Sunteți pe pagina 1din 28

Cuprins

Introducere …………………………………………………………………………..……….. 2
Capitolul I:Prezentarea zonei ……………………………………………………..………….. 3
1.1.Asezare geografica ……………………………………………………………..……….. . 3
1.2. Cai de acces……………………………………………………………………….…………..4
1.3.Relieful ……………………………………………………………………..……………. 4
1.4.Hidrografie …………………………………………………………………..………….. 6
1.5.Clima …………………...………………………………………………........................... 6
1.6. Vegetatie si fauna ……………………………………………………………….……..… 6

Capitolul II Oferta turistica …………………………………………..……………………… 8


2.1.Obiective turistice natural …………………………………………..…………………… 8
2.2.Obiective turistice antropice …………………………………………...…………….…. 11
2.3.Structura unitatilor de cazare si alimentatie ……..…………………….…………….…… 16

Capitolul III: Descoperiti Carpatii de Curbura ………….…… ……………….……………. 17


3.1.Programul produsului turistic pe zile ……………………………………………….….. 17
3.2.Analiza de pret ………………………………………………………………………..… 19

Capitolul IV: Promovarea potentialului turistic prin activitati specifice de marketing………....20


4.1. Produse turistice concurente …….. …………………………………..………..…… 20
4.2. Esantionul ………………………………………...………………………….………. 21
4.3. Chestionarul …………………………………………………………….………………… 21
4.4. FUNDAŢIA PRO CIVITAS IMPLEMENTEAZĂ PROIECTUL "PROMOVAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL
CARPAŢILOR DE CURBURĂ PRIN ACTIVITĂŢI SPECIFICE DE MARKETING". ........................................... .23
Bibliografie....................................................................................................................................26
ANEXE…………………………………………………………………………………………..27

1
Introducere

Un ghid te orienteazã într-un spaţiu necunoscut şi îţi revelã locuri şi frumuseţi trecute cu vederea
în altul pe care aveai senzaţia cã îl ştii foarte bine. Buzãul este la întretãiere nu numai de drumuri
şi regiuni istorice, ci şi de frumuseţi prea bine cunoscute şi de frumuseţi la fel de prea mult
neştiute.

Zona nu a intrat în conştiinţa oamenilor ca o fascinaţie turisticã. Din pãcate! Acest ghid are
tocmai aceastã menire: de a atrage atenţia asupra potenţialului turistic al unor locuri cu peisaje
superbe, cu fenomene naturale unice şi cu locuri încãrcate de istorie şi, mai ales, de culturã. Pe
de o parte, ghidul poate fi citit ca o carte, plinã însã cu fotografii atrãgãtoare, incitante, dar, pe de
altã parte, poate fi folosit şi ca un îndrumar.

El nu este o monografie, o inventariere a tuturor locurilor de interes din zonã. Aşeazã reperele
importante, practic de neevitat dacã vrei sã cunoşti zona în cãlãtorii, sugereazã trasee de urmat cu
mult folos, propune popasuri spirituale. şi, mai presus de orice, vã aratã locurile despre care se
vorbeşte. Cum se înfãţişeazã ele azi, acum, în anotimpuri diferite, în momente diferite ale zilei,
în amestecul lumii în care trãim cu invazii ale prezentului şi elementele rezistente ale tradiţiilor şi
frumuseţilor perene. Câteva personalitãţi buzoiene contemporane sau oameni ce au rãmas cu
sufletul legaţi de aceste locuri pledeazã pentru un segment sau altul care trebuie neapãrat vãzut,
girând invitaţia la cãlãtorie şi cunoaştere.

Frumuseţea poate fi şi eficientã nu numai gratuitã. Cultura poate şi produce nu numai consuma.
Însumate, cele douã - frumuseţea şi spiritualitatea - pot da un domeniu extrem de atractiv pe alte
meleaguri: turismul cultural. Buzãul are un mare potenţial din acest punct de vedere.

Turismul înseamnã locuri de muncã, beneficii de culturã şi civilizaţie, un nesecat izvor de


bunãstare. Primul pas în acest demers înseamnã cunoaşterea a ceea ce natura în dãrnicia ei şi
locurile, prin talentul şi hãrnicia oamenilor, au de oferit.

2
Capitolul I

Prezentarea zonei

1.1. Asezare geografica

Pozitie geografica: la SE de DCT


Limite:
  N: Depr. Brasov
  S: Subcarpatii Curburii
  V: Valea Prahovei
  E: Subcarpatii Curburii
  Vecini:
  N: Carpatii Moldo-Transilvani
  S: Subcarpatii Curburii
  V: Grupa Muntilor Bucegi
  E: Subcarpatii Curburii

Caracteristici:

 Geneza- in timpul orogenezei alpine ce a tinut din Cretacic (sfarsitul Mezozoicului)pana in Cuaternar.
  Sunt formati din roci sedimentare
  In Ciucas exista relief pe conglomerate: Sfinxul Bratocei, babe, ciuperci.
  In Depr. Brasov exista dune de nisip
  Culmile se curbeaza spre sud-vest
  Altitudinile sunt sub 2000 m (max. 1954 m Vf. Ciucas, M-tii Ciucas)
  Au foarte multe depresiuni, vai si trecatori (Depr. Brasov - cea mai mare depresiune intramontana din
Carpatii Orientali)

Subdiviziuni:

  munti:
  in exterior: M-tii Vrancei, M-tii Buzaului(Siriu, Penteleu si Podu Calului), M-tii Ciucas, M-tii Baiu
  in interior: M-tii Bretcu, M-tii Intorsurii, M-tii Barsei(Postavaru si Piatra Mare)
  depresiuni: Brasov(pe Olt), Intorsura Buzaului(pe Buzau), Comandau
  pasuri: Predeal, Bratocea, Buzau, Oituz.

3
1.2. Cai de acces

Rutiere -DN2 (E85) - Bucuresti - Buzau -Bacau - Suceava; DN1B Ploiesti - Buzau; DN10 Buzau
- Brasov; DN22 Ramnicu Sarat - Braila; DN2B Buzau - Faurei - Braila; DN2c Buzau -
Slobozia; 
Linia ferata -linia 500 Ploiesti - Buzau - Bacau - Suceava; Faurei - Tecuci; 
Aeroport -Nu,

1.3. Relieful

Subcarpatii Curburii prezinta cea mai complexa structura.


     Altitudinea maxima este de 996 m in Magura Odobesti, iar altitudinea minima de sub
100m la contactul cu Campia Romana; in medie fiind de aproximativ 500m.
Structura este foarte cutata, cu o succesiune stransa de sinclinale si aniticlinale; spre
interior predomina rocile miocene (pe alocuri incluzand in axul anticlinalelor si roci mai vechi
apartinand flisului Carpatilor Curburii), iar spre exterior predominand rocile pliocene (pe alocuri
cu roci miocene in axul anticlinalelor).
     Aceasta structura in doua fasii (benzi) paralele, curbate sub forma unor arcuri
concentrice, genereaza doua zone distincte si din punct de vedere geomorfologic; subcarpatii
interni (in interior) si subcarpatii externi (spre exterior).
     O caracteristica deosebita prezinta contactul existent cu regiunea muntoasa intre raurile
Prahova si Buzau, unde, datorita patrunderii din Carpati spre Subcarpati a pintenului de flis
paleogen Ivanetu, se creeaza o zona de tranzitie a caracteristicelor montane si submontane,
denumita chiar astfel: zona de interferenta carpato-subcarpatica.
     Spre exterior, contactul cu Campia Romana se face printr-o treapta de depuneri
piemontane (un fel de 'glacis'), care trece in campiile piemontane ale Targovistei - Ploiestilor si
Ramnicului.
     In dreptul Campiei Ploiestilor latimea Subcarpatilor se reduce datorita patrunderii spre
interior a campiei piemontane a Ploiestilor.
     Structura cutata a generat, pe ce mai mare intindere, un relief conform, adica adaptat
structurii, cu depresiuni grefate pe sinclinale si cu dealuri pe aniticlinale.
     Pe suprafete relativ restrinse apar si inversiuni de relief. Unele anticlinale au in interior
samburi de sare, formand 'cute diapire' (Slanic Prahova, Telega).
     In zona Policiori - Berca - Albanasi apar vulcanii noroiosi, un fenomen pseudovulcanic
interesant, legat de emanatiile de gaze din lungul unor falii locale.
Subcarpatii Curburii se afla intr-o miscare de ridicare continua, relativ lenta, dar mai
accentuata in sectorul dintre Susita si Calnau. Aceste 'miscari neotectonice', asociate rocilor
argiloase, creeaza o dinamica mai mare a alunecarilor de teren.
     Miscarea de ridicare neotectonica este dublata de o deplasare a Subcarpatilor Curburii
spre exterior (spre Campia Siretului Inferior), datorita presiunii exercitate de Carpatii Curburii.
Totodata, in spatiul dintre Podisul Dobrogei si Carpatii Curburii, microplaca tectonica care
cuprinde si Dobrogea coboara pe un plan inclinat (de tipul planului Benioff), fiind 'subdusa' sub
placa tectonica ce poarta in extremitatea sa sud-estica Carpatii Curburii; in lungul acestui plan
inclinat se produc dizlocari de mase subcrustale, care, din locul respectiv (denumit hipocentru),
propaga in toate directiile unde seismice (unda seismica a carei proiectie este cea mai apropiata
de hipocentru se numeste epicentru).

