Sunteți pe pagina 1din 30

CUPRINS

Introducere …………………………………………………………………………………… 2

Capitolul I: Prezentarea zonei ………………………………………………………………… 3


1.1. Asezare geografica si limite ………...…………………………………………………….
3
1.2. Cai de acces ……………………………………………………………………………….
4
1.3. Istoric ……………………………………………………………………………………..
4
1.4. Relief ……………………………………………………………………………………….
5
1.5. Vegetatie si fauna …………………………………………………………………………
5
1.6. Clima ………………………………………………………………………………………
7
1.7. Hidrografie ………………………………………………………………………………
7

Capitolul II: Oferta turistica ……………………………………………………………………. 9


2.1. Obiective turistice naturale ……………………………………………………………….. 9
2.2. Obiective turistice antropice ……………………………………………………………… 12
2.3. Structurile de alimentatie si cazare ……………………………………………………….. 17
2.4. Forme de agrement ……….. ………………………………………………………… 19

Capitolul III Revelion la Brasov ……………...………………………………………………20


3.1. Programul produsului turistic pe zile …………………………………………………….. 20
3.2. Analiza de pret …………………………………………………………………………… 21

Capitolul IV: Analiza pietei turistice ………………………………………………………….. 22


4.1. Calcularea esantionului asupra caruia se aplica cercetarea …………………….………. 22
4.2. Aplicarea chestionarului ………………………………………………………………… 23
4.3. Propuneri de promovare si dezvoltare ale turismului rural .............................................. 25

Bibliografie …………………………………………………………………………………… 26

Anexe ………………………………………………………………………………………… 27

1
Introducere

Judetul Brasov este unul din judetele tarii cu un patrimoniu natural si istoric de invidiat,
dar care nu este valorificat cum se cuvine. Brasovul este depozitar a nenumarate monumente ale
naturii, între care "Poiana Narciselor" din vecinatatea municipiului Fagaras, Mlastinile Harman
-Dealul Lempes, cu microclimat si flora de exceptie, Tigaile Ciucasului, Abruptul Bucsoiu sau
Caldarea Malaiestilor din muntii Bucegi de o valoare peisagistica unica.
Exista doua parcuri nationale pe teritoriul sau - parcul national Piatra Craiului si o parte a
parcului national Bucegi, exista 24 de rezervatii naturale.
Se poate spune ca prin elegantele hoteluri si baze turistice din Brasov, Poiana Brasov si
Predeal, prin pitorescul gospodariilor taranesti din zonele Bran, Poiana Marului, Tara Bârsei,
Tara Fagarasului si Vama Buzaului, judetul Brasov ofera "casa buna" oricui doreste sa vada, sa
simta frumosul naturii si al oamenilor dintr-un areal turistic exceptional, recunoscut ca atare de
toti cei ce i-au trecut pragul.
Judetul Brasov este încarcat de istorie. Urmele vietii omului pe aceste meleaguri dateaza
înca din paleolitic si în continuare, pâna în epoca fierului care este bogat reprezentata. Asezarile
dacice si ale populatiei daco- romane ale caror existenta este atestata prin descoperirile
arheologice de la Brasov, Râsnov, Zarnesti, Feldioara, Teliu, Rupea - dovedesc ca si dupa
retragerea stapânirii romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populatiei autohtone, care s-a
mentinut si în perioada de trecere la feudalism si în continuare pâna astazi.
Râsnovul dateaza din epoca romana existând vestigii ale trecutului la hotarul dintre orasul
Râsnov si comuna Vulcan concretizate în urmele unui castru roman al legiunii a - XIII - a
Gemina.
La 170 de kilometri de Bucuresti, capitala României, se găseşte Municipiul Braşov,
reşedinţa administrativă a judeţului cu acelaşi nume. Drumul străbate Valea Prahovei, trecatoarea
Predeal, astfel incat Brasovul este un oras situat la inaltime in Romania. Urme ale existentei
umane in zona inapoi cu 60.000 de ani, locuitorii acestor parti au trecut fara indoiala prin toate
stagiile specifice civilizatiei europene antice. Cel mai impresionant monument al anticitatii este
Sanctuarul dacic de la Racos, greu accesibil turistilor curiosi. Alta marturie a trecutului glorios al
istoriei este tabara romana de la Rasnov, care se gasea la nord-estul granitei Imperiului Roman,
imperiu care se intindea in secolul al doilea d. Hr. pana la municipiul Brasov de astazi.
O inscripţie în piatră ne dă numele dacic al localităţii, Cumidava. Braşovul şi vecinătăţile
sale, Ţara Bârsei cum mai este cunoscut platoul, a jucat un rol important in Evul Mediu, deţinand
trei puncte strategice care i-au asigurat dezvoltarea economica, militara si politica. Primul este
Cetatea Fagarasului de unde se spune ca Negru Voda a declarat întemeierea Ţării Româneşti la
sud de Carpaţiii Meridionali.

2
Capitolul I
Prezentarea zonei

1.1. Asezare geografica si limite

Cu o poziţie centrală în cadrul ţării, teritoriul judeţului Braşov este cuprins între
45°23’13” - 46°12’12” latitudine nordică şi 24°39’44” - 26°6’11” longitudine estică; cu alte
cuvinte pe latitudine se extinde pe 88,6 km (extremitatea sudică e situată în masivul Leaota, iar
cea nordică în dealurile Homoroadelor, la NV de satul Drăuşeni), iar longitudinal pe 112,6 km
(extremitatea vestică se află în lunca Oltului, imediat în aval de Ucea de Jos, iar cea estică în
Munţii Tătarului, la izvoarele Buzăielului).
Judeţul Braşov se învecinează cu 8 judeţe: Argeş (la sud-vest, pe o distanţă de 72 km),
Dâmboviţa (la sud, pe 15 km), Prahova (la sud-est, pe 73 km), Buzău (in extremitatea sud-estică,
pe 2 km), Covasna (la est, pe 144 km), Harghita (la nord, pe 35 km), Mureş (la nord-vest, pe 28
km) şi Sibiu (la vest, pe 88 km). Limita sudică a judeţului – spre judeţele Argeş, Dâmboviţa,
Prahova si Buzău – însumând o lungime de 160 km si având o dispoziţie generală vest-est, se
suprapune pe culmi muntoase (succesiv M. Făgăraşului, M. Piatra Craiului, M. Leaota, M.
Bucegi, M. Baiului, M. Ciucaşului, M. Tătarului) întrerupte de trecători montane (Bran, Predeal,
Predeluş, Bratocea, Tabla Buţii) care facilitează comunicaţiile cu judeţele limitrofe din
Muntenia. Pe intervalul limitei estice, şesul depresionar al Braşovului între Teliu şi Lunca
Câlnicului, apoi valea Oltului între lunca Câlnicului si Augustin oferă o largă deschidere spre
judeţul Covasna.
Comunicaţiile cu judeţul Harghita sunt canalizate de văile, destul de largi, ale
Homorodului Mic şi Homorodului Mare, în timp ce spre judeţul Mureş bariera naturală deluroasă
a interfluviului major dintre bazinele hidrografice ale Oltului şi Mureşului este învinsă de o cale
ferată (la Beia) şi prin serpentinele unei şosele naţionale modernizate (DN 13). In fine, pe
intervalul limitei vestice, spre judeţul Sibiu, o deschidere largă este oferită de depresiunea
Făgăraşului, la care se mai adaugă câteva văi secundare din Podişul Hârtibaciului, străbătute de
drumuri judeţene (Voila-Cincu-Agnita, Şoarş-Bărcuţ-Brădeni) şi comunale. Intre aceste limite,
judeţul Braşov concentrează peisaje geografice variate, cu multiple avantaje naturale, importante
resurse umane şi un considerabil potenţial economic.
Sub aspect fizico-geografic, judeţul Braşov se află la joncţiunea a trei mari unităţi
naturale: Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi Podişul Transilvaniei, de unde rezultă o
pronunţată complexitate şi diversitate în trăsăturile geologice şi geomorfologice, reflectată şi în
celelalte componente ale învelişului landşaftic – climă, ape, soluri, vegetaţie, faună - , iar în
ultimă instanţă şi în caracteristicile social-geografice ale teritoriului – distribuţia populaţiei, a
reţelei de aşezări omeneşti şi de căi de comunicaţie, utilizarea agricolă şi silvică a terenurilor,
exploatarea resurselor subsolului

3
1.2. Cai de acces

Reţeaua căilor rutiere


Din judeţul Braşov reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta - Oradea - Cluj-Napoca - Braşov
- Bucureşti - Constanţa, cu prelungirea Poti - graniţa cu China.
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu - Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu - Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti - Buftea - Bucureşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti - Bacău
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos - Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335 km, municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov – Zărneşti
Aeroport : Bucuresti 150 km.

