Sunteți pe pagina 1din 30

Cuprins

Introducere …………………………………………………………………………..……….. 2
Capitolul I:Prezentarea zonei ……………………………………………………..………….. 3
1.1.Asezare geografica ……………………………………………………………..……….. . 3
1.2. Cai de acces……………………………………………………………………….…………..3
1.3. Scurt istoric…………………………………………………………………………………. 3
1.4.Relieful ……………………………………………………………………..……………. 4
1.5.Hidrografie …………………………………………………………………..………….. 4
1.6.Clima …………………...………………………………………………........................... 5
1.7 Vegetatie si fauna ………………………………………………………………………..… 6

Capitolul II Oferta turistica …………………………………………..……………………… 8


2.1.Obiective turistice natural …………………………………………..…………………… 8
2.2.Obiective turistice antropice …………………………………………...…………….…. 12
2.3.Structura unitatilor de cazare si alimentatie ……..…………………….…………….…… 15
2.4. Forme de agrement …………………………………………………….………………….. 15

Capitolul III: Buzaul turistic ……………………………… ……………….……………. 17


3.1.Programul produsului turistic pe zile ……………………………………………….….. 17
3.2.Analiza de pret ………………………………………………………………………..… 19

Capitolul IV: Strategia de dezvoltare si promovare a Turismului si Agroturismului in judetul


Buzau 2010-2015 …………………………………………………………………………….....20
4.1. Punctele slabe ale Judetului Buzau …….. …………………………………..………..…… 20
4.2. Oportunitatile si amenintarile ……………………………………………….………. 20
4.3. Realizarea de programe pentru dezvoltarea turismului rural şi agroturismului ………………… 22
4.4. Realizarea de programe pentru dezvoltarea domeniului turismului balneo medical............ .24
Bibliografie....................................................................................................................................28
ANEXE…………………………………………………………………………………………..29

1
Introducere

Regiunea judeţului Buzău este una din zonele cele importante în ceea ce priveşte
potenţialul turistic prin cadrul natural de care dispune, factorii terapeutici, monumentele istorice
şi de arhitectură, artă populară, aici trăind oameni primitori, gospodari, buni păstrători ai unor
tradiţii multiseculare şi, dacă, la acestea se adaugă creşterea calităţilor serviciilor oferite,
împreună cu susţinerea acestei activităţi printr-o campanie de promovare eficientă se poate
ajunge la dezvoltarea turismului.
O primă concluzie este dată de faptul că judeţul Buzău dispune la acest moment de un
potenţial turistic imens, dar care este foarte slab valorificat. Conservarea moştenirii culturale ar
putea merge mâna în mâna cu dezvoltarea turismului, dar este necesara o monitorizare atenta
pentru a se asigura menţinerea unor standarde înalte de conservare. În plus, turismul poate fi şi
un instrument pentru dezvoltarea rurală, în aceste condiţii fiind vitală implicarea comunităţilor
locale în acest domeniu.
O a doua concluzie este legată de slaba promovare a potenţialului turistic care, pe
parcursul ultimilor douăzeci de ani s-a făcut sporadic ori haotic, fără a avea un rezultat
spectaculos, ci numai mici rezultate de moment. Aşadar, printr-o promovare susţinută la târguri
de turism, la nivel naţional prin intermediul mass-media şi al materialelor de promovare, trebuie
avut în vedere acest obiectiv.
Turismul poate fi sursa importantă pentru realizarea de venituri, dar acesta presupune
investiţii.
Există deci un cerc în care se învârt la nesfârşit cei doi factori importanţi:
-realizarea calităţii în servicii din turism pentru atragerea vizitatorilor;
- investiţii pe măsură pentru a avea cu cei atrage.
Dacă aceşti factori sunt realizaţi, atunci putem spune că turismul constituie o sursă de
venituri continuă.
Conform unor aprecieri referitoare la formarea imaginii în turism se poate concluziona
faptul că un turist mulţumit, satisfăcut de locul unde şi-a petrecut vacanţa, prin transmiterea
informaţiilor, a valorii lor poate influenţa alţi cinci turişti potenţiali pentru a-şi petrece, în viitor,
vacanţa la locul respectiv de sejur, în timp ce un turist nemulţumit de calitatea serviciilor mai
ales de personalul din turism, influenţează zece turişti potenţiali.
În acest context, o a treia concluzie poate fi legată de comportamentul celui care oferă
servicii turistice sub aspectul corectitudinii şi solicitudinii, aceasta este hotărâtoare în crearea
unei imagini pozitive privind destinaţia turistică.
Pentru dezvoltarea turismului în această zonă sunt necesare o serie strategii care să aducă
venituri atât pentru populaţia zonei cât şi pentru economia în ansamblu. Aceste strategii sunt
necesare şi pentru turişti care vor să îşi petreacă cât mai plăcut timpul liber.
Strategia de faţă îşi aduce o contribuţie originală prin integrarea aspectelor economic,
social şi de mediu care se manifestă în spaţiul judeţului Buzău, în contextul cooperării europene
şi mondiale. Obiectivul imediat este formularea unui cadru general al politicilor pentru
dezvoltarea si managementul durabil al industriei turismului în ceea ce priveşte resursele naturale
si culturale. Care să asigure afirmarea şi promovarea potenţialului turistic al judeţului Buzău,
precum şi generarea de venituri prin dezvoltarea sectorului turistic.

2
Capitolul I
Prezentarea zonei

1.1. Asezarea geografica

Asezat in partea de sud-est a tarii, judetul Buzau ocupa cea mai mare parte a bazinului
hidrografic al raului Buzau si cuprinde in mod armonios trei mari formatiuni de relief: munti, in
partea de nord; cimpii, la sud; intre aceste aflindu-se forma colinara subcarpatica. Centrul de
resedinta al judetului este municipiul Buzau.
Coordonate: 44° 45’ si 45° 50’ latidudine nordica, 26° 10’ si 27° 20’ longitudine estica.
Paralela de 44° latitudine nordica intretaie judetul pe la sud de localitatea Smeeni.
Suprafata judetului Buzau este de 6072 km˛ (locul 18 intre judetele tarii), reprezentind
2,5 % din teritoriul national.
Se invecineaza la nord-est cu judetul Vrancea; la sud-est cu judetul Braila; la sud cu
judetul Ialomita; la vest cu judetul Prahova; la nord-vest cu judetele Brasov si Covasna.
Configuratia geografica, bogatia solurilor si abundenta cursurilor de apa au creat conditii
optime pentru stabilirea si continuitate populatiiei din aceasta zona din cele mai vechi timpuri.
Cu toate ca dispune de conditii naturale atat de bogate si variate, judetul Buzau facea
parte, in trecut, din randul judetelor cu o economie prea prospera.
In prezent economia judetului Buzau are un caracter industrial - agrar, ponderea
principala revenind industriei (87,6%).

1.2. Cai de accces

Rutiere -DN2 (E85) - Bucuresti - Buzau -Bacau - Suceava; DN1B Ploiesti - Buzau; DN10 Buzau
- Brasov; DN22 Ramnicu Sarat - Braila; DN2B Buzau - Faurei - Braila; DN2c Buzau -
Slobozia; 
Linia ferata -linia 500 Ploiesti - Buzau - Bacau - Suceava; Faurei - Tecuci; 
Aeroport -Nu,

1.3. Scurt istoric

Istoria scrisă a orașului Buzău începe odată cu cea a Țării Românești, statutul său de târg
și punct de vamă fiind certificat de un document din timpul voievodului Dan al II-lea.
Descoperirile arheologice din culturile Gumelnița și Monteoru arată prezența omului în regiune
înaintea erei creștine. Un document din anul 376 menționează un râu cu numele Mousaios,
aceasta fiind cea mai veche atestare a numelui orașului, nume pe care l-a primit de la acest râu,
pe al cărui mal se află. În perioada medievală a existat și o cetate a Buzăului, despre care s-au
păstrat doar câteva mențiuni în documente străine, iar târgul, menționat ca fiind deja existent la
1431, a devenit și sediu episcopal ortodox în secolul al XVI-lea.
Începând cu secolul al XVII-lea, a început o perioadă în care numeroase lupte și invazii,
precum și dezastre naturale (epidemii, cutremure), au condus la distrugerea și depopularea
Buzăului. Orașul însă a fost mereu reconstruit, localnicii punând simbolul păsării Phoenix pe
stema orașului, ca simbol al renașterii.

3
Secolul al XIX-lea a adus o perioadă de înflorire culturală și economică a Buzăului. În
această perioadă a fost construit Palatul Comunal, clădirea–simbol a orașului, care a devenit
centru industrial și nod feroviar. În timpul primului război mondial, Buzăul a fost ocupat de trupe
germane, mulți locuitori refugiindu-se de forțele de ocupație în satele din preajmă sau în
Moldova. Dezvoltarea orașului a fost frânată temporar, dar s-a reluat după război. După cel de-al
doilea război mondial, industrializarea Buzăului a fost accelerată forțat, populația sa triplându-se
în mai puțin de 50 de ani. După revoluția din 1989, economia puternic industrializată a fost
reașezată într-un context capitalist.

