Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Plan Subtronsonul 2a - Gaboruț
Plan Subtronsonul 2a - Gaboruț
Întocmit:
Aprobat:
Administrator
Adrian GABORUȚ
Pentru șantierul:
„Reabilitarea liniei de cale ferată Frontieră-Cnrtici-Simeria,
parte componentă a Coridorului IV Pan-European pentru
circulaţia trenurilor cu viteza maximă de 160 km/h: Tronsonul
2: km 614-Curasada, subtronsonul 2a: km 614-Cap Y Bârzava
Nr Semnătu
Numele și Denumirea
cr Telefon Profesia ra și
Prenumele Societății
t. Ștampila
SC GABORUȚ
Adrian CITY. SRL Viseul 074023015 Administra
1.
GABORUȚ de Jos jud. 3 tor
Maramureș
Centrul medical Medic
Dr. Sofia ” Dr. BECHER SRL 0257/2312
2. Medicina
INCILĂU „ Arad Str Revolutiei , 43
Muncii
nr.26-38, A, ap 3-4
SC GABORUȚ
CITY. SRL Viseul 073346364 Reprezenta
3. Aurel POP
de Jos jud. 0 nt SSM
Maramureș
SC GABORUȚ Persoana
Adrian CITY. SRL Viseul 074023015 desemnată
4.
GABORUȚ de Jos jud. 3 să conducă
Maramureș lucrările
Secţiunea 1 - Date de identificare:
Definiţii:
eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în timpul
procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoană dată dispărută
sau accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate persoane angajate,
incidentul periculos, precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune;
accident de muncă - vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională,
care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care
provoacă incapacitate temporară de muncă de cei puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;
accident uşor - eveniment care are drept consecinţă leziuni superficiale care necesită numai
acordarea primelor îngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate de muncă cu o durată mai mică de 3
zile;
boală profesională - afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii,
cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum şi de
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă;
boală legată de profesiune - boala cu determinare multifactorială, la care unii factori determinanţi
sunt de natură profesională.
echipament de muncă - orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită în muncă;
echipament individual de protecţie - orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit de un
lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol
securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice supliment sau accesoriu proiectat
pentru a îndeplini acest obiectiv;
loc de muncă - locul destinat să cuprindă posturi de lucru., situat în clădirile întreprinderii şi/sau
unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau unităţii la care lucrătorul are acces în
cadrul desfăşurării activităţii;
pericol grav şi iminent de accidentare - situaţia concretă, reală şi actuală căreia îi lipseşte doar
prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice moment;
stagiu de practică - instruirea cu caracter aplicativ, specifică meseriei sau specialităţii în care se
pregătesc elevii, studenţii, ucenicii, precum şi şomerii în perioada de reconversie profesională;
securitate şi sănătate în muncă - ansamblu! de activităţi instituţionalizate având ca scop
asigurarea celor mai bune condiţii îrt desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii
fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante !a procesul de muncă;
incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul
tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncţionalitatea unei activităţi sau a unui
echipament de muncă sau/şi din comportamentul neadecvat ai factorului uman care nu a afectat
lucrătorii, dar ar fi fost posibil să aibă asemenea urmări şi/sau a cauzat ori ar fi fost posibil să
producă pagube materiale;
zone cu risc ridicat şi specific - acele zone din cadrul întreprinderii şi/sau unităţii în care au fost
identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinţe grave, ireversibile,
respectiv deces sau invaliditate;
accident care produce incapacitate temporară de muncă (ITM) - accident care produce
incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice consecutive, confirmată prin
certificat medical.
accident care produce invaliditate (INV) - accident care produce invaliditate
confirmată prin decizide încadrare într-un grad de invaliditate, emisă de organele medicale în
drept;
accident mortal (D) - accident în urma căruia se produce decesul accidentatului,
confirmat imediat sau după un interval de timp, în baza unui act medîco-legaî;
accident colectiv - accidentul în care au fost accidentate cel puţin 3 persoane, în acelaşi
5
Prescurtări:
A.R.R.= Autoritatea Rutiera Romana
PREMISE TEORETICE
1
y
securitatea ca o funcţie de risc y=f(x), unde x , se poate afirma că un sistem va
fi cu atât mai sigur, cu cât nivelul de risc va fi mai mic şi reciproc. Astfel, dacă riscul
este zero, din relaţia dintre cele două variabile rezultă că securitatea tinde către
infinit, iar dacă riscul tinde către infinit, securitatea tinde către zero (figura 1.1)
1 1
y ; y 0
0
1
9
În toate cele trei cazuri riscul este la fel de mare. În consecinţă, putem atribui
unor cupluri gravitate – probabilitate diferite, acelaşi nivel de risc.
Dacă unim cele trei dreptunghiuri printr-o linie trasată prin vârfurile care nu
sunt pe axele de coordonate, obţinem o curbă cu alură de hiperbolă, care descrie
legătura dintre cele două variabile: gravitate – probabilitate. Pentru reprezentarea
riscului funcţie de gravitate şi probabilitate, standardul CEN-812/85 defineşte o
astfel de curbă drept „curbă de acceptabilitate a riscului" (figura 1.3).
de protecţie a conductorilor, decât dacă aparatul este nou. Din punct de vedere al
operativităţii, nu se poate lucra însă cu probabilitǎţi determinate strict pentru fiecare
factor de risc. În unele cazuri, ele nici nu pot fi calculate, cum se întâmplă cu factorii
proprii executantului.
vedere al finalităţii protecţiei muncii, s-a admis ipoteza că are o incidenţă mult mai
mare asupra nivelului de risc decât frecvenţa. În consecinţă, corespunzător celor
7 clase de gravitate s-au stabilit 7 niveluri de risc, în ordine crescătoare, respectiv 7
niveluri de securitate, dată fiind relaţia invers proporţională între cele două stări
(risc – securitate):
7
∑ NR
R=1
De asemenea, cu ajutorul fiecăruia
dintre cupluri descriem un dreptunghi care considerăm că figurează un risc; fiecărei
microsuprafeţe îi vom atribui un nivel de risc, astfel încât prin reuniune să obţinem:
g – clasă de gravitate;
p – clasă de probabilitate
3.4 Observaţie:
atât pe axa Og, cât şi pe axa Op, clasele corespunzătoare au fost figurate
prin segmente egale, deşi diferenţele între gravităţile evenimentelor de la
o clasă la alta, cât şi intervalele de timp în cazul claselor de probabilitate,
pe baza cărora s-au determinat, nu sunt egale;
17
Limita din dreapta a primului segment este unul dintre punctele prin care se
va trasa curba nivelului 1. Luăm acum în considerare toate cuplurile în care
gravitatea intră cu valoarea 1 (linia 1 a matricei Mg,p). Într-adevăr, toţi factorii de risc
a căror consecinţă posibilă este incapacitate de muncă mai mică de 3 zile pot fi
consideraţi ca fiind de nivel minim de risc acceptabil, evenimentele produse
neconstituind subiect al prevenirii (nu sunt accidente de muncă; de regulă, sunt
tratate ca incidente şi eliminarea lor face obiectul acţiunii de mărire a confortului în
muncă, nu a securităţii). Cuplul limită este cel în care gravitatea are valoarea 1 şi
probabilitatea valoarea 6.Trasăm prin cele două puncte astfel stabilite o curbă
având alura curbei de acceptabilitate stabilită prin CEN-815/85 (figura 1.5 a).
18
Nivelurile 2; 3; 4; 5; 6; 7
a. Nivelul de risc 1 – cuplurile g-p: (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1);
b. Nivelul de risc 2 – cuplurile g-p: (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1);
c. Nivelul de risc 3 – cuplurile g-p: (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1);
d. Nivelul de risc 4 – cuplurile g-p: (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2);
e. Nivelul de risc 5 – cuplurile g-p: (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3);
f. Nivelul de risc 6 – cuplurile g-p: (5,6) (6,4) (6,5) (7,4);
g. Nivelul de risc 7 – cuplurile g-p: (6,6) (7,5) (7,6).
