CUPRINS

Capitolul I : Prezentarea zonei ………………………………………………………………..2

1.1 Asezare geografica …………………………………………………………………......2
1.2 Cai de acces ……………………………………………………………………………...2
1.3 Istoric …………………………………………………………………………….…….. 3
1.4 Relief …………………………………………………………………………………… 3
1.5 Clima …………………………………………………………………………………… 3
1.6 Hidrografie ……………………………………………………………………….…… 4
1.7 Vegetatie si fauna ……………………………………………………………………… 4

Capitolul II : Oferta turistica ………………………………………………………………. 6

2.1. Obiective turistice naturale ………..……………………………………………….…. 6
2.2. Obiective turistic antropice ………………………………………………………….. 8
2.3.Structurile de cazare si alimentatie ................................................................................ 12
2.4. Forme de agrement .......................................................................................................... 14

Capitolul III : Program turistic “Sejur in Constanta” ............................................................. 15

3.1. Programul produsului turistic pe zile ........................................................................... 15
3.2. Analiza de pret ................................................................................................................ 16

Capitolul IV : Promovarea turistica a Constantei ………………………………………….. 17

4.1.Promovarea Traseului Turistic Constanţa, Istria, Cheile Dobrogei" …………………….. 17
4.2. Esantionul …………………………………………..…………………………………….17
4.3. Chestionarul ………………………………………………………………………..…… 18

Bibliografie …………………………………………………………………………….. 20

Anexe ……………………………………………………………………………………. 21

1
 CAPITOLUL I
PREZENTAREA ZONEI

1.1.Asezarea geografica

Constanta este un municipiu situat in partea de sud-est a Romaniei, resedinta judetului cu

acelasi nume si cel mai mare oras al regiunii de dezvoltare Sud-Est. Constanta se afla pe coasta
Marii Negre. In jurul municipiului exista o arie urbana importanta care face din Constanta a doua
zona urbana a tarii dupa Bucuresti. Avand o suprafata de peste 2.100 kmp si jumatate de milion
de locuitori, zona metropolitana Constanta reuneste in afara orasului alte 13 localitati: Agigea,
Corbu, Cumpana, Eforie, Lumina, Mihail Kogalniceanu, Murfatlar, Navodari, Ovidiu, Poarta
Alba, Techirghiol, Tuzla si Valu lui Traian.

Constanța este orașul cel mai vechi atestat de pe teritoriul României. Prima atestare
documentară datează din 657 î.Hr. când pe locul actualei peninsule (și chiar sub apele de azi, în
dreptul Cazinoului) s-a format o colonie greacă numită Tomis. Localitatea a fost cucerită de
romani în 71 î.Hr. și redenumită Constantiana după sora împăratului Constantin cel Mare. În
cursul secolului XIII Marea cea mare (cum era denumită atunci Marea Neagră) a fost dominată
de negustorii italieni din Genova care au ajutat la dezvoltarea orașului. Ulterior, Constanța a
declinat sub conducerea otomană, devenind un simplu sat locuit de pescari greci și de crescători
de cai și oi, tătari. Localitatea a redevenit un oraș după construirea căii ferate Cernavodă-
Constanța și a portului, în 1865, pentru exportul grânelor românești. După Războiul Ruso-Turc
(1877-1878), când Dobrogea a devenit o parte a Regatului României, Constanța, principal port al
statului, a crescut continuu, deținând acest rol până astăzi.

1.2.Cai de acces

Rutier - sunt 4 sosele care ajung la Constanta:

a) Drumul National: Bucuresti - Fetesti - Constanta
b) E 60 Urziceni - Slobozia - Constanta
c) E 87 Tulcea - Constanta (cu derivatie pentru Braila si Galati)
d) Drumul National Calarasi - Ostrov - Constanta

Feroviar - Ruta Constanta - Mangalia are urmatoarele gari si halte:

Gara Constanta - pentru Constanta, Mamaia, si Navodari
Gara Agigea; Gara Eforie Nord, Gara Eforie Sud, Halta Tuzla, Gara Costinesti (pentru zona
Epava -nordul statiunii)
Halta Costinesti (pentru statiunea Costinesti-BTT), Halta Neptun (pentru Neptun, Olimp, Jupiter)
Gara Mangalia (pentru Mangalia, Saturn, Venus, Jupiter, Cap Aurora, Neptun, Olimp, 2 Mai,
Vama Veche)

Aerian - la 20 km de Constanta se afla Aeroportul International Mihail Kogalniceanu,

care face legatura atat cu aeroporturi nationale, dar si internationale.
Transportul local intre Constanta si celelalte localitati de pe litoral se poate face, pe langa ruta

2
CFR, si cu microbuze (cu plecare din 10 in 10 minute, care parcurg distanta Constanta -
Mangalia in circa 45 de minute) sau cu autobuze si autocare private, cu plecare la fiecare 20 de
minute. Intre Constanta si Mamaia exista mai multe trasee: 40, 41, 101, 23 (linii ale companiei
de transport in comun), 301, 302, 305 (maxi-taxi). In sudul Litoralului, intre Mangalia si Neptun
- Olimp, si intre 2 Mai, Limanu si Vama Veche, distanta este parcursa de microbuze.

1.3. Scurt istoric

Orasul a fost întemeiat în secolul al VI-lea înainte de Hristos, sub denumirea de Tomis,
de cãtre colonisti greci din Milet, care au înfiintat aici un important emporion (factorie
comercialã). Întemeierea cetãtii si denumirea sa au fost asociate adeseori cu legenda lui Iason si
a Argonautilor, eroi ai antichitãtii elene ce ar fi cãlãtorit din Grecia pânã în Colhida (litoralul
Georgiei de azi) în cãutarea lânii de aur. La întoarcere, ei ar fi debarcat în locul în care, mai
târziu, a fost fondatã cetatea.
În timpul dominatiei romane, Tomis a devenit o adevãratã metropolã a Pontului stâng,
orasul fiind îmbodobit cu numeroase statui, temple si monumente de arhitecturã. Dupã ce
Constantinopolul a devenit capitala Imperiului Roman de Rãsãrit, cetatea a fost reconstruitã de
împãratul Constantin cel Mare, care i-a schimbat denumirea în Constantiana (de la care derivã
actuala denumire a orasului), în cinstea surorii sale.
Odatã cu pierderea stãpânirii orasului de cãtre Imperiul Bizantin, cetatea a decãzut total,
devenind un simplu sãtuc al cãrui port era mai important decât localitatea însesi, singurele
vestigii ale continuitãtii existentei sale fiind mentionarea sa în hãrtile maritime ale negustorilor
italieni si construirea, în secolul al XIII-lea, a Farului Genovez.
Ocupatia turca instalata în perioada 1393-1420 a dus la decãderea totalã a asezãrii pânã la
mijlocul secolului al XIX-lea, când, odatã cu construirea, sub stãpânire turceascã si investitii
engleze, a cãii ferate Cernavodã-Kustenge (denumirea turceascã a localitãtii), localitatea a
cunoscut un usor reviriment.
    Adevãrata renastere a localitãtii a avut loc dupã alipirea Dobrogei la România (1878),
când portul Constanta a devenit un important punct de export a produselor principatelor române
cãtre Turcia si tãrile europene.

