Sunteți pe pagina 1din 28

CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………………….……..2
CAPITOLUL I Prezentarea zonei…………………………………………………….……..3
1.1. Asezarea geografica si caracteristici generale………………………………….
…………..3
1.2. Cai de acces…………………………………………………………………….
…………..4
1.3. Relieful…………………………………………………………………………….
……….4
1.4. Clima……………………………………………………………………………….………
5
1.5. Fauna si flora………………………………………………………………………….……
6

CAPITOLUL II OFERTA TURISTICA…………………………………………….………7


2.1. Obiectivele turistice naturale…………………………………………………….…………7
2.2. Obiectivele turistice antropice……………………………………………….……….…….7
2.3. Structurile de cazare si alimentative…………………………………………….…………10
2.4.Tipurile majore de turism……………………………………………………….……..……11

CAPITOLUL III PROGRAMUL TURISTIC “ SEJUR IN DELTA DUNARII”….……..12


3.1. Valorificarea potenţialului turistic
3.2. Programul produsului touristic……………………………………………….…….………16
3.3. Analiza de prêt………………………………………………………………….……….….17

CAPITOLUL IV PROMOVAREA UNEI ZONE TURISTICE DELTA DUNARII….…..18


4.1. Modalitati de promovare a potentialului turistic in Delta Dunarii…………………………18
4.2.Punctele slabe ce stau in calea promovarii Delteii Dunarii si care ar trebui imbunatatite….18
4.3.Progam de promovara :aspecte pentrua da rezultate excelente……………………...………19
4.4. Analiza SWOT………………………………………………………………………………22

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………..….25
ANEXE………………………………………………………………………………….……….26

1
INTRODUCERE

Caleidoscop al unor peisaje mereu inedite, paradisul pasarilor, trestiilor,pestilor,


Delta Dunarii este o regiune cu o mare frumusete turistica, avand un real interes stiintific.
Suprafata totala masoara 5050 km2 (din care 4340 km2 pe teritoriul Romaniei, restul pe
teritoriul Ucrainei) altitudinea medie fiind 31 cm, marea parte a regiunii aflanduse sub ape.
Imagini dintre cele mai variate apar inaintea calatorului: grinduri, intinse balti,
intinderi mari de stuf, garle, nisip, paduri, canale umbrite de salcii batrane... Toate acestea
impreuna cu o permanenta metamorfoza, o perpetua modificare a formei - dimensiunilor deltei
uimesc tot mai multi turisti romani sau straini.
Delta Dunarii este considerata zona cu cea mai intinsa, mai compacta suprafata stuficola
din lume (imensele stufarii au un rol deosebit pentru mentinerea echilibrului natural); cea mai
bogata fauna ornitologica din lume (peste 300 specii); cel mai tanar pamant din Europa; cele mai
intinse nisipuri in Romania; cea mai scazuta nebulozitate din tara; cea mai joasa atitudine a unui
oras (Sulina:3.5 m); cea mai scurta iarna din tara.
Pentru caracteristicile sale morfohidrografice specifice, pentru varietatea, originalitatea
florei - faunei, pe perimetrul Deltei Dunarii au fost constituite mai multe rezervatii naturale
complexe: Padurea-Letea, Sfantu Gheorghe-Perisor-Zatoane, Periteasca- Letea-Sfantu
Gheorghe-Perisor-Zatoane, Periteasca-Leahova-Gura Portitei.
Este considerată cea mai intinsă zonă compactă de stufărişuri de pe planetă, domeniul
garlelor, japşelor, canalelor şi bălţilor care adăpostesc peste 5000 de specii şi 30 tipuri de
ecosisteme. Are o suprafata de 4178 kmp din care 82% pe teritoriul Romaniei si restul de18% pe
teritoriul Ucrainei.
In Delta Dunarii exista peste 1200 specii plante,peste 300 specii pasari si peste
45 specii pesticrap. caras,somn,stiuca,avat,platica,biban,rosioara,salau,morun,pastruga.
Valoarea universala a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii a fost recunoscuta prin
includerea acesteia in reteaua internationala a rezervatiilor biosferei (1990), in cadrul
Programului “OMUL SI BIOSFERA”(MAB) lansat de UNESCO. Rezervatia Biosferei Delta
Dunarii a fost recunoscuta in septembrie 1990, ca Zona umeda de importanta internationala, mai
ales ca habitat al pasarilor de apa- Conventia RAMSAR. Valoarea de patrimoniu natural
universal a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii a fost recunoscuta prin includerea acesteia in
Lista Patrimoniului Mondial Cultural si Natural, in decembrie 1990.
Recunoscută ca zonă umedă de importanţă internaţională (conform convenţiei
RAMSAR) şi ca patrimoniu mondial cultural şi natural (conform UNESCO), Delta Dunării este
singura deltă declarată rezervaţie a biosferei de către UNESCO. Datorită importanţei sale globale
pentru conservare şi pentru economia regională, Delta Dunării are oportunitatea de a deveni un
model de dezvoltare durabilă bazat pe ecosistemele existente aici.
Locatie Delta Dunarii Fluviul Dunarea, izvorand din Germania, adunand afluentii din
zece tari si traversand patru capitale, dupa un traseu de 2860 Km, formeaza la varsarea sa in
Marea Neagra o delta. In Romania, Delta Dunarii este situata in S-E tarii, avand forma lirma
literei grecesti "A" (delta) si fiind situata SV de podisul Dobrogei, la N trece peste granite cu
Ucraina, iar la E cu Marea Neagra. Delta Dunarii este traversata de paralela 45° lat N

2
si maridianul de 29° longitudine E
Suprafata sa, impreuna cu complexul lagunar Rasim-Sinoe este de 5050 Km2, din care
732 Km2 apartin Ucrainei. Delta propriu-zisa are o suprafata de 2540 Km2, suprafata ce creste
anual cu 40m, datorita celor 67 milioane tone aluviuni depuse de catre fluviu Dunarea.
CAPITOLUL I

Prezentarea zonei

In judetul Tulcea se intalnesc, intr-o imbinare armonioasa, toate formele de relief


existente in tara noastra : muntii Macinului, cei mai vechi din Europa, si mirifica Delta a Dunarii,
cel mai tanar pamant al tarii, inca in curs de formare;zonele de dealuri si podis cu paduri
umbroase, cu podgorii vestite, cum sunt Niculitel, Babadag si litoralul Marii Negre, cu intinsele
plaje Sulina, Sf. Gheorghe, Perisor si Portita.
Deltei Dunarii nu-i poti spune pamant, caci e mai mult mlastina, nu-i poti spune nici apa,
caci lacurile sunt acoperite mai toate cu vegetatie.De la o zona la alta se intend nemarginite
paduri de stuf prin care canale neinchipuit de subtiri ingaduie barcilor sa ajunga, frecandu-se de
luxurianti pereti vegetali, in surprinzatoare ochiuri de apa, cu suprafata acoperita de nuferi.
Situata in extremitatea estica a tarii noastre, fiind inconjurata la nord de Podisul
Bugeacului, la est de Podisul Dobrogei de nord si partial de Podisul Bugeacului, iar la est si sud-
est de Marea Neagra, Delta Dunarii prezinta o structura fizico-geografica particulara, care ii
imprima o evidenta individualitate in ceea ce priveste aspectele sale geologice,
morfohidrografice, climatice si biologice, toate acestea determinand in ansamblu, un potential
turistic original, inegalabil prin frumusetea sa.Sub raportul coordonatelor geografice, Delta
Dunarii este zona asezata la intretaierea paralelei 45̊latitudine nordica cu meridianul 29
̊longitudine estica.

1.1.Asezarea geografica si caracteristici generale

Coordonate de delimitare sunt:28o 10’ 50’’ longitudine estica (Cotul Pisicii)/29o


42’ 45’’ longitudine estica (Sulina)/45o 27’latitudine nordica (bratul Chilia, km 43)/ 44o
20’ 40’’ latitudine nordica (Capul Midia).
Cele trei brate ale Dunarii: bratul Sf. Gheorghe- 69.7 km,bratul Sulina -63.7
km,bratul Chilia -120 km,impart Delta Dunarii in trei mari ostroave
complexe:Letea,Sfantul Gheorghe si Dranov.
Istoria Deltei incepe cu peste 13.000 de ani in urma prin depunerea mai multor straturi de
aluviuni succesive, ce au colmatat golful maritim existent la varsarea Dunarii in Marea Neagra.
Aluviunile si nisipul marin au dat nastere marilor grinduri, insulelor Deltei, Letea si Caraorman.
Datorita acestui fenomen, s-au format cele trei brate ( Sf. Gheorghe Sulina si Chilia). Intre aceste
brate s-au format o multime de legaturi naturale, canale si lacuri, care adapostesc o vegetatie si o
fauna mirifica.
Delta Dunării este limitată la sud-vest de podişul Dobrogei, la nord formează graniţa cu
Ucraina, iar in est Marea Neagra. Delta Dunării este traversată de paralela de 45°, latitudine N şi
de meridianul de 29°, longitudine E. Delta ocupă, impreună cu complexul lagunar Razim - Sinoe
5050 km2, din care 732 km2 aparţin Ucrainei, Deltei propriu-zise revenindu-i o suprafaţă de
2540 km2.