4
     Din acest punct de vedere, Subcarpatii Curburii (si Carpatii Curburii) reprezinta o
puternica arie seismica, unde isi au originea cutremurele cele mai importante.

     O caracteristica esentiala a Subcarpatilor Curburii o reprezinta succesiunea,dinspre munte


spre campie, a mai multor fisii longitudinale (mai evidente inre riurile Susita si Teleajen):
     a) sub munte exista un sir de depresuni submontane (depresiunile Soveja, Vrancei, Neculele,
Lopatari, Patirlagele); Depresiunea Chiojd, situata in spatele pintenului Ivanetu, are unele
caracteristici ale depresiunilor submontane;

     b) urmeaza apoi un sir de dealuri cu structura cutata (Rachitas, 917 m; Raiut; Gurbaneasa, 979
m; Bisoca, 970 m; Dilma, 800 m; Blidisel, 819 m; Salcia, 717 m; Ciolanul), pe care, datorita
pozitiei, le putem numi dealuri subcarpatice 'interne';

     c) in continuare, exista un sir de depresiuni, situate intre dealuri, denumite depresiuni
'intracolinare' (Vidra, Mera, Dumitresti, Policiori, Niscov, Patirlagele, Podeni);

     d) spre exterior, Subcarpatii se termina printr-un sir de dealuri 'externe' (Magura Odobestilor,
996 m; Deleanu, 694 m; Blajeni; Dealul Istrita, 750 m; Dealul Bucovel, 406 m);

     La vest de Teleajen situatia succesiunii depresiunilor si dealurilor devine relativ mai
simpla datorita ingustarii Subcarpatilor si patrunderii in interiorul lor a Campiei Ploiestilor; aici,
depresiunile cu un caracter mai mult intracolinar sint: Valeni de Munte (pe Teleajen), Campina
(pe Prahova), Pucioasa (pe Ialomita).

     Dintre depresiunile si dealurile mentionate mai sus, mai cunoscute sint:

 - Depresiunea Vrancei, pe Putna si afluentul ei Zabala. Bine inchisa de dealurile Raiut si


Rachitas are un aspect de cetate naturala, 'bine aparata de propria ei natura ';

 - Depresiunea Policiori, cunoscuta prin aparitia unui fenomen rar, vulcanii noroiosi;

 - Magura Odobesti (cel mai inalt deal din Subcarpatii Curburii) si Dealul Istrita (denumit,
dinspre campie, 'Dealul Mare'); cuprind suprafete viticole importante;

 - Depresiunea Valenii de Munte, cu iviri diapire la Slanic (unde se afla si 'muntele de sare').

Caracterele generale ale reliefului si subdiviziuni

- Subcarpatii Curburii sunt cei mai complecsi, fiind alcatuiti din cel putin doua siruri de
depresiuni, despartite printr-o mediana de culmi semete, intens cutate (cordiliera separatoare,
cum au numit-o geologii care au studiat acele locuri);

- se deosebesc astfel un sir de depresiuni subcarpatice interne cu caractere specific subcarpatice


si un sir de depresiuni subcarpatice externe sau intracolinare, cu relief deluros si cutare mai putin
intensa a stratelor pamantului;

5
- aceasta structura complexa se datoreste succesiunii mai multor cutari pana la cele foarte
recente;

- la vest de Slanicul Buzaului complexitatea reliefului creste prin aparitia unor pinteni de munte
(adica a unor culmi inguste, alcatuite din aceleasi roci ca in muntii flisului), care patrund oblic
printre dealurile subcarpatice, dand vailor si numeroaselor mici depresiuni, aspectul unui labirint;

- dupa caracteristicile reliefului si a gradului de complexitate a structurii geologice, Subcarpatii


Curburii se impart in trei sectoare: unul la est, altul mijlociu, si al treilea intre Teleajen si
Dambovita;

- aici predomina rocile sedimentare, exceptie facand partea de nord “pintenii montani”, care
provin din Carpatii Orientali (masive montane prelungi care apar din structura montana a
Carpatiilor ca urmare a ciocnirii placilor tectonice – Pintenul Ivanetu, de 1017 m);

- altitudinile medii ajung la 500-600 m in depresiuni si 700-1000 m in zona de deal;

- Subcarpatii Curburii au impotanta economica prin exploatarea petrolului (intre Buzau si


Dambovita), a sarii, a lignitului si a rocilor de constructie (pietris, nisip);

- au si importanta agricola prin numeroase livezi (par, mar) precum si podgorii renumite:
Odobesti, Panciu, Cotesti, Valea Calugareasca, etc.;

1.4. Clima :

Subcarpatii Curburii au un climat de dealuri joase (in depresiuni) si de dealuri inalte (la
altitudini mai mari), fiind incadrati in sectorul cu nuanta de ariditate.
     Bat vinturi cu caracter de foen, care descind in aceasta zona dupa ce au treversat Carpatii
Curburii. Topoclimatul acestui sector subcarpatic si indeosebi depresiunile au un caracter de
adapost, atit fata de circulatia vestica, cit si fata de patrunderea Crivatului din nord-est.

1.5.Reteaua hidrografica:

Cuprinde o retea principala care strabate transversal zona subcarpatica (Putna, Zabala,
Buzau, Rimnicu Sarat, Teleajen, Prahova, Ialomita) si o retea de rauri care isi are originea aici
(Rimna, Milcov, Cilnau, Niscov, Cricovul Sarat, Cricovul Dulce). La Slanic Prahova si Telega
sint lacuri in zona de cute diapire (in foste saline). Izvoare minerale  mai cunoscute sint la Sarata
Monteoru, Pucioasa si Vulcana Bai.

1.6.Vegetatia si fauna

Predominanta este de stejar, stejar in amestec cu fag, fag, si, in proportii mai mici, alte
specii.
     Predomina cambisolurile la care se adauga asociat argiluvisoluri si, local, molisoluri.
     Rezervatiile principale sint vulcanii noroiosi si 'muntele de sare' de la Slanic Prahova.

6
     Resursele naturale sint: petrolul, gazele asociate, carbunii, sarea, apele minerale,
suprafetele agricole si forestiere.

