile corecte s-au vocabularului activ, o capacitate scăzută a
încadrat între 67,09% și 97,47%. Cele mai limbajului expresiv. Cuvintele la care
multe probleme de articulare s-au elevii reușesc să dea o explicație sunt
constatat la consoanele fricative (s, z, ș, j, majoritatea cu conținut concret (flacără,
h ), africate ( ț, č, ǧ ). Cauzele pot fi vapor, câine etc. ), cuvinte pe care le
poziționarea greșită a organelor folosesc în vocabularul zilnic, la cele cu
fonoarticulatorii implicate, auzul conținut abstract întâmpinând dificultăți.
fonematic deficitar, etc. Definiția dată de elevi cuvintelor este de
La PEAMLR, elevii au obținut scoruri fapt în majoritatea cazurilor o explicație
între 65 și 83, cei cu dizabilitate scurtă formată dintr-un cuvânt, maxim
intelectuală ușoară și moderată și 49 cel două care prezintă un sinonim al
cu dizabilitate intelectuală severă. cuvântului ( vapor – barcă ) sau o
Scorurile cele mai mici sunt la denumire a acțiunii pe care acestea o fac (
următoarele categorii gramaticale: vapor – merge pe apă ).Pentru a explica
substantiv număr, verb (diateză, timp, un cuvânt, pentru expune semnificația
mod), pronume gen/număr, adjective acestuia este nevoie de o serie de acțiuni
gen/număr, adjective grade de care implică activitate intelectuală. Este
comparație, adverb/ locuțiuni grade de nevoie ”să găsești” acel cuvânt în bagajul
comparație, prepoziții simple/compuse, de informații și să reușești să exprimi
conjuncții coordonatoare, conjuncții verbal informațiile care le deții despre
subordonatoare/pronume relative, acel cuvânt, despre semnificația lui. Este
numeral ordinal, morfeme derivate, nevoie de un anumit nivel lexical și
morfeme suprasegmentale, semantic al limbajului.
inanimate/animat. Proba de evaluare multidimensionată a
Scorurile la această probă sunt influențate limbajului evaluează limbajul sub mai
de nivelul lexical, de capacitatea de multe aspecte. Elevii participanți la studiu
comprehensiune verbală, de vocabularul au întâmpinat probleme la prima probă,
de care dispune copilul dar și de la repetarea de pseudocuvinte unde
capacitatea intelectuală, de gradul de scorurile au fost cuprinse între 3 și 6
dizabilitate intelectuală. Însușirea răspunsuri corecte din 10. Scoruri mici la
noțiunilor de gen și număr depinde foarte probele care evaluează memoria verbală (
mult de nivelul lexical al copilului dar și repetă după mine propoziția ) și
de abilitățile receptive. Nivelul lexical orientarea spațială a obținut elevul cu
scăzut îți pune amprenta asupra dizabilitate intelectuală moderată. Elevul

48
RRTTLC 2018

cu dizabilitate intelectuală severă a probele de evaluare a limbajului aplicate.


obținut scoruri mici la toate probele, la Primii trei copiii sunt cu dizabilitate
proba 8 ( ascultă povestea apoi răspunde intelectuală ușoară, al patrulea este cu
la întrebări ) nereușind să dea nici un dizabilitate intelectuală moderată și
răspuns corect. ultimul este cu dizabilitate intelectuală
Mai jos sunt prezentate scorurile obținute
de către subiecții selectați la primele trei
severă.

Fig. 1. Rezultatele comparative la teste

În figura de mai sus se poate observa că poate influența evoluția demersului


scorurile la PEAMLR și la Scala Crichton terapeutic.
sunt cu atât mai scăzute cu cât În continuare este prezentat structurat un
capacitatea cognitivă este mai deficitară. plan de intervenție personalizat ( adaptat
Frecvența tulburărilor articulatorii nu după Bodea Hațegan, 2016 ).
este direct relaționată cu dizabilitatea
intelectuală dar dizabilitatea intelectuală