1.4. Relief

Judeţul Buzău ocupă cea mai mare parte a bazinului hidrografic al râului Buzău,
cuprinzând în mod armonios toate formele de relief: munţi în partea de nord, câmpie la sud, între
acestea aflându-se zona colinară subcarpatică. Zona de munte este formată din Munţii Buzăului
şi Munţii Vrancei, componenţi ai Carpaţilor de Curbură. Sunt munţi din roci puţin rezistente ce
au determinat prezenţa unor culmi joase, cu un contur domol. Zona de deal este cunoscută sub
numele de Subcarpaţii Buzăului (Dealurile Buzăului) fiind formată dintr-o succesiune de culmi
deluroase şi depresiuni. Zona de câmpie se întinde în partea sudică şi sud-estică a judeţului,
încadrându-se în marea unitate morfologică a Câmpiei Române prin câteva subdiviziuni, de la
vest spre est: Câmpia Gherghiţei, Câmpia Bărăganului de Mijloc, Câmpia Buzău-Călmăţui şi
Câmpia Râmnicului.

1.5. Hidrografie

Coloana vertebrala a retelei hidrografice a judetului o constituie riul Buzau, care, din
totalul de 325 km cit masoara de la izvoare la varsarea in Siret, curge pe circa 140 km in limitele
administrative ale judetului.Izvorind din versantul rasaritean al Muntilor Ciucas, dupa ce trece
prin depresiunea Intorsura Buzaului unde face un cot de aproape 180?, se indreapta spre sud,
traversind judetul de la nord-vest la sud-est, adunind numerosi afluenti, dintre care cei mai
importanti sint : in zona montana : Crasna, Valea Neagra, Siriul Mare si Nehoiu (pe dreapta);
Zabratau, Hartagu, Casca si Bisca Rosilei (pe stinga); in zona subcarpatica, pe partea dreapta
Bisca Chiojdului si Niscovul, iar pe stinga Sibiciul, Balaneasa, Saratelul, Slanicul si Cilnaul.
Urmeza zona de ses, unde afluentii sint lipsiti de importanta si cu un debit extrem de scazut.
     Al doilea riu important ca marime este Rimnicul, al carui curs pornit din coastele Furului
Mare strabate, fara afluenti importanti, cale de circa 28 km o mica regiune din estul judetului.
    Reteaua hidrografica a judetului Buzau este armonios completata de un important numar
de lacuri diferite ca marime, geneza si stadiu de evolutie. Dintre cele situate in zona montana, cel
mai important si totodata cel mai cercetat din punct de vedere turistic este Lacul Vulturilor sau
Lacul Fara Fund de pe Siriu. Format ca actiune a avalanselor repetate, intr-una din politele
structurale ale culmii Maliiei, la altitudinea de 1420 m, Lacul Vulturilor considerat cel mai de jos
lac de munte din tara.
     In apropierea sa urmele unui al doilea lac mult mai mare, astazi complet drenat si invadat
4
de vegetatie, alcatuieste ceea ce localnicii numesc Mlastina Vulturilor.
     Urmeaza Lacul Negru, din masivul Penteleu si Lacul Mociarul de pe versantul estic al
Ivanetului.
     O alta categorie de lacuri o formeaza acelea a caror geneza este legata de fenomenele de
dizolvare-tasare in zonele cu sare (lacurile Menedic).
     In zona de cimpie inregistram prezenta limanelor fluviatile Glodeanu Sarat, Boldu,
Amara si Balta Alba, cel din urma cu deosebita importanta balneo-curativa.

1.6. Clima

Teritoriul judetului Buzau se inscrie in regimul de clima temperat continentala, care


prezinta o serie de particularitati si nuante in raport cu zonele de relief.
     Regimul termic se carcterizeaza prin valori maxime inregistrate in zona de cimpie, care
descresc pe masura ce ne deplasam spre zona montana.
     Sub raport termic, particularitati interesante prezinta si fenomenul de inghet. Acesta apare
cel mai devreme in vaile si depresiunile subcarpatice, datorita strtificarii aerului rece si a aparitiei
inversiunilor de temperatura, si persista aici pina in a doua decada a lunii aprilie. Cel mai tirziu,
datorita fenomenului de fohn, inghetul apare in cea de a doua decada a lunii noiembrie pe pantele
dealurilor cu expunere sudica, durind catre finele lunii martie.
     Regimul precipitatiilor conduce catre valori medii anuale ce depasesc 800 mm.Ploile cele
mai frecvente cad in intervalul aprilie-septembrie (Siriu-160 mm), cu un virf in luna iunie (72-
100 mm).In cealalta jumatate a anului precipitatiile sint mult mai reduse (ianuarie, sub 28 mm la
cimpie ; 28,7 mm la deal si 35,3 mm la munte).
Treptele de relief ca si pozitia judetului la Curbura Carpatilor determina o serie de
nuantari climatice locale pe fondul climatului temperat continental ce conduce la
individualizarea a 3 tipuri principale declimat de munti, deal si camp.
Climatul: montan - caracterizat prin temperaturi medii anuale de 4-6 grade cu precipitatii
bogate  : de deal - caracterizat prin temperaturi medii anuale de 8 - 10 grade cu precipitatii de
600-700 mm/an : de camp - caracterizat printrun continentalism montan accentuat cu veri
fierbinti si ierni geroase cu viscole cauzate de Crivat.
Pantele sudice ale Carpatilor de Curbura supuse descendentelor maselor de aer oceanic
generand vanturi de tip
Modificarile antropice vizibile cu deosebire in jurul constructiilor hidrotehnice unde au aparut
fenomenede relif antropic cariere, tuneluri, canale.
Lantul carpatic un obstacol national in calea maselor de aer si a fronturilor atmosferice.
Acest baraj natural modifica directiile de inaintare a maselor de aer ca si a celor termodinamici.
Regimul eolian in general este influentat de masele de aer din Vest.
Iarna in zona de camp si la poalele subcarpatilor apare Crivatul. O caracteristica locala
prezenta fenomenului pe versantii Buzaului dar si-n zona dealurilor Istrita, Ciolanu evidentiati
prin cultura vitei-de-vie.
1.7. Vegetatia si fauna
5
Vegetatia judetului prezinta de asemenea variatii si elemente specifice pentru fiecare din
cele trei zonele de relief existente.
     La cimpie se dezvolta o vegetatie caracteristica stepei si silvostepei.
Daca in stepa vegetatia lemnoasa este rara, aproape inexistenta, in silvostepa, pe linga
terenurile ocupate de culturi, apar paduri limitate la arii mai restrinse, ramasite ale codrilor de
altadata, cum sint cele de la Rusetu, Bradeanu, Valeanca, Cringul Buzaului, Frasinului, Spataru
si cele de la nord-est de orasul Rimnicului Sarat.
     In aceste paduri, in functie de conditiile ecologice, predomina stejarul pedunculat
(Quercus robur), stejarul brumariu (Quercus Pedunculiflora) si stejarul pufos (Qercus pubescens)
la un loc cu ulmul, parul, marul salbatic si asociatii de arbusti.
     Tot in zona stepei si silvostepei buzoiene apar pe suprafete mai mici sau mai mari petice
de vegetatie legate de existenta saraturilor, a terenurilor cu nisipuri si a luncilor largi care sint in
discordanta fata de vegetatia zonala, constituind asa numita vagetatie azonala-intrazonala din
cimpia judetului.In acest sens, mentionam vegetatia lacurilor Amara, Balta Alba si din jur.In
lacul Balta Alba, ale carui ape sint mai concetrate in saruri, domina alga Chara crinita care
contribuie la formarea namolului ce a adus renumele bailor.
    Pe vaile Calmatuiului, Cotofistei si Galbenu, pe terenurile uscate intilnim ca
predominante o serie de specii rare ca ; Petrosimonia Trianda (scirtiitoarea sau hericica) si hrean
salbatic, iar pe terenurile umede saricica sau ciurlan, iarba sarata si catina alba, singura planta
lemnoasa adaptata zonelor saraturate.
    Tot in cuprinsul saraturilor amintite in zonele cu mai mica concentratie, de la obirsia
Calmatuiului se dezvolta padurile Frasinu si Spataru, ambele constituind un complex de o
deosebita importanta ecologica-genetica-evolutiva.
    Aici se dezvolta frasinul pufos, mojdreanul, iar in cadrul unei vegetatii bogate, specii
endemice ca : galbinarea, iarba mare, stinjenelul si laptuca.
    Padurea Spataru constituie singurul punct forestier din tara in care se observa tranzitia
de la frasinul pufos la stejar.
     Un alt element caracteristic in cadrul vegetatiei cimpiei il constituie “Cringul Buzau”.
Aici sub umbra stejarilor multiseculari, este prezenta o interesanta vegetatie in care se remarca
sica si laleaua de cring, o raritate pe cale de disparitie.
     Zona dealurilor subcarpatice si zona de munte sint ocupate de paduri etajate astfel : etajul
stejarului, etajul fagului, etajul coniferelor si etajul tufarisurilor sau subalpin.
     Un caz interesant in flora zonei subcarpatice il prezinta regiunea vulcanilor noroiosi de la
Piclele-Beciu, unde se dezvolta asociatii halofile de ghirin si arbustul endemic gardurarita.
Fauna nu prezinta specii caracteristice, dar favorizata si de faptul ca judetul concentreaza in
limitele sale toate formele de relief, este foarte variata, este foarte variata alcatuind un interesant
tablou ecologic si cinegetic.
     Ajutate de existenta zonei intermediare subcarpatice, majoritatea speciilor de animale si
mai ales pasarile desfasoara un proces de migratie continua de la munte la ses si invers, dupa
cum conditiile de viata si adapost se prezinta temporar mai favorabile intr-o zona decit in cealalta
6
     In stepa si silvostepa, dintre pasari intilnim mai cu seama speciile cintatoare : ciocirlia,
privighetoarea, mierla, graurul, pitigoiul, vrabia, rindunica, cucul etc ; rapitoarele : eretele, uliul,
bufnita, cucuveaua etc.
     Mamiferele sint reprezentate prin speciile comune de rozatoare : orbetele, popindaul,
hirciogul si cirtita. Alaturi de rozatoare mai intilnim dihorul, vulpea, nevastuica si iepurele.