1.3. Istoric

Cele mai indepartate urme ale civilizatiei nascute aici, la Brasov, dateaza de peste 60.000
ani. Trecut prin furcile vremii, acest loc a parcurs numeroase etape dezvoltarea sau regresia,
specifice vechilor civilizatii ce s-au stabilit in aceasta regiune a lumii: Europa. Marturie a
prezentei dacilor, cel mai vechi monument al antichitatii acestor meleaguri este Sanctuarul Dacic
- Racos (greu accesibil).
» Castrul roman Rasnov - Hoghiz: sunt vestigii ale vechii frontiere a Imperiului Roman,
datand din secolul II e.n, care trecea in apropierea Brasovului. Bresle puternice, intre care se
aflau in frunte aurarii, tesatorii, postavarii, armurierii, fierarii, aramarii, cositorarii, au facut ca
Brasovul sa nu ramIna doar un punct al comertului tranzit, ci un infloritor centru mestesugaresc.

4
Anul 1377 o data cu constuirea Cetatii Bran se confirma incheiera unui tratat comercial - politic -
legatura orasului Brasov cu satele libere sasesti din cadrul districtului Brasov.
» Constructia orasului a fost facuta conform celor mai inalte standarde ale vremii, zidurile
cetatii ,bastioanele, turnurile de paza-aparare fiind completate de depozite, piete, ateliere,
pravalii, hanuri, biserici, spitale, Brasovul acelor vremuri fiind un exemplu de organizarea -
exploatarea resurselor existente, numeroase cladiri se pastraza acum, cum ar fi:
» Biserica Neagra, cea mai mare cladire in stil gotic din sud-estul Europei 1477.
» Piata veche cu Casa Sfatului, cea mai cunoscuta efigie a Brasovului .
» Scheii Brasovului - Biserica Sf. Nicolae.
» Biserica Bartolomeu cea mai veche cladire in stil romanic.
» Bastioane - turnuri - fortificatii pe laturile de sud-vest ale cetatii.
» Biserica Sf. Nicolae, asezata in Scheii Brasovului, adevarata catedrala a ortodoxismului ,
ctitorie a voievozilor din Tara Romanesca - Moldova este dovada arhitectonica a credintei
romanilor, curtea ei adapostind statuia diaconului Coresi, cel care a tipografiat prima carte in
limba romana - 1570, lucrarile sale reprezentand inceputurile limbii literare romane. Curtea
bisericii adaposteste prima scoala romaneasca
» Muzeul din Brasov cuprinde numeroase colectii valoroase iar Muzeul Casa Muresenilor
pastreaza numeroase marturii ale timpului, printre care primul ziar politic al romanilor - 1838,
Gazeta de Transilvania redactor George Bartiu, ziar care se mai editeazaCalamități abătute
asupra Brașovului
De-a lungul vremii, Brașovul a suferit numeroase calamități, naturale sau antropice, ceea
ce nu a împiedicat totuși dezvoltarea sa:
 Cutremure: 1662, 1738, 1802, 1940, 1977, 1986, 1990
 Furtuni: 1457, 1490, 1599, 1667, 1673, 1682, 1913
 Incendii: 1461, 1519, 1689, 1718
 Inundații:
 Invazii: 1241 (tătari), 1421 (turci), 1438 (turci), 1658 (tătari)
 Ciumă și alte boli mortale: 1495, 1510 - 1511, 1530 - 1531, 1572, 1588, 1602 - 1603,
1646, 1660¹, 1756
- pentru prima dată se iau măsuri eficiente de stăpânire a focarului
si astazi.

1.4. Relief

Relieful judetului Brasov descopera o mare complexitate, existand trei trepte dinstincte,
Brasovul ca oras fiind asezatin mijlocul acestora, o imbinare perfecta intre relief si
conditiigeografice.
Cele trei trepte de relief sunt compuse din:
Lantul muntilor inalti care trec de 1750m altitudine: si anume M. Fagaras, M. Piatra
Craiului,M. Bucegi, M. Postavaru, M. Piatra Mare si M. Ciucas.
Lantul muntilor scunzi, intre 800 si 1750m: cuprins de muntii Intorsura Buzaului,
Darstelor, Tampa, PoianaBrasovului, Codlei si Persani.
Lantul depresiunilor si a dealurilor, situatintre 450 si 700m
Campiile se desfasoara in cadrul depresiunilor submontane si intramontane in componenta
acestora intrand Campia Barsei, ce cuprinde depresiunile Zarnesti - Tohan, Vladeni si culoarul
Maierus, urmata de Campia Fagarasului cu depresiunea Homoroadelor si Colinele Tarnavelor.

5
1.5. Vegetatia si fauna

Vegetaţia actuală reprezintă în bună parte aspectele vegetaţiei naturale, precum şi


ecosisteme fragmentare sau integrale-secundare, instalate în urma intervenţiei omului în
decursul timpului.
Se poate aprecia că aproape întreg teritoriul judeţului a fost acoperit în trecut de păduri
- a aparţinut deci zonei forestiere, cât şi zonei alpine, mai puţin extinsă în comparaţie cu prima.
Incepând cu vegetaţia depresionară şi încheind cu cea montană, se poate aprecia că
zona forestiră este reprezentată de: subzona stejarului, subzona gorunului, subzona fagului şi
subzona molidului.
Ţinând seama de configuraţia Depresiunii Bîrsei - ca depresiune închisă - şi de
vecinătatea cu versanţii nordici ai ramei montane sudice - în etajarea altitudinală a vegetaţiei
se întâlnesc adeseori inversiuni. Este destul să menţionăm prezenţa bradului ca şi a
molidului sub 800 m la Noua, Cristian, pe Valea Timişului sau a Bîrsei.
Prin defrişările pădurilor de foioase efectuate în prima jumătate a secolului al XX-lea, s-a
favorizat instalarea pajiştilor secundare de păiuş roşu şi iarba câmpului în zonele montane, de
păiuşcă, ţepoşică, pieptănăriţă şi păiuş, în regiunile colinare şi depresionare. In lunca Oltului, ca
şi în alte zone mai joase, inundabile, sau cu umezeală ridicată datorită izvoarelor, se găsesc
asociaţii de rogoaze, de trestiişuri, păpurişuri, de sălcii, anin etc.
Zona alpină, care încheie în altitudine vegetaţia judeţului, este comună munţilor înalţi.
Ea este alcatuită din jnepenişuri şi afinişuri, de ienuperi şi zmârdari care, cu florile lor liliachii,
înviorează liziera superioară a pădurii. Crestele vântuite ale munţilor prezintă alături de
diferite specii de graminee ori ciperacee şi alte specii ce cresc în „periniţe” specifice.
Fauna este foarte variată, graţie multitudinii biotopurilor întâlnite din Valea Oltului până
pe crestele montane. Dacă în mlaştinile eutrofe ale Ţării Bîrsei se găsesc numeroase specii
interesante, unele relicte glaciare ori specii rare de coleoptere, ecosistemele xerofite de pe
Tâmpa ori Dealul Cetăţii sunt populate de cca 35% din macrolepidopterele cunoscute în ţară,
numeroase specii de ichneumonide şi alte forme folositoare în lupta cu dăunătorii.
Apele de munte şi de şes sunt populate de diferite specii de peşti, mai ales de păstrăvi,
lipan, mreană ş.a., iar în ecosistemele cu exces de umezeală, ca şi în păduri, abundă specii de
amfibieni, reptile, păsări şi mamifere.
Remarcam prezenţa şorecarului comun şi a şorecarului încălţat, ca păsări deosebit de
folositoare, ca şi a berzelor (albă şi, mai rar, neagră), a vântureilor, hereţilor, potârnichii,
acvilelor, a cocoşului de munte, prundărişului de piatră şi a altor păsări sedentare sau
migratoare.
Dar cea mai reprezentativă rămâne fauna mamiferelor, cunoscuţi prin trofeele deosebit de
valoroase, apreciate atât în ţară, cât şi peste hotare. Capra neagră - stăpâna ţancurilor
crenelate ale munţilor – cerbul, ursul, căpriorul, mistreţul, râsul ş.a. constituie o podoabă de
preţ a cadrului natural braşovean, ceea ce a determinat apariţia şi conturarea unor preocupări
importante pe linie cinegetică. In acest sens, de pe fondurile de vânătoare au fost recoltate
exemplare valoroase de urs, cerb, mistreţ şi capră neagră medaliate la diferite expo ziţii (trofeul
record mondial, valabil şi astăzi în ceea ce priveşte capra neagră, a fost dobândit în 1934, în
Munţii Făgăraşului de un vânător braşovean). Din iniţiativa Facultăţii de silvicultură şi a
Regiei Naţionale a Pădurilor s-au populat unele zone cu fazan, iar pe terenul din zona
Dealului Cetăţii (Lempeş) s-a încercat colonizarea muflonului şi a iepurelui de vizuină.

6
In judeţul Braşov există nouă asociaţii vânătoreşti iar fondurile de vânătoare sunt deţinute
prin arendă de la stat în proporţie de 68% de asociaţiile de vânători, de 30% de Regia Naţională a
Pădurilor şi de 2% de Facultatea de Silvicultură din Universitatea Transilvania din Braşov şi
Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Braşov.