Etapa Obiective Metode terapeutice Tehnici terapeutice


terapeutică
Educarea respirației, Jocuri și exerciții de respirație :
Etapa antrenarea diferențierii a ( Mirosim floarea, aplicația
pregătitoare respirației nazale de cea Magic Candle, umflăm
orală. ConveConverrsația balonul, etc )
ExplicJocul
Exerciții de antrenare a Jocul didactic
aparatului ExerciExercițiul Exerciții pentru antrenarea
fonoarticulator Demonstrația musculaturii buzelor, feței,
articulatorie limbii, mandibulei și vălului
palatin. Se insistă de
poziționarea corectă a limbii,
Antrenarea auzului pe antrenarea musculaturii

49
RRTTLC 2018

fonematic: linguale.
formarea capacității de
diferențiere fonematică Educarea si dezvoltarea
auzului si percepției auditive
Emiterea unor onomatopee;
Imitarea sunetelor din natură:
onomatopee:
s- facem ca șarpele ssss;
z- facem ca albina bzzzz;
j- vântul face vjjjj;
r- sună telefonul trrr;
ţ- greierele canta ţâr;
Jocuri de dezvoltare a auzului
fonematic și utilizarea unor
aplicații pentru dezvoltarea
auzului fonematic ( Vocea
animalelor Onomatopoeia )
Imitarea sau recunoașterea
sunetelor produse de unele
instrumente muzicale ( toba,
trompeta, fluierul, vioara) sau
de unele mijloace de transport
( mașina, trenul ).
Exteriorizarea unor stări
emoționale ( bucurie, durere,
tristețe, uimire ).
Exerciții de analiză fonetică:
Unde se aude sunetul: la
început, la mijloc, la final?
Câte sunete are cuvântul?
Câte silabe are cuvântul?
Repetarea unor silabe pentru
diferențierea consoanelor
surde de cele sonore ( sa – za,
șa – ja, fi – vi, etc )
Dezvoltarea capacității
de analiză fonetică. Exerciții de pregătire pentru
postarea corectă a organelor
fonoarticulatorii în vederea
pronunției sunetelor afectate.
CoConverrsația Exerciții de emitere a
ExplicJocul sunetelor noi fie spontan fie
Jocul didactic prin derivare .
ExerciExercițiul
DemDDemonstrația
articulatorie
Etapa Obtinerea si exersarea Exerciții de diferențiere a
emiterii sunetului nou ( se sunetului nou de cele
sunetului nou corectează câte un sunet apropiate ca pronunție, de
pe rând ) perechea lui sau de cele

50
RRTTLC 2018

apropiate ca loc de articulare.


Emiterea sunetului prin ( șa – ja, șale – jale, șir – jir )
demonstratie si imitatie

Emiterea concomitenta

Formarea capacităţii de Exerciții de introducere a


diferenţiere fonematică, sunetului nou în silabe închise
prin distingerea şi (as,es,is...), deschise (sa, se,
discriminarea sunetelor ; si...) și silabele din trei sunete
( asa, ese, ase, usi...) - Jocul ”
Razele soarelui ” ( Hărdălău,
Drugaș, 2010 ).
Exerciții de introducere a
sunetului nou, a silabei nou
repetate în cuvinte și apoi în
Etapa de logatomi.
consolidare a Consolidarea sunetului Exerciții de pronunție și
sunetului emis/sunetelor emise. Con Converrsația jocuri, utilizarea unor softuri
ExplicJocul logopedice și a unor aplicații.
Dezvoltarea abilităților Jocul didactic
coarticulatorii ExerciExercițiul
DemoDemonstrația
articularticulatorie

Exerciții de pronunție a unor


silabe cu sunetul nou și cu
sunetul lui pereche ( za – sa,
ez – es...)
Exerciții de pronunție a unor
cuvinte paronime ( zare – sare,
zac – sac...)
Se pot face exerciții de
alcătuire de propoziții cu
Etapa cuvintele paronime, de
diferențierii Dezvoltarea capacității despărțire în silabe a acestor
noului sunet de diferențiere auditivă și cuvinte. ( pentru înțelegerea
vizuală a noului sunet semnificației cuvintelor. )
atât în silabe cât și în Con Converrsația Exerciții de identificare a
cuvinte. ExplicJocul poziției sunetului în cuvânt.
Dezvoltarea capacității Jocul didactic
de analiză și sinteză ExerciExercițiul
fonetică. DemoDemonstrația
articularticulatorie
Stimularea și dezvoltarea
vocabularului. Exerciții de introducere a
E sunetelor noi în propoziții
insistându-se pe alcătuirea
unor propoziții corecte din
punct de vedere gramatical.