- nivelul 2:
{M 2,p=‖(2,2 ) (2,3) (2,4)‖¿ ¿¿¿
p=2 şi elementul (4,1);
6 4
- nivelul 3:
{{
M2,p=‖(2,5) (2,6)‖¿ M3,p=‖(3, ) (3,4)‖ ¿ ¿
p=5 p=3 şi elementul (4,2);
6
M 3, p (3,5) (3,6)
p 5
4
M 4 , p (4,3) (4,4)
p3
3
M 5,g (5,2) (5,3)
g2
7
M (6,2)
g ,2 ( 7,2)
- nivelul 4: g 6 ;
6 5
- nivelul 5:
{ {
M4,p=‖(4,5) (4,6)‖¿ M5,p=‖(5,4) (5, )‖ ¿ ¿
p=5 p =4 ;
5
M 6,p=‖(6,4 ) (6,5)‖
- nivelul 6: p=4 şi elementele (5,6), (7,4);
6
M 7,p=‖(7,5 ) (7,6 )‖
- nivelul 7: elementul (6,6) şi submatricea: p=5
21
4. DESCRIEREA METODEI
4.1.Scop şi finalitate
4.3.Utilizatori potenţiali
Scala cuprinde în fapt cele 7 zone din matricea Mg,p (capitolul 1), transformate în
niveluri, numerotate de la 1 la 7 pentru nivelul de risc şi de la 7 la 1 pentru nivelul
de securitate.
În zona centrală a formularului sunt prezentate explicit elementele din
submatricele delimitate, precum şi elementele singulare corespunzătoare
fiecărui nivel de risc, respectiv toate cuplurile gravitate – probabilitate aferente
nivelurilor de risc.
Fişa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6) este documentul
centralizator al tuturor operaţiilor de identificare şi evaluare a
riscurilor de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională. Ca urmare, acest formular
cuprinde:
date de identificare a locului de muncă: unitatea, secţia (atelierul), locul de
muncă;
date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, funcţie;
componentele generice ale sistemului de muncă;
nominalizarea factorilor de risc identificaţi;
explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificaţi (descriere,
parametri şi caracteristici funcţionale);
consecinţa maximă previzibilă a acţiunii factorilor de risc;
clasa de gravitate şi probabilitate previzionată;
nivelul de risc.
Fişa de măsuri propuse (Anexa 7) este un formular pentru centralizarea
măsurilor de prevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de
muncă sub aspectul securităţii muncii.
26
5.APLICAREA METODEI
5.1.Procedura de lucru
a.Constituirea echipei de analiză şi evaluare
Primul pas în aplicarea metodei îl reprezintă constituirea echipei de analiză şi
evaluare. Aceasta va cuprinde specialişti în domeniul securităţii muncii şi tehnologi,
buni cunoscători ai proceselor de muncă analizate.
Înainte de începerea activităţii, membrii echipei trebuie să cunoască în detaliu
metoda de evaluare, instrumentele utilizate şi procedurile concrete de lucru. De
asemenea, este necesară o minimă documentare prealabilă asupra locurilor de
muncă şi proceselor tehnologice care urmează să fie analizate şi evaluate.
După constituirea echipei de analiză şi evaluare, respectiv după însuşirea
metodei, se trece la parcurgerea etapelor propriu-zise.
b.Descrierea sistemului de analizat
În această etapă se efectuează o analiză detaliată a locului de muncă,
urmărind:
identificarea şi descrierea componentelor sistemului şi modului său de
funcţionare: scopul sistemului, descrierea procesului tehnologic, a
operaţiilor de muncă, maşinile şi utilajele folosite - parametri şi
caracteristici funcţionale, unelte etc.;
precizarea în mod expres a sarcinii de muncă ce-i revine executantului în
sistem (pe baza fişei postului, a ordinelor şi deciziilor scrise, a dispoziţiilor
verbale date în mod curent etc.);
descrierea condiţiilor de mediu existente;
precizarea cerinţelor de securitate pentru fiecare componentă.
precizarea cerinţelor de securitate pentru fiecare componentă a
sistemului, pe baza normelor şi standardelor de securitate a muncii,
precum şi a altor acte normative incidente.
Informaţiile necesare pentru această etapă se preiau din documentele
întreprinderii (fişa tehnologică, cărţile tehnice ale maşinilor şi utilajelor, fişa
27
unde:
Nr este nivelul de risc global pe loc de muncă;
ri - rangul factorului de risc „i”;
Ri - nivelul de risc pentru factorul de risc „i”;
n - numărul factorilor de risc identificaţi la locul de muncă.
Nivelul de securitate (NS) pe loc de muncă se identifică pe Scala de
încadrare a nivelurilor de risc/securitate, construită pe principiul invers
proporţionalităţii nivelurilor de risc şi securitate.
Atât nivelul de risc global, cât şi nivelul de securitate se înscriu în Fişa locului
de muncă (Anexa 6).
În cazul evaluării unor macrosisteme (sector, secţie, întreprindere), se
calculează media ponderată a nivelurilor medii de securitate determinate pentru
fiecare loc de muncă analizat din componenţa macrosistemului (locurile de muncă
similare se consideră ca un singur loc de muncă),pentru
a se obţine nivelul global de securitate a muncii pentru atelierul, secţia, sectorul
sau întreprinderea investigată – NS:
n
∑ r p⋅N sp
p=1
N g= n
∑ rp
p=1
unde:
rp este rangul locului de muncă „p” (egal ca valoare cu nivelul de risc al
locului);
n - numărul de locuri de muncă analizate;
Nsp - nivelul mediu de securitate a muncii pentru locul de muncă „p”.
e.Stabilirea măsurilor de prevenire
30
timpul de funcţionare;
numărul de persoane expuse;
timpul de expunere;
statistica accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse şi
utilizarea lor pentru a determina cu mai mare acurateţe clasele de
probabilitate;
calculul automat al nivelurilor de risc parţiale şi al nivelului de risc global pe
loc de muncă, sector de activitate, întreprindere.
b.Gestiunea computerizată a riscurilor presupune realizarea unor bănci de
date complete şi actualizabile permanent, cuprinzând datele din fişele de risc şi de
măsuri pentru toate locurile de muncă evaluate din unitate.
În acest mod, în fiecare moment se poate cunoaşte şi corecta conform ultimei
evaluări situaţia exactă a riscurilor existente, a dimensiunii acestora (nivelurile de
risc), a măsurilor care trebuie luate, a celor care s-au luat, a răspunderilor şi
competenţelor pentru respectivele măsuri.
33
PREZENTAREA EVALUARII
orizontala si verticala etc.) mai exact ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice
si psihologice in care unul sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca.
Procesul de munca reprezinta succesiunea în timp si spatiu a activitatilor
conjugate ale executantului si mijloacelor de productie în sistemul de munca.
Pentru ca un proces de munca sa aiba loc este necesar ca cele patru
elemente prezentate anterior sa coexiste în spatiu si în timp si sa intre în relatie
între ele.
Disfunctia celor patru elemente ale procesului de munca creeaza riscuri de
accidentare sau imbolnaviri profesionala, riscuri care dupa producerea
evenimentului se transforma in cauze.
Producerea unui accident de munca implica interactiunea a cel putin doua
cauze:
1. Obiectiva.
2. Subiectiva,
În cadrul sistemului de munca, executantul si elementele materiale intra în
relatie functionala prin intermediul sarcinii de munca.
În raport cu executantul, sarcina si mediul de munca actioneaza direct
asupra acestuia, în timp ce mijloacele de productie numai indirect, prin intermediul
sarcinii.