3
Dunărea ajunsă la Pătlăgeanca se bifurcă in două braţe, Braţul Chilia la nord şi Braţul
Tulcea la sud, braţ care mai apoi la Ceatal Sfantu Gheorghe, se desparte in Braţul Sulina şi
Braţul Sfantul Gheorghe.
Braţul Chilia, formează graniţa cu Ucraina, şi transportă pe cursul său de o lungime de
104 km2, 60% din apele şi aluviunile Dunării. Datorită celor 67 milioane de tone aluviuni aduse
de Dunăre, Delta Dunării creşte anual cu aprox. 40 m2.
Braţul Sulina este situat in mijlocul Deltei, şi spre deosebire de Chilia are un curs
rectiliniu, fiind permanent dragat şi intreţinut pentru navigaţia vaselor maritime. Are o lungime
de 71 km şi transportă 18% din volumul de apă al Dunării.
Cursul Braţului Sfantul Gheorghe este orientat spre sud-est, şi se desfăşoară pe 112 km,
transportand 22% din debitul Dunării. La vărsare formeaza insulele Sacalin considerate un
inceput de deltă secundară.

1.2.Cai de acces

Transport spre RBDD


Situarea Deltei Dunarii la extremitatea estica a tarii noastre a facut legaturile de circulatie
cu restul teritoriului sa se realizeze prin anumite localitati situate periferic acesteia:Tulcea,
Jurilovca si Murighiol.Dintre ele, Tulcea, constituie un important punct de patrundere in delta,
deoarece spre el converg principalele cai de comunicatie aeriene, feroviare, rutiere si fluviale,
care vin din interiorul tarii.
Acces spre Tulcea
 Cu avionul
Aeroport Mihail Kog lniceanu- la 12 km de oraşul Tulcea,
 Cu trenul
Bucureşti- Medgidia - Tulcea
Constanţa –Tulcea
 Cu autocarul sau autoturismul
Bucureşti- Urziceni (57 km)- Slobozia (121 km)- Tulcea (270 km)
Autocarele pleacă din Calea Plevnei nr. 236
Constanţa – Tulcea (179 km)
Galaţi - Tulcea (90 km)
Autobuzele pleacă de la trecerea bac din loc. I.C. Brătianu.
 Din Tulcea cu maşina
-28 km până la Mahmudia
-35 km până la Murighiol
-42 km până la Dunavăţul de Jos

1.3.Relieful

Delta Dunarii, ca unitate aparte de relief,se remarca prin cateva caracteristici proprii
arealului sau :
- cea mai tanara unitate de relief din Romania ;
- cea mai compacta suprafata stuficola ( c.240.000 ha);
- cele mai intinse dune de nisip de pe teritoriul Romaniei ( circa 20.000 ha);
- cea mai intinsa plaja de pe litoralul romanesc al Marii Negre ( circa 30 km lungime; 1-2 km

4
latime );
- cel mai mare lac din tara (Razim - 415 km 2);
- cel mai mare grind fluvio-maritim (Letea - 17.000 ha);
- cea mai joasa altitudine din Romania (Sulina - 3,5 m);
- cel mai estic oras al Romaniei ( Sulina - 29 0 41 ' 24 " longitudine E );
- cea mai bogata si mai variata fauna ornitologica din Europa ( peste 300 de specii ).
Dupa ce strabate 8 tari de-a lungul a 3 859 km, din care 1 075 km pe teritoriul patriei
noastre, inaintea varsarii sale in Marea Neagra, Dunarea descrie un imens arc care se desprinde
intr-un minunat evantai, creand un tinut unic prin originalitatea si pitorescul sau __delta.
Delta Dunarii asemanatoare celorlalte delte de pe glob, isi are fluviul ei care la varsarea
in Marea Neagra a dat nastere unei unitati geografice de tip ,,DELTA”, si de forma triunghiulara
cu trei brate :Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe.
Tragandu-si apele din masivul muntos Padurea Neagra de sub varful Kandel (1 241m)
din R.F.Germania, prin cele doua paraie__Brigah la 920 m si Brege, la 1000m altitudine , ce se
unesc langa localitatea Donaueschingen__Dunarea are un bazin de receptie de 817 mii km2, care
este de 3,4 ori mai mare decat suprafata Romaniei (237,5 mii km2), reprezentand cam a 12-a
parte din suprafata Europei (10 050 mii km2)1.Dunarea strabate meleaguri ce marginesc
teritoriul a opt tari: R.F.Germania, Austria, Cehoslovacia, Ungaria, Iugoslavia, Romania,
Bulgaria si U.R.S.S., in apele sale oglindandu-se trei capitale europene: Viena, Budapesta si
Belgrad .
Relieful deltei cuprinde doua mari formatiuni : depresiunile deltaice , cu cote medii sub
un metru , care ocupa cea mai mare suprafata din delta si se afla intr-un continuu proces de
colmatare aluvionara sau organica, si grindurile, care au cote de 0,31 m fata de nivelul Marii
Negre.2Grindurile , care ocupa suprafete restranse (circa 680 km2)3formeaza
“osatura” deltei si au origini, varste si structuri diferite; grindurile continentale __masive care au
cote relativ ridicate cum sunt Chilia (cu o altitudine maxima in delta de 6,2 m) si Stipoc, insulele
Gradistea , Popina si Bisericuta; grindurile fluviale__inguste si amplasate in lungul bratelor,
sahalelor si canalelor care, de regula, sunt depasite la ape mari si grindurile fluvio-maritime ,
care au cote ridicate , neinundate, formate in general din nisipuri, mai importante fiind cele de la
Letea, Caraorman, Crasnicol, Sf. Gheorghe- Saraturi si Chituc.Delta Dunarii se situeaza pe
avanfosa predobrogeana , intre horstul dobrogean si platforma Moldo- Podolica.

1.4.Clima

Clima temperat continentala, cu influente marine, constituie un factor natural important


care favorizeaza practicarea turismului in delta.Actiunile turistice specific deltei isi gasesc
conditii optime pe practicarea aproximativ 5 luni pe an, din luna mai pana in luna octombrie,
perioada caracterizata printr-o temperatura medie de 19o C, prin cantitati reduse de precipitatii
(sub 200 mm), prin numarul mic al zilelor ploioase, nebulozitate redusa, durata mare a stralucirii
soarelui.Deci particularitatile climei influenteaza activitatile turistice in delta, precum si durata
lor de desfasurare.Temperatura medie anuala oscileaza in jurul a 11oC, iar amplitudinea mediilor
lunare este de circa 24oC, osciland intre__2oC in luna ianuarie si +22oC in luna iulie.
Vanturile dominante sunt cele din sectorul nordic, care sunt frecvente iarna, iar vanturile
din sud sufla cu o frecventa sporita numai in interiorul deltei si predomina usor vara. Anotimpul
cel mai vantos este primavara, in luna martie, iar anotimpul cel mai calm(un calm relativ) este
vara, in luna august.

5
Umiditatea atmosferica se caracterizeaza prin precipitatii sarace, cu averse frecvente si
lungi perioade de seceta, precum si printr-o umiditate relativ ridicata, datorata in parte si evapo-
transpiratiei.Nebulozitatea inregistreaza in delta nivelul maxim in luna decembrie (cer noros) si
nivelul minim in luna august(cer senin).
Un fenomen caracteristic il constituie ceata venita dinspre mare, care invaluie in negura,
mai ales iarna, suprafete mari, impiedicand circulatia si celelalte activitati din delta.
1.5.Flora si fauna
Flora si fauna.Particularitatile cadrului natural, climatul bland, precum si celelalte
conditii de mediu au determinat dezvoltarea unei flore si faune variate, fara comparatie in restul
Europei, care constituie de fapt atractia majora a acestei zone.Marea varietate si bogatie de specii
din avifauna a facut ca delta sa fie cunoscuta de turisti ca un “paradis al pasarilor”O insemnatate
deosebita o are valoarea cinegetica a unora dintre pasarile si mamiferele care traiesc aici, precum
si bogatia faunei piscicole, elemente care au atras intotdeauna amatori de vanatoare si pescuit
sportiv.
Vegetatia naturala ocupa o suprafata de circa 3 000 km2, aproximativ 68% din suprafata
deltei; padurile, 2%; pasunile naturale, circa 9% si stufariile aproape 57%.Restul suprafetei de
circa 1 423 km2 este reprezentata de luciurile de apa, 26%, terenuri arabile, 3% si celelalte
terenuri circa 3%.Elementul dominant in vegetatia deltei il constituie stufariile, in suprafata de 2
530 km2, formate din stuf omogen, 1 850 km2, predominand Phragmites communis si stuf in
amestec cu alte plante de balta(Thelypteris palustris), pipirigul(Scirpus), rogozul(Carex) etc.pe o
suprafata de 680 km2.
In zona cuprinsa intre braul de stuf si partile ferite de inundatii cresc specii de rogoz,
pipirig, coada calului, crini de balta, buzdugan etc.Cand este in plina vegetatie, delta apare ca o
nesfarsita intindere verde alcatuita din stuf si trestie, intrerupta de nenumarate fasii sau ochiuri de
apa , marginite de zavoaie, cu plopi si salcii albe acoperite de covorul frunzelor plutitoare ale
nuferilor, si altor plante acvatice, ale caror flori albe si galbene aduc in peisaj o nota de gingasie.
Fauna deltei este alcatuita dintr-o mare varietate de specii.Astfel, intalnim animale
terestre care sunt legate de apa prin modul lor de viata, animale care isi cauta hrana in apa sau pe
uscat enumeram: cerbul, capriorul, iepurele, vulpea, dihorul de stepa, dihorul patat, bursucul iar
lista speciilor de mamifere de apa include printre altele: vidra, hermina, nevastuica, mistretul,
pisica salbateca, bizamul si cainele enot, multe dintre aceste specii fiind foarte importante din
punct de vedere cinegetic4.
Dar adevaratii stapani ai deltei sunt pasarile. In stufarisuri , pe grinduri, in zavoaie
traieste o populatie inaripata formata din 327 specii, din care cuibaresc in delta 218 specii si sunt
in trecere spre alte tinuturi 109 specii.Din punct de vedere fenologic, speciile de pasari de
importanta faunistica si cinegetica , se impart in urmatoarele categorii:
♦Specii sedentare
♦Specii migratoare
♦Specii de pasaj
♦Specii accidentale si de invazie