Fauna :mistretul viezurele,lupul,crapioara,veverita

7
Capitolul II
Oferta turistica

2.1. Obiective turistice naturale

Masivul Piatra Mare face parte din muntii Barsei, localizati in sudul depresiunii Brasov, in
cadrul Carpatilor de Curbura. Limita nordica a masivului este formata de sesul intramontan al
Barsei. In est, valea Garcinului, insotita de abruptul rasaritean al Pietrei Mari, constituie limita
fata de culmile rotunjite ale muntilor Garbovei cu care exista numeroase legaturi turistice. Limita
sudica, spre muntii mai scunzi ai Predealului, urmareste cursurile superior si mijlociu ale
Timisului Sec de Sus si pitoreasca depresiune a Timisului de Sus. Spre vest, culoarul vaii
Timisului desparte Piatra Mare de masivul Postavarul.
Descriere Masivul Piatra Mare – Carpatii de Curbura
In zona masivului Piatra Mare se poate ajunge fie pe cale rutiera (DN1 si DN1A), fie
folosind calea ferata magistrala ce leaga Bucuresti de Brasov
Puncte de plecare pe traseele din Piatra Mare:
 cabana Dambul Morii (Timisul de jos)
 Sacele
 Timisu de sus
 Predeal
Traseul cu punctul de plecare de la Cabana Dambu Morii:
Accesul se face de pe DN1 venind din directia Timisul de Jos spre Brasov. Traseul
porneste din dreptul Cabanei Dambul Morii fiind marcat cu o banda galbena. Dupa aproximativ
o ora de mers se ajunge la un punct de rascruce de unde se poate alege 2 trasee: traseul cu banda
galbena spre Canionul Sapte Scari sau traseul din stanga marcat cu triunghi albastru spre
Prapastia Ursului. Cel de al doilea drumul poate fi folosit ca alternativa la trecerea canionului,
pentru cei care nu se incumeta sa escaladeze cele sapte scari abrupte, acesta intersectandu-se la
cota 1200, mai sus de canion cu primul drum. Traseul continuă pana la Cabana Piatra Mare
(1.629 m) de unde se ajunge pe Varful Piatra Mare in  apro-ximativ o ora. Prin aspectul lui,
varful are o infatisare modesta, in schimb e surprinzator prin panorama pe care o dezvaluie. Se
pot observa mai multe masive: Masivul Bucegi, Piatra Craiului (pe zi senină), Ciucas,
Postavarul, iar orasul Brasov vazut de la aceasta inaltime se dezvaluie cu generozitate privirii.

Carstul pe sare de la Meledic

Unde se gasesc la un loc un munte de sare, cea mai lunga pestera in sare din lume, un lac
dulce pe un masiv de sare, un bolovan de sare in mijlocul raului, focul aprins permanent care iese
din pamant - focul viu si vulcani noroiosi?
Judetul Buzau a fost binecuvantat cu toate aceste minuni, si parca stie sa si le ascunda de
ochii prea curiosi ai turistilor. Drumurile de acces pana la vulcanii noroiosi, la focul viu sau la
muntele de sare sunt nu numai nepavate, dar si intortocheate, fara indicatoare si prin zone pustii
unde nu ai de la cine sa ceri indicatii. Daca vreti sa le vizitati, pregatiti-va de acasa descrierea
rutei, achizitionati o harta rutiera buna sau stati aproape de un prieten cu internet care sa va
ghideze.

8
Intr-adevar, trebuie sa fii motivat sa te inhami la drum spre o destinatie greu de atins, insa
te vei convinge ca merita. Localitatile din zona sarata a Buzaului au nume sugestive: Ramnicu
Sarat, Sarata Monteoru, Sareni, Slanic, Sarulesti, Sarile, Dealul Sarii, Izvorul Dulce.
Izvorul Dulce? Da, pentru ca in acea zona majoritatea izvoarelor sunt sarate iar localnicii
le folosesc apa la muraturi. In alta zona geografica, la saraturile din zona Clujului, localnicii sapa
fantani in care isi scufunda slanina la sarat.
Platoul Meledic, sansa ratata a unui castel
Pe Platoul Meledic ar fi trebuit sa existe azi Castelul Peles. Prin disparitia brusca a
arhitectului castelului, Regina Maria a decis schimbarea amplasamentului. Se mai pot vedea la
Meledic ruinele fundatiei ce era menita sa sustina marele palat regal.
Tot pe muntele de sare se gaseste Lacul Meledic. Desi ne-am fi asteptat sa aiba apa
sarata, lacul are apa dulce, cel mai probababil fiind izolat de sare printr-un strat impermeabil de
argila. Lacul are suprafata de un hectar si vara este loc de plaja si de pescuit. Platoul este
rezervatie naturata datorita unicitatii fenomenelor de aici.
Pestera 6S de la Manzalesti, cea mai lunga pestera din lume dezolvata in sare
In comuna Manzalesti, direct din albia raului se ridica semet un munte de sare numit
Grunjul. Cum de nu l-au macinat si dizolvat apa si ploile? Ne apropiem si, curiosi, gustam. Nu
este tocmai sare, ci un tuf vulcanic format din marne care seamana la aspect cu sarea; consistenta
lui dura l-a facut sa reziste intemperiilor. Dar asta nu inseamna ca nu exista si sare la Manzalesti!
Pe la Manzalesti trece si lantul muntos de sare. Aici s-au format 35 de pesteri in sare, din
care cea mai lunga este Pestera 6S de la Manzalesti. Ea ocupa locul I in topul mondial al
pesterilor in sare, avand peste 3200 de metri dezvoltare. In apropiere se gaseste si Pestera 7S, cu
formatiuni inedite de sare, de o rara frumusete.
Zona sarata a Buzaului ne confirma, o data in plus, ca tot mai buna este "sarea in bucate".

„Focurile vii” de la Lopătari, Andreiaşu de Jos;


Pământul aruncă flăcări. Nu e o imagine dintr-un basm, nici una apocaliptică. Sunt
focurile vii din zona Vrancei și a Buzăului. România se poate mândri cu rezervațiile sale de
focuri vii, fenomen spectaculos unic în Europa, ce mai poate fi observat doar în Australia, Asia,
Statele Unite şi Turcia.
În România, tradiţia spune că focurile vii sunt protectoarele tuturor animalelor. Credința
populară le consideră ca fiind făcătoare de minuni. Odată ajuns în aceste locuri, este bine să îți
pui o dorință care se va îndeplini negreșit. Chiar și flacăra ce arde pe toată durata Jocurilor
Olimpice se spune că ar fi fost inspirată de focurile vii.
Acest miracol al naturii nu este, însă, şi o enigmă pentru ştiinţă. Fenomenul se produce
datorită emanațiilor de gaze naturale. Prin procesul de frecare cu solul, acestea se aprind.
Emanații de gaze naturale, cu sau fără aprindere spontană, sunt fenomene întâlnite în mai multe
zone ale României, în exteriorul arcului carpatic, dar și în bazinul Transilvaniei. În continuare,
vom merge într-o călătorie spre două dintre locurile în care ştiinţa şi legendele se întâlnesc,
pentru ca noi să avem parte de adevărate minuni.
La aproape 60 de km de municipiul Buzău, în partea de nord-est, focurile vii atrag
numeroși turiști români și străini. În aceeași zonă  sunt și vulcanii noroioși de la Pâclele Mari și
Mici, despre care ți-am povestit într-un articol anterior. Cunoscute drept Focurile vii de la
Lopătari, acestea par a izbucni din inima pământului, în locurile unde solul este crăpat. Gazele

9
naturale ce ies la suprafața solului întrețin arderea. Flăcările albastre se pot înălța până la 20 cm.
Chiar şi iarna, focurile vii reuşesc să ardă în continuare.
Cel mai extins câmp de focuri vii, atât ca suprafață, cât și ca debit de metan se găseşte în
Subcarpaţii Vrancei. La Andreiașu de Jos, încă din 1973 a fost înființată o rezervație geologică.
Înălțimile flăcărilor variază foarte mult aici, la fel și intensitatea lor, ajung până la 50 cm. Fiind o
regiune expusă seismic, localnicii au observat că, în timpul cutremurelor, focurile vii au înălțimi
de peste 2 metri.
Dacă eşti în căutarea unei aventuri off-road, poţi să mergi cu maşina de la Andreiaşu,
către Nereju, unde vei fi cutremurat doar de frumuseţea peisajului. Sperăm că te-am convins să
vii şi să descoperi aceste locuri minunate ale României. Spectacolul naturii te aşteaptă arzând de
nerăbdare.