Din punctul de vedere al protectiei muncii, procesul de munca manifesta
doua caracteristici esentiale: prezenta omului în calitate de executant si
capacitatea elementelor implica-te în realizarea lui de a constitui un sistem -
sistemul de munca.
Prima trasatura defineste procesul de munca drept spatiul de producere a
accidentelor de munca si bolilor profesionale, iar cea de a doua caracteristica
permite întelegerea mecanismului de aparitie a celor doua evenimente.
Prin urmare, existenta generica a celor patru elemente nu este suficienta
pentru constituirea unui sistem de munca si desfasurarea unui proces de munca.
Ele trebuie sa coexiste în spatiu si timp si sa interactioneze, dar nu la întâmplare, ci
în virtutea unui scop comun.
Modul în care se produc interactiunile este esential pentru realizarea
36
scopului propus.
Daca fenomenul accidentarii si îmbolnavirii profesionale este privit ca un
efect circumscris obligatoriu unui proces de munca, pentru a ajunge la cauzele care
l-au produs trebuie sa se stabileasca si sa se analizeze ce se întâmpla în interiorul
acestui spatiu de circumscriere, respectiv în interiorul sistemului de munca.
În conditiile în care elementele implicate în realizarea procesului de munca
functioneaza si interactioneaza corect, ele vor realiza scopul pentru care a fost
creat sistemul, respectiv cel de a produce si nu de a se autodistruge. Orice
deficienta la nivelul unuia sau a mai multor elemente, reprezentând o abatere în
functionarea prestabilita a sistemului, conduce la cresterea entropiei, deci la
manifestarea tendintei sale de autodistrugere, inclusiv prin vatamarea omului.
Accidentele de munca si bolile profesionale sunt deci disfunctii ale
sistemului de munca, generate de dereglarile, calitatile, proprietatile intrinseci etc.
ale elementelor sale constituente.
Posibilitatea aparitiei unor astfel de abateri, dar si de corectie a lor prin masuri
adecvate, rezida în chiar natura sistemului de munca, definita prin urmatoarele
caracteristici:
a. Sistemul este deschis prin componenta om si semideschis prin
componenta tehnica (mijloacele de productie si mediul fizic de munca).
b. Sistemul este dinamic, schimbându-si starile sub actiunea legii timpului.
Se evidentiaza trei profiluri de stare, semnificativ distincte dupa
probabilitatea producerii unor abateri de la starea normala:
profilul de stare cu tendinta optimizatoare;
profilul de stare optima;
profilul de stare involutiv.
c. Sistemul este integrat, întelegând prin aceasta ca modul sau de
manifestare nu este reductibil la starile si trasaturile componentelor luate separat
sau la suma simpla (aritmetica).
d. Sistemul este autoreglabil, adica poseda capacitatea de a folosi informatia
despre efectele actiunilor reglatorii anterioare pentru corectarea eventualelor
abateri sau erori si pentru perfectionarea actiunilor viitoare.
e. Sistemul de munca este determinist prin constructie si relativ aleator prin
37
risc, respectiv:
factori de risc obiectivi, care nu depind de factorul uman si sunt
proprii numai mijloacelor de productie si mediului (fizic) de munca;
factori de risc subiectivi, dependenti de factorul uman, proprii
executantului si sarcinii de munca.
În functie de contributia lor potentiala sau reala la producerea unui accident
de munca sau a unei boli profesionale,factorii de risc pot fi:
a. principali, prin a caror suprimare se elimina în mod cert posibilitatea
producerii vatamarii organismului;
b.secundari, care favorizeaza efectele actiunii factorilor principali, si a căror
eliminare nu constituie o garantie a evitarii accidentarii sau îmbolnavirii.
C. ACTIUNEA FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI
UMAN
Asa cum s-a aratat, actiunea factorilor poate conduce fie la vatamarea
violenta a organismului, prin lezarea integritatii anatomice, determinând anularea
sau diminuarea uneia sau a mai multora dintre functiile fiziologice, fie la afectiuni
ale organismului. În primul caz survine un accident de munca, iar în al doilea, o
boala profesionala. În prezent, în functie de natura factorilor care le provoaca, se
evidentiaza cinci tipuri de vatamari: mecanice, termice, electrice, chimice, prin
iradiere sau combinate.
Tabloul bolilor profesionale este practic nelimitat. Din considerente practice
însa,legislatia din diverse tari limiteaza în mod conventional numarul bolilor
considerate profesionale.
42
"aval" constituie efectul cauzei din "amonte" si, la rândul ei, cauza efectului care îi
succede în aval;
îmbinarea a doua sau mai multe cauze, care genereaza un anumit efect,
ce se constituie într-o cauza situata în "aval" fata de acestea, si care, la rândul sau,
poate determina un alt efect sau poate constitui cauza finala.
În orice situatie, pentru producerea accidentului este necesara constituirea
lanturilor legaturilor lineare ale cauzelor; anihilarea unei singure secvente a
acestora este suficienta pentru evitarea vatamarii (principiul dominoului).
Conform celor afirmate, se pot distinge alte doua tipuri de cauze: principale
si secundare sau favorizante.
Cauzele principale sunt cele a caror anihilare întrerupe lantul cauzal, cele
care constituie verigile obligatorii pentru producerea accidentului.
Cauzele secundare sunt cele care se îmbina cu cauzele
principale,contribuind la producerea altei cauze principale.Prezenta cauzelor
favorizante nu este obligatorie pentru aparitia unui anumit efect;
ele doar contribuie la evolutia cauzei principale,în sensul producerii efectului.
În dinamica producerii accidentului se disting trei faze posibile :
a) faza I: constituirea situatiei de accidentare, care începe cu cauza situata
cel mai aproape de momentul producerii leziunii si care se caracterizeaza prin
urmatoarele:
este aparent nediferentiata fata de situatia normala, astfel încât pericolul
nu poate fi sesizat decât daca este urmarit în mod special;
apare o situatie periculoasa sesizabila, care este initiata de factoru uman;
de regula, se poate interveni pentru prevenirea accidentului atât de catre
executant,cât si de catre factorii de decizie;
b) faza a II-a: desfășurarea situatiei de accidentare, care consta în înlantuirea
si îmbinarea mai multor cauze, generând cauza finala;
Caracteristicile fazei sunt:
are loc înlantuirea si îmbinarea mai multor cauze, într-un interval scurt de timp;
datorita crizei de timp, actiunile de prevenire ale executantului pot fi
agravante;
exista totusi posibilitatea, foarte limitata fata de faza anterioara, de a se
45
ANEXA 1
L IS T A D E I D EN T IF I CARE A FACT ORI L OR DE RI S C
A. EXECUTANT
1. ACŢIUNI GREŞITE
comenzi;
manevre;
poziţionări, fixări, asamblări;
reglaje;
utilizare greşită a mijloacelor de protecţie etc.
1.2. Nesincronizări de operaţii
întârzieri;
devansări.
51
2. OMISIUNI
B. SARCINA DE MUNCǍ
4.7.Substanţe mutagene
5. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
5.1.Culturi sau preparate cu microorganisme:
bacterii;
virusuri;
richeţi;
spirochete;
ciuperci;
protozoare.
5.2.Plante periculoase (exemplu: ciuperci otrăvitoare)
5.3.Animale periculoase (exemplu: şerpi veninoşi)
D. MEDIU DE MUNCǍ
1. FACTORI DE RISC FIZIC
1.1.Temperatura aerului:
ridicată;
scăzută.
1.2.Umiditatea aerului:
ridicată;
scăzută.
1.3.Curenţi de aer
1.4.Presiunea aerului:
ridicată;
scăzută.
1.5.Aeroionizarea aerului
1.6.Suprapresiune în adâncimea apelor
1.7.Zgomot
1.8.Ultrasunete
1.9.Vibraţii
1.10.Iluminat:
nivel de iluminare scăzut;
strălucire;
pâlpâire.