6
CAPITOLUL II
OFERTA TURISTICA

2.1.Obiective turistice naturale

Rosca-Buhaiova-Hrecisca-rezervatie faunistica în depresiunea Matita, între grindurile


Letea si Chilia, are o suprafata de 15.400 ha. Aici se cuibareste în fiecare primavara cea mai
mare colonie de pelicani din Europa. Vegetatia luxurianta mai gazduieste si colonii de egrete,
lopatari si starci galbeni;

Perisor-Zatoane-rezervatie faunistica în estul depresiunii Dranov (în sudul localitatii


Sf.Gheorghe). Pe o suprafata de 14.200 ha se cuibaresc cele mai numeroase lebede precum si
pelicanul cret, cormoranul. Nucleul rezervatiei este format din lacurile Zatonul Mare si Zatonul
Mic;

Periteasca-Leahova- rezervatie faunistica în complexul lagunar Razim-Sinoe (3.900 ha)


unde se întalneste cea mai populara regiune cu pasari de coasta. Cuprinde o serie de grinduri
nisipoase si lacurile Leahova Mare si Mica, Periteasca, Pahane si Cosna; Padurea Letea-
rezervatie forestiera pe grindul cu acelasi nume (la 7 km sud de localitatea Periprava). Este
caracterizata prin abundenta plantelor agatatoare care se încolacesc pe arbori, dand aspectul unei
paduri tropicale. Dintre arborii întalniti aici amintim: stejari brumarii, ulmi, plopi, salcii; În

Padurea Letea se gasesc 500 de specii de plante si peste 3000 de specii de animale,
dintre care mai mult de 2000 sunt insecte, adica peste 70% din speciile de animale din Rezervatia
Biosferei Delta Dunarii, grindul Letea fiind considerat de specialisti drept unul din cele mai
interesante medii naturale din România. Letea este cunoscută pentru sutele de cai salbatici care
aleargă liberi prin pădure și peste izlazuri.

Padurea Caraorman are o suprafata de 3 000 ha si este un loc foarte bun pentru
adapostul avifaunei. Ea cuprinde alaturi de un variat arboret-sleau de lunca format din plop,
frasin si stejar, subarboret de zalog si o vegetatie ierbacee de nisipuri.

2.2. Obiective turistice antropice

În Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, cu deosebire în zona limitrofa/continentala, se


gasesc numeroase vestigii, monumente, muzee, care atesta etapele de locuire din Antichitate si
pâna în prezent. De asemenea, populatia din delta propriu-zisa este detinatoarea unor traditii -
case, costume, obiceiuri cu valoare deosebita.

Edificii religioase

7
În localitatea Malcoci se poate vizita:Biserica romano-catolica construita în stil gotic, cu
un turn de 33 m înaltime, înaltata între 1873 si 1851.
Biserica greceasca ,,Sf. Nicolae’’ din Sulina - zidita in anul Domnului 1868, fiind
sfintita in anul 1869. Clopotnita are trei clopote, doua dintre ele avand inscriptia: "Sulina 1933".
Biserica „Sfântul Nicolae" din Chilia -monument arhitectural, construita la sfârsitul
secolului XIX si începutul secolului XX si refacuta dupa bombardamentele din 1941, având
caracteristica principala amestecul de stiluri arhitecturale: slav, gotic, românesc.
Biserica romano-catolica Sulina - stilul constructiei este de tip italian, specific celei de-
a doua jumatati a secolului IX,o parte din vitraliile bisericii sunt originale.Este o constructie din
piatra de Malta si caramida. Cele trei clopote din clopotnita bisericii au fost turnate din bronz si
dateaza din anul sfintirii bisericii, respectiv anul 1863
Manastirea Saon – Cladirea adaposteste un corp de chilii, staretia si un corp de camere
pentru oaspeti, are un cerdac foarte lung, sustinut de puternice coloanesi a luat fiinta sub
stapanirea otomana in anul 1846, prin plecarea unor calugari de la Manastirea Celic-Dere.
Manastirea este situata lânga aria de protectie integrala Lacul Rotund
BASILICA, NICULITEL (la 15 km de Isaccea) -cea mai veche constructie cunoscuta
pîna in prezent in tara noastra; unicat arhitectonic in Europa. Basilica - cripta a fost construita in
timpul imparatului Valens (dupa anul 370 d.Hr.)
MANASTIREA COCOS -(la 8 km – Isaccea si la 9 km nord-est - satul Nifon) - ridicata
in 1835 in stil oriental turcesc), dar cu puternice influente din arhitectura romaneasca. Detine un
muzeu de arta medievala si modera ce include si colectii de carte veche si icoane.
MANASTIREA CELIK - DERE (satul Telita, comuna Frecatei, la 22 km de Isaccea)
construita intre anii 1841-1844 de catre calugarii romani si rusi. Pastreaza o colectie de arta
medievala. Langa manastire poate fi vazuta o raritate in peisajul romanesc: o moara de vant.
MANASTIREA COCOS -(la 8 km – Isaccea si la 9 km nord-est - satul Nifon) - ridicata
in 1835 in stil oriental turcesc), dar cu puternice influente din arhitectura romaneasca. Detine un
muzeu de arta medievala si modera ce include si colectii de carte veche si icoane.
MANASTIREA CELIK - DERE (satul Telita, comuna Frecatei, la 22 km de Isaccea)
construita intre anii 1841-1844 de catre calugarii romani si rusi. Pastreaza o colectie de arta
medievala. Langa manastire poate fi vazuta o raritat in peisajul romanesc: o moara de vant.

Edificii istorice
Fortareata medievala de la Enisala - se afla la 2 km de localitatea Enisala, pe un deal
care domina zona lacurilor Razim si Babadag. Cetatea fost construita în scop militar, defensiv si
de supraveghere a drumurilor de pe apa si de pe uscat, în a doua jumatate a secolului al XIV-lea,
de catre o autoritate care viza zona de la Gurile Dunarii.
Fortificatia Troesmis - (la 3 km de comuna Turcoaia), cetate traco-getica mentionata în
secolul III î. Hr. cu ocazia conflictului militar dintre Lysimach si Dromichete. În perioada
romana a devenit un puternic centru militar, ridicata mai apoi la rangul de „municipium”.
Cunoaste o mare înflorire dupa cum indica edificiile si monumentele publice.
Fortareata Noviodunum - Isaccea, cetate romano-bizantina cu nume celtic, construita în
369 d. Hr. A avut un important rol strategic si comercial fiind ridicata la rangul de
„municipium”. Cunoaste o mare înflorire dupa cum indica edificiile si monumentele publice.
Fortareata Arrubium - Macin, castru si asezare cu nume celtic, atestata documentar în
100 d. Hr., (în doua diplome militare). A fost un important punct la granita imperiului în timpul
stapânirii romano-bizantine.

8
Cetatea Dinogetia - Garvan, numele ei a fost mentionat pentru prima data de Ptolemeu
în cunoscuta sa lucrare „Geographia”. Initial asezarea geto-dacica si apoi romana, a fost ridicata
în timpul împaratului Diocletian, (284-305 d. Hr.). Distrusa în 559 d. Hr. de un trib huno-bulgar,
a fost reconsolidata si amplificata în secolul X d. Hr.