1.4.Relief

In judetul Constanta predomina relieful de podis cu altitudine redusa, cu valori sub 200
m, doar in nordul judetului altitudinea atingand pe alocuri 250 m.
Podisul Casimcea ocupa partea de nord a judetului, iar in partea de sud se intinde Podisul
Dobrogei de Sud care seamana cu o campie inalta, avand un aspect calcaros. Litoralul Marii
Negre este format la nord din cordoane de nisipb care separa lacurile de mare, iar in partea
sudica se remarca o faleza abrupta formata din calcare si loess cu inaltimi de 15-30 m.

1.5.Clima
      Regimul climatic temperat-continen- tal caracteristic judetului Constanta este influentat
de pozitia geografica, situandu-se intre Dunare si Marea Neagra, precum si de particularitatile
fizico-geografice ale teritoriului . In zona litorala, climatul temperat- continental prezinta o
influenta marina. Climatul maritim este caracterizat prin veri a caror caldura este atenuata de
briza marii si ierni blande, marcate de vanturi puternice si umede ce bat dinspre mare.
      Valorile temperaturilor medii anuale variaza intre 10`C in nordul si centrul judetului si

3
peste 11`C in sud.Variatiile multianuale nu depasesc 4`C.
      Precipitatiile anuale variaza intre 400mm la 500mm, zona cea mai saraca in precipitatii
fiind litoralul unde valoarea cantitatii de precipitatii se situeaza sub 400mm.
      Circulatia maselor de aer este influentata iarna de anticiclonul siberian care determina
reducerea cantitatilor de precipitatii, iar vara anticiclonul Azorelor provoaca temperaturi ridicate
si secete. Influentele Marii Negre se resimt prin toamne lungi si calduroase, ca si prin primaveri
tarzii si racoroase. Vantul predominant este cel care bate in directia N-NE, caracterizandu-se
printr-o umiditte redusa vara, in timp ce iarna aduce viscole si geruri.

1.6.Hidrografie

Datorita asezarii geografice, Marea Neagra este o mare continentala. Suprafata Marii
Negere este de 411.540 km patrati iar adancimea maxima este mai mare de 2.211 m. Datorita
configuratiei tarmului si reliefului submarin, adancimea apei este mai mica in jurul malului
romanesc. Salinitatea este de 20-22 la mie la suprafata apei iar in adancime ajunge pana la 28 la
mie. Datorita aportului de apa dulce, salinitatea apei scade odata cu apropierea de tarmpentru ca
se varsa multe ape dulci in mare.Reteaua hidrografica este formata din urmatoarele cursuri de
ape Dunarea pe o distanta de 137 m, Valea Carasu, Valea Baciu si Casmicea. Reteaua
hidrografica mai cuprinde si lacuri naturale si de lunca, lagune cum ar fi Oltina, Istria, Sinoe,
Corbu, Techirghiol, Tasaul, Nuntasi, Siutghiol, Tatlageac, Mangalia precum si limanele
marine.De asemenea s-au dat in exploatare Canalul Dunare-Marea Neagra pe o distanta de 64.2
km, Canalul Poarta Alba-Midia pe o distanta de 27.5 km si alte canale de irigatii din Valea
Cerasu.ClimaRegimul climatic temperat-continen- tal caracteristic judetului Constanta este
influentat de pozitia geografica, situandu-se intre Dunare si Marea Neagra, precum si de
particularitatile fizico-geografice ale teritoriului.

1.7. Vegetatia si fauna

In zona Deltei, pe lacuri si garle se dezvolta plante cu frunze plutitoare, plante plutitoare
si fragmente de plaur (impletituri ale radacinilor si tulpinilor de stuf), nuferi, rogoz, stuf. Pe
grinduri apar paduri formate din plop alb, plop cenusiu, plop tremurator, stejar pedunculat, stejar
brumariu, stejar pufos, arin. In padurile de pe grindul Letea este bine dezvoltat stratul arbustilor
(paducel, porumbar, sanger, macies, etc.) care e completat de o bogata flora agatatoare: vita
salbatica, carpenul, volbura urcatoare etc. Pe nisipurile litorale apare vegetatia de litoral,
reprezentata, alaturi de graminee si sararita, prin tufisuri de salcet si catina.
Intr-o stransa legatura cu raspandirea solurilor si vegetatiei intalnim o varietate foarte
mare de vietuitoare.Datorita acestor raporturi de interdependenta raspandirea teritoriala a
vietuitoarelor urmeaza aproape fidel arealele de vegetatie .In regiunea de stepa , cea mai extinsa
in limitele judetului Constanta , fauna prezenta se caracterizeaza printr-un mare numar de pasari
si rozatoare care-si gasesc hrana din belsug .Printre speciile caracteristice stepei din judetul
Constanta se numara popandaul , cel mai daunator si iepurele vanat bine apreciat . Sa mai
intalnesc in numar mare orbetele mic , soarecele de camp si sobolanul cenusiu .Dintre animalele
carnivore putem aminti dihorul de stepa , dihorul patat, grivanul , sarpele rau .Reptilele sunt
reprezentate prin gusterul vargat , soparla de stepa si broasca testoasa dobrogeana .Dintre pasari
amintim potarnichea , graurul, cotofana , uliul parumbar , uliul serpar, prepelita si ciocarlia.