Capitolul II
Oferta turistica

7
2.1. Obiective turtice naturale

Rezervatia naturala Vulcanii noroiosi


 situata in Subcarpatii de Curbura, pe raza comunelor Berca si Scortoasa;
 fenomenul poate fi observat in doua puncte separate, numite Paclele Mari (coordonate
45.3399, 26.7081) si Paclele Mici (coordonate 45.3587, 26.7114);
 zona reprezinta singurul loc din Europa in care pot fi vazuti vulcani noroiosi, fenomene
similare inregistrandu-se doar in Siberia si in Australia;
 rezervatie geologica si botanica;
 aflata la o altitudine de 300-550 m, ocupa o suprafata de cca. 30 ha;
 reprezinta unul din cele mai interesante monumente ale naturii din lume;
 vulcanii noroiosi sunt formatiuni create de gazele naturale provenind de la peste 3.000 m
adancime, care trec printr-un sol argilos, in combinatie cu apa din panza freatica; gazele
imping spre suprafata apa amestecata cu argila, iar namolul format de acestea se usuca in
contact cu aerul, formand niste structuri conice asemanatoare unor vulcani; namolul este
rece, deoarece vine din straturile de argila;
 numiti si zalte, pacle sau fierbatori, vulcanii noroiosi creeaza un interesant peisaj cvasi-
lunar;
 pe harta militara austriaca, cunoscuta ca harta Specht, din 1791-1792, sunt marcate patru
arii cu pacle sau vulcani noroiosi, doua dintre acestea disparand intre timp;
 desi solul sulfuros si saraturos este nepropice vegetatiei obisnuite, anumite specii de
plante, cum ar fi gardurarita, saracica, branca, rugina, pelinul, dar si o padurice de liliac,
s-au adaptat la acest mediu;
 se gasesc aici scorpioni si termite;
 din zacamantul de la Berca provin si resturi osteologice de mamut, unele recuperate, in
1924, si pastrate in Muzeul de Istorie Naturala "Grigore Antipa" din Bucuresti.

Rezervatia naturala Focul viu din Terca


 situata pe raza satului Terca, comuna Lopatari, pe valea Slanicului;
 monument al naturii, de interes geologic;
 fenomen natural datorat emanatiei continue de gaze din pamant, prin fisurile si
crapaturile scoartei, ce formeaza cateva flacari ce ard in permanenta;
 flacarile se inalta pana la aproape 1 m, cu un diametru la baza de 20-30 cm;
 ocupa o suprafata de 0,03 ha;
 fenomenul este deosebit de interesant in timpul noptii.
Rezervatia naturala Platoul Meledic
 Rezervatia naturala Platoul Meledic este situata in dreapta Vaii Jgheabului, pe raza
comunei Manzalesti;
 rezervatie geologica, speologica, botanica si zoologica;
 aflata la 600 m altitudine, ocupa o suprafata de 67,5 ha;
 Rezervatia Meledic include un numar de 35 de pesteri de sare (endocarste saline), cea
mai importanta fiind chiar pestera din platoul Meledic, denumita pestera 6S, de doua ori
detinatoare a recordului mondial pentru cea mai lunga cavitate formata in sare;
 valoarea stiintifica este completata de existenta in zona a broastei testoase si a
scorpionului;

8
 versantii platoului Meledic au canioane adanci de 5-6 m, cu latimi de 0,5-3 m si rupturi
de panta de 2 m.
Rezervatia naturala Culmile Siriului
 situata pe raza comunei Siriu;
 ocupa o suprafata de 85 ha;
 de natura geologica, botanica, forestiera si zoologica;
 sunt protejate caprele negre, smardarul (bujorul de munte), roua-cerului, bumbacarita.
Rezervatia naturala Balta Amara
 situata pe raza comunei Balta Alba, localizata la 22 km de Ramicu Sarat, in estul
judetului;
 rezervatie naturala geologica, de zona umeda si zoologica;
 ocupa o suprafata de 900 ha;
 vegetatie asemanatoare celei din Delta Dunarii.
Rezervatia naturala Blocurile de calcar de la Badila
 situata pe Valea Buzaului, intre Rusavat (comuna Viperesti) si Badila (comuna Parscov),
in Subcarpatii de Curbura;
 ocupa o suprafata de 1 ha;
 rezervatie geologica si paleontologica;
 formata din 40 blocuri de calcar cu forme si dimensiuni diferite, apartinand Jurasicului
superior;
 monument al naturii.
Rezervatia naturala Piatra Alba La Grunj
 situata pe raza comunei Manzalesti, la confluenta raului Slanic cu paraul Jgheab;
 ocupa o suprafata de 0,025 ha, la baza;
 este un martor de eroziune hidraulica si eolian;
 format din tuf vulcanic, acumulare de marna alba cinerita;
 prezinta o forma conica, neregulata prin eroziunea multidirectionata;
 monument al naturii de interes geologic.
Chihlimbarul de Buzau
 situat in comuna Colti, la circa 65 de km de municipiul Buzau;
 monument al naturii de interes geologic si paleontologic, prin valoarea chihlimbarului
(numit si romanit sau sucunit) format in epocile geologice;
 ocupa o suprafata cumulata de 2,5 ha;
 chihlimbarul, cu o vechime de 40-60 de milioane de ani, are peste 160 de culori.
Sfinxul de la Breazau (Bustea)
 situat in masivul Breazau, pe raza localitatii Bustea, comuna Manzalesti;
 monument al naturii.
Rezervatia naturala Padurea Lacurile
 situata pe raza comunei Bisoca;
 rezervatie forestiera, geologica si botanica;
 ocupa o suprafata de 10 ha;
 pastreaza exemplare impresionante de Pin silvestru (Pinus silvestris);
 tot aici se gasesc si doua lacuri: Lacul Negru si Lacul Limpede, formate in doline
dezvoltate pe gresie;

9
 adaposteste un amfiteatru natural, in care se afla o scena construita din piatra si lemn,
unde se desfasoara spectacole folclorice locale.
Rezervatia naturala Dealul cu lilieci
 situata pe raza comunei Cernatesti, pe dreapta raului Slanic;
 rezervatie forestiera si zoologica;
 ocupa o suprafata de 3 ha;
 in vegetatie, in nise specifice, pot fi intalniti termita si scorpionul.
Rezervatia naturala Padurea cu Tisa
 situata pe raza comunei Chiojdu;
 ocupa o suprafata de 150 ha;
 interesante exemplarele de Tisa (Taxus baccata) amintesc de vechile paduri de acum cca.
2.000 ani, cand Dacia era colonizata de Roma Imperiala.
Rezervatia naturala Sarea lui Buzau
 situata pe raza comunei Viperesti, in Subcarpatii de Curbura;
 ocupa o suprafata de 0,8 ha;
 rezervatie de interes geologic si botanic;
 monument al naturii prin catena de sare, care, aici, arata o fereastra geologica;
 dintre speciile forestiere, doar arbustul catina alba vegeteaza pe excesul salin si substratul
mineral excesiv;
 localizata la cca. 500 m de blocurile de calcar.
Parcul Marghiloman din Buzau
 aflat in partea de sud-est a municipiului Buzau;
 este constituit din gradina vechiului conac apartinand familiei Marghiloman;
 tatal "lordului valah", asa cum era denumit in epoca fostul prim-ministru al Romaniei,
Alexandru Marghiloman (1854-1925), castigase proprietatea la carti; pe acest intins
domeniu, s-a ridicat Vila Albatros, o vila decorata splendid, cu mobilier ce astazi se
gaseste la Muzeul Judetean de Istorie; vila poarta numele calului preferat al omului
politic, pasionat de cai si automobile; parasita inca din anii '30, vila a adapostit dupa
razboi diferite institutii, iar astazi a ramas in paragina, implinind parca blestemul
proprietarului initial al domeniului: "Sa se aleaga praful de tot ce va fi construit pe acest
loc!";
 sotia lui Alexandru Marghiloman este cea care a adus aici plante exotice si a infiintat un
parc dendrologic, cu un secol in urma;
 exista si un lac.
Pestera Meledic
 situata pe platoul Meledic, localizat pe raza comunei Manzalesti;
 aflata la 600 m altitudine;
 face parte din grupul de 35 de pesteri de sare (endocarste saline) situate pe platoul
Meledic si in bazinul Jgheabului;
 de doua ori detinatoare a recordului mondial pentru cea mai lunga cavitate formata in
sare;
 denumita pestera 6S, are 3.234 m dezvoltare si 42 m adancime;
 intrarea in pestera este blocata, datorita alunecarilor in urma ploilor; se pot admira din
exterior peretii abrupti de sare;