1.6. Clima

În Brașov, vara durează aproximativ 50 de zile, iar iarna dureaza circa 90 de zile. Clima
municipiului Brașov are un specific temperat-continental, caracterizându-se prin nota de tranziție
între clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental: mai umedă și răcoroasă
în zonele de munte, cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor scăzute în depresiune.
Temperatura obișnuită de vară se situează în intervalul 22 °C – 27 °C, iar cea de iarnă între
-18 °C și -2 °C. Deseori iarna, temperatura în Poiana Brașov ajunge la +15 °C (la soare), în
această stațiune putând fi practicate aproape toate sporturile de iarnă. Stratul de zăpadă prielnic
pentru schiat durează aproximativ 71 de zile la Brașov. Umiditatea aerului are valori medii
anuale de 75%.
Stratul de zăpadă se formează, în şesul Bîrsei, în jurul datei de 17 noiembrie însă el
devine stabil mult mai târziu, în a doua jumătate a lunii decembrie sau tocmai în ianuarie.
Intervalul de timp cu strat de zăpadă stabil cuprinde, în medie, la Braşov, un număr de 61 zile,
în Poiana Braşov 93 zile, iar în etajele montane superioare solul rămâne neîntrerupt acoperit
cu zăpadă peste 150 zile.

1.7. Hidrografie

In alcătuirea resurselor de apă ale judeţului Braşov intră, pe de o parte, apele


subterane - freatice şi de adâncime -, pe de altă parte, apele de suprafaţă, reprezentate de
reţeaua de râuri care străbate teritoriul judeţului şi de lacu rile naturale şi artificiale
existente aici. Gospodărirea complexă a acestor resurse le-a grupat în trei sectoare teritoriale:
Ţara Bîrsei, Rupea-Homorod şi Făgăraş.
Pe teritoriul judeţului Braşov o cantitate însemnată de apă apare sub formă de izvoare,
în special în zone de munte. Izvoarele ce apar în zona conglomeratelor din Ciucaş şi Bucegi
au un debit de circa 100 l/s şi sunt captate pentru alimentarea cu apă a oraşului Braşov. In
zona calcaroasă a masivului Piatra Craiului există numeroase izvoare carstice, unele din ele
având un debit maxim de peste 600 l/s. Multe izvoare apar pe linia de front inferior al
piemonturilor, ale căror materiale permeabile facilitează o acumulare abundentă a apelor de
infiltraţie (de ex. linia de izvoare de la baza pie montului Săcelelor în zona Hărman-
Prejmer).
In ansamblu, resursele de apă subterană ale judeţului Braşov sunt considerabile şi pot
aduce o contribuţie substanţială la satisfacerea necesarului de apă (potabilă, industrială etc.) al
acestui teritoriu.
Apele de suprafaţă. Cu excepţia unor mici porţiuni din extremitatea sud-estică (ce aparţine
bazinului hidrografic al Buzăului) şi din extremitatea nord-vestică (aparţinătoare bazinului
Târnavei Mari), întreg teritoriul judeţului se încadrează în bazinul hidrografic de ordin
superior al Oltului, care străbate judeţul pe o distanţă de circa 2l0 km, de la confluenţa
Râului Negru până la confluenţa râului Ucea. Intre aceste limite Oltul primeşte numeroşi

7
afluenţi dintre care mai importanţi sunt, pe partea dreaptă : Aita, Baraoltul, Vârghişul,
Homorodul Mare cu Homorodul Mic şi Valea Mare (sau Coşdul), Ticuşul, Felmerul şi Cincul, iar
pe partea stângă: Tărlungul (al cărui bazin se încadrează aproape în întregime în judeţul
Braşov, cu excepţia confluenţei care aparţine judeţului Covasna), Timişul cu Ghimbăşelul,
Bârsa, Vulcăniţa, Hamaradia, Crizbavul, Bogata, Comana, Veneţia, Şercaia, Mândra,
Sebeşul, Berivoiul, Dejaniul, Breaza cu Pojorta, Sâmbăta, Viştea cu Viştişoara, Ucea.
In general, reţeaua de râuri a judeţului Braşov oferă resurse importante de apă care,
alături de cele subterane, asigură acoperirea nevoilor de apă potabilă şi industrială din acest
spaţiu teritorial. Gospodărirea acestor resurse comportă o utilizare multilaterală a lor,
incluzând şi valorificarea lor hidroenergetică (amenajările de pe Olt, din aval de Hoghiz, la
Veneţia de Jos şi Voila s.a.). In cadrul amenajării integrale a bazinului Oltului au fost executate
ample lucrări de regularizare şi îndiguire, pe zeci de kilometri, la o serie de afluenţi ai OItului -
Ghimbăşel, Vulcăniţa, Hamaradia, Bîrsa, Homorodul Mare, Valea Mare (sau Coşdul),
Felmerul etc. - pe cursul inferior şi mijlociu al acestora. Lucrările de regularizare şi îndiguire
sunt corelate cu desecări în luncile cu exces de umiditate şi cu lucrări antierozionale pe versanţi,
efectuate pe mii de hectare.
Tabloul apelor de suprafaţă este completat cu lacurile glaciare din Munţii
Fagăraşului (Urlea, Podragu) - surse de alimentare ale unor râuri făgărăşene şi obiective de
interes turistic - şi de lacurile artificiale, cu diferite destinaţii: alimentare cu apă potabilă
şi industrială (de ex. acumularea de pe Tărlung, din amonte de Săcele, dată în folosinţă
în anul 1975, cu un volum de 18 milioane m 3 de apă destinată satisfacerii consumului
oraşului Braşov), furnizarea de hidroenergie (acumulările de pe Olt, de la Veneţia de Jos şi
Voila, precum şi cele care sunt amenajate pe mai mulţi afluenţi din zona montană),
piscicultură (acumulările existente pe pârâul Holbăşel etc.).
In judeţ există amenajări piscicole (iazuri, eleştee), din care unele sunt păstrăvării (la
Dejani şi Sâmbăta de Sus, la poalele Munţilor Fagăraşului şi la Prejmer etc.) şi altele sunt
destinate creşterii crapului ( pe Holbăşel, la nord-vest de Codlea, la Hărman, în lunca
Oltului între Feldioara şi Rotbav, pentru pescuitul sportiv).

8
Capitolul II
Oferta turistica

2.1. Obiective turistice naturale

Cheile Dambovicioarei

 situate in zona calcaroasa a muntilor Piatra Craiului, pe traseul Rucar - Bran, judetul
Brasov;
 in acesta zona este localizat cel mai mare complex de chei din tara noastra, insumand un
numar de 20 de chei si avand o lungime de 30 km;
 portiunea pe care se intind Cheile Dambovicioarei este de 2 km;
 au aspect monumental, dat de versantii calcarosi, abrupti, uneori inclinati spre albie;
 peretii ating in unele locuri 200 m inaltime si sunt formati din calcare jurasice cenusii -
albi - lucioase, dispuse in bancuri, iar in parte superioara din calcare albe dispuse in placi;
 relieful este intregit de turnuri, stanci ascutite, relief carstic subteran;
 in zona acestor chei exista peste 50 de pesteri, cele mai importante sunt:
Dambovicioara, Pestera de la Gura Defileului, Pestera Labirintului

Rezervatia Naturala Bucegi

 situata in interiorul Parcului Natural Muntii Bugeci, in partea de nord a masivului


Bucegi, judetul Basov;
 rezertavtie naturala de tip mixt;
 suprafata totala 1.643 ha;
 formata din rezervatiile Valea Gaura, Valea Bucsoiu cu stanci si prapastii si Horunrile
Malaiestilor;
 traseul de pe Valea Bucsoiu este relativ usor si deosebit din punct de vedere peisagistic;
cea mai impresionanta forma de relief este varful Balaurul, avand forma cunoscutei creaturi
din foloclorul romanesc;
 accesul se poate face din Brasov sau Bran.

Rezervatia Naturala Stanca de bazalt de la Rupea

 situata in partea de est a Podisului Hartibaciului, la 66 km de Brasov, judetul Brasov;


 suprafata totala 9 ha din care 5 ha reprezinta suprafata ivirii de bazalt;
 cel mai vestic punct de aparitie a bazaltelor din Muntii Persani;

9
 dispune de un relief colinar rezidual care se suprapune, partial, pe formatiunile
sedimentare marginale ale Podisului Hartibaciului;
 bazaltele inatalnite in rezervatie sunt compacte si nu au produse piroclastice;
 accesul se face pe DN 13 Brasov - Sighisoara pana in centrul orasului Rupea, de aici se
urca pe un drum de acces, dupa aproximativ 500 m atingandu-se altitudinea de 579 m.