Edificii culturale

Muzeul Deltei Dunarii-Tulcea, cuprinde urmatoarele sectii; stiintele naturale (ce


înfatiseaza flora si fauna Deltei, si include un acvariu ce prezinta diferite specii de pesti din Delta
Dunarii, dar si exemplare exotice), istorie si arheologie (cu valoroase exponate privind trecutul
zonei), etnografie si arta populara, arta plastica (ce include o colectie de grafica moderna si
contemporana);
Expozitia de Arta Orientala de la Babadag care adaposteste o valoroasa colectie
cuprinzând costume, tesaturi si broderii, ceramica.
Muzeul Gospodaria Tarâneasca de la Enisala, amplasat în centrul satului Enisala,
reprezinta prototipul gospodariei taranesti dobrogene de la începutul secolului al XX-lea; aici se
poate vedea obiecte care constituiau inventarul unei gospodarii de agricultori, începând cu
locuinta si terminând cu ultimul obiect pe care îl utiliza taranul în munca sa, obiecte de arta
populara pentru ornamentarea încaperilor (scoarte de lâna, cuverturi, stergare din borangic).
Casa memoriala Jean Bart - a fost comandatul portului Sulina. Jean Bart este
pseudonimul lui Eugen P. Botez (1874-1933) - cea mai de seamă lucrare a sa este romanul,
inspirat de viața de altădată a portului Sulina, Europolis (1933).
Farul din Sulina a fost dat in functiune in data de 25 octombrie 1841 Este situat pe
malul stang al Dunarii, iar legatura sa cu partea continentala se realizeaza printr-un lung dig de
piatra. Farul inca mai pastreaza inscriptiile celor ce au participat la constructia sa.

Arhitectura gospodariilor

Arhitectura gospodariilor traditionale ale lipovenilor: case cu acoperisul de stuf în doua


ape, prispa îngusta pe doua laturi, timpanul ornamentat cu motive florale, zoomorfe si
geometrice, pot fi vizitate în satele Mila 23, Sfistofca, Periprava, Chilia Veche, în delta, sau la
Jurilovca,Sarichioi lânga lacul Razim. Alte elemente specifice gospodariilor lipovenesti sunt
lejanca si bania.(fig.26) Creatia artistica populara (port popular, folclor literar, muzical si
coregrafic), manifestari populare traditionale (sarbatoarea pescarului) si alte manifestari si forme
de cultura populara au disparut aproape în totalitate din cauze sociale complexe. Totusi, turistii
pot asista sau participa la evolutia unor formatii de dansuri si grupuri vocale la Sulina (românesti
si lipovenesti), Sfântu Gheorghe si Crisan (ucrainene), iar în zona limitrofa la Murighiol,
Dunavatu de jos (ucrainene), Jurilovca si Sarichioi (lipovenesti).(fig26) Institutiile de stiinta,
cultura si arta sunt amplasate aproape în exclusivitate la limita vestica a RBDD - Institutul
National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii, Institutul de Cercetari Eco-Muzeale, Casa de
Cultura, Casa Corpului Didactic, Casa Cartii - unde au loc manifestari cultural-artistice.

Satele turistice
Sate de interes cultural-istoric
Vârsta localitatii Nufaru se pierde în negura vremurilor; se considera ca s-a ridicat pe
vatra unei cetati romane, Prislava. La Nufaru, sapaturile arheologice au scos la iveala un strat

9
gros de cenusa, ce presupune ca vechea localitate a fost distrusa de un incendiu. În anul 1854, o
parte din piatra de fundament a vechii cetati a fost vânduta de localnici la Galati.
Localitatea Mahmudia reprezinta una dintre asezarile importante sub aspect arheologic,
deci de interes cultural-istoric. Cercetarile arheologice au scos la iveala urme ale unei asezari
geto-dacice. Localitatea a fost construita pe ruinele cetatii civile si militare romano-bizantine
Salsovia, ale carei urme (santuri, ziduri, apeducte) se mai vad si astazi în apropiere. Cetatea era
situata la capatul drumului militar roman care o unea cu cetatea Aegyssus.
Sate de interes etno-folcloric (de creatie artistica si artizanala) :
Jurilovca - unde un interesdeosebit îl prezinta casele rusilor-lipoveni, construite dupa o
anumita traditie: pe dinafara suntcaptusite cu scânduri, iar interioarele prezinta adesea picturi
originale în ulei, în specialplafoanele, în curte un cuptor de pâine, iar în spatele casei nelipsita
bania - originala baie de abur.
Partizani este un sat cu aproape 200 de case, care pastreaza aspectul etnografic al caselor
deltei: constructii ridicate din pamânt, acoperite cu stuf si cu frontoane laterale, ornamentate
cu figuri zoomorfe din scândura traforata - în locuintele oamenilor din comuna Crisan pot fi
vazute scoartele executate de localnici, care împodobesc peretii caselor.
Mila 23 este un sat tipic de pescari, asezat la 12 km de comuna Crisan.

2.3. Structurile de cazare si alimentatie

 Hoteluri Delta Dunarii

Hotel ATLANTIS***
Hoteluri Delta Dunarii »Tulcea hoteluri

Hotel EGRETA***
Hoteluri Delta Dunarii »Tulcea hoteluri

Hotel EGRETA****
Hoteluri Delta Dunarii »Dunavat hoteluri

Hotel MON JARDIN****


Hoteluri Delta Dunarii » Mahmudia hoteluri

Hotel SAFO***
Hoteluri Delta Dunarii »Murighiol hoteluri

Hotel SUNRISE***
Hoteluri Delta Dunarii » Maliuc hoteluri

 Pensiuni Delta Dunarii


Pensiune CASATRAIAN***
Pensiuni Delta Dunarii »Murighiol pensiuni

CALIFAR***
Pensiuni Delta Dunarii » Dunavatu de jos pensiuni

10
PensiuneaADRIANA**
Pensiuni Delta Dunarii »Sulina pensiuni

PensiuneaAGORA**
Pensiuni Delta Dunarii »Sfantul Gheorghe

PensiuneaALEX***
Pensiuni Delta Dunarii »Tulcea pensiuni

 Hoteluri plutitoare Delta Dunarii

Hotel plutitor LA TRAIAN***


Hotel plutitorSERANO****
Hotel plutitorFINESSE- BALZER****
Hotel plutitorNOBLESSE****
Hoteluri plutitoare SINCRONDELTA****+
Hoteluri plutitoare EDO DANUB

2.4.Tipurile majore de turism

 turismul balneo-climatic - de la Sulina pâna la Capul Midia (si îndeosebi pe plajele de la


Sulina, Sfântu Gheorghe, Gura Portitei), cât si în delta si în sud vestul RBDD(lacurile
Histria, Nuntasi, Tuzla), componentele acestei forme de turism balnear sunt: baia de aer,
baia de soare (helioterapie), cura de aerosoli naturali, baia de nisip, baia de mare
(talasoterapie). Acesti factori de cura influenteaza pozitiv anumite afectiuni acute sau
cronice ale cailor respiratorii (bronsite, laringite, rinite), scrofulozei, limfatismului,
rahitismului infantil, starilor de pretuberculoza, anemiilor, convalescentei, reumatismelor
articulare si musculare,etc.
 turismul stiintific ( bird watching) - caracteristicile peisagistice, a speciilor de plante si
animale care îi confera o importanta biogeografica, ecologica si estetica deosebita, cu
valoare de patrimoniu natural national si universal a dus la intensificarea acestui tip de
turism.
 turismul sportiv (pescuit) - o forma de turism deosebit de atractiva pentru turistii români
si straini, generata de bogatia piscicola a deltei, în perioadele si arealele stabilite de
institutiile abilitate (Tulcea, Murighiol, Uzlina, Rosu, Crisan, Mahmudia si Sfântul
Gheorghe).
 turismul naval ofera turistilor posibilitatea de a cunoaste valoarea peisagistica a deltei.
 turism sedentar rural - la Sfantu Gheorghe, Uzlina, Maliuc, Crisan, Jurilovca, Chilia
Veche si în alte localitati
Tipurile de turism mentionate se practica, cu precadere, în zonele economice, unde se
gasesc si amenajarile si dotarile corespunzatoare, sunt interzise în ariile strict protejate.

11
CAPITOLUL III
PROGRAMUL TURISTIC “ SEJUR IN DELTA DUNARII”

3.1. Valorificarea potenţialului turistic

In 1990 UNESCO a inclus Delta Dunarii, cea mai noua forma de relief din Romania,
ferita de "progresul industrializarii", printre rezervatiile biosferei. Tulcea, 277 km distanta de
Bucuresti, este principalul oras al Deltei Dunarii si poarta de acces catre minunatiile acesteia.
Ridicat pe sapte coline si purtand amprenta stilului oriental turcesc, acest fost oras comercial a
devenit in prezent un important port riveran si maritim, precum si cel mai important centru al
industriei de pescuit din Romania. Muzeul Deltei Dunarii din Tulcea ofera sansa initierii in flora
si fauna acestei zone, precum si in modul de viata a locuitorilor acesteia.
Valorosul potenţial turistic poate fi valorificat, indeosebi, prin excursii de 1-2 zile, sejur
pentru odihnă şi recreere, agroturism, agrement nautic, ecoturism şi turism specializat (ştiinţific
pentru ornitologi, biologi, ecologi etc.), vanătoare şi pescuit sportiv, cură heliomarină pe plaja
litoralului deltaic de la Sf. Gheorghe, Portiţa şi Sulina combinată cu excursii in deltă şi pescuit
sportiv.
Excursii
Iubitor al naturii, dornic sa-ti apropii clipe de poezie, calator in cautarea ineditului, om de
stiinta sau doar indragostit de "marea cea mare" si singuratatea nesfarsitului plajai - Delta ofera
fiecaruia, de oriunde si la orice varsta, precum antica Ceres, cornul nemasuratei sale abundente.
Specificul zonei deltane - retea de ape cu dese modificari de structura, directie, adancime
conditia folosirii sine qua non a mijloacelor de transport pe apa, distantele in general mari ce
trebuie strabatute intre diverse obiective, protejarea incintelor declarate rezervatii naturale, toate
acestea au condus la instituirea unor trasee speciale pentru excursii organizate capabile sa releve
o imagine cuprinzatoare, autentica a Deltei Dunarii.