4
 In lacurile din lungul litoralului si pe malul Dunarii sunt intalnite frecvent exemplare
de :sarpe de apa , pesti importanti pentru pescuit ( caras , crap , biban , salau) si numeroase
pasari: chiriachite , pescarusi , cormorani , starci cufundaci , fugaci , gaste , majoritatea oaspeti
de primavara .Pe nisipurile maritime fauna este reprezentata prin numeroase cochilifere (scoici
japoneze , scoici albe , midii , stridii ).Dintre mamiferele mai rar intalnite putem aminti unele
specifice Dobrogei :vulpea carbunareasa , parsul de copac , jderul de piatra si dihorul patat.

5
 CAPITOLUL II

OFERTA TURISTICA

2.1.Obiective turistice naturale

DELTA DUNARII

Delta Dunării (3446 km²), aflată în mare parte în Dobrogea, România, și parțial în
Ucraina, este cea mai mare și cea mai bine conservată dintre deltele europene.
Delta Dunării a intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991, este clasificată ca
rezervație a biosferei la nivel național în România și ca parc național în taxonomia internațională
a IUCN.
Delta Dunarii reprezinta o zona de atractie turistica, datorita unei vegetatii si faune
bogate, precum si a unor caracteristici care ii confera unicitate in intreaga lume.
Delta Dunarii ocupa 2,5 % din suprafata tarii, se intinde la varsarea Dunarii in Marea Neagra si
s-a format intre cel 3 brate ale sale:Chilia, Sulina si Sfantul Gheorghe. Intre aceste brate se
intinde fastele grinduri aluvionare(de mal), cu numeroase, paduri de salcii, cu pasuni si bogate
terenuri agricole.
In interiorul Deltei se gasesc peste 32 de tipuri de ecosisteme dintre care cele mai
importante sunt: ecosistemul apelor curgatoare: bratele Dunarii, canale si garle; ecosistemul
apelor stagnante: lacurile, canale impotmolite si unele garle; ecosistemul suprafetelor
mlastinoase si inundabile (al stufariilor si plaurului) - stufarisurile inconjoara lacurile pe care cu
timpul le invadeaza.
Stuful (Phragmites australis) ocupa mari intinderi din suprafata deltei, cca. 78% din
suprafata totala , fiind inalt si gros. Alaturi de stuf aici se mai dezvolta rogozul, menta, feriga de
apa, cucuta de apa, troscotul, salcia pitica, precum si plantele agatatoare Calystegia sepium si
Solanum dulcamara.
O vegetatie aparte este plaurul, pe care se formeaza coloniile de pelicani comun si cret.
Plaurul este o formatiune specifica stufariilor masive, are un strat gros de aproximativ 1,6m
format dintr-o impletitura de rizomi de stuf si de radacini ale altor plante acvatice in amestec cu
resturi organice si sol.
Pe langa aceasta vegetatei specifica deltei, s-au dentificarea circa 955 specii de cormofite
spontane, reprezentand: elemente eurasiatice (28%), estice (24%), europene (14%), cosmopolite
si adventive. Specificul Delteii Dunarii este dat de prezenta spciilor: Salicornia patula, Juncus
marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zavoaiele ocupa 6% din suprafata deltei, sunt
alcatuite din paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile.
Imensele stufarisuri ofera adapost, hrana si posibilitati de inmultire pentru numeroase
animale, aici traind peste 300 de specii de pasari; mamifere, vulpea, nutria, nurca, cainele enot,
vidra, nevastuica , sarpele de nisip, broaste testoase. O bogatie specifica deltei o reprezinta cele
peste 100 de specii de pesti. Pestii sunt cei mai multi de apa dulce (60%), restul migrand
primavara din Marea Neagra. Intre acestia, sturionii, stiuca, somnul si scrumbiile predomina.
Peste 50% din productia de peste de apa dulce a intregii tarii se obtine din Delta Dunarii.
Delta Dunarii mai este supanumita si "Paradisul Pasarilor". Aici migreaza in tot timpul anului

6
peste 300 de specii de pasari, dintre care 70 sunt din afara Europei (China, India, Egipt, etc).
Dupa originea geografica, pasarile apartin urmatoarelor grupe: mediteranean; europen; siberian;
mongolian; chinez; arctic.
In Delta Dunarii se gasesc mai multe tipuri de colonii: de starci, lopatari, tiganusi si
cormorani, de pelicani si cormorani, de pescarusi, de avoazete si ciocantorsi, de chirighite, de
chire. Colonia de pelicani din zona Rosca-Buhaiova este cea mai mare din Europa.
Zece specii sunt ocrotite de lege, considerate "monumente ale naturii", deoarece sunt pe
cale de disparitie. Pasarile ocrotite se pot grupa in 2 clase dupa culoarea penajul: albe : pelicanul
comun si cret, lopatarul, egreta mare si mica, lebada muta si cantatoare si policrome: piciorongul,
ciocintors, califarul alb, califarul rosu, vulturul codalb.
Ocupatia principala a celor care locuiesc aici este pescuitul, care isi procura in felul
acesta si hrana zilnica de care au nevoie.
A descrie aceasta viata, a incerca sa infatisezi bogatia si frumusetea ei, a indrazni sa
patrunzi in legile, in misterele existentei fiecarei vietuitoare, este o sarcina dificila pe care cu
greu o poti realiza intr-un tinut atat de miraculos, cum este Delta Dunarii.

LACUL TECHERGIOL

Lacul Techirghiol (sau Tekirghiol, turcă Tekirgöl, însemnând „lacul Tekir”) este situat
la marginea localității balneare Eforie Nord de pe țărmul Mării Negre la 12 km distanță de portul
Constanța, România. Este un liman fluvio-marin cu o suprafață de 10,68 km², separat de mare
printr-un cordon de nisip și cu o adâncime maximă de 9 m. Prin aportul mic de apă dulce, apa
lacului și-a mărit concentrația de săruri, la circa 95 g/l. Acest fenomen a permis formarea unui
strat de nămol cu calități terapeutice.
Pe malul lacului opus localității Eforie Nord se află orașul Techirghiol, înființat în 1893.
La Techirghiol a fost deschis un sanatoriu încă din 1899. Localitatea este o renumită stațiune de
tratamente, unde sunt puse în valoare efectele terapeutice ale apei sărate (mineralizate) și a
nămolului din lac, recomandate pentru tratarea unor boli precum psoriazis, reumatism, alergii,
ș.a.