Rezervatia Naturala Mlastina Harman

 situata pe teritoriul administrativ al localitatii Harman, in partea centrala a Depresiunii


Brasovului, la limita estica a Tarii Barsei, pe terasa luncii Oltului, judetul Brasov;
 declarata rezervatie naturala de tip botanic in anul 1962;
 suprafata totala 2 ha;
 pe teritoriul rezervatiei se intalneste o flora si o fauna rara, compusa din numeroase
relicte glaciare;
 pana in prezent au fost descoperite peste 150 de specii si relicte dintre care unele au
valoare stiintifica mondiala;
 pe ariile cu cea mai mare umiditate se dezvolta: bumbrezul ( Schoenus nigricans ), jimla
(Armenia alpina, ssp. Barcensis) - localizata doar in aceasta rezervatie, tufe de Cladium
mariscus, relict glaciar cu raspandire interesanta: Eurasia, nordul Americii, sudul Africii, si
Australia;
 unele specii nordice, in rezervatie au arealul cel mai sudic din Europa: Swentia perenis
(specie boreal montana), Primula farinose, Sesleria coerulea;
 datorita drenajelor necoresponzatoare au disparut specii rare de plante, precum Fritillia
meleagris L. (laleaua pestrita) declarata monument al naturii, protejata in toate tarile
europene.

Rezervatia Naturala Vulcanii Noroiosi de la Baile Homorod

 situata la poalele Muntilor Persani, la contactul cu Subcarpatii Transilvaniei, pe sectorul


de lunca de la confluenta Homoroadelor, pe raza localitatii Baile Homorod, comuna
Homorod, judetul Brasov;
 suprafata ce contureaza arealul de ivire a vulcanilor noroiosi este de 0,10 ha;
 rezervatie naturala de tip geologic;
 primele emanatii de noroi au aparut la mijlocul secolului XX;
 fenomenul eruptiv s-a diminuat in timp, azi aparand eruptii in trei puncte;
 utilizarea apelor minerale din zona Baile Homorod a inceput in secolul XIX si existau 6
izvoare.

Rezervatia Naturala Pestera Liliecilor

 situata in satul Pestera, la 5 km de comuna Moeciu pe teritoriul amdministrativ al


acesteia, judetul Brasov;

10
 eixstenta pesterii e consemnata cu mult timp in urma, primele sapaturi arheologice fiind
efectuate in 1957 - 1958;
 aplasata la altitudinea de 950 m;
 suprafata totala de 1 ha;
 modelata in calcare jurasice de un afluent al Vaii cu Cale, in prezent devenit parau
temporar;
 este populata cu colonii de lilieci si cercetata din punct de vedere biospeologic de catre
institutul de Speologie Bucuresti;
 are o extindere de 162 m si o singura galerie cu inaltime intre 1,2 - 8 m;
 in interior este o umiditate moderata si temperaturi destul de ridicate (8 - 10 grade
Celsius).

Rezervatia Naturala Complexul piscicol Dumbravita

 situata pe teritoriul administrativ al comunei Dumbravita, in partea centrala a


Depresiunii Barsei, in lunca Homorodului Persanilor (Hamaradiei), judetul Brasov;
 declarata arie de protectie speciala avifaunistica de interes international in anul 2006;
 suprafata totala 414 ha;
 compusa dintr-un lac de acumulare si un sistem de helestee piscicole;
 scopul instituirii ariei protejate este de a ocroti cele peste 200 de specii de pasari de apa;
 exista specii de starci, pasari de tarm (limicolae), pescarusi (laridae, sternidae),
cormorani mari (Phalacrocorax carbo), egrete mari (Egretta alba), egrete mici (Egretta
garzetta), berze negre (Ciconia nigra), garlite mari (Anser albifrons), rate (Anas crecca, A.
platyrhynchos, A. penelope), buhaiul de balta (Botaurus stellaris), starcul pitic (Iixobrychus
minutus), starcul rosu (Ardea pupupurea);
 floara este compusa din stuf si papura;
 zona mai este numita "Delta Brasovului" si "Delta dintre munti".
.
Parcul National Piatra Craiului

 situat in Carpatii Meridionali incluzand Creasta Pietrei Craiului in totalitate si spatiile din
culoarele intramontane limitrofe, Rucar - Bran si Rucar - Zarnesti, judetul Brasov;
 masivul Piatra Craiului a devenit rezervatie naturala in 28 martie 1938 si Parc National in
anul 1990;
 suprafata totala este de 14.773 ha, in judetul Brasov se intinde pe o suprafata de 6.967 ha;
 a fost creat pentru conservarea biodiversitatii si a peisajului, a speciilor valoroase,
promovarea si incurajarea turismului, constientizarea si educarea publicului in spiritul
protejarii naturii;
 pe teritoriul judetului Brasov exista o zona de protectie stricta in suprafata de 2.619 ha -
unde se incadreaza si Cheile Zarnestilor (Prapastiile Zarnestilor) si Cheile Dambovicioarei;
 fauna este deosebit de variata, abunda in specii de nevertebrate cat si in specii de vertebrate;
40% din speciile de mamifere de pe teritoriul Romaniei se gasesc pe teritoriul acestui parc;
 flora este diversa, datorita conditiilor optime de dezvoltare oferite de Parcul National Piatra
Craiului; exista 1.170 de specii si subspecii de plante;

11
 cele mai cunoscute specii de plante sunt: garofita Piatrei Craiului - simbolul floristic al
Pietrei Craiului, fiind singurul loc din lume care o gazduieste, tisa, angelica, sangele
voinicului, macul galben, linarita, floarea de colt sau floarea Reginei, precum si numeroasele
specii de orhidee (41 specii din 58 de specii existente pe teritoriul tarii).

Parcul natural Muntii Bucegi

 situat in Muntii Bucegi, in judetulu Brasov se intinde pe raza comunelor Rasnov, Bran,
Moeciu;
 zona Muntilor Bucegi a fost propusa pentru protejare in anul 1936, dar initiativa s-a
concretizat abia in 1990;
 suprafata totala 35.700 ha;
 in interiorul parcului se gasesc rezervatii naturale de interes major - Abruptul
Bucsoiului, Valea Malaiesti si Valea Gaura, in aceste zone s-au retras majoritatea populatiilor
de capre negre din masiv;
 protejeaza frumusetile naturale, speciile de plante si animale (capra neagra, rasul,
cocosul de munte) existente in acest masiv.

Pestera Valea Cetatii

 situata la aproximativ 3 km de orasul Rasnov, pe soseaua ce leaga Valea Cetatii de


Poiana Brasov;
 descoperita in preajma anului 1949;
 amplasata la 825 m altitudine si are lungime totala de 958 m;
 sala principala a pesterii atinge 20 m inaltime si 2.500 mp; din aceasta sala se desprind
galerii secundare mai mici;
 peretii pesterii sunt acoperiti cu scurgeri de calcit;
 pestera a fost vandalizata, dar in Sala Mare au mai ramas stalactite si stalacmite ce ating
chiar si inaltimea de 2 m;
 a fost declarata monument al naturii si rezervatie naturala de tip speologic;
 introdusa in circuitul turistic romanesc incepand cu acest an, a fost amenajata cu
trotuare, balustrade, pasarele, bare de protectie, scari si sistem de iluminat.

Lacul Tarlung

 situat pe dealul La Hamei, la o distanta de 25 km sud - est de municipiul Brasov, judetul


Brasov;
 barajul Tarlung a fost construit in anul 1975;
 amplasat la altitudinea de 1.100 m;
 lac de acumulare format pe raul Tarlung;
 dimensiunile sale sunt de 37 m adancime si un bazin hidrologic de 180 kmp;
 in anul 1985 acumularea a fost secata de catre seceta, iar apoi au fost incepute lucrari de
modernizare si refacere a acumularii;
 in prezent este o sursa economica si importanta pentru alimentarea cu apa a
municipiului Brasov.

12
2.2. Obiective turistice antropice

De-a lungul existenţei sale de peste două mii de ani, poporul român a creat un extrem de
variat şi bogat patrimoniu cultural, folosit în întregime în scopuri turistice. Potenţialul turistic
antropic este format din ansamblul resurselor create de mâna omului (valori istorice,
arhitecturale, culturale, folclorice).
Judeţul Braşov este cunoscut ca fiind o zonă extrem de bogată din punct de vedere al
potenţialului antropic.