Trasee Turistice in Delta Dunarii


Avand in vedere cele expuse, se pot face numeroase trasee turistice in functie de
timpul disponibil, obiectivele urmarite si preocuparile grupului sau turistului.
Desi au aparut numeroase amenajari turistice si posibilitati pentru excursii, Delta
Dunarii reprezinta un potential turistic si economic de o deosebita valoare, ce asteapta
sa fie valorificat in toate valentele sale.
TRASEUL TURISTIC >> Tulcea - Canalul Mila 35 - garla Sireasa- garla Sontea – Canalul
Olguta - Dunarea Veche - satul Mila 23 - Canalul Crisan - Maliuc - Tulcea
TRASEUL TURISTIC >> Tulcea - Victoria - Canalul Litcov - Canalul Crisan - Canalul
Caraorman - Crisan - Maliuc - Tulcea
TRASEUL TURISTIC >> Tulcea - Maliuc - Crisan - canalul Crisan - Caraorman - Canalul
Caraorman - Lacul Puiu - Lacul Rosu - Lacul Rosulet - Canalul Rosu - Imputita - Canalul
Bursuca - Sulina - Tulcea
TRASEUL TURISTIC >> Murighiol - Canalul Dunavat - Canalul Dranov - golful Holbina -
Lacul Razim - Gura Portitei

12
TRASEUL TURISTIC >> Jurilovca - Gura Portitei
TRASEUL TURISTIC >> Crisan - Dunarea Veche - Canalul Eracle - garla Lopatna -
Canalul Lopatna - Trei Iezere
TRASEUL TURISTIC >> Crisan - Dunarea Veche - Canalul Magearu - Dunarea Veche -
bratul Sulina - Crisan
TRASEUL TURISTIC >> Tulcea - Canalul Mila 35 - Girla Sireasa - Girla Sontea - Canalul
Olguta - Dunarea Veche - Mila 23 sat - Crisan
TRASEUL TURISTIC >> Tulcea - Canalul Litcov - Canalul Crisan - Caraorman - Hotelul
Lebada - Maliuc - Tulcea
TRASEUL TURISTIC >> Tulcea - Maliuc - Hotelul Lebada - Canalul Crisan - Caraorman -
Lacul Puiu - Popas BTT Rosu - Lacul Rosu - Ă.Ĺ˝mputita - Canalul Busurca - Sulina -
Tulcea
TRASEUL TURISTIC >> Murighiol - Canalul Dunavat - Canalul Dranov - Golful Holbina -
Lacul Razim - Gura Portitei
TRASEUL TURISTIC >> Jurilovca - Gura Portitei
TRASEUL TURISTIC >> Hotelul Lebada - Dunarea Veche - Canalul Eracle - Girla
Lopatna - Canalul Lopatna - Lacul Trei Iezere
TRASEUL TURISTIC >> Hotelul Lebada - Dunarea Veche - Canalul Magearu - Dunarea
Veche - Bratul Sulina - Hotelul Lebada
TRASEUL TURISTIC >> Tulcea - Chilia Veche - pe rutaTulcea - Canalul Mila 36 -
Canalul Sireasa - Canalul Sontea -Canalul Razboinita -Canalul Stipoc CanalulPardina -
Chilia Veche
TRASEUL TURISTIC >> Chilia Veche - bratul Chilia - bratul Babina - bratul Cernovca -
canalul Sulimanca - Lacul Merheiu Mic - Lacul Merhei - Lacul Matita - Lacul Babina -
Canalul Radacinoasele - Canalul Pardina - Chilia Veche
TRASEUL TURISTIC >> Sf. Gheorghe - Canalul Zaton - Canalul Buhaz - Canalul Palade
- Canalul Crasnicol - bratul Sf.Gheorghe - Sf. Gheorghe
TRASEUL TURISTIC >> Sulina - Periprava, pe ruta: Sulina - Canalul Cardon - Canalul
Sfistofca - Periprava
TRASEUL TURISTIC >> Sulina - Periprava, pe ruta: Sulina - Canalul Cardon - Golful
Musura - bratul Musura - bratul Stambulul Vechi - brat Chilia - Periprava
TRASEUL TURISTIC >> Tur Uzlina pe ruta: Localitatea Uzlina - Canalul Uzlina - Lacul
Uzlina - Lacul Isac - Canalul Isac 3 - gĂ.A˘rla Perivolovca - bratul Sf. Gheorghe -
Localitatea Uzlina - cu extensie Lacul Isac- Canalul Isac 2- Canalul Litcov - Canalul
Ceamurlia - Canalul Crisan - bratul Sulina - Centru de Informare si Documentare
Ecologica Crisan
TRASEUL TURISTIC >> Jurilovca - Periboina - Istria pe ruta: Localitatea Jurilovca - Lacul
Golovita - Canalul V - Lacul Sinoe - cherhana Periboina - Cetatea Istriei - Canalul II -
Lacul Zmeica - Lacul Golovita - Localitatea Jurilovca
TRASEUL TURISTIC >> Tulcea - Mila 23 pe ruta: Municipiul Tulcea - bratul Sulina -
Canalul M.22 - garla Sontea - Dunarea Veche - Localitatea Mila 23
TRASEUL TURISTIC >> Crisan - Mila 23 pe ruta: Localitatea Crisan - Dunarea Veche -
Canal Bodaproste - Lacul Bodaproste - Lacul La amiaza -Lacul Trei Iezere - garla
Lopatna - Canalul Eracle - Dunarea Veche - Localitatea Mila 23
TRASEUL TURISTIC >> Sulina - Sf. Gheorghe pe ruta: Orasul Sulina - Canalul Busurca -
Canalul Imputita - cordon litoral - Canalul Tataru - Localitatea Sf. Gheorghe

13
TRASEUL TURISTIC >>Sulina - Sf. Gheorghe pe ruta: Orasul Sulina - Canalul Busurca -
Canalul Rosu - Canalul Imputita - Lacul Rosulet - cherhana Rosulet - Lacul Rosu - baza
turistica Rosu - Lacul Puiu - Canalul Mocansca - Lacul Erenciuc - bratul Sf. Gheorghe -
Localitatea Sf. Gheorghe
TRASEUL TURISTIC >> Lacul Casla - Garla Somova - Lacul Potica - Lacul Parches - Lacul
Telincea

Trasee turistice pe căi navigabile


Traseul nr. 1
Tulcea - Canalul Mila 35 - Garla Sireasa - Garla Şontea - Canalul Olguţa - Dunărea Veche -
Mila 23 sat - Crişan - Maliuc – Tulcea
Traseul nr. 2
Tulcea - Canalul Litcov - Canalul Crişan - Caraorman - Hotelul Lebăda - Maliuc - Tulcea
Traseul nr. 3
Tulcea - Maliuc - Hotelul Lebăda - Canalul Crişan - Caraorman - Lacul Puiu - Popas BTT
Roşu - Lacul Roşu - Impuţita - Canalul Busurca - Sulina – Tulcea
Traseul nr. 4
Murighiol - Canalul Dunavăţ - Canalul Dranov - Golful Holbina - Lacul Razim - Gura Portiţei
Traseul nr. 5
Jurilovca - Gura Portiţei
Traseul nr. 6
Hotelul Lebăda - Dunărea Veche - Canalul Eracle - Garla Lopatna - Canalul Lopatna - Lacul
Trei Iezere
Traseul nr. 7
Hotelul Lebăda - Dunărea Veche - Canalul Magearu - Dunărea Veche - Braţul Sulina -
Hotelul Lebăda
Traseul nr. 8
Traseul turistic Tulcea – Chilia Veche pe ruta: mun. Tulcea - canalele: Mila 36 – Sireasa –
Şontea – Războiniţa – Stipoc – Pardina - loc. Chilia Veche
Traseul nr. 9
Tur Chilia pe ruta: loc. Chilia Veche - braţ Chilia - braţul Babina - braţul Cernovca - canal
Sulimanca - Lacul Merheiu Mic - Lacul Merhei - Lacul Matiţa - Lacul Babina - canal
Rădăcinoasele -canal Pardina -loc. Chilia Veche
Traseul nr. 10
Tur Sf. Gheorghe pe ruta: loc. Sf. Gheorghe -canalele: Zaton – Buhaz – Palade –Crasnicol -
braţul Sf.Gheorghe - loc. Sf. Gheorghe
Traseul nr. 11
Traseul turistic Sulina –Periprava, pe ruta: Sulina - can. Cardon - can. Sfiştofca - Periprava
Traseul nr. 12
Traseul turistic Sulina- Periprava, pe ruta: Sulina - can. Cardon - Golful Musura - braţul
Musura - braţul Stambulul Vechi - braţ Chilia – Periprava
Traseul nr. 13
Tur Uzlina pe ruta: loc. Uzlina - can. Uzlina - lacurile: Uzlina şi Isac - canal Isac 3 - garla
Perivolovca - braţ Sf. Gheorghe - loc. Uzlina - cu extensie lac Isac- canal Isac 2- canal
Litcov - canal Ceamurlia - can. Crişan - braţ Sulina - Centru de Informare şi Documentare
Ecologică Crişan