LACUL AGIGEA

Lacul Agigea - este situat in arealul comunei Agigea. Are o suprafata de 64 hectare si o
adancime maxima de 70 cm. Apa sarata si namolul sapropelic au recomandat infiintarea statiunii
balneoclimaterice Agigea.

LACUL SIUTGHIOL

Lacul Siutghiol (“Ghiolul Mare” in folclorul local, sau “lacul Mamaia” in limbaj turistic),
este un lac aflat in judetul Constanta. Are o lungime de 7,5 km si o latime de 2,5 km. Pe cele
1.900 hectare ale sale se practica sporturi de apa precum schi nautic sau yachting. Lacul
Siutghiol are o insula calcaroasa, Ovidiu, cu o suprafata de 2 ha, pe care este amplasat un
restaurant.
Complexul lagunar Razim – Sinoe, o componenta a rezervatiei, este situat in sudul Delta
Dunarii si ocupa o suprafata totala de cca 1145 km2 din care suprafata lacurilor este de 863 km2.

7
Cea mai mare parte a complexului o constituie zona depresionara, initial ocupata de apele
maritime si care a fost segmentata ulterior prin formare de cordoane si grinduri.

2.2. Obiective turistice antropice

Cazino Constanta
Cazinoul este una dintre primele caldiri ridicate la Constanta, aproape imediat dupa ce
acest oras a fost preluat de catre administratia romaneasca si nu s-a mai numit Kustenge.
Istoria Cazinoului incepe o data cu anul 1880, la scurt timp dupa revenirea Dobrogei la Patria
Mama.
La acea vreme se numea Cazin sau Kursaal si nu era decat o constructie de paianta,
captusita cu scandura la exterior si ridicata langa Farul Genovez, la capatul bulevardului
Elisabeta, singurul bulevard al orasului.
Intre peretii sai de lemn Cazinul adapostea o sala de dans, doua sali de lectura unde
vilegiaturistii puteau citi ziarele locale si reviste, precum ,,Telegraf", ,,Figaro" si ''L'Ilustration",
doua sali de jocuri si o terasa la malul marii.
Terasa era locul preferat da intalnire al marinarilor, turistilor si a elitei constantene,
deoarece aproape in fiecare seara de vara aici se organizau baluri, valsandu-se in acordurile
muzicii fanfarei militare.
Tot aici se desfasurau periodic concerte sustinute de celebritatile vremii, care erau aduse
pe cheltuiala Primariei Comunei Constanta.
In anul 1890 s-a pus problema constructiei definitive a Cazinului.
Inceperea lucrarilor a fost tergiversate pana in anul 1891, cand o furtuna puternica a
distrus in mare parte cladirea din lemn a Cazinului, iar primaria a ajuns la concluzia ca este mai
ieftin sa ridice o noua cladire decat sa o repere pe cea veche.
Locul noului local va fi mutat insa de langa Farul Genovez cam in zona unde este
amplasat actualul edificiu.
Cea de-a doua cladire a Kursaalului, terminate in 1893, era tot o constructie din paianta,
sustinuta de piloti din lemn si compusa dintr-o sala de dans, mai multe camere si o terasa catre
mare.
Vorbind despre Cazinul sfarsitului de veac XIX, scriitorul Petru Vulcan spune: ,, Indata
la inceput ne atrage pavilionul de petrecere, ale carui picioare se ridica din valuri, cata vreme
veranda e impinsa deasupra marii. Inlauntru canta muzica si parechi vesele danseaza bostonul;
din afara lampioane atarnate srpe mare fac o lumina feerica, sub care dame si domni
converseaza intim, desfatandu-se in marea dinaintea lor, ca-n o mie si una de nopti.''
Inca de la inceputul constructiei sale, Primaria Constanta si-a pus problema rentabilitatii
Cazinoului. Initial el a fost inchiriat unui antreprenor, dar ulterior Consiliul Comunal a hotarat
sa-l exploateze in regie proprie. Dupa ce a constatat ca cheltuielile abia sunt acoperite de
venituri, primaria a oferit iarasi spre inchiriere Cazinoul.
In mai 1902 antreprenor al Cazinoului devine unicul fiu al marelui povestitor Ion
Creanga, capitanul C.I. Creanga, despre care George Calinescu a spus ca ,, nu era nici destept si
nici nu avea vreuna dintre insusirile tatalui."
In cererea adresata autoritatilor locale, capitanul Creanga solicita, in dubla calitate de
cofetar si bucatar, sa I se inchirieze Cazinoul, mentionand totodata deosebitele servicii pe care le
poate oferi: ,,Cunoscand lumea aleasa a persoanelor ce frecventeaza acest cazin, mai ales in

8
timpul sezonului si fiind convins ca un serviciu curat, prompt si mai ales cuviincios se rasfrange
in prima linie a gospodariei comunale, posedand aceasta experienta si dispunand de un
personal ales si incercat, cunoacand cele doua limbi uzuale pentru strainii ce s-ar abate la
Constanta.".

Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie din Constanta

A fost infiintat in anul 1878 insa nu a avut un sediu stabil decat incepand cu anul 1914.
In 1977, cu ocazia aniversarii unui centenar de la revenirea Dobrogei la Statul Roman, muzeul a
fost reamenajat in forma actuala.
Muzeul este gazduit intr-o cladire monumentala ( fostul sediu al primariei din
Constanta ), construita intre anii 1911-1921 de catre arhitectul Vasile stefanescu.
Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie din Constanta este
a doua institutie de acest fel din Romania (dupa cea din Bucuresti), avand un patrimoniu
impresionant si o buna reprezentare a istoriei Dobrogene din paleolitic si pana in prezent.
Dintre exponatele celebre enumeram: Sarpele Glycon, divinitate a casei si familiei, sec.
2-3 d.H.,Fortuna cu Pontos, doi protectori ai orasului si portului, sec. 2-3 d.H.
Ganditorul de la Hamangiasi femeia sa - arta neolitica descoperita la Cernavoda.
O sala dedicata poetului Publius Ovidius Naso si un amplu lepidarium, in curtea
muzeului.