51
RRTTLC 2018

Utilizarea unor imagini (


Szanto, Dobre, 2017 ), planșe
sau jocuri logopedice atractive
pe calculator.
Exerciții de continuare a unor
propoziții și de completare a
unor propoziții lacunare ( oral
Etapa de Automatizarea ).
automatiza-re pronunției corecte a Exerciții de povestire pe baza
sunetelor noi în unor imagini insistându-se pe
propoziții, în vorbirea alcătuirea corectă a
spontană. răspunsului, pe respectarea
regulilor gramaticale.

Con Converrsația Exerciții pentru dezvoltarea


ExplicJocul orientării spațiale. ( Jocuri:
Jocul didactic Unde este păpușa?, Așează
ExerciExercițiul păpușa jos/sus/sub...).
Demo Exerciții de respectare a
ordinii cronologice a unor
Antrenarea abilităților imagini.
grafice și educarea Exerciții de scriere a unor
orientării spațio- elemente pregrafice (
temporale bastonașe, zale, linii, etc )

Concluzii: fiecărui copil în parte, de tulburările


Se pot evidenția anumite particularități asociate dizabilității intelectuale, de
specifice ale limbajului oral, în general, la temperamentul și personalitatea
elevii cu dizabilitate intelectuală și fiecăruia, de capacitatea de concentrare și
anume: dificultăți de articulare a fixare a atenției, etc.
sunetelor, dificultăți de procesare În structurarea unui plan de intervenție
fonologică, abilități semantice și personalizat se ține cont de toate aceste
sintactice deficitare, abilități morfologice particularități, în scopul dezvoltării
deficitare. Limbajul expresiv al elevilor cu limbajului expresiv și a îmbunătățirii
dizabilitate intelectuală este condiționat comunicării cu ceilalți.
de capacitatea de comprehensiune
Bibliografie
verbală dar și de bagajul de cuvinte de
care dispune copilul, de abilitățile de Bodea Hațegan, C. (2016). Logopedia.
exprimare utilizând regulile gramaticale Terapia tulburărilor de limbaj.
ale limbii române. Pe lângă aceste Structuri deschise, București: Editura
particularități specifice copiilor cu Trei.
dizabilitate intelectuală, în stabilirea unui Bodea Hațegan, C. (2014). Proba de
program de intervenție personalizat se evaluare a abilităților morfologice în
ține cont mai ales de particularitățile

52
RRTTLC 2018

limba română”, Cluj-Napoca: Editura


Argonaut.
Bodea Hațegan, C., Talaș, D. (2015).
Aplicația „Pași prin lumea sunetelor!”
Gherguț, A. ( 2013 ).Sinteze de
psihopedagogie specială. Ghid pentru
concursuri și examene de obținere a
gradelor didactice, Iași: Editura
Polirom
Hațegan, C. (2011). Abordări structuralist
– integrate în terapia tulburărilor de
limbaj și comunicare, Cluj-Napoca:
Editura Presa Universitară Clujeană.
Hărdălău, L., Drugaș, I. (2010). Logopedie
prin jocuri și exerciții”, Oradea:
Editura Primus.
Roșan, A. (2016). Prefață, în Bodea
Hațegan, C. (2016). Logopedia. Terapia
tulburărilor de limbaj. Structuri
deschise, București: Editura Trei, p. 11.
Szanto, E., Dobre, E. ( 2017 ). Cum să
învăț să vorbesc. Emiterea, corectarea
și exersarea sunetelor la copiii cu
dizabilitate auditivă”, Cluj-Napoca:
Editura Risoprint, Cluj – Napoca.
http://kidsopia.com/

1
. Profesor psihopedagog, CSEI Lacrima,
Bistrița.

53