1.11.Radiaţii
1.11.1.Electromagnetice:
infraroşii;
ultraviolete;
microunde;
de frecvenţă înaltă;
de frecvenţă medie;
de frecvenţă joasă;
laser.
1.11.2.Ionizante:
alfa;
beta;
gama.
1.12.Potenţial electrostatic
ANEXA 2
L I ST A DE CO NSECI NŢ E PO SI BI L E ALE ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC
ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
LOCALIZAREA CONSECINŢELOR
Sistem
Sistem nervos
Multiplă
Sistem osteoarticular Organe de simţ
muscular
Aparat cardiovascular
Aparat respirator
Aparat digestiv
Abdomen
Cutie craniană
Cutie toracică
Aparat renal
Nr. CONSECINŢE
Tegument
Coloana
Ureche
superior inferior
Ochi
Nas
Braţ
Coapsă
Palmă
Ante
Externă
Internă
Deget
vertebrală
Picior
braţ
Gambă
D S D S
1 1
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 20 21 22 23
8 9
1. Plagă: - tăietură x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
- înţepătură x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
62
2. Contuzie x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
3. Entorsă - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - -
4. Strivire x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
5. Fractură x x - - - - - - x x x x x x x - - x - - - x
6. Arsură: - termică x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
- chimică x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
7. Amputaţie - - - - - - - - - x x x x x x x - - - - - x
9. Electrocutare - - - x x x - - - - - - - - - - - - - - - x
10. Asfixie - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
- cronică - - - x x x x x - - - - - - - - - - - - x x
12. Dermatoză - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - - -
13. Pneumoconioză - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
14. Îmbolnăviri - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
respiratorii cronice
provocate de pulberi
organice şi substanţe
toxice iritante
(emfizem pulmonar,
bronşită etc.)
1 1
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 20 21 22 23
8 9
18. Cecitate - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
22. Tromboflebită - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - x
24. Astenopatie - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
acomodativă,
agravarea miopiei
existente
25. Cataracta - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
64
26. Conjuctivite şi - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
keratoconjunctivite
27. Electrooftalmie - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
31. Nevroze de - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
coordonare
32. Sindrom - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
cerebroastenic şi
tulburări de
termoreglare (datorită
undelor
electromagnetice de
înaltă frecvenţă)
ANEXA 3
SCAL A DE CO T ARE A G RAVI T ĂŢ I I ŞI PRO BABI L IT ĂŢ I I
CONSECINŢELOR ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA
ORGANISMULUI UMAN
CLASE DE
CONSECINŢE
EXTREM DE
extrem de mică
1
RARE
P > 10 ani
foarte mică
2 FOARTE RARE
5 ani < P < 10 ani
mică
3 RARE
2 ani < P < 5 ani
PUŢIN
medie
4
FRECVENTE
1 an < P < 2 ani
mare
5 FRECVENTE
1 lună < P < 1 an
FOARTE
foarte mare
6
FRECVENTE
P < 1 lună
ANEXA 4
G RIL A DE EVAL UARE A RI SCURI L O R
COM BI NAŢ I E Î NT RE G RAVI T AT EA CO NSECI NŢ EL O R ŞI
50
CLASE DE PROBABILITATE
1 2 3 4 5 6
RAR FOARTE
FRECVENT FOARTE
FRECVENT
FRECVENT
PUŢIN
RAR
5 ani < P < 10 ani
P < 1 lună
CONSECINŢE
7 MAXIME DECES
ZILE
ANEXA 5
SCAL A DE Î NCADRARE A NI VEL URI LO R DE RI SC/ SECURI T AT E
3 MIC (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1) 5 MARE
4 MEDIU (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2) 4 MEDIU
ANEXA 6
PROBABILITATE CLASA DE
CONSECINŢA MAXIMĂ
CLASA DE GRAVITATE
FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE
PREVIZIBILĂ
COMPONENTA
FACTORI DE RISC NIVEL DE
SISTEMULUI DE A FACTORILOR DE RISC
IDENTIFICAŢI RISC
MUNCĂ
(descriere, parametri)
0 1 2 3 4 5 6
ANEXA 7
56
…
73
ANEXA 8
OR DINEA IER A R HICĂ
ELIMINAREA RISCURILOR
(PREVENIRE INTRINSECĂ)
IZOLAREA RISCURILOR
EVITAREA RISCURILOR
IZOLAREA OMULUI
DESCRIEREA ACTIVITĂȚII
Aceste responsabilități sunt reglementate prin instrumente juridice diferite. În principal încărcătorul
(personalul de încărcare) şi transportatorul (conducătorul auto) îşi împart răspunderea pentru asigurarea
corectă a încărcăturii.
75
Atenţie: deşi am putea fi în anumite cazuri tentaţi să ignorăm aspectul acoperirii cu prelată a
agregatelor, e bine să reţinem că numai agregatele bine acoperite poate fi transportate în condiţii
optime,atât pentru transportator cât și pentru siguranța în trafic
A. CONDUCĂTORII AUTO
B. ACCIDENTELE
B. SARCINA DE MUNCA
21. pe durata utilizarii autovehiculului sa detina asupra sa toate documentele necesare
din punct de vedere legal, completate corect si vizate la zi (documente de transport si
documente comerciale si autorizatii);
22. sa verifice starea tehnica a masinii la inceputul si sfarsitul fiecarei zile de utilizare;
23. sa mentina starea de curatenie a autovehiculului atat in interior, cat si la exterior;
24. sa completeze foaia de parcurs pe masura desfasurarii evenimentelor, conform
regulilor interne ale companiei, insusite cu ocazia instructajului de la predarea
autoturismului si sa utilizeze diagramele tahograf in conformitate cu legile in vigoare;
25. sa participe la toate instructajele profesionale, de protectia muncii ti de PSI,
organizate periodic de catre coordonatorul parcului auto al societatii;
26. sa aiba o conduita civilizata pe durata utilizarii autovehiculului;
27. sa asiste si sa participe la incarcarea si descarcarea marfurilor si sa raspunda de
concordanta cu documentele comerciale de insotire;
28. sa gestioneze corespunzator marfurile, pe perioada transportului lor;
29. sa prezinte autovehiculul pentru reviziile din perioada de garantie si postgarantie si la
toate inspectiile impuse de legislatia transporturilor;
30. sa sesizeze orice defectiuni aparute sefului compartimentului transporturi, sa solicite
remedierea lor si sa se asigure ca acestea au fost reparate;
31. sa suporte eventualele costuri legate de reparatii in cazul pagubelor produse din vina
lor;
32. la parasirea autovehiculului, sa nu lase actele originale in interiorul acestuia;
33. sa nu aduca modificari, din proprie initiativa autovehiculului, prin montarea diversilor
suporti, sau lipirea de aptibilduri etc.;
34. sa nu confere drept de utilizare asupra autovehicolului altor persoane.
C. MEDIUL DE MUNCA
Soferul isi desfasoara activitatea parțial în aer liber dar în mod special in cabina
autobasculantei si la atelierele de reparatii in prezenta curentilor de aer si a gazelor de ardere
provenite de la motoarele termice. Activitatea șoferilor este influenţată de temperatura mediului ambiant,
umiditatea aerului, curenţii de aer, stres, vizibilitate si iluminat.
Asigurarea corectă şi eficientă a încărcăturii este una dintre responsabilităţile principale
ale şoferului de camion. Aceasta trebuie să ţină cont de anumite reguli care pot depinde de tipul
de marfă transportat dar şi de prevederile legislaţiei sau de bunele practici din domeniu.