Acvariu Constanta
Acvariul din Constanta a fost inaugurat la 1 Mai 1958 si de atunci s-a remarcat printr-o
activitate stiintifica complexa, dedicata nevoii umane de a se apropia de natura.
Situat chiar in fata cazinoului din Constanta, acvariul va invita sa faceti o incursiune
fascinanta in minunata lume subacvatica. Aici puteti admira fauna acvatica formata din pesti
exotici si autohtoni, atat de apa dulce cat si de apa sarata.
Totodata la acvariul di Constanta puteti vedea specii de nevertebrate de apa dulce.
Se pot admira aici, specii de pesti din lacurile de pe coasta Marii Negre din
Delta Dunarii, din Marea Neagra, din zonele tropicale si subtropicale.
Aici se afla o importanta colectie de sturioni, cu toate speciile care populeaza Marea
Neagra.
Reprezentativi sunt pestii mari ( 1.5 - 2 m) care traiesc in captivitate de peste 15 ani.
Tot la acvariul constantean puteti admira specii interesante de pe coasta marii negre (vulpe de
mare, pisica de mare, calutul de mare, pestele dragon, pestele scorpion) precum si specii
migratoare din Mediterana( hering/macrou...)

Farul Genovez
Farul Genovez este situat pe faleza din Constanta.
A fost construit intre anii 1858-1860, in amintirea negustorilor genovezi care au
frecventat Pontus Euxin in secolul 13.
Farul octogonal are o inaltime de 8 metri iar in varf are o cupola metalica.
minaretul inalt de 47 m, de unde pot admira o superba panorama asupra zonei vechi a orasului.

Moscheea Mahmud al II - lea

Moscheea Carol 1) din Constanta este un monument de arhitectura construit in stil arabo -
bizantin combinat cu elemente arhitecturale romanesti.

9
 Monumentul a fost construit in anul 1910 de catre arhitectul V. Stefanescu.
Moscheea a fost construita pe o veche Geamie datind din anul 1822.
In moschee se afla cel mai mare covor oriental din romania , vechi de 200 de ani, avind o
suprafata de 144 mp si cantarind 500 de kg.Acest covor a apartinut sultanului Abdul Hamid.
Moscheea a reprezentat un cadou facut de regele Carol I catre comunitatea musulmana din
Dobrogea si a fost inaugurata chiar in prezenta regelui.

Cetatea Histria
Pe malul lacului Sinoe, la aproximativ ``500 de stadii de gura sacra a Istrului`` (dupa cum
precizeaza Strabon), se afla Cetatea Histria – prima colonie greaca de pe tarmul de vest al Marii
Negre si cel mai vechi oras de pe teritoriul Romaniei.
Intemeiata pe la mijlocul secolului al VII-lea i.Hr. (anul 657 i.Hr. dupa istoricul
Eusebius) de colonisti veniti din Milet. Orasul a avut o dezvoltare neintrerupta timp de 1300 de
ani, incepand din perioada greaca si pana in epoca romano-bizantina. In cursul secolului al VII-
lea d.Hr., cetatea a fost distrusa de atacurile avaro-slave si parasita treptat de locuitorii sai.
In perioada greaca (sec. VII – I  i.Hr.), orasul era format din doua unitati distincte (dupa
un model urban cunoscut in lumea antica) – acropola si asezarea civila, fiecare inconjurate de
cate un zid de incinta propriu, ce insumau o suprafata de aproape 35ha. Dupa o distrugere
violenta, catre sfarsitul sec. VI i.Hr., in plina perioada clasica, un nou zid de incinta reduce la
jumatate suprafata orasului. In aceasta perioada Histria cunoaste un regim democratic, aderarea
la Liga Maritima Ateniana, comert intens si chiar moneda proprie.
Incercarea primului val de sciti de a se stabili in sudul Dunarii, precum si razvratirile
cetatilor pontice impotriva lui Lysimach aduc cetatii o noua distrugere, catre sfarsitul sec. IV
i.Hr. Secolele urmatoare aduc atat refacerea orasului cat si o noua inflorire, dar mai ales primele
aliante cu unele capetenii ale getilor (Zalmodegikos, Rhemaxos).
Secolul I i.Hr. aduce noi framantari si pericole externe: regele Pontului, Mithridates VI
Eupator, trimite la Histria unul din strategii sai, in anul 72 i.Hr. aduce primele armate romane
care, sub comanda lui M. Terentius Varro Lucullus, scot coloniile vest-pontice de sub influenta
lui Mithridate, iar cativa ani mai tarziu, regele get-dac Burebista cuprinde cetatea sub stapanirea
sa.
Odata cu moartea lui Burebista cetatea trece sub stapanire romana, incheindu-se astfel
perioada de autonomie. Sub stapanirea romana cetatea cunoaste o noua inflorire. Daca in
perioada romana timpurie (sec. II – III d.Hr.) incinta inchidea o suprafata destul de mare, in urma
violentelor atacuri carpo-gotice ce au dus la distrugerea totala a orasului, obliga locuitorii sai din 
epoca romana tarzie (sec. IV – VII d.Hr.) la restrangerea zonei urbane la doar 7ha, la adapostul
incintei vizibile astazi.
Sapaturile arheologice, incepute inca din 1914, au scos la iveala, pe langa resturile
incintelor mai sus amintite, o serie de monumente remarcabile, datand din diferite perioade din
existenta cetatii. Pentru epoca greaca se remarca ``zona sacra``, cu templul lui Zeus si templul
Afroditei, precum si resturile de locuire de pe platoul pe care se afla asezarea civila. Din perioada
romana imperiala (sec. II – III d.Hr.) dateaza edificiile termale ale orasului si reteaua stradala.
Cele mai multe monumente apartin epocii romano-bizantine (sec. IV – VII d. Hr.) si ele
se afla in interiorul cetatii tarzii: bazilici civile sau paleocrestine, piete publice, magazine,
cartiere de locuinte cu caracter rezidential (domus) sau economic. De asemenea, sapaturile au
oferit un bogat material arheologic, cea mai mare parte, fragmente arheologice remarcabile, fiind

10
expusa in muzeul cetatii: sculpturi, reliefuri, materiale de constructie, inscriptii, ceramica
(greceasca si romana), sticlarie, obiecte din metal.

Statuia poetului Ovidiu este opera sculptorului Ettore Ferrari. Monumentul a fost ridicat in
1887, de locuitorii orasului, prin subscriptie publica.
Ovidiu, marele poet latin, s-a nascut in anul 43 a.H., fiind contemporan cu Virgiliu si
Horatiu. El a fost exilat la Tomis, unde a murit dupa 9 ani.