10
 nu este amenajata, cei care doresc sa o viziteze trebuie sa aiba echipament de munte si
lanterne puternice.
Cascada Pruncea (Casoca)
 situata in Masivul Podul Calului, de pe cursul Raului Casoca, la 5 km de Siriu, in nord-
estul judetului;
 are o cadere de 5-6 m;
 in partea stanga a cascadei exista o deschizatura, folosita, conform legendei, ca
ascunzatoare, de haiducul Gheorghilas, fost pandur in oastea lui Tudor Vladimirescu;
oamenii de la Gura Teghii il sarbatoresc an de an pe haiducul Gheorghilas, pe 1 iunie.
Lacul Siriu
 situat in raza comunei Siriu, pe cursul superior al Buzaului, in nord-estul judetului;
 lac de acumulare, format in urma constructiei barajului de la Siriu si a hidrocentralei
Nehoiasu;
 ocupa o suprafata de 500 ha si are o lungime de 11,5 km si un volum de 155 milioane mc;
 Barajul Siriu, cu o inaltime de 122 m si o lungime coronament de 570 m, construit pe raul
Buzau, intre masivul Siriu si masivul Podu Calului, din roca, steril si miez din argila, este
al doilea din lume realizat din anrocamente (dupa cel de la Raul Mare, tot de la noi din
tara);
 in timpul verii, turistii dispun de posibilitati de plaja, plimbari cu pluta si pescuit sportiv
(speciile intalnite sunt scobarul, carasul, pastravul, crapul si cleanul);
 langa lacul Siriu se gasesc Baile Siriu, o ministatiune de sezon scurt, cu trei izvoare de
ape minerale feroase, termale, usor bicarbonate, clorurosodice, sulfuroase si foarte slab
mineralizate;
 la 5 km de Siriu se afla cascada Pruncea.
Masa lui Bucur
 situata pe Varful Penii, satul Plesi, comuna Bisoca;
 locul apartine administrativ de judetul Buzau, dar varful unde este Masa lui Bucur tine de
Muntii Vrancei;
 este o stanca imensa, cantarind 150 de tone, despre care se spune ca a slujit drept masa
ciobanului Bucur, dupa unii, sau haiducului Bucur, dupa altii, cel care a intemeiat
Bucurestiul;
 localizata pe un platou muntos, la 1.142 m altitudine, piatra este asezata pe trei bolovani
mai mici, asemeni unei mese traditionale romanesti;
 conform legendei, Bucur a fost un baci ce avea multe oi si care, intr-o zi, a intrat in
conflict cu un alt cioban bogat, pe nume Giurgiu, ce avea stapanire pe muntii dinspre
Nereju de astazi, pentru ca o furase pe fata acestuia, pe nume Musa; de manie, Giurgiu a
aruncat cu sapa dupa Bucur, iar locul unde s-a infipt sapa, un deal, poarta si azi numele
de Sapa Musii; Bucur, de teama lui Giurgiu, ca il avea dusman in preajma mereu, s-a
hotarat sa-si mute turmele de oi in alta parte si a plecat din Muntii Vrancei, pe Valea
Dambovitei, unde a pus piatra de temelie a orasului Bucuresti;
 se spune ca in zona ar exista o comoara a haiducilor aciuiti aici, pe care acestia au
ingropat-o inainte sa fie prinsi de potera.

11
2.2. Obiective turistice antropice

Muzeul Judetean Buzau


 situat pe strada Nicolae Balcescu nr.50, Buzau;
 incepand cu data de 3 mai 2010, ca urmare a inceperii lucrarilor de reabilitare a cladirii,
monument istoric, muzeul va fi inchis pentru vizitare pe o perioada de 3 ani; in acest timp
insa, vor fi deschise pentru vizitare colectiile externe ale Muzeului Judetean Buzau:
Colectia de chihlimbar din comuna Colti, Casa Memoriala Vasile Voiculescu, Colectia de
Etnografie si Arta Populara Vergu-Manaila, Tabara de sculptura in aer liber din comuna
Magura.
Muzeul Chihlimbarului din Colti
 situat in comuna Colti, la circa 65 de km de municipiul Buzau;
 aici a fost singura exploatare de chihlimbar din Romania, inchisa in 1948; pe aceste
meleaguri, extractia acestei pietre dateaza din epoca bronzului; muzeul se afla langa fosta
mina;
 a fost deschis in 1973 si este singurul astfel de muzeu din Romania;
 functioneaza intr-o casa in stil popular;
 adaposteste o bogata colectie de chihlimbar, colectii de flori de mina, roci, fosile si pietre
semipretioase, documente privind exploatarea chihlimbarului, proprietatea asupra
pamantului, atestarea documentara a localitatii Colti, invatamantul, cultura si istoria
acestor meleaguri; la etaj se afla o colectie de etnografie, compusa din obiecte taranesti
vechi, donate de locuitori: razboi de tesut, stergare, lazi de zestre, piepteni pentru lana,
piepteni pentru canepa, cofe, cric din lemn, opinci din lemn etc., dar si o interesanta
colectie de batiste cusute manual;
 ca obiecte deosebite pot fi enumerate: o bucata de chihlimbar de 1,785 kg, o alta bucata
de 1,5 kg, obiecte din chihlimbar de diferite nuante de culori, de la galben transparent,
verde, pana la negru opac, sau cu mai multe nuante de culori intr-un singur obiect, un
cercel din chihlimbar care are conservat in el o furnica (despre care specialistii spun ca a
trait la Colti acum 30.000.000 de ani), o bucata de chihlimbar sectionata care pastreaza
urme din scoarta copacului din care a provenit rasina respectiva etc.;
 cel mai mare chihlimbar din lume, Romanit, de 3,450 kg, a fost achizitionat de Muzeul
Judetean Buzau;
 program de vizitare: miercuri-vineri si duminica, intre 09.00 - 17.00; sambata, intre 09.00
- 14.00; luni si marti inchis.
Colectia de Etnografie si Arta Populara Vergu-Manaila
 situata pe strada Razboieni nr. 8, Buzau;
 este adapostita de cea mai veche casa boiereasca din oras, monument istoric, care a
apartinut familiilor Vergu si Manaila, personalitati ale targului la sfarsitul secolului al
XVIII-lea; restaurarea casei a respectat structura interioara si aspectul exterior original;
 exista sapte sali de expozitie, in care sunt prezentate tesaturi, piese de interior, piese de
port, obiecte de uz casnic si gospodaresc, costume populare, covoare a caror cromatica
este realizata in culori naturale (cum ar fi covorul datat 1887), o mare varietate de

12
stergare, batiste de nunta, fete de perna, marame de borangic, presuri tesute; invelitori
diferite in cromatica si ca tip de tesatura, obiecte specifice diferitelor ocupatii: olarit,
viticultura, oierit, pescuit si vanatoare;
 una din incaperi a fost amenajata si decorata in stilul de casa mare, reprezentand camera
pentru oaspeti, care se gasea in fiecare gospodarie taraneasca din spatiul romanesc;
 program de vizitare: marti-duminica, intre 09.00 - 18.00, luni inchis.
Fantana lui Mihai Viteazul de la Ciuta
 situata in satul Ciuta, comuna Magura, judetul Buzau;
 ridicata in anul 1975, cand s-au sarbatorit 375 de ani de la trecerea lui Mihai Viteazul pe
Valea Buzaului spre Ardeal;
 marcheaza locul unde domnitorul si oastea sa au poposit o noapte, in octombrie 1599;
 monumentul este realizat de sculptorul Gheorghe Coman, unul dintre initiatorii Taberei
de sculptura in aer liber de la Magura.
Tabara de sculptura Naeni
 situata pe dealul Tigori, comuna Naeni, in partea de vest a judetului;
 candva aflate sub apele Marii Sarmatice, dealurile de la Naeni sunt bogate in calcar,
format din scoicile si cochiile de acum milioane de ani;
 numele dealului provine din cuvantul grecesc "tegora", care inseamna "loc sacru";
 pe varful dealului sunt sute de sculpturi in calcar, realizate de copii, elevi ai profesorului
Gabriel Manole, pe parcursul a 14 ani;
 in apropiere se afla si Biserica dintr-o piatra, ridicata dintr-un bloc de calcar, avand o
catapeteasma sculptata in piatra, unica in Europa;
 aici se pastreaza, de asemenea, o veche asezare dacica, cu morminte indreptate cu fata
spre Soare, sapate in piatra;
 dealul ofera o magnifica panorama asupra masivelor muntoase ale Bucegilor, Ciucasului,
Buzaului, Penteleului si Vrancei.
Cetatea-manastire Bradu
 situata pe raza satului Hales, comuna Tisau, pe malul stang al paraului Niscov;
 ridicata de familiile boierilor Cadesti si Patarlageni in prima jumatate a secolului XVII;
 complexul este format din zidul de incinta al cetatii, Casa domneasca, construita la
sfarsitul secolului XVII - inceputul secolului XVIII, ruinele chiliilor si spatiilor de locuit
sau de servicii, turnurile de colt si biserica "Sfantul Dumitru", construita in 1634;
 refacuta de Doamna Neaga, sotia domnitorului Mihnea Turcitul (1577-1583; 1585-1591),
de aceea este cunoscuta drept "manastirea Doamnei Neaga";
 a fost vizitata de domnitorul Constantin Brancoveanu, care s-a ascuns aici in 1703, 1708
si 1711, cand era cautat de turci; din porunca lui s-a construit Casa Domneasca, pe latura
de vest a incintei fortificate;
 in 1821, a fost folosita ca refugiu de boierii din zona; atacata de eteristi, carora le-a facut
fata, fara a putea fi cucerita;
 ultimele porti ale cetatii, care dateaza dinainte de 1821 si pastreaza in placile blindajului
de metal proiectile de plumb trase de eteristi, sunt expuse la Muzeul Judetean Buzau.
Cetatea-manastire Berca
 situata la marginea de nord-vest a localitatii Berca, pe malul stang al raului Buzau, la
confluenta cu paraul Saratel;