1. Monumente de arhitectură cu caracter public religios

In această categorie includem bisericile şi troiţele. Monumente funerare de interes deosebit


nu au fost întâlnite în cimitire. Cele mai vechi monumente de cult, bisericile de lemn, nu au fost
semnalate în cursul cercetărilor, ele menţionându-se foarte vag în amintirile bătrânilor.
In satul Moeciu de Sus există un loc în hotar numit „La Bisericuta”, unde se crede că a fost
până prin secolul al XVIII-lea o mică biserică de lemn, în jurul căreia a apărut şi o legendă legată
de două femei „Neaga” si „Laica” de la care se păstrează până astăzi în toponimie „Dealul
Neaghii” şi „Dealul Laichii”. Bisericuţa de lemn, după unii bătrâni, s-a aflat pe versantul unde se
unesc cele două văi ale Moeciului, Valea Popii şi Valea Bengaleasa, iar după alţii biserica de
lemn s-a aflat pe locul actualei biserici de zid din satul Moeciu de Sus.
Alte date despre existenţa unor biserici de lemn în satele din judeţul Braşov au fost
consemnate cu privire la satul Cheia şi satul Moeciu de Jos unde o biserică de lemn ar fi fost
până în anii 1750-1758, când, în urma unui incendiu, a fost distrusă şi pe locul ei s-a ridicat
actuala biserică de zid, aşa cum consemnează într-un manuscris al istoriei bisericii parohiale
Moeciu de Jos învăţătorul Gheorghe Enescu.
Cu excepţia bisericilor din Peştera (cea veche în curs de reparaţie, alături de care s-a
construit altă biserică nouă), Fundata şi Moeciu de Sus, care au formă de navă, celelalte biserici
din Lungoceşti (Moeciu de Jos), Simon, Poarta, Sohodol, Cheia au formă de cruce cu două
abside laterale la naos şi absida altarului. La bisericile sub formă de navă absida altarului, de
forma poligonală, este mult decrosată. Bisericile din Poarta, Simon (biserica din Sus), Sohodol,
Predeluţ au arhitectură bizantină cu unele forme gotice, în special turnul clopotniţei şi
ancadramentele ferestrelor.
O arhitectuă aproape identică au bisericile din Simon (biserica din Jos) şi Cheia, prima
construită prin 1790, iar a doua în anul 1813, după cum arată inscripţia din amvonul bisericii,
lângă pisanie. Aceste două biserici se remarcă prin turle poligonale, conice, de proporţii reduse şi
un registru de medalioane cu sfinţi de jur împrejur. Celelalte biserici au turn foarte înalt, vizibil
de la mari distanţe. Toate bisericile au fost zidite din piatră şi cărămidă cu pictura în frescă în
mai multe registre şi catapeteasma tot din zid.

Biserica Neagra este inima Brasovului

13
Veche de peste 500 de ani, Biserica Neagra este cel mai reprezentativ monument istoric
al Brasovului, cea mai mare biserica gotica din Transilvania si, dupa cum afirma unii istorici, cel
mai mare edificiu religios intre Viena si Istanbul. Mai mult decat atat, inauntrul el se afla una
dintre cele mai mari orgi din Europa si cea mai mare colectie de covoare vechi din Asia Mica.
Constructia acestei biserici vanghelice in stil gotic a inceput in jurul anului 1380, in
timpul parohului Thomas Sander, si initial a fost numita Biserica Sfanta Maria. In 1421, mare
parte din constructie a fost distrusa in urma invaziei turcesti, motiv pentru care abia in 1477 s-au
finalizat lucrarile. In prezent este considerata cel mai mare lacas de cult din Romania, avand
dimensiuni impresionante: 90 de metri lungime, de la 25 la 37 de metri latimea si inaltimea
turnului cu cruce atinge 65 de metri, iar inauntrul ei pot fi primiti circa 5000 de oameni. Mai
mult, in turn se gaseste cel mai mare clopot din tara, care cantareste 6,3 tone.
Apoi, dupa aproape 200 de ani, in 1689 un incendiu a distrus-o partial iar fumul a inegrit
peretii si multa vreme exteriorul nu a putut fi restaurat. Renovarea a durat circa 100 de ani, dar
din cauza peretilor negri de fum a fost supranumita Biserica Neagra (in germana Die Schwarze
Kirche, in maghiara Fekete Templom). Tot dupa acest incendiu i s-a ridicat si actualul acoperis,
inalt de 20 de metri. Mesterii care au lucrat la refacerea ei erau veniti din orasul Danzing, motiv
pentru care noile bolti sunt in stil baroc nu gotic.
Mănăstirea din Sâmbăta de Sus
Istoria Mânăstirii Brâncoveanu începe din secolul al XVII-lea. În anul 1654 satul şi moşia
din Sâmbăta de Sus au intrat în stăpânirea lui Preda Brâncoveanu, boier din Ţara Românească,
care a construit o bisericuţă din lemn pe valea râului. Pe locul acesteia, în jurul anului 1696,
Constantin Brâncoveanu, domn al Ţării Româneşti între anii 1688-1714, a zidit o mânăstire.
După decapitarea lui Constantin Brâncoveanu de către turci, în anul 1714, Curtea din Viena a
ţinut seama mai întâi de moştenitoare, doamna Marica, soţia acestuia, şi apoi de faptul că mai
rămăsese în viaţă un nepot al domnitorului. În 1785, autorităţile imperiale de la Viena l-au trimis
pe generalul Preiss cu ordinul de a dărâma mânăstirea brâncovenilor. Cinstea de a deveni al
doilea ctitor al Mânăstirii Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus i-a revenit Mitropolitului Dr.
Nicolae Bălan, care a început restaurarea bisericii în anul 1926. Mitropolitul Nicolae Bălan a
păstrat în interiorul bisericii pictura veche; arhitectura bisericii mânăstirii se încadrează întru
totul în stilul brâncovenesc, stil apărut la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al
XVIII-lea în Ţara Românească. La exterior, decoraţia în piatră a încadrărilor de la uşi şi ferestre,
dar mai ales a pilaştrilor sculptaţi şi a panourilor de piatră traforată din pridvorul bisericii dau o
deosebită frumuseţe acestui monument.

2. Muzee şi case memoriale

Muzeul etnografic în aer liber din Bran este amenajat în parcul din vecinătatea Castelului
Bran. In acest muzeu au fost aduse şi reconstituite unele din cele mai vechi şi mai tipice
construcţii din zonă. Deschis pentru public în 1961, muzeul număra în 1981, 14 gospodării
ţărăneşti şi instalaţii tehnice. Monumentele au fost selecţionate şi grupate pe baza cercetărilor din
1958-1960.
Muzeul Vămii, supraveghea trecătoarea care face legătura între Transilvania şi Muntenia.
Din 1377-1382 când a fost construit şi până astăzi, el a fost martorul unor evenimente-reper
pentru istoria locurilor pentru care, prin poziţia şi rangul său, era pus să dea seama.
Jos, în vale, la baza stâncii, odihneşte simbolic inima Reginei Maria, semn al preţuirii de
care Branul şi brănenii s-au bucurat în anii de glorie ai monarhiei româneşti.

14
Case memoriale din zona Bran

 Sextil Puşcariu (1877-1948) – lingvist, filolog şi istoric literar, membru al Academiei Ro-
mâne;
 Dr. Aurel Stoian (1866-1972) – Preşedintele Consiliului Naţional Românesc din Bran,
semnatar al actului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, medic, edil şi primar al localităţii
Bran;
 Dr. Iosif Puşcariu (1889-1965) – Fondator al Spitalului de Ochi din Braşov;
 Profesor Doctor Docent Liviu Popovici (1927-1994) – om de ştiinţă şi neurolog de re-
nume mondial, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale;
 Profesor Doctor Docent Valeriu Lucian Bologa (1892-1971) titan al istoriei medicinei şi
membru al unui număr de 23 de societăţi şi academii de ştiinţe, legat de Bran prin origine
şi iubire;
 Profesor Universitar Dr. Aron Petric (1915-1981) – decan al Facultăţii de Istorie din Bu-
cureşti, cercetător şi dascăl de excepţie, fiu al Branul

3.Vestigiile antichităţii

Castele

Castelul Bran,atestat documentar în 19 noiembrie 1377 de Ludovic I d'Anjou, printr-un act prin
care braşovenii primeau încuviinţarea regală de a construi castelul. Fortificaţia era condusă de un
castelan şi avea o garnizoană compusă din arcaşi şi balistari. Intre anii 1419-1424, Cetatea Bran
intră în posesia lui Sigismund. Cu trecerea vremii, Cetatea Bran işi îndeplineşte rolul de bastion
de apărare împotriva invaziilor otomane, faptele ei de arme fiind înscrise cu sânge în istoria
zbuciumată a neamului românesc. In semn de preţuire fată de Regina Maria a României Mari,
Consiliul orăşenesc al oraşului Braşov decide donarea Castelului Bran la data de 1 decembrie
1920. Restaurat între anii 1920-1927 de către arhitectul Curţii Regale, Carol Liman, Castelul
Bran este transformat într-o frumoasă reşedinţă de vară, cu parc şi alei de promenadă, lac, terase,
fântâni, tot atunci construindu-se şi Casa de ceai. In anul 1938 Regina Maria lasă prin testament
Castelul Bran şi întregul domeniu, fiicei sale Principesa Ileana, care-l stăpâneşte până în anul
1948. Instaurarea regimului comunist lasă Castelul Bran fără ocrotitorii lui regali. După o
perioadă de degradare şi devastare autorităţile comuniste decid transformarea castelului în
muzeu. Muzeul deschis in 1956 cunoaşte o nouă restaurare între 1987 - 1993. Actualmente,
Castelul Bran este un punct important de atracţie turistică şi rămâne în amintirea tuturor celor
care îl vizitează, mărturie vie a scurgerii veacurilor şi a faptelor de vitejie petrecute la umbra
zidurilor sale....