Muzeul Marinei Romane

S-a deschis la 3 august 1969, în fostul local al Scolii Navale, in imediata vecinatate a
panoramei portuare si marine. Muzeul Marinei Române are un patrimoniu care îi confera statutul
de unicat national. Prezenta istoria marinei militare si comerciale românesti, de la simpla luntre
cioplita în trunchi de copac, pâna la navele moderne de astazi. Aici puteti vedea: obiecte
tridimensionale-basoreliefuri, mulaje dupa documente epigrafice, monede, lucrari de grafica,
obiecte originale cu valoare istorica considerabila: ancore, amfore, romane, zeci de machete
reproducând toate tipurile de nave existente în marina nostra militara si comerciala, de la
începuturile ei si pâna în zilele noastre, instrumente de navigatie, documente si fotografii,
armament alb si de foc, ancore, elice, lentile de faruri, drapele si pavilioane, tablouri, exponate
de o deosebita valoare stiintifica si documentara.Muzeul Marinei Române este posesorul unui
bogat si valoros fond de carte si fotografie, importante colectii de reviste ale marinei, lucrari de
istoriografie, literatura, drept maritim si manuale de navigatie, carti de istorie generala si militara
românesti si straine. Un exemplu îl constituie "harta coastei de vest a Marii Negre" realizata de
un colectiv condus de comandorul Al. Catuneanu, medaliata la Expozitia universala de la Paris
din 1900 - si dupa care s-a navigat pâna prin 1951

Observatorul Astronomic si Statia Solara

Colectia muzeului detine instrumentar stiintific cu functie muzeala, care permite
cercetarea sistematica a diferitelor fenomene astronomice.

Muzeul de Sculptura Ion Jalea

Muzeul a fost infiintat in anul 1968, cu lucrarile donate de artist si cuprinde sculptura
(108 lucrari), desene si schite, reliefuri, statui, busturi. Fiinteaza intr-o cladire monument istoric,
construita in stil neoromanesc, intre 1919 - 1920, avandu-l ca arhitect pe Victor Stephanescu.

Mormantul pictat
Mormantul pictat este amplasat langa Colegiul National ``Mircea cel Batran``. A fost
descoperit la 25 februarie 1988, in cadrul unei bogate necropole din secolul al IV-lea e.n.
Mai exact, este un cavou dreptunghiular, de 2,80 m lungime, 2,30 m latime si 2 m
inaltime.
Construit din caramida, cu peretii pictati in tehnica frescei, intr-o  suita de reprezentari
antropomorfe, zoomorfe si fitomorfe, are un inventar sarac, fiind devalizat inca din antichitate.
In patru sicrie de lemn s-au gasit schelete avand capul orientat spre vest, cu mainile
intinse pe langa corp, precum si doua vase de sticla si mai multe margele.

11
Zidul roman de incinta
In antichitate orasul era asezat pe partea peninsulara, ridicata la 15-30 m deasupra
nivelului marii, fiind ferit de atacurile surpriza de pe mare.
Pentru a avea o mai buna siguranta, atat in partea de nord cat si in partea de nord-vest,
romanii au ridicat in sec. III un puternic zid de aparare ale carui urme au fost interceptate de Bd.
Republicii si de aici coborand spre vechiul port.
O portiune a zidului a fost dezvelita impreuna cu un turn de aparare de forma rotunda
(Turnul Macelarilor). Turnul este o adaugire mai tarzie. Au fost, de asemenea, interceptate urme
de porti ale cetatii Tomis si ale altor turnuri de aparare.
In apropiere de Turnul Macelarilor s-a organizat un parc arheologic, in care sunt
prezentate chiupuri, coloane, frize, cornise, blocuri de piatra din vechile constructii, etc.
Pe peretele cladirii Bibliotecii municipale a fost montata, tot in cadrul parcului, o harta
arheologica a Dobrogei, cu cele mai importante asezari din epoca greco-romana.
Pe terenul fostei gari si in apropiere au fost descoperite tezaurul celor 24 de monumente
sculpturale, acum expuse in muzeu si numeroase constructii din sec. IV-VI (strazi pavate,
fantani, locuinte, ateliere ceramice si doua mari bazilici din fosta resedinta episcopala a
Tomisului).

Colectia de Arta
In 1975 se infiinteaza colectia de arta populara in cadrul Muzeului de Arta Constanta, iar
in 1980 capata statut de sectie.
Incepand din 1985 are loc o orientare a achizitiilor spre alte zone etnografice. Din 1990
este institutie cu personalitate juridica. Expozitia de baza cuprinde toate genurile artei populare
repartizate pe zone etnografice, muzeul avand caracter national.
Cladirea muzeului dateaza din 1893 si este monument de arhitectura. A fost initial
primarie, apoi posta. A fost restaurata in 1973, 1978, 1989. Cuprinde colectii de arta populara:
ceramica, icoane pe lemn si sticla, metal, port popular, scoarte, tesaturi, textile, podoabe. In timp
ce, obiectele pentru uz gospodaresc din ceramica, lemn, metal se caracterizeaza printr-o mare
bogatie tipologica.
Tesaturile de interior - stergare, fete de masa, cearsafuri, asternuturi de pat, scoarte,
paretare, fete de perna (din bumbac, borangic si lana) - sunt de o mare bogatie ornamentala.
Stergarele lungi de 4 m fac parte integranta din vechile interioare taranesti. Motivele florale,
vegetale, zoomorfe, antropomorfe, alternate cu dungi de latimi diferite creaza compozitii
ornamentale specifice.
Tesaturile din lana pentru decor sau uz gospodaresc au compozitia ornamentala bazata pe
alternarea de vargi, cu motive geometrice alese, distribuite uniform si continuu.

2.3. STRUCTURII DE CAZARE SI ALIMENTATIE

Hotel Modern **** Mamaia

Localizare:Hotel Modern este localizat in in partea central-nordica a sattiunii Mamaia, fiind
incadrat in standarde de 4 stele, oferind

Descriere: Categoria hotelului este de 4 stele si ofera conditi de cazare si masa (in sistem All

12
Inclusive) specifice acestei categorii de hoteluri. Hotelul a fost renovat si modernizat in 2005, iar

Tarif de la 162 RON/noapte/camera dubla.