13
 biserica construita in anul 1694 a devenit manastire-cetate in secolul XVIII, cand a fost
intarita cu zid.
Castrul roman Pietroasele
 situat in comuna Pietroasele, la 25 km de municipiul Buzau;
 urmele de locuire de pe teritorul comunei se intind in timp pana in neo-eneolitic, fiind
astfel descoperite vestigii arheologice care apartin cultirii Gumelnita, peste care, in
urmatoarele straturi, s-au scos la iveala alte urme de locuire din epoca bronzului, prima
epoca a fierului-Hallstatt, a doua epoca a fierului si cultura geto-dacica; insa un capitol
aparte il reprezinta epoca romana;
 construit de imparatul Constantin cel Mare intre anii 324-328/330, in perioada campaniei
impotriva gotilor de la nord de Dunare; facea parte din sistemul de aparare a teritoriului
nord-dunarean recucerit, asigurand supravegherea si inchiderea, in caz de primejdie, a
culoarului dintre Carpatii de Curbura si Dunarea dobrogeana;
 ocupa o suprafata de 124 m x 158 m;
 unicul monument din categoria fortificatiilor romane tarzii din Campia Romana, situat la
peste 100 km departare de Dunare;
 in necropola alaturata castrului s-au descoperit monede din perioada imparatului
Constantin al II-lea, iar in situl arheologic din apropiere au fost gasite fragmente de olane
romane, provenind din reteaua de alimentare cu apa a castrului si asezarii civile, precum
si o instalatie de aductiune si de distribuire a apei, sapata in piatra;
 construirea si prezenta castrului au jucat un rol semnificativ in continuarea procesului de
romanizare a populatiei locale si in raspandirea crestinismului in randul acesteia, dupa
legalizarea noii religii de Constantin cel Mare, in anul 312, prin Edictul de la Milano;
 avand finisaje din marmura deosebite, acesta dispunea de bazine mari pentru igiena trupei
din garnizoana castrului, de bazine mici pentru diverse tratamente si pentru uzul
personajelor importante, de spatii pentru diferite reuniuni militare sau intalniri oficiale, de
sali pentru lectura, muzica, dans, pentru exercitii si antrenamente;
 intre materialele arheologice recoltate se afla si zece fragmente de caramizi si tigle care
poarta sigla Legiunii a XI-a Claudia Pia Fidelis, incartiruita din secolul I d.Hr. la
Durostorum (Silistra de astazi), pe malul drept al Dunarii, subunitati din aceasta legiune
fiind, probabil, dislocate in garnizoana castrului de la Pietroasele;
 edificiul cu hipocaust de la Pietroasele este monument unicat in spatiul romanesc;
 la 1 km nord-vest de castru, in punctul Gradina Crudului, se afla locul unde, in 1837, a
fost descoperit faimosul Tezaur "Closca cu puii de aur".
Cetatea dacica de la Carlomanesti
 situata pe raza satului Mierea, comuna Vernesti, localizata la 4 km nord-vest de
municipiul Buzau;
 adaposteste bogate vestigii ale culturii Monteoru din epoca bronzului, ale civilizatiei
fierului din prima epoca, Hallstatt, si din epoca dacica;
 din perioada dacica au fost cercetate trei sanctuare si numeroase constructii civile, a fost
descoperit un tezaur de monede din argint si celebrele statuete din lut, cunoscute astazi in
toata lumea drept "plastica de la Carlomanesti";
 in vecinatate, pe Arman, sunt cercetate complexe funerare din cimitirul asezarii
Monteoru, care a functionat pe Cetatuia.
Palatul Comunal din Buzau

14
 situat pe strada Unirii nr. 163, in centrul municipiului Buzau;
 construit intre 1899-1903, a fost inaugurat in prezenta regelui Carol I si a principelui
Ferdinand;
 monument istoric;
 cladire emblematica a orasului, serveste drept sediu al Primariei si al Consiliului Local;
 in fata cladirii se afla Monumentul 1907, care evoca marea rascoala taraneasca.
Manastirea Ratesti
 situata in comuna Berca, la aproximativ 30 km nord-vest de Buzau, soseaua Buzau-
Brasov;
 prima atestare documentara dateaza din anul 1634 si vorbeste despre Schitul Ratesti (asa
apare in acte pana la 1868); parasit in anul 1752, sfantul lacas este reinfiintat dupa 1760,
ca manastire de maici, iar in anul 1784 i se mai construieste inca o biserica de lemn; pe
temeliile acesteia s-a ridicat ulterior, in anul 1844, biserica cea mare de acum;
cutremurele din 1940, 1977 si 1986 au adus stricaciuni care au facut necesara renovarea
constructiei si a picturii;
 biserica manastirii poarta hramurile "Sfanta Treime" (24 mai) si "Sfantul Mare Mucenic
Dimitrie - Izvoratorul de mir" (26 octombrie);
 manastire de maici;
 colectia de arta bisericeasca, adapostita in muzeul Manastirii, este compusa din icoane pe
lemn si sticla, broderii artistice in fir de aur sau argint, obiecte de cult, carte veche (o
raritate o constituie Biblia poliglota format mare, tiparita la Paris de Antonius Vitray, in
1629), obiecte liturgice din argint, doua chistornice din piatra, obiecte sculptate in lemn
etc.
Manastirea Gavanu
 situata in satul Jghiab, comuna Manzalesti;
 intemeiata in anul 1707; in 1821, turcii ard din temelii biserica schitului, jefuind si
ucigand atunci mai multi boieri din Buzau, refugiati aici; o noua biserica, tot din lemn,
este ridicata in 1828; in anul 1959, manastirea este desfiintata, iar in 1990 reactivata;
 manastire de calugari;
 biserica mare poarta hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15 august), iar paraclisul
"Cuvioasa Parascheva";
 s-a pastrat un clopot care dateaza din 1792;
 biserica este monument istoric.

2.3. Agrement
Herghelia de la Cislau
 situata la intrarea in comuna Cislau, localizata pe valea raului Buzau, la aproximativ 52
km de orasul Buzau pe DN10 Buzau-Brasov;
 amplasata pe o suprafata de peste 440 ha, in depresiunea Cislau;
 infiintata in anul 1894, este singura din tara care produce si creste cai de rasa Pur Sange
Englez, considerata varful de lance in randul raselor de cai de la nivel mondial, principala
furnizoare de cai de curse de galop; unii din caii hergheliei au realizat performante de
nivel international.

2.4. Structuri de cazare si alimentatie

15
Pensiunea Casa Matei
Este localizată pe Valea Buzăului, în localitatea Berca, la o distanţă de 16 km de oraşul
Buzău.
In apropierea Pensiunii se afla Vulcanii Noroioşi de la Berca si localitatea Plescoi, unde
se pregătesc tradiţional gustoşii Cârnaţi de Pleşcoi – marcă europeană înregistrată. Pensiunea
este aşezata lângă râul Buzău, intr-o zonă foarte liniştită, nepoluată şi cu oameni primitori. A fost
inaugurată la începutul anului 2007.
Pensiunea "Casa Matei" este singura pensiune apreciată cu patru margarete de către
Autoritatea Naţională pentru Turism şi ANTREC, din întreaga zonă turistică de pe Valea
Buzăului! Pensiunea "Casa Matei" vă oferă servicii de turism şi recreare la cele mai exigente
standarde în domeniu. Dorim ca deviza noastră - "Ospitalitate şi rafinament" - sa fie renumele
nostru permanent în amintirea dumneavoastră. Pentru calitatea serviciilor sale şi pentru specificul
său inconfundabil, Pensiunea "Casa Matei" este propusă pentru nominalizare la premiul
Margareta de Aur - ANTREC 2008.

Complex turistic Milenium Buzau


Amplasat pe Drumul European 85, la iesirea din municipiul Buzau spre Moldova,
Complexul Milenium este locul ideal unde va puteti petrece timpul liber. Dispune de hotel,
restaurant, doua terase amenajate in stil rustic, piscina utilata la standardele europene si un teren
de minifotbal cu nocturna, omologat de Federatia Romana de Fotbal.
Camerele spatioase, confortabile, sunt dotate cu aer conditionat, grup sanitar propriu,
frigider, televizor, incalzire cenrala. Restaurantul cu o capacitate de 400 de locuri, reprezinta
locul ideal pentru sarbatorirea evenimentelor deosebite. Piscina are o adancime de 2, 5 metri si
este prevazuta cu instalatie interioara de iluminat nocturn.

Hotel Corso
Hotelul a fost deschis in anul 2004 si a fost complet renovat in anul 2009.
Este localizat in centrul istoric la 200 m de Primarie.
Este amenajat intr-o cladire veche de peste 110 ani si are un aer medieval mai ales luand
in consideratie restaurantul amenajat la demisol care pastreaza acea atmosfera.

Vila Speranta
Va invitam sa petreceti clipe de neuitat cu persoana iubita sau cu familia.
Relaxare, liniste si confort, acestea sunt atributele Vilei Speranta. Va veti simti ca acasa in cele 6
camere sau apartametul pe care vi-l putem pune la dispozitie!

Hotel Bucegi
Este situat in imediata apropiere a Garii Buzau. Cladirea in care se afla hotlul este
monument arhitectonic, fiind renovata recent.

Hotelul dispune de 24 camere cu pat matrimonial, 2 sau 3 paturi. Restaurantul dispune de 60


locuri, meniuri variate. Servire ireprosabila. Hotel Bucegi dispune de un bar non-stop cu o
capacitate de 40 locuri.