Platoul Meledic de la Mânzãleşti


Tot pe frumoasa Vale a Slãnicului se aflã şi comuna Mânzãleşti care oferã unele dintre
cele mai inedite fenomene naturale buzoiene: Grunjul şi Muntele de sare.

Rãsãrit brusc în mijlocul drumului, încât nu ai cum sã nu-l observi, Grunjul sau Piatra
albã este o formaţiune vulcanicã, pe care oamenii o cred de fapt din sare din pricina culorii sale,
dar care este denumitã de geologi "martor de eroziune", fiind un interesant monolit format din
marne albe. În aceastã zonã întâlnim şi adevãratul Munte de sare, alt fenomen pitoresc, care de
fapt nu e doar un munte, ci mai mulţi, pe o razã de doi kilometri. Dacã îi vezi vara, senzaţia este
foarte stranie, pentru cã ei dau impresia cã sunt ninşi. La baza lor, sarea se colecteazã în nişte
mici depozite pietrificate care par mai degrabã corali.

În tot acest peisaj salin, şerpuind printre dealurile înverzite, se ascunde lacul cu apã dulce
Meledic, unde te poţi retrage în linişte, pentru cã el este izolat în mijlocul unei mici pãduri. De
jur împrejurul lui, dar mai ales în pajiştea din apropiere, îl strãjuiesc nişte sculpturi în lemn
deosebit de frumoase. Tot aici existã şi Peştera cu trei intrãri

Barajul de la Siriu
Toatã Valea Siriului este o atracţie turisticã în sine. Cea mai mare greşealã ar fi sã îţi
propui sã vizitezi barajul natural de la Siriu şi sã nu te mai opreşti pânã nu ajungi acolo. De fapt,
drumul şi peisajele pe care le întâlneşti pe parcurs fac tot farmecul traseului. Pe mãsurã ce te
depãrtezi de oraş, tabloul se schimbã, devenind în scurt timp, dintr-un peisaj de câmpie unul de
deal, apoi unul de munte. Aceastã trecere este foarte fireascã şi plinã de peisaje nemaipomenit de
frumoase, câmpiile cultivate cu porumb devin dealuri pline de pomi fructiferi, dealurile cu
pãşuni şi fâneţe se preschimbã în unele cu pãduri dese, apoi devin din ce în ce mai înalte pânã se
transformã în munţi, iar aerul se schimbã şi el. Vara, nu se simte deloc canicula, iar iarna,
peisajele sunt ca desprinse din basmele cu ninsori şi troiene.

Valea Siriului
Vechi drum ce leagã Buzãul cu Transilvania, Valea Siriului e strãbãtutã azi de camioane
pline cu lemn, principala sursã de existenţã a localnicilor. Ceea ce vã va mira şi vã va încânta
este autenticul satelor pe care le întâlniţi şi cãldura oamenilor. Parcã neatinse de civilizaţie,
localitãţile pãstreazã acel aer firesc, lipsit de forfota modernitãţii, în care întâlneşti ţãrani cu
cobiliţa, bãtrâni povestind pe stãnoagele de la poartã, copii meşterind la o bicicletã improvizatã,

10
oameni venind de la câmp cu coasele în spinare sau stând cocoţaţi în vârful cãruţei pline cu fân.

Laşi în urmã Verneştiul, Cândeştiul, Sãtucul (de unde, dacã te hotãrãşti brusc virezi spre
dreapta, la Vulcanii Noroioşi), Ojasca, Unguriu şi Mãgura (unde poţi tãia prin pãdure în stânga,
dupã indicator, spre Tabãra de Sculpturã) şi ajungi la Ciuta, unde poţi vedea o bisericã veche de
300 de ani ce vegheazã cimitirul plin de cruci din renumitele pietre ale Ciutei. Aici existã şi un
popas turistic foarte drag buzoienilor, loc de relaxare şi evadare din oraş.

Drumul pânã la Barajul de la Siriu este unul incredibil de pitoresc, dar supus alunecãrilor
de teren, aşa cã trebuie sã aveţi grijã. Construit între anii 1974-1989 şi apoi modernizat pânã în
1994, Barajul este ceea ce înţeleg localnicii prin "baraj natural". De fapt, el este realizat din
anrocamente, ceea ce reprezintã o raritate la nivel mondial, şi "naturalul" este destul de vizibil: s-
au unit cei doi munţi din apropiere printr-un nucleu argilos şi foarte multe alte materiale locale,
dupã toate normele ingineriei. La suprafaţã, construcţia pare un deluşor care opreşte Siriul într-
un lac de acumulare. Înãlţimea lui este de aproximativ 100 de metri.

Cheile Doftanei

Cheile Doftanei sunt situate in apropierea Lacului Paltinoasa, la jumatatea distantei dintre
Campina si comuna Valea Doftanei si ofera o priveliste deosebita, prin prisma formatiunilor
prezentate.
Cheile Doftanei se afla intr-o zona sub montana, situata la o distanta de aproximativ 14
km. de Campina, ce se desfasoara de a lungul Vaii Raului Doftana, unul din afluentii raului
Prahova.
Fenomen carstic, chei spectaculoase sapate de apa Doftanei in conglomerate dure, cu o
lungime de 300 m si stramte, pe alocuri, de 15-20 m, prezinta pereti aproape verticali formand la
un moment dat un adevarat tunel prin care trecea calea ferata ingusta. Azi pe acolo trece drumul
comunal ce traverseaza intreaga zona denumita Valea Doftanei si trece pe langa Lacul Paltinoasa
si barajul Paltinu, prin Cheile Doftanei si prin comuna Brebu, ce adaposteste Muzeul Curtii
Domnesti de la Brebu, ridicata de Matei Basarab.

2.2. Obiective turistice antropice

Palatul Comunal Buzău


Palatul Comunal (1899-1903). Ctitor, primarul Nicu Constantinescu, arhitecţi Alexandru
Sãvulescu şi Kafşinschi. A fost inaugurat în anul 1904, în prezenţa regelui Carol I şi a multor
politicieni, printre care şi Nicolae Iorga, care a rostit urmãtoarele cuvinte: "cea mai frumoasã
primãrie din ţarã şi o podoabã de mare preţ pentru Buzãu."

Stilul arhitectonic reprezintã o îmbinare între supleţea celui gotic, grandoarea celui
bizantin şi robusteţea celui baroc. Sunt alãturate stilurile arhitectonice româneşti, brâncovenesc
în primul rând. Coroanele de la parter sunt corintice, dupã capitel, şi ionice dupã masivitatea lor.
Coloanele de la etaj s-au construit în stilul marilor palate veneţiene.

11
Muzeul Judeţean Buzău
Muzeul Judeţean Buzãu reprezintã o emblemã a judeţului Buzãu fiind cea mai
prestigioasã instituţie de tip muzeal din Buzãu. Muzeul funcţioneazã în clãdirea fostului liceu
normal de fete, clãdire ridicatã în anul 1920 şi are trei mari secţii: Arheologie, Istorie
memorialisticã şi Artã plasticã precum şi alte patru colecţii externe: Colecţia de chihlimbar –
Colţi, Colecţia de etnografie – Casa Vergu-Mãnãilã, Casa memorialã Vasile Voiculescu –
Pârscov şi Tabãra de Sculpturã Mãgura.
Secţiile de Arheologie şi Istorie deţin valoroase piese care aparţin aspectului cultural
Stoicani – Aldeni, culturii Monteoru, plastice geto-dacicã Cârlomãneşti, replica tezaurului de la
Pietroasele – Cloşca cu puii de aur. Colecţia numismaticã cuprinde 10 tezaure monetare din aur,
argint şi metal comun. În anul 1980 la Muzeul Judeţean Buzãu s-a deschis secţia de Picturã
Brãduţ Covaliu şi secţia de Artã decorativã care conţin valoroase piese de tapiserie, sculpturã şi
sticlã.
La Muzeul Judeţean Buzãu se pãstreazã o copie a tezaurului Cloşca cu puii de aur,
descoperit în 1837 la Pietroasele, fiind considerat unul dintre cele mai mari tezaure din lume.
Cloşca cu puii de aur cuprinde 22 de piese din care s-au recuperat 12, în greutate de 19 kg.