Hotel Phoenicia Holiday Resort **** Mamaia

Localizare: Situat in Mamaia Nord, la aproximativ 1500 m de Mamaia si la 150 de metri de
plaja complexul este cea mai spectaculoasa investitie

Descriere: Phoenicia Holiday Resort ofera clientilor sejururi de vacanta la cele mai inalte
standarde internationale, spatiile de cazare, masa si agrement fiind completate de o plaja privata,
Tarif de la 208.40 RON/noapte/camera dubla.

Hotel Class Constanta 3 *

Hotelul este situat chiar in centrul comercial al orasului Constanta, foarte aproape de
plaja Modern, in vecinatatea Primariei si a Prefecturii.
De la hotel se ajunge foarte usor, mergand intr-o scurta plimbare, in centrul istoric al
Constantei, o zona cu strazi inguste si cladiri vechi, si putin mai departe, in Portul Turistic
Tomis.
Pe acest parcurs se intalnesc principalele atractii turistice ale Constantei: Muzeul de
Istorie, Edificiul Roman cu Mosaic, Moscheea Mahmud al II-lea, Casino-ul Paris, Farul
Genovez, Acvariul etc.
De asemenea, hotelul este inconjurat de magazine, restaurante, casino-uri, terase, parcuri
si sedii de banci.
Cladirea mica si intima a hotelului se integreaza perfect intre cladirile vechi din zona. In
amenajarea interiorului s-a pus accent pe decorarea spatiilor comune ale hotelului cu lucrari de
arta.

Hotel Balada Nej Constanta 4 *

Situat in centrul orasului, este locul ideal pentru calatoriile de afaceri sau de placere.
Veti gasi un hotel construit intr-un stil unic cu tenta medievala, un design interior deosebit si
captivant, ce va va purta intr-o lume mirifica.
Hotelul dispune de 20 de camere din care: 10 matrimoniale si 10 duble (twin beds),
fiecare dintre acestea avand posibilitatea de a se modifica in functie de dorinta fiecarui client
(dubla in matrimoniala si matrimoniala in dubla.
Camerele au un design deosebit, specific medieval, mobilierul este realizat din lemn masiv,
parchet din lemn de stejar, aplice si lampadare, carpete din lana 100%. Atat lenjeria, c?t si
prosoapele, sunt din bumbac 100% si sunt personalizate.
Camerele sunt dotate cu: minibar, climatizare, seif, televizor color cu programe de
televiziune prin cablu (canale speciale pentru adulti), telefon retro cu linie digitala, acces in
camera pe baza de cartela magnetica.

Restaurant Scorpion

13
* Ai la dispozitie sistem de sunet gratuit sau formatie pentru evenimentele mai mici tot gratuit
* Decoratiuni sala,filmare si fotografie artistica nunti,formatie de nunta la super pret
* 10 Meniuri gratuit + vinul casei gratuit (in functie de disponibilitate)
* Aer conditionat 10 unitati de mare putere si lumini inteligente pe ringul de dans
* Cazare 2 camere gratuit pentru tine sau invitatii tai

Daca ai un eveniment important de realizat, incearca intai la Scorpion, o sa fii incantat de

profesionalismul si ofertele noastre!

Restaurant La Protap
Restaurantul La Protap este renumit in Constanta pentru evenimentele organizate cu
pentru un numar important de companii (vezi portofoliu clienti) si a evenimentelor organizate cu
ocazia sarbatorilor de peste an.
Atmosfera calda si primitoare, meniul sofisticat si diversificat, insotite de servirea
ireprosabila sunt cartea de vizita cu care restaurantul La Protap intampina fiecare client.
Restaurantul La Protap dispune de o capacitate de 120 locuri, fiind compus din salon
principal de fumatori 80 locuri si salon de nefumatori de 40 locuri, potrivit pentru petreceri
private.

2.4. FORME DE AGREMENT

Telecondola
Realizat in premiera in Romania, proiectul Telegondola Mamaia reprezinta o instalatie
complexa de transport pe cablu, destinata turistilor care doresc sa admire panorama statiunii
Mamaia. Capacitatea de transport este de 600-1500 de persoane pe ora.
Telegondola este o alta atractie a litoralului pentru turistii de toate varstele, acestia putand
admira imprejurimile si statiunea Mamaia. Va puteti imbarca din doua statii, prima in zona Perla
Mamaia, iar cea de-a doua in zona Cazino Mamaia.In acest fel, turistii vor avea ocazia sa
pluteasca efectiv pe deasupra statiunii Mamaia, timp de aproximativ sapte minute, la o inaltime
maxima de 50 de metri. Capacitatea unei gondole este de opt locuri, aceasta fiind inchisa, cu
ventilatie naturala si protectie solara  fiind puternic vitrata pentru a asigura o vizibilitate foarte
buna.

Echipamentele folosite sunt de ultima generatie in conformitate cu standardele

internationale, gradul de siguranta fiind maxim. Lungimea totala a traseului este de 2000 de
metri.

Aqua Magic
Proiect realizat in premiera in Romania si care poate primi zilnic 2500 de vizitatori.
Intins pe 27. 200 mp si amplasat in dreptul zonei de acces spre Teatrul de Vara, Aqua
Magic este dotat cu instalatii moderne, toboganele, piscinele,
In interiorul parcului exista restaurante, baruri, fast-food-uri, cofetarii, magazine
de suveniruri, presa, ilustrate. Aqua Magic este iluminat feeric, astfel incat se pot organiza
spectacole si petreceri nocturne.
Aqua Magic cuprinde un numar de 11 puncte de agrement dintre care 2 sunt exclusiv
14
destinate copiilor.