16
Capitolul III
Buzaul turistic

3.1. Programul produsului turistic pe zile


Perioada: 1 septembrie – 4 septembrie 2013
Durata: 4 zile
Numar turisti: 30.
Itinerariul: Bucuresti – Buzau –Bucuresti
Plecare: Bucuresti,01.09 2013, ora 08.00,
Sosire: Bucuresti, 04.09.2013, ora 20.00,
Lungimea traseului: 300 Km
Tariful include:
- Transport
- Cazare
- Masa

Ziua 1
Plecare din Bucuresti ora 07:30
Obiective :
 Paclele Mari si Paclele Mici
 Manastirea Ratesti
Cazare Hotel Corso
Cina ora 19:00

Ziua a 2-a
Mic-dejun ora 09:00
Obiective :
 Vulcanii Noroiosi
 Focul Viu din Terca
 Rezervatia Naturala Sarea lui Buzau
Cazare: Hotel Corso
Cina ora 19:00

Ziua a 3-a
Mic-dejun ora 09:00
Obiective :
 Muzeul Judetean Buzau
 Cetatea –Manastire Bradu
 Palatul Comunal Buzau

17
Cazare: Hotel Corso
Cina ora 19:00

Ziua a 4-a
Mic-dejun ora 09:00
Obiective :
 Rezervatia naturala Piatra Alba La Grunj
 Chihlimbarul de Buzau
 Muzeul Chihlimbarului din Colti
Cazare: Hotel Corso

Cina ora 19:00

18
3.2. Întocmirea analizei de preţ

Nr Articole de Elemente de Valoarea


Elemente de calcul
Crt calculaţie cheltuieli Pe turist Totala

cheltuieli cu
1. 60 lei/noapte * 3 nopţi 180 5400
cazarea

MD –15 lei X 3 = 45 lei


cheltuieli cu
2. D – 25 X 4= 100 lei 205 6150
Cheltuieli directe (C.D.)

alimentaţia
C -20 X 3 = 60 lei

cheltuieli cu 300 km x* 4 lei/km ( 30


3. 40 1200
transportul pers)

cheltuieli cu
4. 1 ghid * (cazare, masa) 12.83 385
ghidul

cheltuieli cu
5. 1 şofer *(cazare, masa) 12.83 385
soferul

6. alte cheltuieli

7. Total C.D. (1+...+6) 450.66 13520

8. Asigurare (3%x C.D.)

9. Comision (10%x C.D.) 45.06 1352

10. TVA (24% x comision) 10.81 324.48

11. Total costuri (7+8+9+10) 506.53 15196.48

12. Rotunjire ± -0.53 -16.48

13. Total P.V. (13±14) 506 15180

19
Capitolul IV
Strategia de dezvoltare si promovare a Turismului si Agroturismului in judetul Buzau
2010-2015

4.1. Punctele slabe ale judeţului Buzău

• Promovarea insuficientă a potenţialului turistic al judeţului Buzău, cauzată şi de lipsa unui


Centru de informare turistică sau Oficiu Turistic judeţean;
• Slaba informare, motivaţia insuficientă şi lipsa de încredere a populaţiei (în special în mediul
rural) cu privire la valorificarea potenţialului turistic şi la creditele pentru investiţii în turism de
care ar putea beneficia;
• Lipsa mijloacelor financiare şi investiţiile mici realizate în turism, lipsa unui mecanism durabil
de finanţare pe termen lung;
• Infrastructura deficitară, calitatea slabă a drumurilor (drumuri inadecvate şi slab întreţinute),
lipsa unor căi de acces, parcările insuficiente pentru autocare ş.a. descurajează turiştii potenţiali
şi care reduce mult numărul de turişti străini, care preferă alte trasee mai accesibile în România.
Lipsa unei infrastructuri la nivel cât mai apropiat de cel european reprezintă unul dintre punctele
slabe, un dezavantaj nu numai la nivelul turismului, dar şi la nivelul investiţiilor generale în alte
sectoare de activitate.
Dacă în marile oraşe ale ţării există modalităţi diverse de petrecere a timpului liber:
cinematografe, baruri, cluburi, săli şi terenuri de sport, discoteci, cazinouri, oferte pentru excursii
la obiective din zonă, în oraşele mai mici sau staţiunile turistice, aceste servicii in judeţul Buzău
se regăsesc doar parţial. Este un punct slab, care odată eliminat va dezvolta mai ales industriile
conexe, asigurând o dezvoltare armonioasă a zonelor turistice.
• Lipsa utilităţilor reprezintă un handicap în concurenţa cu alte state din regiune. Turiştii străini
veniţi în România doresc să beneficieze de condiţii de cazare rezonabile care să le asigure un
minim de confort.
• Lipsa unor indicatoare rutiere şi a unor semne de direcţionare în cel puţin o limbă de circulaţie
internaţională;
• Insuficienta valorificare a bazei materiale şi a logisticii etc.;
• Numărul mic de hoteluri raportat la numărul de locuitori ai judeţului;
• Majoritatea restaurantelor din judeţ prezintă doar un meniu în limba română;
• Calitatea redusă a serviciilor şi standardelor în România (de la grupuri sanitare până la
atitudinea personalului angajat) face ca turiştii să se orienteze spre alte destinaţii unde, la preţuri
comparabile, beneficiază de servicii superioare.
• Ofertă restrânsă pentru agrement;
• Inactivitatea agenţiilor de turism în organizarea de trasee turistice în judeţul;
• Lipsa ghizilor calificaţi pentru prezentarea atracţiilor turistice locale.
• Măsuri insuficiente luate pentru păstrarea monumentelor istorice şi culturale;

20
4.2. Oportunităţile şi ameninţările
Oportunităţile şi ameninţările, ţinând şi de mediul extern al ţării. Trebuie desfăşurată o analiză
permanentă a evoluţiilor economice, sociale şi politice din pieţele ţintă pentru a observa
schimbările care apar, schimbări care pot influenţa pozitiv sau negativ activitatea turistică
internaţional-receptoare a României.
Oportunităţi
- Oportunitatea finanţării interne şi externe a programelor în care turismul este domeniu ţintă;
- Participarea la târguri de turism naţionale şi internaţionale - Bucureşti, Budapesta, Viena,
Berlin;
- Interes crescut pentru domeniul turismului din partea ONG-urilor locale;
- Buna relaţionare instituţională: Consiliul Judeţean, Primării, Prefectură
- Stabilirea de parteneriate şi derularea de proiecte cu oraşe şi provincii din alte ţări: Belgia,
Italia, Spania, Germania, Austria, Franţa;
- Includerea unor case de vacanţă (pensiuni agroturistice) în reţeaua de agenţi de turism din
România şi în reţelele europene profesionale.
- Încurajarea unor noi forme de turism şi valorificarea moştenirii istorice, culturale, spirituale şi
de tradiţie.
- Existenţa unei staţiuni foarte cunoscute în ţară, dar slab promovată, cu izvoare terapeutice cum
este Sărata Monteoru, precum şi a altor zone cu izvoare ce pot fi valorificate în zona turismului
balnear;
- O ofertă turistică diversificată: rezervaţii naturale: Vulcanii Noroioşi - Berca; Chihlimbarul de
Buzău - Colţi; Pădurea Lacurilor - Bisoca; Dealul cu lilieci - Cernăteşti; Culmile Siriului - Siriu;
turism ecumenic (Complexul de biserici si chilii rupestre (Bozioru, Colţi, Brăesti; Episcopia
Buzăului - municipiul Buzău; Manăstirea Ciolanu - Tisău; Ansamblul fostei manăstiri Adormirea
Maicii Domnului - municipiul Rm. Sărat; Manăstirea Răteşti – Berca), turism cultural-istoric
(Tabăra de sculptură Măgura – Tisău; Asezări si necropole din epoca bronzului: fortificaţii
dacice – Dava dacică - Vernesti, cultura Monteoru; castrul postroman şi termele de la
Pietroasele; Palatul Comunal din Muncipiul Buzău); turism balnear (staţiunea Sărata Monteoru,
băile de la Balta Albă, izvoarele de la Fişici); ecoturism, agroturism (existenţa ANTREC foarte
activă la nivelul judeţului Buzău), turism montan (munţii Siriu, Penteleu, Ivăneţu etc.);
- O gamă largă de festivaluri de tradiţii şi folclor;
- Implementarea în acest moment, din fonduri europene, a Proiectului "Modernizarea
infrastructurii de acces la zonele turistice cu potenţial demonstrat ale judeţului Buzău", a
Proiectului "Reabilitare Muzeul Judeţean Buzău" şi a proiectelor „Managementul conservativ şi
participativ al sitului ROSCI0190 PENTELEU” şi „Managementul conservativ şi participativ al
sitului ROSCI0229 SIRIU" ;
- Existenţa unor Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitare (Ţinutul Buzăului sau Sărata
Monteoru), cu ajutorul cărora pot fi realizate diverse investiţii şi acţiuni în domeniul turismului;

Ameninţări
- vecinătatea / concurenţa judeţelor cu potenţial turistic bine dezvoltat şi valorificat
(Prahova, Braşov, Covasna şi Vrancea);
- degradarea monumentelor istorice şi de arhitectură;
- pierderea tradiţiilor şi obiceiurilor în zona rurală;
- poluare culturală, amploarea fenomenului kitch;
- nivel scăzut de trai al unui segment important al populaţiei;

21
- nerespectarea reglementărilor legale care are ca rezultat afectarea mediului, a zonelor protejate,
a fondului silvic, poluarea apelor;
- una ameninţările cu care se poate confrunta nu numai judeţul Buzău, ci toată România este dată
de deteriorarea situaţiei economice a ţărilor Europei de Vest şi în special a marilor emiţători de
turişti: Germania, Marea Britanie, Olanda, Franţa, Italia, Austria la care se adaugă ameninţările
unor noi atentate teroriste (după cele din Turcia, Spania şi, mai nou, Rusia), care vor afecta şi
mai mult cererea turistică. Raportul FMI evidenţiază slăbiciunea economiilor din zona Europei
în raport cu restul lumii. În condiţiile actuale creşterea consumului se lasă încă aşteptată, cu toate
că rata şomajului dă semne de scădere. Astfel, menţinerea consumului la un nivel scăzut, chiar în
condiţiile unei creşteri economice, nu este de natură să favorizeze călătoriile, ci mai degrabă
investiţiile şi aşteptarea unor momente mai prielnice.