Cloşca cu puii de aur


Tezaurul de la Pietroasele, denumit se pare de ţãranii descoperitori - Cloşca cu puii de
aur, a fost cel mai mare tezaur de aur din lume pânã la descoperirea mormântului lui
Tutankamon.
Aceastã excepţionalã descoperire s-a fãcut întâmplãtor în primãvara anului 1837, de doi
pietrari: Ion Lemnaru şi Stan Avram, care fuseserã angajaţi sã scoatã piatrã în dealul Istriţa
pentru construirea Seminarului din Buzãu, care se aflã şi astãzi în apropierea Palatului
Arhiepiscopal. Deşi au fost impresionaţi de obiectele descoperite sub un bloc de calcar, Ion
Lemnaru şi Stan Avram nu s-au gândit cã piesele acestea galbene ar putea fi din aur.
Mai mult (conform legendei) unul dintre pietrari a dus o bucatã dintr-o piesã la fierar ca
acesta sã-i repare o balama şi fierarul i-a spus cã bucata respectivã nu-i bunã de nimic. ţãranii au
ascuns totuşi piesele în podul lui Gheorghe Baciu, rudã a lui Ion Lemnaru, pentru cã
descoperirea unui tezaur era înconjuratã de enigmã, de teamã şi de blestemul care planeazã
asupra acestuia. Tot Ion Lemnaru este cel care oferã spre vânzare o bucatã din lanţul de la
"cloşcã".
Aşa aflã de tezaur arendaşul moşiei episcopale de la Pietroasele - Frunzã Verde - şi
antreprenorul Verusi care se ocupa de construirea podului peste Câlnãu şi care cumpãra piatra
din zonã. Mai energic şi iute, Verusi cumpãrã de la ţãrani tezaurul care avea 22 de piese şi se
grãbeşte sã-l vândã la un bijutier din Bucureşti. De la bijutier aflã cã pietrele care împodobeau
piesele de aur şi care se gãseau din abundenţã erau mai valoroase decât aurul. Încercarea lui de a
le recupera nu dã mari rezultate pentru cã ţãranii mãturaserã bãtãtura şi le aruncaserã la gunoi. S-
a mulţumit cu resturile şi a fãcut rost de o avere. Între timp, Frunzã Verde anunţã Episcopia şi
apoi autoritãţile locale, care se simt obligate sã acţioneze conform prevederilor Regulamentului
Organic (prima Constituţie). Pietrarii gãsitori şi toţi cei implicaţi sunt arestaţi şi supuşi unui

12
regim de persecuţii şi detenţie grea. Gãsitorii Ion Lemnaru şi Stan Avram se sting în închisoare,
bãtrânul Baciu, imediat dupã întoarcerea acasã, iar Verusi scapã nevinovat prin mituiri şi
escrocherii. Tezaurul rãmas dupã atâtea întâmplãri are 12 piese în greutate de 18,797 kg, 10
dintre ele (probabil perechile) au dispãrut.
Piesele care compun "Cloşca cu puii de aur" fac parte dintr-un tezaur princiar, probabil
datând din secolul IV d. Hr. Ele au fost lucrate în mai multe ateliere şi sunt fãcute din aur
aproape pur, ce provine şi din spaţiul românesc. Dupã îndelungate peripeţii, tezaurul se aflã
astãzi în sala de tezaur a Muzeului Naţional de Istorie a României Bucureşti.
În 1867, tezaurul a fost prezentat la Expoziţia Universalã de la Paris, în 1868 la Londra şi
în 1872 la Expoziţia Universalã de la Viena. Prin aceste participãri, România se strãduia sã se
afirme în politica europeanã pentru a fi cunoscutã şi susţinutã în demersurile diplomatice şi
militare de câştigare a independenţei.
Între 1867 şi 1882, tezaurul a fost restaurat de mai multe ori, forma actualã fiindu-i datã
de Paul Telghe, bijutierul familiei de Habsburg şi al regelui Carol I al României. Paul Telghe a
realizat şi executat şi (patru) copii, dintre care una a rãmas în ţarã şi se aflã acum la Muzeul
Judeţean Buzãu unde poate fi vãzutã în secţia de Arheologie de publicul larg.

Casa Vergu-Mănăilă
Casa Vergu-Mãnãilã, clãdire monument istoric atestatã documentar din 1794, este cea
mai veche casã boiereascã din municipiul Buzãu şi gãzduieşte Colecţia de Etnografie şi Artã
Popularã a Muzeului Judeţean. Casa a fost construitã de familia Mãnãilã. Prin cãsãtoria uneia
dintre urmaşele cãpitanului de lefegii, Stoian Mãnãilã, cu un boiernaş local din familia Vergu,
domeniul capãtã denumirea de Vergu-Mãnãilã. Construcţia are şapte sãli de expoziţie în care
sunt prezentate ţesãturi de interior, piese de exterior, costume populare femeieşti lucrate în
broderie specificã zonei noastre, costume bãrbãteşti şi obiecte de uz casnic şi gospodãresc.
Structura tematicã a expoziţiei permanente prezintã ocupaţiile fundamentale, agricultura
şi creşterea animalelor, ocupaţiile secundare - viticultura, sericicultura, pescuitul, vânãtoarea şi
ocupaţiile casnice (alimentaţie, prelucrarea fibrelor textile, confecţionarea încãlţãmintei).
Spaţiul expoziţional mai cuprinde o încãpere în care se reconstituie interiorul unei "case
mari" din zona Bisoca, reprezentând camera pentru oaspeţi care se gãsea în fiecare gospodãrie
ţãrãneascã din spaţiul românesc.

Muzeul Municipal Râmnicu Sãrat


Situat pe strada Primãverii, Muzeul Municipal Râmnicu Sãrat se aflã în clãdirea fostei
Stãreţii aparţinând mãnãstirii cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" şi a fost inaugurat la 5
iunie 1960.
Deţine secţii de Artã plasticã, Etnografie şi artã popularã, ştiinţele naturii, Istorie a
culturii râmnicene, însumând aproximativ 30.000 de exponate.
Colecţiile muzeului includ ceramicã şi costume populare, covoare, picturã şi sculpturã,
elemente de florã şi faunã şi, ca un element inedit, o colecţie de fluturi exotici.

13
Tabăra de Sculptură Măgura
Istoria Taberei de Sculpturã în aer liber Mãgura, chiar dacã îndeobşte cunoscutã, este încã
plinã de învãţãminte. Astfel de tabere existau în Europa occidentalã încã din 1950. Ele luaserã
fiinţã şi funcţionau în ideea scoaterii artistului din atelier şi integrãrii lui în comunitate.
Fenomenul a luat amploare în România şi ca formã de libertate artisticã, taberele oferind
alternativa la arta oficialã a expoziţiilor, anualelor, bienalelor etc. Mai departe de ochii
autoritãţilor, artiştii experimentau, dãdeau formã şi conţinut identitãţii lor. Simpozioanele nu
aveau tematicã, iar alegerea autorilor nu se fãcea în baza unui proiect supuns analizei şi, deci,
constrângerilor viziunii oficiale. La "Mãgura", se aduceau blocuri de piatrã de la Ciuta, ele erau
rãspândite în spaţiul unei poiene largi, numerotate, iar sculptorii extrãgeau dintr-o cãciulã un
numãr. Piatra pe care hazardul le-o hãrãzea ca materie primã se întrupa în formã artisticã prin
imaginar, conştiinţã şi program estetic, dincolo de orice altã constrângere. A rezultat un
patrimoniu artistic de o valoare excepţionalã.
Trebuie menţionat faptul cã deşi muzeul poartã denumirea de Tabãra de Sculpturã
Mãgura, acesta se situeazã pe teritoriul administrativ al comunei Tisãu, în vecinãtatea comunei
Mãgura (asemenea şi Mãnãstirea Ciolanu). Taberei i s-a asociat numele "Mãgura" dupã locul de
provenienţã al pietrelor care erau aduse de la Ciuta - localitate ce aparţine de comuna Mãgura.
În 1970, proiectul Mãgura venea pe de o parte sã aniverseze cele 16 secole de atestare
documentarã a municipiului Buzãu, iar pe de altã parte sã integreze în comunitate arta şi artiştii.
Cele 16 ediţii, cu participare varã de varã a 16 sculptori, au realizat acest muzeu în aer liber, cu
opere de o valoare artisticã excepţionalã, expuse într-un spaţiu natural mirific. Fiecare ediţie îşi
are propriul spaţiu şi propria pisanie, astfel încât vizitatorul acestui muzeu în aer liber se poate
orienta şi poate identifica lucrãrile. Sigur, îţi trebuie timp, rãbdare şi o mare iubire pentru artã sã
parcurgi cele 16 ediţii rãspândite pe mai bine de 20 ha.
Pentru amatorul de artã, este o cãlãtorie în timp şi în spaţiu. Sunt ediţii ce par a se aşeza
în viitor, formele având îndrãzneala sfidãrii legilor cunoscute azi; sunt altele care vin din vremuri
de demult şi creeazã sentimentul cã aparţin unei civilizaţii mult anterioare nouã.