Aceste responsabilități sunt reglementate prin instrumente juridice diferite. În principal
încărcătorul (personalul de încărcare) şi transportatorul (conducătorul auto) îşi împart
răspunderea pentru asigurarea corectă a încărcăturii
Procesul de instruire a personalului din acest sector de activitate se realizează după
Legea 319/2006, HG 1425/2006 si Codul Rutier.
83
Suprasolicitare psihica:
Actiuni gresite:
Omisiuni:
SOFER AUTOCAMIONETA
suprapuse.
MECANIC 4. Proiectare de corpuri sau particule – particule de parbriz
rezultate ca urmare a spargerii acestuia, etc.
5. Jet, eruptie ulei la fisurarea accidentala a elementelor
instalatiilor hidraulice.
6. Taiere, intepare la contactul cu suprafete periculoase.
7. Vibratii in regim continuu la conducere provocate de
functionarea motorului, neregularitatile caii de rulare.
8 Temperatura ridicata a unor suprafete atinse accidental la
inspectii si reparatii (galerii sistem evacuare, bloc motor,
FACTORI DE RISC circuite de racire apa/ulei);
TERMIC
9.Temperatura coborata a suprafetelor atinse la lucrul in aer liber in
MIJLOACE DE anotimpul rece - degerături
PRODUCTIE 1
FACTORI DE RISC
CHIMIC 17. Intoxicatii cu gaze arse de la motor.
14
DE MUNCA dobandite.
16
e–mijloacele
directie
la lucrulsau
sub transport
deautilaj
sistemuluiauto
in cazul
desi / sau CF – accident rutier. LEGENDĂ
aza la cote suprapuse.
95
F4. Proiectare de corpuri sau particule – particule de parbriz rezultate ca urmare a spargerii acestuia, etc.
96
F9. Temperatura coborata a suprafetelor atinse la lucrul in aer liber in anotimpul rece – degerături
97
F10.Electrocutare prin atingere directa – deteriorarea accidentala a izolatiilor, panouri electrice neasigurate prin incuiere in atelierul de reparatii, incinta depozit;
98
F11.Electrocutare prin atingere indirecta – atingerea unor suprafete metalice aflate accidental sub
tensiune.
99
F12. Electrocutare prin atingere directa – la trecerile de nivel de cale ferată prin atingere cu antena radio a firului de contact
F14. Temperatura coborata iarna si ridicata vara la lucrul in aer liber;F13. Lucrul cu substante toxice, inflamabile – carburanti.
100
F15. Curenti de aer la lucrul in aer liber, geamuri deschise, folosire instalatie climatizare
101
cabina;
r i s u b a r p , e r e i r a c n î e r t e i p e d i r a c e n u l a – e l a r u t a n i t a t i m a l a C . 6 1 F
102
u f a l i r o b r a e d i r e d ă c , r o t ă z n u p s e r o c e t a t c a p m o c e n e t n e m a s a r e t e d i
103
F18. Solicitarea in permanenta a atentiei in timpul deplasarii,decizii F17. Intoxicatii cu gaze arse de la rtuni violente sau alunecari de teren;
104
date de șefi pentru a ajunge in timp scurt la beneficiar și care solicita motor.
interventii in baza reflexelor dobandite.
a r a t n i r o l i r a s a l p e d l u z a c n i e n i v r e t n i e c a i n o t o n o M. 9 1 F
105
d r o l i n i c r a s a e r i n i l p e d n i u r t n e p i u l u m s i r u t o t u a a e r e c u d n o C . 0 2 F
106
i t a t i c a p a c a e r a t c e f a u c ( e t n e m a c i d e m r o n u a t n e u l f n i b u s u i c i v r e s e
107
n u - r t n i u a s e c i l o o c l a r o l i r u t u a b a t n e u l f n i b u s , ) i i r o t o m o h i s p r o l
108
F21. Executarea de manevre nepermise de legislatia care reglementeaza . a l a e s o b o e d t a s n a v a u i d a t s
109
. e r a n a r f e d a i t a l a t s n i , a c i r t c e l e a i t
113
m i s c i f a r t e d e l i i t i d n o c a l e r a s a l p e d e d i e z e t i v a e r a t p a d a e N
. 5 2 F
114
F27. Executarea de operatii cu cabina rabatata fara folosirea dispozitivului F26. Efectuarea operatiei de remorcare . e c i g o l o r o e t e
115
a r u t a c r a c n i e p , F C , o t u a s e c c a e d e l i a c e p , t a c i d i r e d r o l e c a o l j i m a e
117
F31. Omiterea efectuarii de operatii care-i asigura F30. Nesincronizare intre F29. Cadere . c t e ,
118
1 FACTOR DE RISC
52 Nivel de risc
ce ri to za ni ga or ur as M
•
respectarea prevederilor : i
care reglementeaza
circulatia pe drumurile
publice
2
•
3
122
• 42
Masuri organizatorice:
control medical periodic
3
123
•
alcatuirea traseelor cu o respectare judicioasa a alternantei conducere/odihna, functie de starea de oboseala a conducatorului auto
3
124
2
•
3
125
42
Masuri organizatorice:
3
126
•
Instruirea lucratorilor privind consecintele nerespectarii restrictiilor de securitate – neutilizarea sau utilizarea incompleta a mijloacelor de protectie,
efectuarea de operatii care nu sunt trecute in fisa postului etc.
3
127
•
verificarea prin control permanent, din partea sefului formatiei, si / sau prin sondaj, din partea sefilor ierarhic superiori
3
128
42
•
Masuri organizatorice: Masuri tehnice
marcarea cailor de acces, caile auto si a culoarelor de actiune a mijloacelor de ridicat
3
129
2
•
instruire periodica referitor la pericolele care apar in cazul deplasarii sau stationarii in zonele periculoase
3
REZULTATELOR EVALUARII PENTRU POSTUL DE - ȘOFER AUTOBASCULANTĂ INTERPRETAREA
Nivelul de risc global calculat pentru postul de lucru Șofer autobasculantă este egal cu 3,22, valoare ce il incadreaza in categoria locurilor de
munca cu nivel de risc acceptabil.
Rezultatul este sustinut de “Fisa de evaluare Șofer”, din care se observa ca din totalul de 29 factori de risc identificati 4 depasesc, ca nivel partial de risc,
valoarea 3: 0 incadrandu-se in categoria factorilor de risc maxim, 0 incadrandu-se in categoria factorilor de risc foarte mare, 1 incadrandu-se in categoria
factorilor de risc mare, iar ceilalti 3 incadrandu-se in categoria factorilor de risc mediu.
Cei 4 factori de risc ce se situeaza in domeniul inacceptabil sunt:
F1
- N.V.P.R.
5
F15
Solicitare permanenta a atentiei in timpul deplasarii sau lucrului la stationar, decizii dificile in timp scurt, operatii repetitive de ciclu scurt si mediu.
- N.V.P.R.
4
F16
Executarea de operatii neprevazute in sarcina de munca sau de o alta maniera decat prevederile tehnice de lucru.
- N.V.P.R.
4
F24
Deplasari, stationari in zone periculoase: in raza de actiune a mijloacelor de ridicat, pe caile de acces auto, CF, pe incarcatura, etc.
- N.V.P.R.
4
Pentru diminuarea sau eliminarea celor 4 factori de risc (care se situeaza in domeniul inacceptabil), sunt nece
“Fisa de masuri propuse” pentru postul de lucru Șofer autobasculantă
In ceea ce priveste repartitia factorilor de risc pe sursele generatoare, situatia se prezinta dupa cum urmeaza
10,34%, factori proprii mediului de munca; 34,48%, factori proprii mijloacelor de productie;
48,28%, factori proprii lucratorului. 6,90%, factori proprii sarcinii de munca;
Din analiza Fisei de evaluare se constata ca 72,41% dintre factorii de risc identificati pot avea consecinte ireversibile asupra lucratorului (DECES sau
INVALIDITATE )
LOC DE MUNCĂ - ȘOFER
medical oftalmologie.