Priorităţi
1.Realizarea de programe turistice
2.Realizarea unor activităţi de marketing
3.Dezvoltarea resurselor umane şi a cadrului instituţional în domeniul turismului
4.Dezvoltarea infrastructurii turistice.

Realizarea de programe turistice


Această prioritate contribuie în mod direct la atingerea ambelor obiective strategice.
Prioritatea cuprinde pachete de programe propuse pentru a fi realizate, bazându-se pe atracţiile
turistice ale judeţului, astfel conturându-se patru sectoare ce urmează a fi dezvoltate : ecoturism,
rural, balnear şi turism cultural- ecumenic.

4.3.Realizarea de programe pentru dezvoltarea turismului rural şi agroturismului.


Obiectiv strategic
Creşterea numărului de turişti care vizitează judeţul Buzău.
Creşterea numărul nopţilor de cazare petrecute de turiştii sosiţi în Judeţul Buzău.
Argumentare
Turismul în mediul rural oferă posibilitatea ca oamenii să se apropie, să cunoască
condiţiile vieţii materiale şi spirituale a celorlalţi cu care intră în contact.
Din experienţa altor ţări – dar mai ales cele europene – s-a putut constata că spaţiile
rurale sunt propice pentru turism şi dispun, din multe puncte de vedere, de condiţiile necesare
pentru dezvoltarea activităţiilor de turism.
Ce poate fi mai minunat decât un mic dejun cu lapte proaspăt, o plimbare pe cărările
munţilor sau a văilor, să priveşti panorame unice, un apus sau răsărit de soare, să auzi susurul
unui izvor sau zgomotul unei cascade, să te plimbi pe uliţa satului, să stai câteva clipe în faţa
unei expoziţii sau în casa unor meşteri artizanali, o plimbare cu sania trasă de cai, câteva ore
visând în faţa sobei, iată doar câteva momente din viaţa satului romanesc! Cunoaşterea modului
de viaţă şi a mediului natural transformat de om este o formă foarte preferată a turismului de azi.
O formă de manifestare a acestuia este turismul rural, dezvoltarea căruia este asigurată de către
localităţile mai mici, de către zonele cu sate mărunte .În prezent, capacităţile de deservire a
produselor turistice rurale sunt slab dezvoltate, fiind indispensabilă dezvoltarea acestora, precum
şi a programelor, serviciilor conexe.

22
Dezvoltarea turismului rural este importantă din mai multe motive. Pe de o parte asigură
surse de venituri alternative pentru populaţia rurală, îndeosebi în acele localităţi în care structura
economiei este bazată în unilateral pe agricultură. Pe de altă parte, dezvoltarea locurilor de
cazare, prezentarea atracţiilor rurale bazate pe tradiţii contribuie la integrarea localităţilor în
oferta turistică a regiunii.
Un alt argument care justifică dezvoltarea turismului rural este apropierea de ariile
naturale protejate, de existenţa atracţiilor locale. În satele mici încă se regăsesc structurile
tradiţionale, imaginile săteşti caracteristice, precum şi numeroase clădiri cu valori culturale şi
arhitecturale.
În prezent, ca urmare a lipsei portofoliului de servicii variate şi de înaltă calitate, precum
şi a pachetelor turistice complexe, timpul petrecut de către turiştii sosiţi în zonă este redus, iar
disponibilitatea lor de a cheltui este redusă. Astfel, este evidentă necesitatea dezvoltării
pachetelor turistice complexe, care prezintă în mod integrat viaţa, tradiiţiile localităţilor rurale.
Implementarea eficientă a activităţilor stabilite în cadrul domeniului de intervenţie poate
contribui în mod relevant la realizarea acestora.
Descrierea detaliată domeniului de intervenţie
Esenţa pachetelor de programe elaborate în domeniul turismului rural constă în
enumerarea acelor localităţi de pe un traseu comun, ale căror evenimente rurale, oferte
gastronomice pot fi atractive pentru vizitatori .
Agroturismul este o componentă a turismului rural, cu implicaţii în valorificarea
resurselor locale şi în ridicarea nivelului de viaţă al locuitorilor, în dezvoltarea socio-economică
a localităţii rurale şi a comunităţii, în protejarea şi conservarea mediului natural şi construit, în
contextul unei activitati economice respectand principiile ecologice.
Între turismul rural şi agroturism există o relaţie de la întreg la parte, agroturismul fiind
una dintre componentele turismului rural. Agroturismul însă, practicându-se cu precădere în
zonele cu vocaţie agricolă diversificată, în cele relativ izolate şi izolate, care impun asigurarea
celor necesare traiului prin forţe proprii sau acolo unde este o specializare adâncă, creează poziţii
de monopol privind producţia anumitor produse alimentare apreciate şi solicitate (regiunile
pomiviticole,satepăstoreşti,saualtezone).
Turiştii exigenţi sosiţi în regiune şi în mediul rural aşteaptă o atitudine de servire, precum
şi servicii de înaltă calitate. Din acest motiv, se impune asigurarea unui sistemul profesional de
asigurare a calităţii şi unităţilor de cazare rurale.
Mai mult, şi organizarea evenimentelor rurale, conexe turismului rural, trebuie realizate ţinând
cont de cele descrise anterior.
Programe propuse
1.DEALUL ISTRITA - istorie, tradiţie si gastronomie.
Crearea unui traseu tematic: Naeni- Breaza- Pietroasele- Merei ( Sarata Monteoru)- Vernesti
Segmentele turistice: turism rural si agroturism, ecoturism, turism cultural, eno-turism, turism
gastronomic
Domenii de intervenţe si activităti
- Renovarea unor clădiri tradiţionale pentru protecţia si conservarea moştenirii rurale si
valorificarea acestora in activitatea turistica
- Amenajarea unui Muzeu al Vinului ( Pietroasele)
- Amenajarea unui Muzeu al Pietrei ( Năeni)
- Amenajarea unor trasee de vizitare, atât pietonale cat si pentru cicloturism, in care vor fi
incluse:puncte de vizitare, zone de repaos, ateliere ale meşterilor locali, puncte de informare.

23
-Crearea cailor de acces si a potecilor marcate către principalele obiective turistice: locul unde a
fost descoperita Cloşca cu Puii de Aur, tabăra de scultură de la Naeni, Chilia lui Ambrozie,
Crucea Manafului, Gorganele, Biserica dintr-un stejar
-Amenajarea unei expoziţii arheologice tip „Casa Arheologului”, cu prezentarea unei machete
„Cloşca cu puii de aur” , a unor fotografii ale Termelor Romane si ale Castrului Roman, precum
si a altor obiecte specific
-Amenajarea siturilor naturale si chiar reconstituirea unor zone ale Termelor si Castrului Roman
prin amenajarea unor muzee de sit
-Realizarea signaleticii pentru principalele obiective turistice
-Amenajarea de trasee de cicloturism cu diferite grade de dificultate
-Promovarea mijloacelor de transport ecologice, prin oferirea programului „ Drumul Cramelor cu
Diligenta trasa de 5 cai”
-Realizarea signaleticii pentru marcarea principalelor crame din zona, intr-o forma unitara, pe
traseul „Drumul Cramelor”
-Continuarea organizării manifestărilor folclorice cu tradiţie in zona, eşalonate in timp astfel incît
sa poată fi receptate de un număr cat mai mare de turişti
-Amenajarea unor puncte de informare turistica in toate comunele , reprezentate prin panouri si
spatii de informare, indrumare

2.DRUMUL SĂRII
Orientarea geografica
Lopătari – Mînzalesti – Platoul Meledic ( Peşterile de Sare, Lacul Meledic)- Vintilă Voda-a
Valea Slănicului pana la Sapoca-Valea Săratelului- Pleşcoi- Berca ( Vulcanii Noroioşi)- Parscov
( Sarea lui Buzău)- Măgura ( Tabăra de Sculptura) –Tisău-a Sărata Monteoru.
Domenii de intervenţe şi activităţi
-amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum şi crearea / modernizarea
infrastructurilor conexe de utilitate publică;
-construirea/modernizarea căilor de acces la principalele obiective turistice naturale:
-puncte de observare/ fotografiere
-punct de informare turistica
-crearea/reabilitarea traseelor de cură pe teren, a locurilor de recreere şi popas, a facilităţilor de
utilizare a izvoarelor minerale;
Parteneri implicati in dezvoltarea activitatii
- Autoritati judetene, autoritati locale, firme locale, ANTREC,organizatii turistice, privati ce
ofera posibiliari de cazare

4.4.Realizarea de programe pentru dezvoltarea domeniului turismului balneo medical


Obiective strategice- Creşterea numărului de turişti ce vizitează judeţul Buzău
Segmentul turistic- Turismul balnear
Orientare geografică Sarata Monteoru, comuna Merei
Descrierea serviciilor:
Sărata Monteoru este un amestec unic de bogăţie şi... sărăcie a resurselor naturale. De
pildă, aici mai uşor se găseşte ţiţeiul decât apa de băut. Şi astăzi, localnicii care încearcă să-şi
facă fântani descoperă în loc de apă petrol, care este aproape omniprezent, pe o rază de mai mulţi
kilometri.