Mănăstirea Ciolanu
Este cea mai cunoscutã mãnãstire de pe teritoriul Buzãului. Aproape cã nu existã buzoian
care sã nu fi fost mãcar o datã aici sau sã nu ştie, fie şi prin aproximaţie, unde se aflã Mãnãstirea
Ciolanu. Înainte chiar de a fi privitã ca un lãcaş de cult, Mãnãstirea Ciolanu este o atracţie
turisticã.
De fapt, nimeni nu mai ştie din ce motiv vine sã o viziteze: dintr-o cucernicã pornire spre
cele sfinte sau din nevoia de a fi alãturi cu ceilalţi la marile evenimente de peste an: Paştele,
Crãciunul sau, mai ales, Sfânta Maria Mare, când, printr-o frumoasã tradiţie, gãseşti aici cele mai
mari adunãri de credincioşi. Amplasatã în inima pãdurilor Tisãului, Mãnãstirea Ciolanu îşi leagã
numele indestructibil de Tabãra de Sculpturã Mãgura sau invers. Cu alte cuvinte, nu poţi ajunge
pânã aici şi sã vizitezi doar una dintre cele douã minuni ale Buzãului, mai ales pentru cã ele se
completeazã de la sine: se aflã practic pe acelaşi loc - un deal însorit şi pitoresc, ce se ridicã
luminos din pãdurile verzi ale Tisãului.
Prin tradiţie, se atribuie ctitorirea Mãnãstirii Ciolanu Doamnei Neaga (soţia domnitorului
Mihnea al II-lea Turcitul) pe la 1590 când, în timpul unei invazii, s-a refugiat împreunã cu cei
cinci copii ai sãi în vatra de sihãstrie ce exista aici. Alte izvoare atribuie totuşi ctitorirea unui

14
boier transilvãnean, Dumitru Ciolanu (dimpreunã cu boierii Soreşti din Verneşti), pe la 1568.
Mãnãstirea cuprinde douã biserici: cea veche, cu hramul Sfântul Gheorghe, clãditã de Doamna
Neaga, şi cea nouã, cu hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, construitã de episcopul Chesarie al
Buzãului la 1828.
Biserica nouã a ars aproape integral într-un incendiu în 1855, dar a fost refãcutã. Pictorul
Nicolae Teodorescu a refãcut picturile din catapeteasmã, iar ucenicul sãu, Gheorghe Tattarescu,
icoanele mari cu Mântuitorul Iisus Hristos, Maica Domnului şi Sfântul Ioan Botezãtorul, care se
pãstreazã şi astãzi.
Clãdirea din partea de miazãzi a bisericii mari a adãpostit între anii 1997-2003 Seminarul
Teologic Monahal, care a dat douã promoţii de absolvenţi. Ei slujesc astãzi în mãnãstirile
Arhiepiscopiei Buzãului şi Vrancei.
În incinta mãnãstirii existã şi o valoroasã colecţie de artã veche bisericeascã şi de
tipãrituri aparţinând Episcopiei Buzãului. Regãsim aici manuscrise din secolele XVI-XVII,
icoane româneşti, greceşti, ruseşti, obiecte de cult din argint, sidef, lemn, veşminte religioase,
crucifixe, portrete ale unor episcopi şi stareţi, ca şi o bibliotecã cu peste 1.500 de volume de carte
veche româneascã, dar şi lucrãri în ebraicã, greacã, rusã, francezã, slavonã.
Numele Mãnãstirii Ciolanu vine, se pare, de la oasele unor sihaştri care au fost
descoperite în poiana pe care se aflã astãzi mãnãstirea. În aceste locuri şi-au gãsit liniştea câţiva
cãlugãri scãpaţi de asuprirea turcilor din secolul al XV-lea.

Muzeul Chihlimbarului
Colecţia de chihlimbar de la Colţi este unicã în ţara noastrã şi printre puţinele din lume.
Muzeul Chihlimbarului de la Colţi este înfiinţat în 1979 şi funcţioneazã într-o casã construitã în
stil popular între 1973-1974. Se întinde pe o suprafaţã de 2,52 ha şi adãposteşte un bogat material
iconografic, unelte, instrumente, mostre de chihlimbar, obiecte de etnografie şi artã popularã.
Chihlimbarul de la Colţi a devenit renumit datoritã dimensiunilor exponatelor şi varietãţii
coloristice de la negru opac la negru-verde, negru-galben, maron sidefat.
Fala colecţiei de la Colţi şi una dintre cele mai valoroase din lume o reprezintã un exponat de
chihlimbar de 1.857g (romanit), fiind al doilea ca mãrime din lume.

Casa memorială Vasile Voiculescu


Expoziţia memorialã Vasile Voiculescu se aflã în localitatea Pârscov la 30 de km de
Buzãu, satul în care s-a nãscut (la 13 octombrie 1884) şi a copilãrit poetul, dramaturgul,
publicistul Vasile Voiculescu, personalitate marcantã a literaturii româneşti, membru al
Academiei Române.
Casa memorialã Vasile Voiculescu a fost ridicatã în secolul XX pe temelia fostei locuinţe
şi a devenit casã memorialã în 1996. Expoziţia funcţioneazã ca secţie a Muzeului Judeţean
Buzãu şi are în colecţia sa documente, facsimile de scrisori, fotografiile de familie, obiecte de
colecţie, tablouri, textile, volume de poezii şi prozã. Exponatele aflate în casa memorialã, peste
200 de exemplare, reprezintã un inestimabil fond documentar despre viaţa şi activitatea marelui
scriitor.

15
2.3. Structuri de cazare si alimentatie

Pensiunea 14 scaune Siriu


Cabana 14 scaune are 17 camere cu o capacitate pentru 41 de persoane. La parter avem 5
camere(pt 11 persoane) cu baie la comun și bucătărie(dotata cu frigider, aragaz, vesela, etc). La
etaj avem 3 camere cu baie proprie, 5 camere cu baie la comun și 2 camere la mansardă cu grup
sanitar, toate având sală de mese și bucătărie la parter dotate cu strictul necesar (26 persoane). În
spate avem un apartament cu 2 camere (4-5 persoane) și bucătărie(fiecare cameră are baie
proprie).
În curte avem parcare auto, leagăne, 3 foișoare dotate cu grătar fiecare și un lac.

Pensiunea Hanul de Piatra din Magura


Pensiune Turistica amplasata pe valea Buzaului in localitatea Ciuta, Hanul de Piatra,
ofera cazare in 10 camere moderne dotate cu televizor, frigider, incalzire centrala, grup sanitar
propriu.
Dispune de teren de sport, piscina, sala de conferinta, terasa, restaurant cu 200 de locuri,
crama, parcare 1000 mp.
Pentru petrecerea timpului intr-un mod cat mai placut si distractiv va oferim: paintball, tir
sportiv, boogy, camp de tenis iar in curand ATV.
Organizam le cererea clientilor mese festive, petreceri.
Situata intr-un cadru turistic fermecator inconjurata de peisaje pitoresti, Pensiunea Hanul
de Piatra, va asteapta pentru momente de neuitat.