14
Traseul nr. 14
Traseul turistic Jurilovca – Periboina - Istria pe ruta: loc. Jurilovca - lacul Goloviţa - canal V
- lacul Sinoe - cherhana Periboina - punctul Cetatea Istriei - canalul II - lacul Zmeica - lacul
Goloviţa - loc. Jurilovca
Traseul nr. 15
Traseul turistic Tulcea - Mila 23 pe ruta: mun. Tulcea - braţul Sulina - canal M.22 - garla
Şontea - Dunărea Veche - loc. Mila 23
Traseul nr. 16
Traseul Crişan - Mila 23 pe ruta: loc. Crişan - Dunărea Veche - canal Bogdaproste -
lacurile: Bogdaproste - La amiaza - Trei Iezere - garla Lopatna - canal Eracle - Dunărea
Veche - loc. Mila 23
Traseul nr. 17
Traseul Sulina - Sf. Gheorghe pe ruta: oraş Sulina - canalele: Busurca – Impuţita - cordon
litoral – Tătaru - loc. Sf. Gheorghe
Traseul nr. 18
Traseul Sulina – Sf. Gheorghe, pe ruta: oraş Sulina: canal Busurca- canal Roşu – Impuţita -
lac. Roşuleţ - cherhana Roşuleţ - lac Roşu - baza turistică Roşu - lacul Puiu - can.
Mocansca - lac Erenciuc - braţ Sf. Gheorghe - loc. Sf. Gheorghe.
Traseul nr. 19
Lac Caşla- Garla Somova- Lac Potica- Lac Parcheş– Lac Telincea

15
3.2. Programul produsului turistic

La mare in Delta Dunarii


Plaja si pescuit in weekend la Sfantu Gheorghe
Program de 3 zile cu cazare pe hotel plutitor de 4 stele
Confort: Hotel plutitor 4 stele
Grupuri organizate de 17-20 persoane

Ziua 1 - Sosire la Murighiol ora 10:00 si imbarcare pe Hotel Plutitor. In timp ce se face
deplasarea spre Sf. Gheorghe se serveste pranzul de bun venit la bordul navei. Dupa
pranz se va admira pesajul Deltei Dunarii pana la in jurul orei 16:00 cand hotelul plutitor
va ancora la Sf. Gheorghe.
Dupa amiaza se poate face o plimbare in sat sau se poate face plaja pana seara pe malul
marii. Dupa servirea cinei la bordul hotelului plutitor se va continua cu o.seara
distractiva.

Ziua 2 - Dupa micul dejun, pescarii pasionati vor pescui dis de dimineata de la bordul
hotelului plutitor sau din barcile ce il acompaniaza, iar cei care vor sa se bronzeze nu vor
pierde ultravioletele de dimineata.
Pranzul va fi urmat de odihna si relaxare in sat sau la bordul hotelului plutitor.
Seara cina festiva cu sampanie si tort se va incheia cu muzica si dans.

Ziua 3 - Este dimineata in care se mai poate profita de o plaja buna si un pescuit de adio.
La Murighiol hotelul plutitor va ajunge in jurul orei 18:00 in functie de programul
participantilor.

Servicii incluse:
- excursii in Delta Dunarii cu hoteluri plutitoare de 4 stele, tractat de salupa BM
cazare camere duble, TV, aer conditionat, grup sanitar restaurant modern cu terasa -
acces la sistemul audio-video (dupa preferinte) , pensiune completa - meniuri
diversificate , apa minerala, plata, ceaiuri si cafea, agrement - barci cu motor

16
3.3. Analiza de pret

20 persoane
Transportul de la Bucureşti se asigură cu autocarul.
Locul de imbarcare : Murighiol

Nr Articole de Elemente de Valoarea


Elemente de calcul
Crt calculaţie cheltuieli Pe turist Totala

1. cazarea 200 4000


Cheltuieli directe

2. masa 70 1400
(C.D.)

4. Cheltuieli ghid

alte cheltuieli
6.

7. Total C.D. (1+...+6) 270 5400

9. Comision (10%x C.D.) 27 540

10. TVA (24% x comision) 6.48 129.6

11. Total costuri (7+8+9+10) 303.48 6069.6

12. Rotunjire ± +0.52 +10.4

13. Total P.V. (13±14) 304 6080

Pretul nu include: transportul pana in/de la portul de imbarcare,

17
CAPITOLUL IV
PROMOVAREA UNEI ZONE TURISTICE DELTA DUNARII

4.1. Modalitati de promovare a potentialului turistic in Delta Dunarii


Delta Dunarii este locul ideal pentru turism datorita conditiilor atmosferice si bogatiilor
variate. Turistii pot petrece vacante relaxante in locatii cum numai in delta intalnesti, locuri unde
ospitalitatea oamenilor este la ea acasa, locuri unde poti uita de tot si de toate, locuri cu adevarat
vrajite, parca oprite undeva in timp, insa e o mare bogatie pe care Romania nu o valorifica asa
cum ar trebui.Eu cred ca promararea
Delteii Dunarii ar putea inflorii prin punere in pratica a urmatoarelor obiective:
- promovarea potentialului turistic in Delta Dunarii prin imbunatatirea imaginii cu scopul de a
promova Romania in strainatate si de a creste atractivitatea sa, precum si prin instituirea unui
sistem integrat a ofertei turistice romanesti;
- cresterea competitivitatii economiei nationale/romanesti pe termen lung – Dezvoltarea si
eficientizarea capitalului uman;
- crearea unei retele nationale de centre de informare si promovare turistica; Aceste centre vor fi
echipate corespunzator pentru a asigura servicii adecvate de promovare si informare catre public;
- realizarea unui web site care va conecta toate centrele de informare si promovare turistica;
Operatiunea consta in construirea unei site web national si a unei retele informatice integrate,
care va permite conectarea on line a centrelor de informare si promovare;
- activitatile de promovare turistica se vor concentra asupra patrimoniului natural, conservarii
resurselor turistice nationale si al unui mediu curat, contribuind astfel la indeplinirea principiilor;
- refacerea reţelei judeţene de drumuri, prioritate avand cele care asigură accesul spre punctele de
interes turistic, de regulă frecvent căutate;
- dotarea structurilor de primire cu săli de conferinţe, seminarii precum şi infrastructura aferentă,
deoarece afacerile se numără printre motivaţiile principale ale turiştilor de a reveni in Delta şi de
a cunoaşte zona;
- susţinerea proiectelor care introduc valoare turistică, obiective şi evenimente culturale şi
spirituale;
- crearea de noi locuri de muncă şi apariţia oportunităţilor de a face carieră in domeniul industriei
ospitalităţii;
- imbunătăţirea infrastructurii;
- constituirea unei reţele de centre de informare turistică in apropierea principalelor obiective
turistice;
- crearea unor parteneriate cu organisme sau investitori străini in sectorul turistic.