Capitolul III
Program turistic “Sejur in Constanta”

3.1. Programul produsului turistic pe zile

Perioada: 01.06 - .4.06

Numar turisti: 40

Ziua I:
 Plecare din Bucuresti
 Cazare Hotel Balada Nej Constanta 4 *
 Vizita la Cazinoul Constanta
 Vizita la Muzeul de istorie si arheologie
 Vizita la Observatorul Astronomic si Statia Solara

Ziua II:
 08.00 micul dejun
 Vizitarea cetatii Histria
 Vizitarea Mormantului Pictat
 Vizitarea Acvariului
 Spectacol la Delfinariu

Ziua III:
 08.00 micul dejun
 Program liber/plaja
 Plimbare telecongola

Ziua IV:
 08.00 Micul dejun
 Vizitearea Moscheei Mahmud al II -lea
 Vizitarea Muzeului Marinei Romane
 Vizitarea Farului Genoves

15
3.2ÎNTOCMIREA ANALIZEI DE PRET

Nr Articole de Elemente de Valoarea

Elemente de calcul
Crt calculaţie cheltuieli Pe turist Totala

cheltuieli cu
1. 60 lei/noapte * 3 nopţi 180 7200
cazarea

MD – 15 lei X 3 = 45 lei
cheltuieli cu
2. D – 25 X4 = 100 lei 220 8800
Cheltuieli directe (C.D.)

alimentaţia
C -25 X 3 = 75 lei

cheltuieli cu
3. 500 km x 4lei/km 50 2000
transportul

cheltuieli cu
4. 1 ghid * (cazare, masa) 10 400
ghidul

cheltuieli cu
5. 1 şofer *(cazare, masa) 10 400
soferul

6. alte cheltuieli

7. Total C.D. (1+...+6) 470 18800

8. Asigurare (3%x C.D.)

9. Comision (20%x C.D.) 47 1880

10. TVA (24% x comision) 11.28 451.2

11. Total costuri (7+8+9+10) 528.28 21131.2

12. Rotunjire ± -0.28 -31.2

13. Total P.V. (13±14) 528 21120

16
 CAPITOLUL IV
Promovarea produsului turistic Constanta

4.1.Promovarea Traseului Turistic Constanţa, Istria, Cheile Dobrogei"

Finalizarea Proiectului: "Pe Urmele Argonauţilor:

Unitatea administrativ-teritorială Istria, judeţul Constanţa, în calitate de Beneficiar,

finalizează proiectul “Pe urmele argonauţilor: promovarea traseului turistic Constanţa, Istria,
Cheile Dobrogei”, în baza contractului de finanţare nr.1228/14.02.2011 încheiat cu Ministerul
Dezvoltării Regionale şi Turismului în calitate de Organism Intermediar pentru Turism-Direcţia
Gestionare Fonduri Comunitare pentru Turism în numele şi pentru Autoritatea de Management
pentru Programul Operaţinal Regional 2007-2013.

Proiectul a implementat o campanie de promovare a traseului turistic «Pe urmele

argonauţilor», cuprinzând Constanţa, Istria şi Cheile Dobrogei, pe durata a 4 sezoane, prin
distribuirea a 2,4 milioane de pliante şi 6.000 de broşuri atât la nivel local, cât şi naţional. De
asemenea, în cadrul proiectului au fost realizate filme de promovare turistică a obiectivele din
zona Istria-Cheile Dobrogei,  website-ul traseului turistic www.histria-cheiledobrogei.ro, precum
şi 22 de panouri informative amplasate în apropierea obiectivelor turistice de pe traseu, pentru o
mai bună orientare a turiştilor-vizitatori. Materialele de promovare au fost diseminate către 400
de locaţii de pe litoral şi din judeţul Tulcea, centre de informare turistică, muzee, agenţii de
turism şi de transport local, târguri şi expoziţii organizate în scop turistic.

Obiectivele turistice promovate în cadrul traseului sunt: Rezervaţia Biosferei Delta

Dunării – Grindul Chituc, Grindul Lupilor, Lacul Sinoe, Refugiul ornitologic Corbu-Nuntaşi-
Histria; Cheile Dobrogei, Masivul geologic Cheia, Gura Dobrogei, Cetatea Histria, Biserica
monument “Sf. Nicolae” din satul Istria, Mănăstirea si Peştera locuire Sf. Ioan Casian.
 
Proiectul are o perioada de implementare de 24 de luni, respectiv 15.02.2011 –
14.02.2013, şi un buget total de 858.044,04 lei, din care valoarea eligibilă din FEDR este de
588.175,35 lei. Valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul naţional este de 89.956,23 lei, iar
co-finanţarea eligibilă a Beneficiarului este de 13.839,42 lei. 

4.2. Esantionul

Marimea esantionului se determina dupa urmatoarea formula:

n = t2 x p(1-p)
∆2w

n = numarul de subiecti care urmeaza a fi investigati

t = coeficientul care garanteaza rezultatele cercetarii

17
 p = proportia componentelor din esantion care poseda caracteristica cercetata ( ia
valoarea 0,5)
∆2w = eroarea limita admisa
t = 2,11
p = 0.5
∆2w =3. 5%
Rezultatele sunt garantate cu o probabilitate de 96.5%

n=t2p(1-p)/∆2

n=[(2,11)20.5(1-0.5)]/(0.035)2=909/persoane

4.3. Chestionarul

1. Obisnuiti sa efectuati în fiecare an o deplasare turistica pe litoral?

o Da
o Nu
2.Ce mijloc de transport preferati in cazul unui sejur turistic pe litoral ?

o trenul
o autoturismul personal
o avionul
o autocarul
o navale
3.Cum preferati sa va procurati biletele pentru sejur?

o prin intermediul unei agentii de turism

o on line
o calatoresc pe cont propriu

4.Ce forme de agrement preferati?

o parcuri de distractie
o plimbari in aer liber
o shopping
o activitati culturale

5.Care este principala calitate pe care o solicitati unui personal hotelier?

o politete
o promptitudine
o disponibilitate
o profesionalism
6.Sunteti nemultumit de serviciile oferite ?

18
 o Da
o Nu

7.Ce anume va determinat sa alegeti litoralul romanesc ?

o raportul pret/calitate al serviciilor oferite

o obiectivele turistice oferite
o calitatea serviciilor de cazare si alimentatie
o amplasarea geografica
o publicitatea realizata prin mijloacele mass media

8.Care a fost impresia dumneavoastra despre litoralul romanesc?

……………………………………………………………………………………………

9. Doriti sa mai reveniti ?

o Da
o Nu
o Nu stiu
10. În ce categorie de vârstă vă încadraţi?

o sub 20 de ani
o 20 – 29 ani
o 30 – 39 ani
o 40 – 49 ani
o 50 – 59 ani
o peste 60 de ani

19
 BIBLIOGRAFIE

 Ghidul litoralului Romaniei 2004. Bucuresti: House of Guides, 2004

 http://ro.wikipedia.org/wiki/Litoralul_rom%C3%A2nesc
 Ciocârlan, Vasile, 1994, Flora Deltei Dunarii. Cormophyta, Editura Ceres, Bucuresti
 http://www.asociatia-litoral.ro/

20
21
22
 MOSCHEIA DIN CONSTANTA

23
24