Capitolul III
16
Descoperiti Carpatii de Curbura

3.1. Programul produsului turistic pe zile


Perioada: 1august – 5 august 2013
Durata: 5 zile
Numar turisti: 30.
Itinerariul: Bucuresti – Buzau –Bucuresti
Plecare: Bucuresti,01.08 2013, ora 08.00,
Sosire: Bucuresti, 05.08.2013, ora 20.00,
Lungimea traseului: 400 Km
Tariful include:
- Transport
- Cazare
- Masa

Ziua 1
Plecare din Bucuresti ora 07:30
Obiective :

 Carstul pe sare de la Meledic

 Focurile vii de la Lopatari

Cazare Pensiunea 14 Scaune


Cina ora 19:00

Ziua a 2-a
Mic-dejun ora 09:00
Obiective :
 Platoul Meledic de la Manzalesti
 Tabara de Sculptura Magura
 Barajul de la Siriu
Cazare: Pensiunea 14 Scaune
Cina ora 19:00

Ziua a 3-a
Mic-dejun ora 09:00
Obiective :
 Muzeul Judetean Buzau
 Muzeul Chihlimbarului
 Manastirea Ciolanu
 Casa Memoriala Vasile Voiculescu
Cazare: Pensiunea 14 Scaune
Cina ora 19:00

17
Ziua a 4-a
Mic-dejun ora 09:00
Obiective :
 Cheile Doftanei
Cazare: Atra Doftanei
Cina ora 19:00

Ziua a 5-a
Mic-dejun ora 09:00
Obiective :
 Traseu turistic cu plecare de la Cabana Danbru Morii spre Canionul 7 Scari
Cazare: Cabana Danbru Morii
Cina ora 19:00

18
3.2. Întocmirea analizei de preţ

Nr Articole de Elemente de Valoarea


Elemente de calcul
Crt calculaţie cheltuieli Pe turist Totala

cheltuieli cu
1. 60 lei/noapte * 4 nopţi 240 7200
cazarea

MD –15 lei X 4 = 60 lei


cheltuieli cu
2. D – 25 X 5= 125 lei 265 7950
Cheltuieli directe (C.D.)

alimentaţia
C -20 X 4 = 80 lei

cheltuieli cu 400 km x* 4 lei/km ( 30


3. 53.33 1600
transportul pers)

cheltuieli cu
4. 1 ghid * (cazare, masa) 16.83 505
ghidul

cheltuieli cu
5. 1 şofer *(cazare, masa) 16.83 505
soferul

6. alte cheltuieli

7. Total C.D. (1+...+6) 592 17760

8. Asigurare (3%x C.D.)

9. Comision (10%x C.D.) 59.2 1776

10. TVA (24% x comision) 14.21 426.25

11. Total costuri (7+8+9+10) 665.41 19962.3

12. Rotunjire ± -0.41 -12.3

13. Total P.V. (13±14) 665 19950

Capitolul IV
Promovarea potentialului turistic prin activitati specifice de marketing

19
4.1Produse turistice concurente:Muntii Fagaras
Supranumiti de Emmanuel de Martonne "Alpii Transilvaniei", muntii Fagaras se infatiseaza ca
un imens zid. Orientati Est : Vest, ei au o lungime de 70 Km si o latime de aproximativ 40 Km.
Sunt delimitati spre vest de Defileul Oltului, iar la est de Barsa Grosetului si Dambovita.
La nord sunt marginiti de Depresiunea Fagarasului, cunoscuta si cu numele de Tara Oltului (pe
care o domina printr:un mare abrupt tectonic), iar spre sud de sirul depresiunilor Campulung,
Bradetu, Arefu, Jiblea.
Suprafata totala a masivului este de peste 3000 km patrati, adica de cca. 10 ori mai mare
decat a masivului Bucegi (300 kmp) si de cca. 4 ori mai mare dcat cea a Retezatului.
Munţii Făgăraşului este un masiv muntos care face parte din Carpaţii Meridionali, şi în
care se află cel mai înalt vârf montan din România, vârful Moldoveanu.
Masivul Făgăraş, de la est la vest măsoară în linie dreaptă, aproximativ 70 de km iar de
la nord la sud circa 45 km. Munţii Făgăraşului seamănă cu o imensă coloană vertebrală orientată
de la est la vest având „coastele” (culmile) orientate către nord şi respectiv, sud. Culmile din
partea nordică sunt cu mult mai scurte şi mai abrupte decât cele din partea sudică, care sunt
foarte lungi şi domoale.
Munţii Făgăraşului sunt delimitaţi la vest de Valea Oltului, iar la est de râul Bârsa
Groşetuluişi Râul Dâmboviţa. La nord sunt delimitaţi, printr-un mare abrupt tectonic,
de Depresiunea Făgăraşului, cunoscută şi sub denumirea de Ţara Oltului. Înspre nord, pe o
distanţă de doar 8–10 km, diferenţa de nivel atinge peste 2.000 de metri. Spre sud, delimitarea
este mult mai puţin accentuată, fiind făcută, după culmi lungi 30–40 km
(Olanului, Robiţa, Scărişoara,Nisipuri, Zârna, etc.),de şirul depresiunilor Câmpulung, Brădetu,
 Arefu şi Jiblea.
Suprafaţa totală acoperită de munţii Făgăraşului este peste 2.400 km², fiind, spre
comparaţie, de circa 7,5 ori mai mare decât a munţilor Bucegi. Pe cuprinsul întinderii masivului
Făgăraşului se găsesc 8 vârfuri de peste 2.500 de metri: Moldoveanu cu 2.544 m, Negoiu cu
2.535 m, Viştea Mare cu 2.527 m, Călţun-Lespezi cu 2.522 m, Vânătoarea lui Buteanu cu
2.507 m, Cornu Calţunului cu 2.510 m, Hârtopu cu 2.506 m, Dara cu 2.501 m. Există, de
asemenea, 42 de vârfuri având peste 2.400 m şi mai mult de 150 de vârfuri de peste 2.300 m.
Aceste vârfuri sunt separate între ele prin şei adânci, unele coborând până sub 2000 m
altitudine (Curmătura Zârnei: 1.932 m).

4.2Esantionul

20
Marimea esantionului se determina dupa urmatoarea formula:

n = t2 x p(1-p)
∆2w

n = numarul de subiecti care urmeaza a fi investigati


t = coeficientul care garanteaza rezultatele cercetarii
p = proportia componentelor din esantion care poseda caracteristica cercetata ( ia
valoarea 0,5)
∆2w = eroarea limita admisa
t = 2,10
p = 0.5
∆2w =3. 5%
Rezultatele sunt garantate cu o probabilitate de 96.5%

n=t2p(1-p)/∆2

n=[(2,10)20.5(1-0.5)]/(0.035)2=882/persoane

4.3Chestionarul

1. Obisnuiti sa petreceti concediul de odihna in afara localitati?


□ Da
□ Nu
2. Care sunt zonele turistice preferate?
□ zone montane
□ statiuni balneo-climaterice
□ zone turism rural
□ zone turism urban

3.Cumparati deobicei pachete turistice de la agentii de turism?


□ Da
□ Nu
4.De ce ţineţi cont când apelaţi la o agenţie de turism

 □ Renumele Firmei
21
□ Exeperienta precedenta

□ De oferta agentiei

□ De tarifele percepute

5.Daca ati avut nemultumiri legate de o agentie de turism acest lucru va influentat alegerea
pe viitor a acesteia?

□ Da

□ Nu

6.Cum ati dori sa fie vacanta dumneavoastra de vis,ce anume sa contina ?

………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………..

7.Ce parere aveti despre serviciile oferite in zona Carpatii de Curbura?

□Buna

□Foarte buna

□Proasta

□Foarte proasta

8.Recomandati unei persoane sa viziteze aceasta zona ?