4.2.Punctele slabe ce stau in calea promovarii Delteii Dunarii si care ar trebui imbunatatite
- lipsa de comunicare şi de coeziune intre comunităţile umane pentru realizarea unor obiective de
interes comun; mentalitatea unor oameni de a face rapid bani, mai degrabă decat să ofere servicii
de calitate, indiferenţa oamenilor faţă de mediu; numărul mare de cerşetori;

18
- insuficienta pregătire de specialitate a unor lucrători din industria ospitalităţii, lipsa de motivare
a personalului;
- interes scăzut pentru investiţii;
- calitatea relativ slabă a serviciilor turistice oferite in regiune;
- indicele redus de ocupare a capacităţii de cazare (cca. 30%);
- perturbarea transportului datorată stării căilor de acces (infrastructură precară, indicatoare lipsă,
gropi), lipsa telefonului in anumite zone;
- deficienţe ale infrastructurii turistice: lipsa magazinelor de specialitate (articole sportive,
suveniruri, hărţi, ghiduri, pliante etc.), starea de conservare şi de curăţenie a unor monumente;
lipsa unor marcaje turistice;
- existenţa in unele cazuri a unor condiţii precare de cazare, lipsa curăţeniei;
- insuficienta ofertă de agrement; teritoriul nu dispune decat de echipamente foarte sporadice de
recreere şi sport accesibile turiştilor;
- insuficienta dezvoltare a potenţialului turistic existent;
- insuficienta promovare a unor obiective turistice (lipsa unor indicatoare rutiere şi a unei
semnalizări eficiente, a unor informaţii turistice), numărul redus de centre de informare turistică;
lipsa materialelor promoţionale de tipul broşurilor oferite gratuit in cadrul unităţilor de cazare,
lipsa unor ghiduri culturale din care turistul să poată afla activităţile şi evenimentele culturale ce
se desfăşoară pe parcursul sejurului său; lipsa organizării evenimentelor care pun in evidenţă
tradiţiile şi obiceiurile din regiune;
Toate aceste aspecte trebie sa fie remediate pt a realiza o promovare cat mai eficienta

4.3.Un progam de promovare trebuie sa cuprinda urmatoarele aspecte pentrua da


rezultate excelente:
- evaluarea rezultatelor activităţii de turism;
- analiza activităţii de promovare desfăşurate;
- analiza tendinţelor cererii turistice;
- analiza serviciilor şi produselor oferite;
- identificarea de noi produse şi servicii ce pot fi oferite cu succes pe piaţă;
- stabilirea cheltuielilor necesare pentru implementarea programului;
- stabilirea cadrului organizatoric de realizare;
- evaluarea impactului pe care il va avea aplicarea programului propus asupra pieţei turistice
interne (număr de turişti, venituri din turism).
- editarea materialelor promoţionale, distribuirea lor, activităţi intense de promovare (aplicarea
unui marketing agresiv), precum şi organizarea strategică a politicilor de marketing avand ca
obiect produsul turistic. Pe baza studiilor de piaţă, a segmentării acesteia şi a identificării pieţelor
ţintă, se urmăreşte determinarea conceperii a noi produse turistice care să satisfacă aceste pieţe.
- asistenţă tehnică pentru amenajarea spaţiilor de cazare şi masă destinate turismului; - informaţii
şi instruire asupra modului de prestare a serviciilor in turism; - informaţii şi indrumare pentru
incheierea şi realizarea contractelor cu agenţiile de turism;
- consultare in realizarea de noi investiţii conform cerinţelor pieţei turistice interne şi externe;
- cuprinderea tuturor prestatorilor de servicii turistice in banca de date a Centrului pentru a-i face
cunoscuţi pe piaţa turistică;
- servicii de promovare in vederea valorificării produselor turistice comune: peisajul, apa, aerul,
istoria, natura, ospitalitatea, agrementul, etc.;

19
- informaţii despre programe de pregătire elaborate şi prestate de experţi pentru formare,
marketing şi management in turism.
Pe langă restaurarea ecologică, programul Delta Dunării –propune şi promovarea
unor bune practici in ecoturism şi alternative de dezvoltare durabilă pentru navigaţie
şi dezvoltare portuară.
Programul de promovare al Delteii Dunarii trebuie să aibă in vedere două obiective
principale:
· să crească semnificativ potenţialul Deltei Dunării de a se menţine ca una din zonele naturale
cele mai valoroase ale Europei;
· să dezvolte şi să implementeze un model universal pentru gestiunea durabilă a unei delte.
Proiectul urmăreşte restaurarea unor procese naturale esenţiale pentru intreaga Deltă a
Dunării, fapt pentru care implementarea activităţilor se va face la nivel transfrontieră Ucraina –
Romania.
Procesele naturale din Delta Dunării au fost alterate de-a lungul timpului, datorită
indiguirii luncii inundabile pentru facilitarea agricultrii intensive şi pescuitului industrial,
canalizării şi dragărilor efectuate pentru facilitarea navigaţiei, păşunatului intensiv, turismului
necontrolat şi poluării industriale.
Cinci categorii de procese naturale au fost identificate ca fiind esenţiale pentru Delta
Dunării:
- aportul sedimentelor din amonte;
- procesele de sedimentare din deltă;
- sedimentele costiere;
- procesele hidrologice naturale;
- procesele ecologice naturale.
Aceste procese stau la baza dezvoltării deltei, ele trebuind menţinute şi restaurate, acolo
unde este posibil, prin implementarea unor proiecte model, cu scopul replicării la nivelul intregii
delte. Restaurarea acestor procese naturale va determina strategiile şi activităţile necesare
dezvoltării durabile a Deltei Dunării.
In Delta ar trebui creat un organism de promovare denumit Centrul de informaţii turistice
Delta Dunarii. Astfel, orice turist care intenţionează să efectueze un voiaj va putea obţine
informaţii şi efectua rezervări apeland la serviciile acestui centru.
In plus,consider că este benefică o colaborare cu celelalte centre de informare turistică
din Romania pentru a promova realizarea unor circuite care să lege zonele turistice vecine .
Crearea unui astfel de centru are scopul de a promova turismul din zonă prin intermediul
unor acţiuni care să ajute şi să informeze pe turişti despre locurile pe care Delta Dunarii şi
imprejurimile sale le poate oferi. Aici trebuie să fie oferite informaţii utile fiecăruia dintre
călătorii, sosiţi cu trenul, autoturismul, autocarul sau avionul.
Locul ideal ar trebui să fie vizibil, cu un aflux ridicat de turişti, accesibil acestora.
Indiferent de locul amplasării centrului, acesta urmează să fie inscris in toate ghidurile turistice,
promovat la toţi operatorii din turism, precum şi prin panourile indicatoare, recizandu-se adresa
şi cum se poate ajunge la acest centru. Indicatoarele urmează să fie amplasate pe traseu, incepand
cu porţile de intrare , respectiv, gară, staţii de autobuz care efectuează curse judeţene şi
interjudeţene. De asemenea, informaţii cu privire la existenţa acestui centru şi datele pe care le
poate oferi trebie să fie publicate in ghiduri internaţionale sau pagini web.Complementar acestui
centru este necesară realizarea unui punct electronic de informare turistică pe baza unei aplicaţii

20
soft de promovare turistică. Acest punct de informare pilot trebuie situat intr-un loc de maxim
tranzit. Punctul va furniza informaţia necesară oricărui turist care intenţionează să viziteze
judeţul Suceava, intr-o prezentare inedită, simplă şi cu maxim impact, care să concentreze toate
informaţiile necesare turiştilor.
Punctul de informare turistică integrat eventual centrului preconizat trebuie să aibă, intr-o
vitrină protejată, un monitor. Pe acest monitor se va derula non-stop o aplicaţie soft de
prezentare, care va grupa: prezentarea principalelor obiective turistice, căile şi mijloacele de
acces, posibilităţile de cazare-alimentaţie, serviciile complementare, punctele de informare
turistică deja existente din mediul rural,informaţii referitoare la cursul valutar, adrese utile
(spital, poliţie, agenţii de turism, case de schimb valutar etc.) Acest sistem va fi amplasat intr-un
spaţiu luminat, pentru a fi uşor vizibil şi va funcţiona non-stop. Aplicaţia trebuie să fie
spectaculoasă (va atrage turistul), bilingvă (romană şi engleză)şi va prezenta datele
cele mai importante (căi de acces, oferte de cazare, alimentaţie etc.) intrun mod cat
mai simplu şi mai uşor de reţinut. Ea va fi concepută intr-o manieră modernă
(animaţie, efecte speciale, sunet), avand o durată de aproximativ 15-20 minute, astfel
incat să nu plictisească turistul.
Această aplicaţie va rula şi pe Internet şi cd-rom. In cadrul prezentării multimedia vor fi
incluse site-uri care vor oferi informaţii detaliate cu privire la principalele obiective turistice.
O altă propunere cu privire la promovarea turismului în Delta constă în amplasarea unor
puncte de informare turistică (info-desk-uri semnalizate printr-un indicator) în cadrul unităţilor
de cazare. Aici turiştii pot afla informaţii despre atracţiile zonei, calendarul evenimentelor
cultural (festivaluri, târguri meşteşugăreşti, obiceiuri populare), destinaţii, unităţi de cazare,
masă, agrement, tratament, muzee, centre culturale etc. Tot aici pot fi expuse produse specifice,
locale/regionale. Pentru a facilita informarea vizitatorilor din Delta Dunarii cu privire la locaţiile
atracţiilor consider că este indispensabilă crearea unei reţele de semnalare turistică. În aceste
sens, trebuie definite:
- informaţiile ce trebuie oferite (hărţi, vizualizarea locaţiilor obiectivelor turistice şi structurilor
de primire, adresele de contact direct cu acestea etc.) şi limbile în care vor fi furnizate;
- nivelurile de informaţie (intrarea in teritoriu, apropierea de zonele menţionate);
- amplasările exacte ale punctelor de informare turistică;
- estetica panourilor, normele grafice şi materialele utilizate;
- organizarea punerii in practică şi intreţinerea acestor panouri;
- stabilirea de comun acord cu partenerii locali a unor situri model pentru restaurarea luncii
inundabile a Deltei Dunării;
- stabilrea unui plan şi unui set de proceduri pentru controlul turismului cu impact negativ asupra
mediului şi promovarea turismului pentru natură in parteneriat cu comunităţile locale;
- stabilirea unei plan pentru navigaţia durabilă ce va fi aprobat de ţările riverane deltei. –
conservarea biodiversităţi Deltei Dunării, prin promovarea activităţilor socio-economice in
folosul comunităţilor locale; - poziţionarea Deltei Dunarii drept o destinaţie turistică care oferă
atracţii turistice şi experienţe de călătorie unice, o destinaţie cu oamenii primitori şi cu servicii
comparabile cu cele oferite in ţările din Europa de Vest. Stimularea interesului turiştilor
potenţiali din străinatate de a vizita Delta Dunarii si de a-şi petrece vacanţele
in aceasta zona; - promovarea produselor turistice care pot să atragă noi segmente de piaţă şi/ sau
care să determine prelungirea duratei vizitei/ vacanţei in
Delta şi implicit creşterea incasărilor din activitatea de turism;