Cetaţi ţărăneşti

Râşnov este o cetate ridicată de către cavalerii teutoni pe o stâncă calcaroasă înaltă de 150 metri
situată la sud-est de târgul Râşnov, cetatea a fost extinsa ulterior cu ajutorul comunităţilor săseşti
din Râşnov, Cristian şi Vulcan. Fântana din cetate, adâncă de 75 de metri, a fost săpată între
1625-1640, în acest ultim an ridicându-se în cetate şi o bisericuţă. Laturile de vest, nord şi est

15
erau apărate de o galerie continuă, două anteforturi şi şapte turnuri. In timp ce pe latura de sud,
mai abruptă, erau numai două turnuri.

Biserici fortificate

Biserica-cetate din Hărman a fost construită în stil romanic în secolul al XII-lea. Zidul de
incintă al cetăţii are o forma ovală - asemănătoare cu cea de la biserica evanghelică din Prejmer
fiind înalt de 12 metri şi întărit cu şapte puternice turnuri de apărare, unele dotate cu orificii
pentru turnarea de smoală topită asupra asediatorilor. In anul 1552 voievodul Moldovei a asediat
cetatea Hărman fără succes.
Hărmanul se află în ţara Bîrsei la 10 km est de Braşov. Denumirea sa în alte limbi:
Honigberg în germană, Hoenschbrich în săseşte, Harmany sau Szászharmány în ungureşte, Mons
Mellis în latină. Numele localităţii îşi află originea în vecinătatea aşezării, unde se află dealul
Lempeş, deoarece în zonă ar fi putut exista nişte prisaci cu albine. Unele izvoare susţin că
biserica şi satul ar fi aparţinut teutonilor. Cea mai veche atestare documentară în care satul
Hărman este numit Mons Mellis (= Berg aus Honig) datează din anul 1240, când regele Bela al
IV-lea a instituit patronatul ordinului cistercian asupra bisericilor din Marienburg (Feldioara),
Petersberg (Sânpetru), Honigberg (Hărman) şi Tartlau (Prejmer). Un an mai târziu are loc
invazia tătarilor în Europa, iar biserica şi cetatea suferă distrugeri. In 1421 când turcii invadează
Ţara Bîrsei, cetatea este asediată şi incendiată, turcii distrug sau provoacă mari distrugeri
bisericilor fortificate din Sânpetru, Halchiu, Bod, Ghimbav şi Vulcan. O nouă invazie turcească
în Ţara Bîrsei are loc în anul 1432. Pe lângă numeroasele invazii (ale turcilor, tătarilor,
muntenilor, moldovenilor şi secuilor) comunitatea din Hărman a suferit şi de pe urma
epidemiilor şi catastrofelor naturale:
- 1553, 1572, 1603, 1660, 1718-1719 epidemii de ciumă;
- 1509, 1533, 1622, 1658 anii ploiosi în care au fost numeroase inundaţii;
- 1552 Ştefan Tomşa, domnitorul Moldovei, asediază cetatea şi biserica fără sa o
cucerească;
- 1593 şi 1600 Hărman suferă două incendii;
- în 1602 Radu Vodă şi în 1603 generalul imperial G. Basta ocupă Hărmanul, ocazie cu
care cetatea suferă noi distrugeri;
- 1612 Gabriel Bathory asediază fără success biserica fortificată.

Prejmer - Biserica din Prejmer


In anul 1211 apare prima atestare documentară a localităţii printr-un document adresat de
Andrei al II-lea către cavalerii teutoni.Prin acest document, cavalerilor teutoni li se acordau
drepturi asupra râului Tarlung (Tartillou), în împrejurimile acestuia se naşte localitatea Prejmer
(Tertillou). In anul 1222 intr-un alt document emis de Andrei al II-lea apare din nou râul Tarlung
(Tartelowe).In anul 1360 apare pentru prima oară denumirea de Prasmar. Numele satului în
germană este Tartlau, iar în maghiară Prázsmár. Biserica a fost construită în formă de cruce
greacă în secolul al XIII-lea. In jurul acesteia a fost construită o cetate ţărănească pentru apărarea
comunităţii săseşti. Fiind situată în estul Transilvaniei, cetatea trebuia să apere pasul Buzăului;
ea a fost atacată de 50 de ori nefiind cucerită niciodată de turci. Zidurile cetăţii datează din
perioada primei invazii turceşti, 1421-1505. Zidurile au 12 m înălţime. In totalitate sunt 272
camere care sunt aranjate asimetric pe 4 nivele. Pe timp de pace erau camere de provizii, iar pe
timp de asediu erau în acelasi timp şi camere de locuit. Numărul de pe uşă era corespondentul

16
casei din localitate, fiecare familie având în cetate o cameră care se moştenea. In cetate mai
există un drum de rond care ajunge în unele locuri până la 4 m lăţime. Acesta este situat la
ultimul nivel al zidului, la o înălţime de 12 m. Cetatea mai era apărată de un şanţ de apa de 18 m
laţime şi 2-4 m adâncime. In 1788 s-a construit poarta exterioară care se mai păstrează şi azi.
Izvorul cel mai important pentru istoria Prejmerului este lucrarea cronicarului prejmerean
Thomas Tartler, preot la această parohie, lucrare intitulată ,,Tartlauer Chronic” (Cronica
Prejmerului). Cetatea deţine un mic muzeu etnografic săsesc cu obiecte de cult, porturi,
ceramică, mobilier pictat.

Biserica din Sânpetru datează din secolul al XIII-lea. A fost construită ca o basilică cu trei nave,
care în 1794 a fost în întregime demolată. Urmele picturii de pe zidul de incintă datează din
secolul al XIII-lea probabil în anul 1240 când ordinul Cistercian a devenit patronul Bisericii din
Sânpetru.
Toponimia satului: în germană - Petersberg, în maghiară - Szent Peter.
Biserica fortificată a suferit grave distrugeri în timpul invaziei turceşti în Ţara Bîrsei din anul
1432 care a distrus satul Sânpetru. In acelaşi secol ţăranii din Sânpetru au ridicat zidurile din
jurul bisericii înalte de 8 metri şi au întărit incinta cu 5 turnuri de apărare şi un şanţ cu apă.
Biserica a suferit numeroase distrugeri în urma unor incendii din secolul al XVII-lea în care se
pierde arhiva comunităţii. Turnul clopotniţei s-a prăbuşit în anul 1713, a fost reconstruit între anii
1778-1782, dar s-a prabuşit din nou. In 1795 începe reconstrucţia actualei biserici pe acelaşi
amplasament cu un turn-clopotniţă în partea de est.

Biserica-cetate din comuna Buneşti (germană: Bodendorf) din comitatul Târnava Mare, în
prezent se găseşte în judetul Braşov, este fortificată print-un simplu zid de apărare circular,
prevăzut cu mai multe bastioane. Nava bisericii are deasupra contraforţilor, arcade caracteristice
pentru scopuri defensive, în timp ce corul dispune de orificii pentru turnat smoală situate pe două
nivele.

Cetatea Rupea (germană: Reps, maghiară: Köhalom) este situată în zona vestică a oraşului
Rupea, pe un masiv de bazalt, în apropierea drumului ce leagă Transilvania de Moldova şi Ţara
Românească. Oraşul Rupea este situat la jumătatea distanţei dintre Braşov şi Sighişoara, în
partea de nord a judeţului Braşov şi este singurul oraş din această zonă. In decursul istoriei,
cetatea Rupea a constituit un loc de refugiu pentru populaţia satelor din împrejurimi în faţa
repetatelor asedii ale turcilor şi tătarilor. Pe vremea dacilor, pe vârful unei stânci de bazalt, se
afla o cetate care se spune că purta numele de "Ramidava". In veacul al XIV-lea, saşii au gasit
cetatea în ruină (în urma năvălirilor popoarelor migratoare) şi au construit pe ruinele acesteia, în
mai multe etape, o cetate ţărănească dându-i aceeaşi denumire pe care o foloseau localnicii:
,,Reps” (mult mai târziu ungurii au numit-o ,,Cohalom”, adică ,,grămadă de piatră”). Cetatea are
forma unei spirale ascendente. Sistemul de fortificare constă în trei incinte: Cetatea de Sus
(construită inainte de colonizarea germană), Cetatea de Mijloc (ridicată în secolul al XV-lea) şi
Cetatea de Jos (care datează din secolul al XVIII-lea). Cetatea a fost construită cu începere din
anul 1324, în perioada răscoalei saşilor împotriva regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou.
Ulterior, locuitorii au mai adădugat construcţiei iniţiale trei turnuri de apărare şi două curţi
interioare, folosite ca adăpost. In prima curte, găsim o fântână adâncă de 59 metri, a cărei apă nu
a secat până astăzi. In schimb, cetatea a fost părăsită încă din 1643, când un incendiu devastator a
transformat-o în ruine. La sfârşitul aceluiaşi secol, saşii s-au refugiat în cetate, însă nu au folosit-

17
o pentru a se apăra, predând fără luptă cetatea armatelor habsburgice. In 1790, o furtună
puternică a distrus acoperişul cetăţii, iar de atunci cetatea a fost lăsată în părăsire. Pentru a
ajunge la porţile cetăţii trebuie să urcăm un drum îngust, însă efortul ne va fi răsplătit din plin.
Priveliştea oferită de Dealurile Homoroadelor şi de Podişul Hârtibaciu este de neuitat.
Toate aceste vestigii sunt reprezentative pentru istoria locului şi implicit pentru istoria
poporului român. Sunt repere care merită să fie vizitate oricând şi cu orice scop,dar mai ales
pentru turism în general.