□ Da

□ Nu

9.In ce categorie de varsta sa incadrati?

□ sub 20

□ 21-35

22
□ 36-45

□ 46-60

□ peste 60

10.Sexul dumneavoastra?

□ Feminin

□ Masculin

4.4.FUNDAŢIA PRO CIVITAS IMPLEMENTEAZĂ PROIECTUL "PROMOVAREA


POTENŢIALULUI TURISTIC AL CARPAŢILOR DE CURBURĂ PRIN ACTIVITĂŢI
SPECIFICE DE MARKETING".

Proiectul "Promovarea potenţialului turistic al Carpaţilor de Curbură prin activităţi


specifice de marketing", Axa prioritară 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului
Domeniul major de intervenţie 5.3 Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii
necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică, cod SMIS 26273, este
finanţat de Uniunea Europeană în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013.
Contractul de finanţare a fost semnat la data de 23.05.2011 de către Fundaţia PRO CIVITAS, în
calitate de Beneficiar, cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în calitate de Organism
Intermediar pentru turism în numele şi pentru Autoritatea de Management pentru Programul
Operaţional Regional 2007-2013.

Obiectivele generale ale proiectului sunt creşterea notorietăţii şi furnizarea de informaţii


privind obiectivele turistice din zona Carpaţilor de Curbură, în scopul atragerii de turişti şi
introducerea conceptului de utilizare a internetului în scopul promovării obiectivelor turistice
specifice din zona Carpaţilor de Curbură şi informării turiştilor despre acestea.

Obiectivele specifice ale proiectului vizează creşterea cu 4% a circulaţiei turistice la


nivelul localităţilor afectate de implementarea proiectului: Berca, Buzău, Ciuta, Haleş,
Mărăcineni, Rm. Sărat, Tisău, Verneşti, Siriu, Pătîrlagele şi creşterea cu 4% a numărului de
turişti care vizitează obiectivele cu potenţial turistic din zona Carpaţilor de Curbură, Focul Viu
de la Terca, Grunjul de la Mînzăleşti, Platoul carstic de la Meledic, Muzeul Judeţean Buzău,
Muzeul Municipal Rm. Sărat, Casa Vergu Mănăilă, Casa memorială "Vasile Voiculescu",
Muzeul Chihlimbarului de la Colţi, Tabăra de Sculptură de la Măgura, Palatul Comunal Buzău,
Ansamblul Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei şi Mănăstirea Ciolanu.

Perioada de derulare a proiectului este 24.05.2011 – 23.10.2012.

Fundaţia Pro Civitas a promovat judeţul Buzău la Târgul de Turism al României, ediţia
XXVIII, desfăşurat în perioada 15-18 noiembrie 2012, la Romexpo printr-o paletă largă de
materiale informative şi de prezentare, realizate în cadrul proiectului "Promovarea potenţialului

23
turistic al Carpaţilor de Curbură prin activităţi specifice de marketing", proiect selectat în cadrul
Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European
pentru Dezvoltare Regională.

Activităţile de informare şi promovare au fost realizate prin distribuirea de fluturaşi,


pliante, broşuri, ghiduri turistice, DVD-uri, hărţi şi afişe conţinând prezentarea a 13 obiective
turistice din judeţul Buzău: Focul Viu de la Terca, Grunjul de la Mânzăleşti, Platoul carstic de la
Meledic, Barajul de la Siriu, Muzeul Judeţean Buzău alături de muzeele satelit - Muzeul
Municipal Râmnicu Sărat, Casa Vergu-Mănăilă, Casa Memorială "Vasile Voiculescu" şi Muzeul
Chihlimbarului de la Colţi - precum şi Tabăra de Sculptură "Măgura", Palatul Comunal din
Buzău, Ansamblul Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei şi Mănăstirea Ciolanu.

Standul amenajat de Fundaţia PRO CIVITAS a fost vizitat, pe perioada celor patru zile
ale târgului, de un număr de aproximativ 7.000 de persoane. Publicul vizitator a fost format din
potenţiali turişti, reprezentanţi ai tour-operatorilor şi agenţiilor de turism, precum şi alte persoane
interesate.

Diseminarea informaţiilor referitoare la cele 13 obiective promovate în cadrul proiectului


s-a realizat prin discuţii cu vizitatorii standului, dar şi prin activităţi de marketing derulate cu
ajutorul celor 9 persoane angajate în cadrul proiectului, pe perioada târgului, special pentru a
realiza activităţile de informare şi promovare. Prin aceste activităţi, alte 3500 de persoane au
beneficiat de informare referitoare la obiectivele turistice din judeţul Buzău. Prin diseminarea de
materiale promoţionale s-a urmărit crearea unui pol de interes care să ducă la creşterea numărului
de turişti la obiectivele vizate spre popularizare. Promovarea turismului buzoian s-a realizat, de
asemenea, prin interviuri acordate jurnaliştilor acreditaţi la târg. 
Scopul proiectului "Promovarea potenţialului turistic al Carpaţilor de Curbură prin
activităţi specifice de marketing"este creşterea notorietăţii şi furnizarea de informaţii privind
obiectivele turistice din zona Carpaţilor de Curbură, în scopul atragerii de turişti. 

Judeţul Buzău a beneficiat de o promovare intensă la Târgul de Turism al României,


ediţia XXVIII, desfăşurat în perioada 15-18 noiembrie 2012, la Romexpo. Manifestarea a reunit
elita firmelor din domeniul turismului, atât din ţară, cât şi din întreaga lume.Astfel, judeţul nostru
a fost promovat de Fundaţia Pro Civitas, printr-o paletă largă de materiale informative şi de
prezentare, realizate în cadrul proiectului “Promovarea potenţialului turistic al Carpaţilor de
Curbură prin activităţi specifice de marketing”, proiect selectat în cadrul Programului
Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru
Dezvoltare Regională.

     Toţi cei prezenţi la Târgul de Turism au primit fluturaşi, pliante, broşuri, ghiduri turistice,
hărţi şi afişe conţinând prezentarea a 13 obiective turistice din judeţul Buzău, respectiv Focul
Viu de la Terca, Grunjul de la Mânzăleşti, Platoul carstic de la Meledic, Barajul de la Siriu,
Muzeul Judeţean Buzău alături de muzeele satelit - Muzeul Municipal Râmnicu Sărat, Casa
Vergu - Mănăilă, Casa Memorială “Vasile Voiculescu” şi Muzeul Chihlimbarului de la Colţi -
precum şi Tabăra de Sculptură de la Măgura, Palatul Comunal din Buzău, Ansamblul
Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei şi Mănăstirea Ciolanu.

24
     Judeţul nostru a fost repartizat la Târgul de Turism şi ca urmare a faptului că, în acest an,
Ţinutul Buzăului a fost desemnat destinaţie europeană de excelenţă, în cadrul ediţiei din 2012 a
proiectului European Destinations of Excellence (EDEN), lansat de Comisia Europeană. Prin
premiul obţinut, zona noastră a avut posibilitatea de a se promova la Târgul de Turism, totodată
Ţinutul Buzăului fiind desemnat destinaţie românească pentru tema turismului rural.

     Proiectul EDEN a fost lansat în anul 2006, destinaţiile din cadrul acestuia fiind
desemnate de excelenţă printr-un concurs naţional, organizat de autoritatea de turism din fiecare
ţară participantă la proiect, pe baza temei şi a criteriilor de selecţie agreate de Comisia
Europeană.

25
Bibliografie

BALACEANU , V. ; CICOTTI , M. ; CRISTEA , E.M. – Carpatii de curbura

http://www.vizitaticarpatiidecurbura.ro/despre-proiect.html

http://www.sansanews.ro/stiri/cultura/bucuresti/fundatia-pro-civitas-la-tirgul-de-turism-al-
romaniei.html

http://www.proiecte-structurale.ro/53-Promovarea-turismului/Promovarea-potentialului-
turistic-al-Carpatilor-de-Curbura-prin-activitati-specifice-de-marketing--pID12468.html

26
27
28