21
- reducerea sezonalităţii prin stimularea interesului turiştilor romani pentru petrecerea sfarşitului
de săptămană sau a vacanţelor scurte in aceasta zona turistica;
- crearea unei atitudini pozitive - in randul mass media şi implicit a publicului roman - in
legatură cu turiştii şi cu activitatea de turism, prin campanii educaţionale;
- familiarizarea turiştilor potenţiali din principalele pieţe turistice cu atracţiile turistice
din Delta Dunarii şi dezvoltarea interesului acestora.
Una dintre modalităţile cele mai eficiente de promovare consider că o reprezintă invitarea
reprezentanţilor turoperatorilor şi agenţiilor de voiaj să vină in Delta să descopere ei inşişi
caracteristicile acestui produs turistic şi să decidă in final acceptarea sau nu a acestuia. Deşi acest
tip de acţiune este relativ costisitoare, experienţa demonstrează că documentarea agenţilor de
turism străini in cadrul staţiunilor şi unităţilor de cazare reprezintă cel mai bun mod de a
promova serviciile acestora. Un impact deosebit il pot avea infotururile organizate pentru
jurnaliştii romani dar mai ales străini. Reclama redacţională este cea mai credibilă publicului
occidental care nu poate fi atras de publicitatea clasică din ziare, avand in vedere
imaginea negativă de care „se bucură” Romania.
O oportunitate bună de a atrage turiştii in Delta Dunarii ar putea s-o reprezinte
organizarea unor concursuri de pescuit sau de intecere cu ambarcatiunile pe apa, care să aibă
ecouri pe plan intern, urmand ca, ulterior, să aibă repercusiuni şi pe plan extern. In concluzie, o
campanie promoţională care vizează Delta Dunarii ca destinaţie turistică considerăm că este
indicat să ţină seama de următoarele aspecte:
- dacă publicitatea care se realizează in favoarea Deltei nu este corespunzătoare, impresia pe care
o va face asupra potenţialilor turişti clienţi va fi şi ea necorespunzătoare;
- un turist nu va parcurge mii de kilometri pentru a vedea ceva ce poate găsi in ţara sa; ca urmare,
publicitatea trebuie să prezinte ceva unic;
- publicitatea trebuie să suscite in spiritul aceluia care o citeşte sau o vede – o imagine de neuitat
a destinaţiei turistice;
- mesajele publicitare trebuie exprimate intr-o limbă vie, interesantă, renunţand la clişeele
convenţionale.
Cel mai eficient mijloc de promovare a turismului, in general in Romania şi in particular
in Delta , il constituie publicitatea „din gură in gură” realizată de turiştii care ne-au vizitat zona şi
care au fost satisfăcuţi atat de obiectivele turistice, cat şi de calitatea serviciilor de care au
beneficiat. Ideal este ca turiştii satisfăcuţi să recomande şi cunoştinţelor vizitarea zonei, respectiv
apelarea la acea agenţie de turism sau unitate de cazare care s-a ridicat la inălţimea exigenţelor
acelor clienţi.

4.4. Analiza SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Mediul - Procese antropice ce pun in pericol


- Patrimoniul natural al zonei Delta Dunarii integritatea mediului natural: activitati
constituie o importanta rezerva de nespecifice Deltei, supradimensionarea
biodiversitate de o inestimabila valoare, ce exploatarilor specifice, lucrari hidrotehnice
acopera cea mai mare parte a teritoriului ce produc modificari in mediul natural,
administrativ considerat. poluarea apelor.

22
- Existenta unor structuri institutionale) cu - Localitati care nu sunt, sau sunt superficial
aatributii inconservarea si protectia mediului aparate impotriva inundatiilor cu diguri
(APM, ANDIPRZM, Garda Ecologica). neintretinute.
- Specificitatea si valoarea peisajului zonei si - Starea de uzura fizica a patrimoniului
mare numar de situri, monumente si construit si degradarea specificului zonei
ansambluri de patrimoniu. datorita neincadrarii noilor constructii in
caracteristicile peisajelor.
- Izolarea localitatilor Deltei si populatia
redusa a acestor asezari face dificil accesul
locuitorilor la dotari de baza si la locuri de
munca.

Reteaua de localitati - Zone lipsite de asezari urbane pe o raza de


- Zona deservita de o structura administrativ 25-30 km - Chilia Veche, Pardina, Maliuc,
- teritoriala ce contine 2 ranguri de localitati Mahmudia, Sf. Gheorghe.
urbane - Dotarile teritoriale, scolare, de sanatate,
-1 municipiu, 4 orase si 32 centre comunale; comerciale, sunt concentrate in localitati
predomina satele medii cu 1.000-2.000 de urbane,facând dificil accesul locuitorilor
locuitori. Deltei la aceste servicii.
- Specificul localitatilor este periclitat de
constructiile noi, fapt ce impune un
regulament de urbanism pentru intreaga
zona.
- Reteaua de drumuri comunale nu este
modernizarta, transportul nu permite viteze
mai mari de 60 - 80 km/h.
- Unele localitati componente ale comunelor
alimentate cu apa nu au retele de alimentare
cu apa.

Infrastructuri tehnice - Canalizarea apelor uzate este realizata


- Existenta drumurilor nationale si judetene, întru-un numar foarte mic de comune
a unei linii de cale ferata a unui aeroport si a - Lipsa statiilor de epurare a apelor uzate în
unor porturi fluviale, constituie o echipare localitat si importante (Tulcea si Macin).
variata si un atu pentru dezvoltarea zonei. - Necesitatea utilizarii potentialul eolian si
- Existenta echiparilor pentru alimentarea cu fotovoltaic pentru echiparea energetica a
apa în toate unitatile administrativ teritoriale localitatilor zonei.
cuprinse în zona, cu exceptia comunei I.C. - Dificultatea extinderii retelei de transport si
Bratianu. distributie gaze naturale spre localitati din
zona.
- 2 zone cu un profil predominant agrar
inefficient sau insuficient utilizate – zona
deltaica Chilia –Pardina cu mari exploatari,
ce intra în conflict cu procesele de mediu;
zona continentala insufficient utilizata pentru
culturi complementare.

23
Zonificarea teritoriului - Exploatari silvice daunatoare echilibrului
- Zona cu mari suprafete agricole, acvatice ecologic ce produc saracirea potentialului
(stufopiscicole) si silvice, ce poseda o mare biodiversitatii Deltei Dunarii.
varietate de resurse primare. - Insuficienta si diversitatea scazuta a dotarii
- Resurse turistice variate distribuite în toate în zonele turistice nu face posibila
zonele caracteristice ale rezervatiei. valorificarea deplina a resurselor turistice.
- Existenta unor zone industriale si pentru - Declinul unor ramuri industriale si a
servicii constituie un avantaj în dezvoltarea serviciilor pune probleme în asigurarea
activitatilor secundare si tertiare. locurilor de munca si în dezvoltarea oraselor.

24
Bibliografie
 -Glăvan Vasile, Geografia turismului, Editura Fundaţiei Romania de Maiine, Bucureşti,
2005
 Dinu Mihaela, Geografia turismului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004
 www.wto.org
 http://ro.wikipedia.org/wiki
 http://www.edelta.ro/turism/informatii/2
 Condurațeanu Marinescu Simina - Parcuri si rezervatii naturale pe glob, Editura
Albatros,Bucuresti, 1985
 Erdeli G, Gheorghilaș A. – Amenajari Tustice, Editura Universitara, București, 2006
 Gâștescu P., Știuca R. – Delta Dunarii Rezervație a Biosferei , Editura CD
PRESS,Bucuresti, 2008
 http://www.eurogites.com
 http://www.gdrc.org/uem/eco-tour/eco-tour.html - dezvotare durabila, turism
 http://www.iucn.org / Definitii si Clasificari ale ariilor protejate
 http://www.mmediu.ro
 http://www.planeta.com- Planeta.com : Global journal of practical ecotourism

25
26
27
28