2.3. Structurile de cazare si alimentatie

Hotel Aro Palace *****


Cu o istorie de peste 70 de ani, fiind inaugurat cu mare fast in anul 1939, este singurul
hotel de 5 stele din Brasov.
In anul 1963 a fost extins prin constructia unui nou corp de cladire, iar in 2005 a fost
ridicat la standarde de 5 stele.
Hotelul Aro Palace detine o pozitie privilegiata fiind amplasat in centrul istoric al
Brasovului.
Datorita experientei acumulate de-a lungul anilor, am reusit sa armonizam intr-un mod
exceptional utilul cu placutul, combinand afacerile cu relaxarea si sa oferim garantia unei
deserviri care sa raspunda necesitatilor dumneavoastra.
Hotelul Aro Palace va pune la dispozitie un numar de 312 locuri de cazare, 6 restaurante,
4 sali de conferinta, 1 centru spa, toate acestea fiind prevazute cu dotari de o calitate ireprosabila.
Hotel Aro Palace va asigura un sejur de neuitat in Brasov, prin confortul si eleganta de 5
stele la Aro Palace Lux si 4 stele la Aro Palace Business.

Complexul Hotelier Poiana Ursului **** (Poiana Brasov) este amplasat intr-o zona linistita a
statiunii, in apropierea Complexului Favorit si nu departe de partiile de schi si de principalele
mijloace de transport pe cablu, hotelul iese in evidenta prin arhitectura unica si confortul
deosebit al camerelor.

In mijlocul naturii, intr-o oaza din imparatia muntilor, complexul hotelier POIANA
URSILOR este destinatia ideala de vacanta sau pentru organizarea unor intalniri de afaceri sau
evenimente festive, in orice anotimp.
Amplasat la 35 minute de centrul istoric si comercial al Brasovului, la o distanta de
12km, insa ferit de agitatia orasului, hotelul se remarca prin dotari de exceptie. Imbinand
eleganta si utilitatea, hotelul ofera clientilor sai servicii de calitate si conditii deosebite de
cazare.

Hotel Belvedere ****(Brasov)


"Minunat hotel cu asa o priveliste!" sunt cuvinte pe care clientii nostri le spun la plecare,
marturii ce reprezinta cartea de vizita a Hotelului Belvedere.
Situat fericit, intr-un cadru natural de poveste, hotelul beneficiaza de panorama
incantatoare a Brasovului care poate fi admirata din camerele hotelului dar mai ales din
restaurantul dotat cu 120 de locuri.

18
Interioarele hotelului atrag prin stil si rafinament, conving prin confort si dotari, fiecare
camera dispunand de aer conditionat, telefon, internet, televizor, cablu, uscator de par, minibar.
Turistii pot opta pentru camere duble de 3 sau 4 stele (15 camere duble de 3 stele, 4 camere
duble de 4 stele) sau pentru apartamente (hotelul dispune de 4 apartamente).
Pentru clientii care doresc sa organizeze intalniri de afaceri, simpozioane, team-building-
uri etc., hotelul ofera conditii optime desfasurarii acestor tipuri de evenimente printr-un spatiu
dedicat acestora, respectiv o sala de conferinte cu o capacitate de 40 de locuri.
In ceea ce priveste restaurantul, atat ca servicii si preparate culinare cat si ca ambianta, se
poate vorbi de bun gust.
Hotelul beneficiaza si de parcare proprie pazita. Pe timp de vara, clientii pot savura
delicatesele bucatariei internationale si pe terasa avand acces si la piscina in aer liber cu jacuzzi
si hidromasaj si sauna.

2.4. Forme de agreement

 FOREST PAINTBALL
 DRUMETII
 ALPINISM
 ADVENTURE
 JOCURI DE ECHIPA SI RECREATIVE

Parcul Aventura din Brasov

 situat in cartierul Noua, Zona Lac Noua, municipiul Brasov;


 inaugurat in anul 2008 si realizat de catre Primaria Brasov in colaborare cu Regia
Padurilor Kronstadt;
 se intinde pe suprafata de 2,5 ha;
 loc unic in Romania, ofera posibilitati de agrement si de satisfacere a spiritului de
aventura, atat pentru cei mici, cat si pentru cei mari;
 dispune de 8 trasee de diferite grade de dificultate, amenajate cu lanturi, scari suspendate,
poduri, tiroliene si alte sisteme pentru catarare;
 pentru cei ce vor trece pragul parcului e bine de stiut ca fiecare nivel de dificultate este
reprezentat de o culoare: mov - pentru copii sub 8 ani, ofera maximum de siguranta,
galben - pentru copii peste 8 ani si pentru incepatori, nu depaseste 3 m inaltime, verde -
parcurs usor, nu depaseste 6 m inaltime, albastru - dificultate medie, considerat cel mai
distractiv, rosu si negru - pentru cei cu experienta; cea mai mare inaltime este pe traseul
negru - 20 m;
 este deschis zilnic de la ora 10:00 pana la lasarea serii.

Complexul de agrement Paradisul Acvatic din Brasov

 situat pe bulevardul Grivitei, nr. 2 F, municipiul Brasov, judetul Brasov;


 inaugurat in iulie 2007;
 suprafata totala 6,5 ha, este cel mai mare complex acvatic acoperit din Romania;

19
 are o capacitate de 2.000 de locuri la cutiile de valori si vestiare si 1.300 de sezlonguri;
 dispune de un numar de 8 bazine acoperite sau descoperite pentru sezonul estival;
 bazinele au o adancime ce variaza de la 0,35 m (cele pentru copii) - 4 m (cele pentru
sarituri);
 unul dintre cele mai interesante bazine este cel ce are jumatate din suprafata acoperita si
jumatate in aer liber; apa are in permanenta o temperatura intre 36 - 38 grade Celsius;
 vizitatorii au posibilitatea de a petrecere timpul liber intr-un mod antrenat sau relaxant,
dupa propria dorinta;
 ofera: cascade si tobogane cu apa, teren de volei pe nisip, teren de fotbal (acoperit), loc
de joaca pentru copii, terase exterioare, sauna, salon de cosmetica, solar, salon de masaj
si relaxare, magazin cu accesorii pentru sporturile acvatice;
 cei interesati pot vizita complexul: vara - luni intre orele 14:00 - 22:00, marti - duminica
intre orele 10:00 - 22:00 si iarna - luni intre orele 14:00 - 22:00, marti - vineri intre orele
11:00 - 22:00, sambata - duminica intre orele 10:00 - 22:00

Capitolul III
Revelion la Brasov

3.1.Programul produsului turistic pe zile

Perioada: 29 decembrie- 2 ianuarie


Durata: 5 zile
Numar turisti: 30.
Itinerariul: Bucuresti – Ploiesti – Brasov – Bran – Cheile Dambovicioarei - Bucuresti
Lungimea traseului: 375 Km

Ziua I:

 Plecare din Bucuresti la ora 8.00


 13.00 sosire in Brasov, cazare la Pensiunea Vraja Muntelui
 Welcome drink
 Tir cu bile de vopsea ( Paintball)

Ziua II:

 Welcome drink
 Plimbare cu sania la un obiectiv turistic din zona
 Foc de tabara , cozonaci, vin fiert

Ziua III:

 8.30 Mic Dejun

20
 Masa Festiva de Revelion
 Bal mascat cu tombola cu premii, foc de artificii
 Primirea Plugusorului si a altor obiceiuri traditionale din zona

Ziua IV:

 08.30 Mic dejun;


 Turul cetatii Medievale

Ziua V :

 08.30 Mic dejun


 Excursie la Bran

3.2. Intocmirea analizei de pret

Calculaţia preţului de vânzare (P.V.)