14. Este interzisă aşezarea materialelor, dispozitivelor, sculelor, etc. pe căile de acces şi circulaţie.
15. La începutul lucrului lucrătorii au obligaţia de a verifica existenţa dispozitivelor de protecţie
şi a protectorilor precum şi starea tehnică a echipamentelor de muncă
18. Este interzis să se lucreze sau să se continue lucrul cu echipamentele tehnice atunci când
se constată anomalii în funcţionarea acestora.
19. Este interzis lucrul la aparatele/instalaţiile a căror cabluri electrice sunt deteriorate.
20. Se interzice lucrătorilor să intervină pentru remedierea defecţiunilor constatate la echipamentele
tehnice, indiferent de natura defecţiunii.
21. Sunt permise ridicarea /montarea subansamblelor, dispozitivelor, accesoriilor, sculelor şi pieselor
ce depăşesc 20 Kg doar cu mijloace mecanizate.
22.După terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucrătorul este obligat să cureţe
aparatele/instalaţiile, să lase ordine la locul de muncă şi să comunice schimbului următor toate defecţiunile
care au avut loc în timpul lucrului, pentru a nu expune la accidente lucrătorul care preia maşina/instalaţia.
23.Materialele, consumabilele se vor aşeza în locurile stabilite şi nu vor împiedica mişcările lucrătorilor,
funcţionarea aparatului/instalaţiei şi circulaţia pe căile de acces. Materialele, consumabilele cu dimensiuni
mai mici se vor depozita în cutii.
24. Fumatul nu este permis decât în locul special amenajat şi semnalizat cu pictograma - LOC
PENTRU FUMAT.
25. Lucrătorii sunt obligaţi să se asigure în momentul în care pătrund pe o cale de circulaţie.
26. Se interzice plecarea în cursă a autovehiculelor care prezintă stare tehnică şi estetică
necorespunzătoare sau care depăşesc limitele admis ale nivelului de zgomot sau concentraţiile maxime
admise ale noxelor în gazele de evacuare.
27. Se interzice plecarea în cursă a autovehiculelor destinate transportului de persoane care nu sunt
amenajate în conformitate cu prevederile Regulamentului privind circulaţia pe drumurile publice şi ale
prezentelor instrucţiuni.
28. Conducătorii auto au obligaţia ca pentru asigurarea condiţiilor tehnice ale autovehiculelor, să
verifice înainte de plecarea în cursă următoarele:
- instalaţia de alimentare cu carburanţi, instalaţia electrică, instalaţia de încălzire, sistemul de direcţie,
semnalizare, rulare şi frânare care trebuie să fie în stare corespunzătoare şi fără improvizaţii;
- să nu aibă ataşate rezervoare suplimentare de combustibil, în afara celor montate de către uzina
constructoare;
- existenţa şi integritatea fizică şi funcţională a oglinzilor retrovizoare;
- uşile să fie în bună stare de funcţionare;
- să confirme, prin semnătură pe foaia de parcurs, că autovehiculul corespunde din
punct de vedere tehnic.
29. Este interzisă circulaţia autovehiculelor cu remorci, dacă una din componentele sistemului de
împerechere este defectă sau deteriorată.
30. Este interzisă manevra de mers înapoi a autovehiculelor cu remorcă dacă nu se blochează în
prealabil peridocul.
31. Conducătorul auto trebuie să asigure că în inventarul autovehiculului să se găsească:
- lampa electrică portabilă;
- dispozitivul de protecţie împotriva săririi inelului de siguranţă al jantei (pe timpul
umflării anvelopelor nedemontate);
In cazul în care unul din obiectele menţionate lipsesc, şoferul trebuie să-l informeze pe şeful de
coloană.
32. Mijloacele auto care transportă persoane vor fi întreţinute în stare bună de funcţionare şi de
curăţenie, înainte de plecare în cursă, conducătorul auto va efectua, în afară de cele arătate mai sus şi un
minuţios control tehnic privind:
- starea geamurilor, a uşilor, buna lor închidere şi funcţionare;
- starea parasolarului de protecţie montat asupra parbrizului;
- existenţa şi starea perdelelor de la geamurile din spatele scaunului conducătorului auto;
- etanşeitatea sistemului de evacuare a gazelor eşapate;
- funcţionarea pe timp friguros a sistemului de încălzire din dotarea mijlocului de transport, astfel încât
să asigure încălzirea corespunzătoare a salonului autobuzului, fiind interzise orice improvizaţii;
- existenţa oglinzilor retrovizoare, starea şi amplasarea lor, astfel încât să permită şoferului să
supravegheze de la locul său uşile de la urcare, coborâre, precum şi carosabilul din spate.
33. In afară de verificările prezentate, conducătorul auto de pe autobasculante va
controla buna funcţionare a dispozitivelor de închidere a obloanelor precum şi dispozitivului de
siguranţă împotriva basculării necomandate a benei.
34.În afară de verificările prezentate mai sus conducătorul auto al mijlocului auto cu remorcă sau
semiremorcă cu greutate mai mare de 750 Kgf, va controla existenţa şi buna funcţionare a instalaţiei de
frânare a remorcii sau a semiremorcii acţionată din cabina autovehiculului trăgător;
- lanţurilor sau cablurilor pentru legătura suplimentară a remorcii de autovehiculul trăgător;
- dispozitivul care permite frânarea - imobilizarea - roţilor când remorcile sau semiremorcile sun
decuplate de autovehiculul trăgător.
35. Conducătorilor auto le este interzis să transporte în cabina mijlocului de transport un număr de
persoane mai mare decât cel stabilit prin construcţia autovehiculului şi înscris în certificatul de
înmatriculare.
Parcarea
36. Este interzisă parcarea autovehiculelor pe drumurile de trecere din garaj şi din incinta unităţilor sau
subunităţilor, precum şi sub liniile electrice aeriene.
37.Locurile de parcare devenite lunecoase prin scurgeri sau împrăştieri de substanţe grase, lichide etc.
vor fi curăţate şi apoi presărate cu materiale aderente - nisip, cenuşă, zgură etc.
38. În timpul iernii, drumurile de acces, trotuarele, pasajele din parcare vor fi curăţate de zăpadă sau
gheaţă, presărându-se rumeguş, zgură, nisip, sare etc.
39.La parcarea autovehiculelor pe locurile destinate acestui scop, conducătorii auto vor lua următoarele
măsuri:
- vor asigura distanţa de manevrare în siguranţă dintre autovehicule şi între acestea şi construcţii;
- vor opri motorul;
- vor frâna autovehiculul, vor scoate cheile din contact;
- vor închide uşile şi vor asigura prin închidere uşile cabinei;
- vor scoate de sub tensiune instalaţia electrică a mijlocului de transport, acţionând întrerupătorul
general - dacă e cazul.
40. Se interzice folosirea flăcării deschise sau a altor surse de foc pentru pornirea motorului.
41. Se interzice părăsirea autovehiculului cu motorul în funcţiune.
42. La locul de parcare sunt interzise:
- efectuarea probelor de frânare în mers. Acestea se vor efectua la standurile de încercare a eficienţei
sistemului de frânare sau în zone special amenajate;
- alimentarea cu combustibili sau lubrifianţi,
- aruncarea cârpelor îmbibate cu produse petroliere etc.;
- parcarea autovehiculelor încărcate cu materiale explozive sau uşor inflamabile, cu rezervoare de
benzină fisurate sau sparte, cu buşoane lipsă sau neetanşe.
43. Parcarea autovehiculelor destinate transportului de produse petroliere - cisterne, remorci , cisterne
etc. - se va face separat faţă de celelalte autovehicule. Este interzisă parcarea acestor autovehicule în
apropierea staţiilor de alimentare.