24
Izvoarele de aici şi chiar şi micul râu – Sărata - care traversează staţiunea sunt sărate, apa
dulce fiind în aceste locuri o raritate.
Ceea ce este un foarte mare neajuns pentru agricultura s-a dovedit însă a fi o
binecuvântare pentru sănătate, pentru ca această apă sărată, îmbogăţită cu brom, iod sau sulf,
face adevărate minuni, în cure interne şi externe.
Apoi, în pădurile din jur se formează nişte nămoluri cu o compoziţie chimică unicat şi
care au faima că "iau cu mâna" durerile articulare şi musculare.
Climatul, altfel destul de uscat, al acestor dealuri - de nici 200 de metri altitudine - are o influenţă
extrem de binefăcătoare asupra organismului şi psihicului obosit şi supus la stres. Într-adevăr,
locurile acestea par predestinate vindecării. Iar în lipsa unei exploatări eficiente, pe temeiuri
ştiinţifice, a resurselor naturale de vindecare, a luat naştere un soi de medicină populară, care
foloseşte procedurile balneare.
De la oamenii din partea locului poţi afla mult mai mult decât din puţinele lucrări de
specialitate care fac referinţă la potenţialul curativ al staţiunii, o ofertă de excepţie, pentru o
mulţime de boli:
-apele sărate pentru băi (tratarea reumatismului şi a tiroidei) - sunt principala resursă de
vindecare a staţiunii, extrasă în prezent de la mare adâncime cu ajutorul sondelor. In bazele de
tratament se foloseşte această apă sărată mai ales pentru tratarea reumatismului, însă localnicii o
utilizează cu un succes extraordinar în multe alte boli. De pildă, cu aceste băi se obţin rezultate
excepţionale în tratarea afecţiunilor tiroidiene, pentru ca apele sărate de aici sunt foarte bogate în
iod. In timpul băii, iodul este preluat de circulaţia periferica de la nivelul pielii şi ajunge în întreg
corpul, aceste băi dând rezultate excelente in boala Basedow si chiar în guşă chistica.
Apele sărate pentru afecţiuni ginecologice - sunt aceleaşi ca şi cele pentru băi, însă se
folosesc sub formă de irigaţii vaginale. Au efecte locale antiinflamatoare şi - se pare - restabilesc
funcţiile ovarelor. Cele mai spectaculoase rezultate au fost obţinute în anexita şi metroanexita,
dar si în sterilitatea secundară. Multe femei care nu puteau avea copii din cauza unor inflamări
ale ovarelor şi ale anexelor, s-au vindecat in urma irigaţiilor vaginale făcute cu aceste ape, care
sunt mai eficiente decât multe dintre sofisticatele tratamente moderne.
Apa pentru ochi - o găsim la un singur izvor. Este, de asemenea, sărata, dar cu o
salinitate ceva mai redusă decât a apelor pentru băi. Ea are, conform rezultatelor practice
obţinute cu ajutorul său, efecte antiinflamatoare şi antiinfecţioase oculare puternice, fiind folosită
din timpuri imemorabile de către localnici în tratarea conjunctivitelor, blefaritelor şi ca adjuvant
în infecţiile oculare. Conform afirmaţiilor localnicilor care au folosit-o, este ca această apă să
aibă şi efecte de împiedicare a îmbătrânirii şi a degenerării ţesuturilor oculare. Mulţi dintre cei
care cunosc si folosesc regulat aceasta apa spun ca nu au nevoie de ochelari si nu au fost
niciodată la un oculist (unii având vârste de 70-80 de ani).
Apa minerală pentru cura internă (boli de stomac) - în prezent, cel mai cunoscut izvor din
staţiune pentru cura interna este cel "pentru stomac" sau "Izvorul nr. 6". Unul, maxim doua
pahare pe zi din această apă clorurosodică băută înainte de masă stimulează digestia, împiedică
balonarea, ameliorează sau vindecă gastrita hipoacidă, anumite forme de dispepsie şi dischinezie
biliară, constipaţia atonă şi atonia gastro-intestinală. Este un izvor cu efecte puternice, care ar
trebui folosit numai sub îndrumare medicală, deoarece, ca orice apă de acest tip, poate crea mari
probleme persoanelor care suferă de gastrită hiperacidă, de litiază biliară cu calculi eliminabili.
Nămolul terapeutic (reumatism, dureri musculare, sinuzita) - pe unul din versanţii împăduriţi
care înconjoară staţiunea se află câteva mici bălţi, neamenajate, cu nămol. Este un nămol cu totul
special, format din argila locurilor, apa sărată şi ceva zăcământ de ţiţei (care musteşte în unele

25
locuri). O resursă care nu a fost cercetată niciodată ştiinţific, dar pe care localnicii si cei din
satele învecinate sau chiar din oraşul Buzău o cunosc foarte bine. In zilele călduroase de vara,
zeci de oameni vin aici si se ung pe tot corpul cu acest nămol cu nuanţe de la negru la roşiatic.
După această ungere rămân la soare câteva zeci de minute, după care se spală cu puţină apă de la
un izvor sărat din apropiere (altfel, cu apa obişnuită, nămolul se îndepărtează foarte greu). Acest
tratament are efecte într-o gamă uimitor de vastă de afecţiuni, de la reumatism cronic şi
degenerativ la lombosciatica, dureri musculare rebele, sechele după fracturi, luxaţii etc.
Uimitoare sunt efectele benefice ale acestei aplicaţii cu nămol în cazurile de sinuzită şi rinită
cronică. Este bine de ştiut că această procedură este ferm contraindicată bolnavilor cardiaci
cronici, celor cu hipertensiune arterială, precum şi persoanelor care au consumat înainte alcool
sau sunt foarte obosite.
Climatul de la Sărata Monteoru (boli de inima, insomnie, nevroze) - aerul acestei zone
are efecte sedative, fiind excepţional pentru persoanele obosite, supuse la stres. Foarte mulţi
bolnavi cardiaci cronici caută aceasta zonă aflată la altitudine joasă, însă înconjurată de masive
de pădure care asigură un climat special, de cruţare. Vor beneficia de el, in mod special, bolnavii
de ischemie cardiaca, de hipertensiune, cei cu insomnie, precum si suferinzii de nevroza sau
anxietate.
Fireşte, la un asemenea "arsenal" terapeutic concentrat într-o singura staţiune, eforturile
de cunoaştere medicala ar trebui sa fie pe măsura.
Domenii de intervenţie
-Declararea staţiunii ca si staţiune de interes naţional si prinderea acesteia in cadrul
programului ,,Oraşe termale”, program prevăzut in Strategia de Dezvoltare a Turismului Balnear;
-Modernizarea si reabilitarea -DJ 203G Sărata Monteoru– (sat Leiculeşti- Mănăstirea Barbu)-
Tisău(12km ).
Acum este drum forestier,trece prin pădure şi pot fi construite pensiuni. În urma
construirii acestui drum staţiunea Sărata Monteoru nu se va mai afla într-o fundătură. Se va face
legătura cu Valea Nişcovului direct (12 km în loc de 35 km), având acces la cea mai importantă
zonă turistică a judeţului :Mănăstirile Barbu, Cucuiata, Izvoranu, Bradu, Ciolanu, Tabăra de
sculptură în aer liber de la Măgura, Centrul de agrement pentru tineret Poiana Pinului, Motocros
la Izvoranu ş.a.
Deoarece face legătura dintre staţiunea balneara Sarata Monteoru si Mănăstirea
Ciolanu ,acest drum reprezinta un atu pentru staţiune deoarece se pot amenaja trasee pentru
cicloturism – ramura foarte căutata si apreciata de turiştii ce doresc sa se bucure de o zona
nepoluata, ecologica, de asemenea turiştilor din staţiune le este mult mai uşor sa ajungă la
obiectivele sus menţionate bucurându-se de un traseu numai prin pădure.
Pentru confortul si plăcerea turiștilor cei 12 km i-am putea face si cu ajutorul unui mijloc
de transport ecologic ce stabate padurea, de la Sarata Monteoru pana la Manastirea Ciolanu,
traseu ce ar face direct legatura dintre cele doua obiective foarte importante pentru judet.
-Amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum şi crearea / modernizarea
infrastructurilor conexe de utilitate publică: Muzeul Minei de Petrol
-Construirea/modernizarea căilor de acces la principalele obiective turistice naturale: drumul spre
Mina de Petrol
- Turistii ce viziteaza statiunea Sarata-Monteoru sunt preponderent varstnici, se doreste atragerea
unei categorii mai tanare de turişti prin crearea unui parc multi-functional chiar in inima padurii
din statiune.

26
-Reliazarea unor activităti de marketing prin participarea la targuri de turism,
-Realizarea de pliante, brosuri, flayere , vederi, felicitari pentru promovare obiectivelor turistice
din statiune si a terapiilor ce se realizeaza in zona
-Realizarea de evenimente si manifestari cu caracter cultural, artistic si de agrement
- Realizarea unui oficiu de informare turistica
-Redescoperirea vechii lor izvoare cu caracter terapeutic ale zonei si punerea in functiune a
acestora
Parteneri implicati in implementarea dezvoltarii
Administratii publice locale, A.D.I. Sarata Monteoru, agentii de voiaj, organizatii turistice,unitati
de cazare din zona.

27
Bibliografie

http://stiridebuzau.ro
http://www.turismbuzau.ro
http://turismjudetulbuzau.blogspot.ro
http://travelbuzau.com/
http://www.cjbuzau.ro

28
29
30