Nr Articole de Elemente de Valoarea


Elemente de calcul
Crt calculaţie cheltuieli Pe turist Totala
cheltuieli cu
1. 4x100 400 12000
cazarea
MD 4x 20 = 80
Cheltuieli directe (C.D.)

cheltuieli cu
2. D 5x 30 = 150 320 9600
alimentaţia
C 3x 30 = 90
cheltuieli cu
3. 375 km x* 4 lei/km 50 1500 lei
transportul
cheltuieli cu
4.
ghidul
cheltuieli cu
5.
soferul
6. alte cheltuieli - Cina festiva 250 7500
7. Total C.D. (1+...+6) 1020 30600
8. Asigurare (3%x C.D.)
9. Comision (10%x C.D.) 102 3060
10. TVA (24% x comision) 24.48 734.4
11. Total costuri (7+8+9+10) 1146.48 34394.4
12. Rotunjire ± -0.48 -14.4
13. Total P.V. (11±12) 1146 34380

21
Capitolul IV

4.1. Calcularea esantionului asupra caruia se aplica cercetarea

Esantionul reprezinta un grup sau un segment selectat al unei colectivitati si care este
supus cercetarii, urmând ca rezultatele acesteia sa fie generalizate asupra întregii colectivitati.

· Care sunt metodele de esantionare folosite?

Marimea esantionului se determina dupa urmatoarea formula:

N= t2 x p (1-p)
∆2w
n = numarul de subiecti care urmeaza a fi investigati

t = coeficientul care garanteaza rezultatele rezultatele cercetarii


p = proportia componentelor din esantion care poseda caracteristica cercetata ( ia
valoarea 0,5)
∆2w = eroarea limita admisa

22
În practica probabilitatile de garantare a rezultatelor cu care se lucreaza sunt de peste
90%.

t = 2,24
p = 0.5
∆2w = 3%
Rezultatele sunt garantate cu o probabilitate de 97.5%

n=t2p(1-p)/∆2

n=[(2,24)20.5(1-0.5)]/(0.03)2=1394/persoane

4.2 Aplicarea chestionarului

Chestionarul este instrumentul folosit pentru culegerea datelor prin ancheta sondaj. Este un
formular scris sau expus pe ecranul calculatorului, care contine o lista de întrebari alcatuita cu scopul de a
obtine informatii asupra unei probleme de marketing.
Chestionarul contine o succesiune de întrebari, la care subiectul intervievat urmeaza sa raspunda.
Orice chestionar trebuie sa fie elaborat si testat cu multa atentie, eliminându-se orice neajunsuri înainte de
a fi utilizat pe scara larga. Întrebarile trebuie sa fie clar formulate, fara ambiguitati si într-un limbaj
simplu, accesibil tuturor subiectilor intervievati.

Chestionar pentru testarea circulatiei turistice în judetul Brasov

1. Obisnuiti sa efectuati în fiecare an o deplasare turistica în afara orasului?

o Da
o Nu

2. Cine va însoteste în excursie?

o nimeni
o sotul/ sotia/copiii
o prieteni
o grup turistic organizat

3. Care au fost principalele motive care v-au determinat sa alegeti judetul Brasov ca destinatie
turistica?

o raportul pret/calitate al serviciilor oferite


o obiectivele turistice oferite
o calitatea serviciilor de cazare si alimentatie

23
o amplasarea geografica
o publicitatea realizata prin mijloacele mass media

4. Ce mijloc de transport preferati in cazul unui sejur turistic in judetul Brasov?

o trenul
o autoturismul personal
o avionul
o autocarul

5. Cum preferati sa va procurati biletele pentru sejur?

o prin intermediul unei agentii de turism


o on line
o calatoresc pe cont propriu

6. Ce forme de agrement preferati?

o parcuri de distractie
o plimbari in aer liber
o shopping
o activitati culturale

7. Care este principala calitate pe care o solicitati unui personal hotelier?

o politete
o promptitudine
o disponibilitate
o profesionalism

8. Daca ati dispune de un serviciu de Internet în cadrul hotelului, ati apela la el?

o da cu siguranta
o probabil ca da
o nu stiu
o probabil ca nu
o sigur ca nu

9. Ce parere aveti despre posibilitatile de cazare oferite de judetul Brasov ?

o foarte bune
o bune
o satisfacatoare
o proaste
o foarte proaste

10. Care considerati ca sunt formele de turism care se vor dezvolta cel mai mult in judetul
Brasov ?

24
o turism de agrement
o turism itinerant
o turism cultural
o turism de afaceri

11. Doriti sa mai reveniti in judetul Brasov ?

o Da
o Nu
o Nu stiu

12. În ce categorie de vârstă vă încadraţi?

o sub 20 de ani
o 20 – 29 ani
o 30 – 39 ani
o 40 – 49 ani
o 50 – 59 ani
o peste 60 de an

4.3. Propuneri de promovare si dezvoltare ale turismului rural

In România, turismul rural s-a practicat de mulţi ani, dar nu a existat o legislaţie adecvată
care să permită diferenţierea pensiunilor după criterii de clasificare specifice în clase de confort,
fapt ce s-a realizat ulterior şi nu erau agenţii specializate în cazarea la ferme ţărăneşti. Mergând
la Bran, am întâlnit turişti care veneau pentru prima dată şi erau impresionaţi de buna organizare
a localităţii din punct de vedere turistic. Cel mai clar poţi afla neajunsurile sau lucrurile bune din
Bran-Moeciu, de la turiştii care se opresc în Bran cu ocazia petrecerii vacanţelor sau de la cei
care doar tranzitează zona; sunt mulţi cei care vin aici special pentru a vizita Castelul Bran.
Pentru îmbunătăţirea imaginii staţiunii, precum şi pentru înlesnirea accesului, mai ales în
zona muzeului, unii turişti au sugerat construirea unei parcări şi a unei şosele laterale, ce ar
diminua traficul în localitate. De asemenea, a fost considerată o necesitate stringentă amenajarea
unei pieţe agroalimentare pentru asigurarea unei mai bune aprovizionări, cu atât mai mult cu cât,
o parte a turiştilor nu au asigurată masa în unităţile de cazare. Crearea unei pieţe ar oferi turiştilor
posibilitatea să cumpere renumitele brânzeturi de Bran.
O diversificare a paletei de servicii a firmelor de turism din localitate ar avea un efect
benefic pentru dezvoltarea turismului. Vecinătatea munţilor nu poate constitui decât un factor
extrem de favorabil pentru diversificarea ofertei prin organizarea unor excursii, numeroşi turişti
neîncumetându-se să pornească singuri pe cărări de munte, necunoscând zona.
Se constată nevoia orientării ghizilor şi către un alt segment de vârstă al vizitatorilor
Castelului Bran, asupra copiilor.
Zona Branului este o zonă turistică care se bucură de un cadru natural foarte pitoresc şi
sănătos, de o bogăţie cultural-istorică inestimabilă şi de o bază materială de cazare şi alimentaţie
bine pusă la punct. Ceea ce nu este încă bine pus la punct la Bran este modalitatea de petrecere a
timpului liber al turiştilor într-un mod care să îi facă pe aceştia să cheltuiască mai mult. Pentru
aceasta propunem:

25
 amenajarea unui parc de distracţii cu dimensiuni medii în apropierea Castelului;
 organizarea în incinta Castelului Bran a unor întâlniri pe înserat cu Contele Dracula
(legenda care a adus atât de mulţi turişti la Bran, mai ales străini);
 amenajarea unui centru de echitaţie, turiştii urmând să înveţe să călărească şi totodată
având posibilitatea realizării unor plimbări călare în împrejurimi;
 prezenţa abundentă a zăpezii face posibilă amenajarea unei pârtii de schi;
 valorificarea Cetăţii Râşnovului aflată la 14 km de Bran;
 asigurarea serviciului de ghid în zonă;
 dezvoltarea căilor de acces (mijloace de transport care să asigure un nivel calitativ
mai ridicat al serviciului de transport);
Branul va continua să atragă turiştii atâta timp cât va şti să le ofere noi atracţii. Priceperea
şi talentul conducătorilor din turism se vor demonstra prin determinarea turiştilor care au fost
deja în Bran să revină, nu prin faptul că vin turişti pentru prima dată, căci aceştia din urmă sunt
atraşi în special de renumele castelului sau de calităţile naturale ale zonei.

BIBLIOGRAFIE

1. Bran, Florina, Marin, Dinu şi Şimon, Tamara,


Turismul rural. Modelul european, Bucureşti, Editura Economică, 1997;
2. Culoarul Rucăr-Bran - Poartă în Carpaţi, Bucureşti,
Editura Sport - Turism, 1990;
3. Decei, Paul, Pe plaiuri şi văi carpatine, Bucuresti,
Editura Albatros, 1983;
4. Dunăre, Nicolae, În Ţara Bârsei, Vol I, Braşov,
Editura Transilvania Expres, 1974;
5. Iancu, Mihai, Judeţul Braşov, Bucuresti, Editura
Academiei Romane, 1971;
6. Prahoveanu, Ioan, Castelul Bran, Braşov, Editura C2
Design, 1998;
7. Prahoveanu, Ioan, Platforma Bran-Ghid, Braşov,
Editura C2 Design, 2004;
8. Stoian, Georgeta şi Mocanu, Olivia, Zona
etnografică Bran, Bucureşti, Editura Sport - Turism, 1990;
9. SŢigu, Gabriela, Turism Montan, Bucureşti, Editura
Uranus, 1999;
10. www.brasov.ro
11. www.ghidbrasov.ro

26
Anexe

27
28
29
30