44. Ieşirea autovehiculelor din parcare şi din incintele agenţilor economici în drumurile publice se face
cu faţa. în cazul când nu este posibil, ieşirea pe drumurile publice se efectuează numai cu pilotare.
8.3.TRANSPORTUL MĂRFURILOR
Măsuri generale de securitate a muncii privind mărfurile transportate
62.Autovehiculele şi remorcile nu vor fi încărcate cu mărfuri ce pot depăşi gabaritul admis şi greutatea
pe osie prevăzute.
63. Dacă încărcătura autovehiculelor depăşeşte gabaritul admis pentru circulaţie pe drumurile publice,
transportul se va efectua numai cu aprobarea organelor Ministerului de Interne şi Regia Autonomă a
Drumurilor. în această situaţie transportul se va efectua în condiţiile prevăzute de Regulamentul privind
circulaţia pe drumurile publice circulaţia autovehiculelor cu gabarite şi tonaje depăşite.
64. Mărfurile ambalate pot depăşi înălţimea obloanelor, cu condiţia de a fi asigurate prin legare pentru
a nu cădea în parcurs.
65. Legarea mărfurilor se va face în aşa fel încât ambalajul să nu aibă muchii tăioase care, în parcurs,
să poată produce tăierea - roaderea - legăturilor sau desfacerea acestora.
66.Operaţiile de încărcare şi descărcare a pieselor grele şi voluminoase în şi din autovehicule se vor
face cu ajutorul instalaţiilor de ridicat.
67.Manipularea greutăţilor mari pe platforma autovehiculelor se va face cu dispozitive speciale de
ridicat, omologate.
68. Caroseria autovehiculului în care se face încărcarea mărfurilor grele trebuie să fie netedă şi
rezistentă.
69. Descărcarea mărfurilor grele trebuie să se facă pe suprafeţe nivelate şi consolidate.
70.La încărcarea şi descărcarea mărfurilor grele cu ajutorul planurilor înclinate se vor folosii trolii. In
aceste cazuri lucrătorii vor păstra o distanţă corespunzătoare faţă de mărfurile ce se încarcă/descarcă.
8.4.AUTOBASCULANTE
71. Înainte de a pleca în cursă, conducătorul auto va verifica starea tehnică a autobasculantei,
conform prevederilor pentru autovehicule şi în plus va verifica:
- existenţa şi starea tijei de blocare a benei;
- starea cablurilor de limitare a cursei de ridicare a benei;
- funcţionarea corectă a dispozitivului de ridicare şi coborâre a benei.
72. Conducătorii auto nu vor porni de pe loc şi nu vor circula cu autobasculanta având bena ridicată.
73. În timpul încărcării mecanizate a autobasculantei conducătorului auto îi este interzis să stea în
cabina autovehiculului, dacă acesta nu este prevăzută cu apărătoare de cabină.
74. La descărcare, înainte de a comanda ridicarea benei, conducătorul auto:
- va asigura autobasculanta cu frâna de mână;
- se va asigura că bena, în poziţie ridicată, nu va lovi construcţiile învecinate;
- se va asigura că bena, în poziţie ridicată, nu se va opri la distanţă periculoasă de o linie electrică
aeriană.
75.Este interzis conducătorului auto să intervină la instalaţia hidraulică. Repararea acesteia trebuie
făcută de personal calificat.
76.La defectarea sistemului hidraulic de ridicat, conducătorul auto va proceda după cum urmează:
-dacă mecanismul de ridicare al benei răspunde la comenzile automate necorespunzător, iar
autobasculanta are tija de blocare în bună stare:
-va comanda coborârea benei în poziţie orizontală (rezemată de şasiu)
-va descărca materialele din benă;
-va comanda ridicarea benei în poziţie maximă şi va fixa bena în această poziţie cu tija de blocare;
-va remedia defecţiunile constatate la partea mecanică a mecanismului de ridicare a benei; este
interzisă intervenţia conducătorului auto la instalaţia hidraulică;
-va verifica starea şasiului, jocul bolţurilor de fixare a benei pe şasiu şi fixarea axei portabile pe şasiu
-va efectua probele de ridicare şi de coborâre a benei.
-dacă mecanismul de ridicare al benei nu răspunde la comenzi, iar bena a fost blocată într-o poziţie
intermediară de ridicare, conducătorul auto:
-va sprijini bena în poziţia în care se află prin introducerea unor grinzi sau chituci de lemn între şasiu şi
benă;
-va descărca materialele din benă;
-va remedia defecţiunea constatată la partea mecanică a mecanismului de ridicare a benei;
-după ieşirea de sub autobasculantă a celui care a remediat defecţiunea, va comanda ridicarea
automată a benei în poziţie maximă;
-va scoate grinzile sau chitucii care au servit la sprijinirea benei;
-va verifica modul de funcţionare al mecanismului de ridicare a benei, executându-se de mai multe ori
coborârea şi ridicarea automată a benei, fără încărcătură.
77.Este interzis transportul persoanelor în bena autobasculantelor.
78. La autobasculantele care basculează pe trei părţi, se va urmări ca, înainte de plecarea în cursă,
bena să fie bine fixată pe suporţi prin intermediul celor patru cuie de blocare, iar obloanele închis prin
cârligele lor. La basculare, bena acestora va fi bine fixată pe suport prin cele două cuie de blocare rămase
în locaşurile lor, iar cele două coliere de siguranţă ale suportului spate vor fixa, bine strânse, cepurile de
oprire.
79. La transportul gunoiului şi zăpezii cu autobasculante se vor respecta, în afară de cele prezentate
la autovehicule şi următoarele prevederi specifice:
- lucrătorii care deservesc autobasculanta vor călătorii numai în cabină;
- la descărcarea gunoiului, se interzice deplasarea autobasculantei până la marginea rampei de gunoi;
- la încărcarea zăpezii, autobasculanta va fi manevrată astfel încât lucrătorii ce o încarcă să se afle
între aceasta şi bordura trotuarului;
- la descărcarea zăpezii, manevrarea la mersul înapoi a autobasculantei se va dirija de către un
lucrător aflat la sol, lateral, în stânga spate, în câmpul vizual al conducătorului; distanţa de la gura canalului
la roţile din spate va fi de cca. 1 m.
80. La descărcarea zăpezii pe estacade, se vor respecta următoarele:
- se pot descărca simultan mai multe autobasculante, în funcţie de construcţia şi capacitatea estacadei;
- manevrarea la estacadă a autobasculantei se va dirija de către un lucrător aflat la sol, instruit special
în acest scop;
- se vor respecta sensurile unice de circulaţie;
- la intrarea pe estacadă pe distanţa de 200 m până la grinda opritoare a estacadei, viteza maximă de
deplasare va fi de 3 Km/h, iar la ieşirea din estacadă a autobasculantei descărcate, viteza maximă va fi de
4 Km/h.
88. Pe timp de ceaţă, autovehiculele vor circula cu viteză redusă până la limita evitării oricărui pericol.
De asemenea, pe timp de ceaţă, în mers şi în staţionare, autovehiculele de orice fel vor fi iluminate şi în
timpul zilei, iar conducătorii acestora sunt obligaţi să dea semnale sonore şi să răspundă prin aceleaşi
semnale la avertizările altor vehicule care se apropie.
89. Regulile de circulaţie stabilite pentru timp de ceaţă sunt obligatorii şi în caz de ploaie torenţială, de
ninsoare abundentă, de viscol sau în alte condiţii atmosferice care determină reducerea vizibilităţii.
90. Când se circulă pe un drum acoperit cu zăpadă, conducătorii autovehiculelor sunt obligaţi ca la
întâlnirea cu autovehicule ce vin din sens opus, să reducă viteza până la limita evitării oricărui pericol.
91. În apropierea autovehiculelor destinate deszăpezirii drumurilor,
conducătorii auto care vin din direcţia opusă sunt obligaţi să oprească pe partea dreaptă, pentru a se face
loc acestora.
92.Autovehiculele care, prin construcţie sau prin încărcătura transportată, depăşesc tonajul şi
gabaritele prevăzute de lege, vor circula conform prevederilor legale.
93.Conducătorii auto de pe mijloacele de transport cu gabarite şi tonaje depăşite sunt obligaţi:
- să nu pună în pericol siguranţa celorlalte persoane sau vehicule care circulă pe acelaşi traseu;
- să nu staţioneze pe partea carosabilă a drumurilor;
- să respecte traseul stabilit în autorizaţia organului de administrare a drumului.
94.Pentru transportul interjudeţean cu autovehicule ale căror gabarite sau încărcături depăşesc în
lăţime 3,5 m, unitatea care efectuează transportul va anunţa, în prealabil, poliţia judeţului de la locul de
plecare.
95.Remorcarea autovehiculelor rămase în pană se va face în conformitate cu prevederile
Regulamentului privind circulaţia pe drumurile publice.
96.Remorcile vor fi tractate în următoarele condiţii:
- remorca va fi prevăzută cu sistem de frânare, iar în spate cu aceeaşi instalaţie de semnalizare şi de
iluminat ca şi autovehicul trăgător;
- nu se admite remorcarea simultană a mai mult de două remorci
Conducerea preventivă
- Zonele aglomerate necesită limitări de
viteză, în special atunci când circulaţia
pietonilor nu este separată de traficul rutier.
- Păstrarea curăţeniei drumurilor, fără
deşeuri şi obstacole mobile;
Conducătorii auto care îşi desfăşoară activitatea în şantierele beneficiarlui trebuie să ţină cont de
următoarele:
• La coborârea din autovehicul conducătorul auto trebuie să fie echipat cu cască de protecţie,
ochelari de protecţie, vestă reflectorizantă şi după caz cu alte E.I.P. cerute de benificiari;
• Pe drumurile tehnologice autovehiculele vor circula cu farurile aprinse.
• Viteza maxima obligatorie este de 10 km/h pe drumurile din şantier si 5 km/h pe drumurile din
interiorul organizaţiilor de şantier si in zonele unde lucrează echipe de muncitori;
• Se interzice deplasarea autobasculantelor cu bena ridicata sau cu capacul de la bena deschis.
• Se interzice staţionarea sau bascularea sub reţelele electrice aeriene;
• Se interzice staţionarea vehiculelor pe drumurile tehnologice sau in alte locuri in care pot bloca
sau obstructiona accesul la zona şantierului;
• Se interzice deplasarea sau staţionarea sub sarcini manipulate la inaltime;
• Se interzice curatarea benei autobasculantelor in alte locuri decât cele amenajate in acest scop;
• Se interzice lasarea autovehiculelor cu cheile in contact sau cu motorul pornit;
• Se interzice circulaţia pe drumurile tehnologice autovehiculelor care nu sunt dotate cu trusa de
prim ajutor,stingator si pene pentru impanarea roţilor;
• Este interzisă îndepărtarea sau distrugerea semnalizării de securitate;
• Este interzisă adăpostirea, rezemarea sau dormitul sub maşini şi utilaje aflate în staţionare;
• Este interzis accesul conducătorului auto între oblon şi bena basculantei atunci când trebuie să
se facă operaţiunea de curăţare a ramei de la benă. Curăţarea ramei se va face cu un raz suficient de lung,
astfel încăt să se poată efectua această operaţiune din exterior;
• în cadrul şantierului, conducătorii auto trebuie să respecte toate indicatoarele rutiere,
inclusiv cele de la trecere la nivel de cale ferată, atenţie animale sălbatice în conformitate cu OUG 195 -
2002 actualizată.
COD – PO – 05.04
la Lucrarea:
„Reabilitarea liniei de cale ferată Frontieră-Curtici-Simeria, parte componentă a Coridorului IV Pan-
European pentru circulaţia trenurilor cu viteza maximă de 160 km/h: Tronsonul 2: km 614-Gurasada,
subtronsonul 2a: km 614- Cap YBârzava"
DOMENIUL DE APLICARE
2.1. Procedura se aplica domeniului de activitate specificat.
2.2. Procedura se aplică de către: Directorul Direcţiei Achiziţii, Administrativ şi Investiţii,
conducătorii auto, responsabilul cu consumurile de carburant, personalul care
foloseşte autobasculanta în scopul îndeplinirii sarcinilor de serviciu, gestionarul
(magazionerul) de BVCA, persoanele responsabile cu
înregistrarea intrărilor şi consumului de carburanţi în contabilitate.
3. DOCUMENTE PE REFERINŢĂ
3.3. O.G. nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile şi
instituţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare;
3.4. Ordinul nr. 14/1982 al ministrului transporturilor şi telecomunicaţiilor pentru
aprobarea normativului privind consumul de combustibil şi ulei pentru
autobasculante 4 axe;
3.5. O.U.G. nr. 55/2010 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice, cu
modificările şi completările ulterioare;
3.6. Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile
publice, republicată, aprobat prin H.G. nr. 1391/2006, cu modificările ulterioare.
4. DEFINIŢII SI ABREVIERI
4.1. Definiţii
(1) Departament ‒ direcţie generală/direcţie/serviciu/birou/compartiment;
(2) Conducătorul departamentului = director generaî/director/şef serviciu/şef
birou/coordonator.
4.2. Abrevieri
(1) BVC A - Bon valoric carburant auto;
(2) NIR = Notă intrare recepţie
(3) FAZ = Fişa activităţii zilnice;
(4) DAAI = Direcţia Achiziţii, Administrativ şi Investiţii;
(5) DGBFCRU = Direcţia Generală Buget, Finanţe, Contabilitate şi Resurse
Umane.
5. DESCRIEREA PROCEDURII
5.1. Generalităţi
(1) Parcul auto asigură mijloacele de transport necesare îndeplinirii activităţii
specifice Societății . Utilizarea autobasculantelor de transport agregate se face:
(3) Solicită conducătorilor auto predarea bonurilor nefiscale de la staţia de alimentare în vederea
întocmirii fişelor individuale de alimentare;
(4) Confruntă aprobările de alimentare şi eliberările de carburant înscrise în foaia de parcurs cu
cotoarele bonurilor predate de către conducătorii auto;
(5) Calculează foile de parcurs;
(6) întocmeşte Fişa activităţii zilnice a autovehiculelor;
(7) întocmeşte lunar „Situaţia lunară a consumului de carburant” extras din FAZ, pe care o predă
după aprobare, DGBFCRU, având anexate, în copie, Fişa activităţii zilnice a autovehiculelor şi
“Fişa privind eliberarea şi justificarea BVCA” conform modelului din
Anexa 4;
(8) Urmăreşte încadrarea autoturismelor în norma de consum stabilită, astfel încât consumul de
carburant lunar pe total parc auto să nu depăşească cantitatea aprobată conform legislaţiei
învigoare. în cazul depăşirilor se va întomi o notă prin care se va aduce la cunoştinţa
conducerii situaţia constată;
(9) Verifică săptămânal, în fiecare zi de luni, kilometrajul înregistrat la bordul autovehiculelor. în
caz de necorelare cu cel înregistrat în foile de parcurs propune măsuri pentru efectuarea
reglărilor necesare, întocmind în acest sens o notă de constatare şi un Tabel centralizator
privind consumul fiecărui autovehicul:
(10) întocmeşte lunar „Situaţia centralizatoare privind consumul de carburanţi în bonuri cantităţi
fixe” conform modelului din Anexa 5.întocmeşte anual „Centralizatorul privind consumul de
carburanţi în bonuri cantităţi fixe pe anul ....” conform modelului din Anexa 6.
ADMINISTRATOR:
Adrian GABORUȚ