Sunteți pe pagina 1din 32

CUPRINS

INTRODUCERE...............................................................................................................2
CAPITOLUL I
Prezentarea zonei...............................................................................................................3
1.1. Asezarea
geografica.......................................................................................................3
1.2. Cai de
accces..................................................................................................................3
1.3. Scurt
istoric....................................................................................................................3
1.4. Relieful.......................................................................................................................
....4
1.5. Clima..........................................................................................................................
....6
1.6. Hidrografie.................................................................................................................
....6
1.7. Vegetatie si
fauna...........................................................................................................6

CAPITOLUL II
Oferta turistica...................................................................................................................7
2.1.Obiective turistice naturale............................................................................................7
2.2.Obiective turistice antropice........................................................................................10
2.3.Structurile de cazare si alimentatie..............................................................................16
CAPITOLUL III
Programul turistic “ Sejur in Dambovita”....................................................................19
3.1. Programul produsului turistic pe zile..........................................................................19
3.2. Analiza de pret............................................................................................................20

CAPITOLUL IV
Promovarea potentialului turistic al judetului Dambovita…………………………..21
4.1. Proiectul Promovarea potentialului turistic al judetului Dâmbovita………………..21
4.2. Turism balnear Dambovitean. Traditie si continuitate……………………………...21
4.3. Strategia de dezvoltare a turismului in judetul Dambovita…………………………22

BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................28
ANEXE.............................................................................................................................29

1
INTRODUCERE

Frumuseţile peisajului dâmboviţean, împreună cu climatul şi monumentele


istorice şi arhitectonice, sunt în măsură să stârnească interesul turiştilor. Deasemenea ca
urmare a atractivităţii şi importanţei stiinţifice, Cheile Turzii au fost incluse în
patrimoniul UNESCO. Dâmboviţa beneficiează de un cadru natural de excepţie
caracterizat în special de zonalitatea altitudinilor mergând de la câmpie la Vârfurile Omu.
Peisajele de o frumuseţe cuceritoare, climatul nuanţat, fauna cinegetică şi piscicolă
bogată, muzeele şi monumentele istorice şi de artă, evenimentele culturale şi sportive,
tradiţia spirituală universitară, dar şi cea transmisă prin folclor şi etnografie sunt în
măsură să stârnească interesul turiştilor de pretutindeni. Centrele culturale ale oraşului vă
invită şi la alte genuri de manifestări, în ultimul deceniu având loc aici două ediţii ale
festivalului internaţional al şcolilor de teatru, numeroase festivaluri naţionale şi
internaţionale de folclor, festivalul naţional de grafică satirică şi umor „Ridendo castigat
mores”, festivalul „Mozart” de interpretare instrumentală pentru elevi sau concursul
naţional de creaţie „Moştenirea Văcăreştilor” - cu secţiuni de proză , poezie, eseu şi teatru
scurt. Tot aici se desfăşoară şi celebrul deja, festival „Crizantema de aur”, concurs de
creaţie şi interpretare a romanţei, dar şi a refrenelor fără vârstă aparţinând muzicii lejere,
cu certitudine cea mai importantă manifestare de acest gen din ţară, cu peste 30 de ediţii
încheiate.

2
CAPITOLUL I
PREZENTAREA ZONEI

1.1 Aşezarea geografică.


Judeţul Dâmboviţa este situat în partea de sud a Carpaţilor Meridionali, la
intersecţia paralelei de 45° latitudine nordică cu meridianul de 25,30° longitudine estică.
Se întinde pe o suprafaţă de 4054 km pătraţi, ocupând 1,7% din suprafaţa României si are
o populatie de 534171 de locuitori (la 1 ianuarie 2007)
Judeţul Dâmboviţa se învecinează cu judeţele: Argeş, Prahova, Ilfov, Giurgiu,
Teleorman şi Braşov.
Resedinţa jud. este municipiul Târgovişte. În componenţa jud. mai intră 5 oraşe
( Găieşti, Fieni, Moreni, Pucioasa şi Titu ) precum şi 76 de comune şi 361 de sate.

1.2 Cai de acces


Infrastructura judeţului Dâmboviţa se compune din: Autostrada Bucureşti-Piteşti
(drum european) care tranzitează judeţul pe o lungime de 31 km; 6 drumuri naţionale
(DN 1A; DN, DN 61, DN 71, DN 72, DN 72A) şi 132 de drumuri comunale.
Ca artere mai importante sunt tronsoane din:
- autostrada Bucuresti – Pitesti
- DN 7 Bucuresti – Titu – Gaesti – Pitesti
- DN 1A Bucuresti – Ploiesti
- DN 71 Bucuresti – Targoviste – Brasov
- DN 72A Ploiesti – Targoviste – Campulung

             De asemena, judeţul este tranzitat şi de o reţea de cale ferată pe rutele:


1. Bucureşti, Titu, Găeşti, Piteşti;
2.Titu, Târgovişte, Pucioasa, Fieni, Pietroşiţa
3. Târgovişte, Mija, I.L. Caragiale, Ploieşti.
Deoarece oraşul se află la numai 75km de Bucureşti este şi un important nod de
cale ferată ceea ce facilitează contactele permanente cu toate orasele mari ale tării, în
toate domeniile vieţii şi activităţile sale.
Situat în partea central sudică a ţării, în imediata proximitate a capitalei, judeţul
Dâmboviţa este aşezat pe văile superioare ale râurilor Ialomiţa şi Dâmboviţa şi cursul
mijlociu al râului Argeş.Este un judeţ cu un potenţial turistic ridicat, însă nevalorificat.
Infrastructura precum şi aşezarea geografică favorizează dezvoltarea turismului, şi să nu
uităm că Târgovişte a fost capitala Ţării Româneşti vreme de peste 3 secole, ceea ce a
constituit un avantaj enorm, pentru că aici s-a dezvoltat, fără exagerare, o mare parte din
istoria şi cultura românilor.

3
1.3 Scurt istoric
Judeţul Dambovita şi-a luat numele de la râul ce-l străbate în tot lungul său.
Pe teritoriul acestui ţinut a fost înfrântă la 1396 oastea lui Ludovic cel Mare,
regele Ungariei, venită să pedepsească pe Vlaicu, voievodul « rebel » al Ţării Româneşti.
Oastea - se ştie - a fost pusă pe fugă de vornicul Dragomir, pârcălabul de
Dâmboviţa, cu oştenii săi, iar capii ei ucişi. Au pierit atunci Nicolae, voievodul
Transilvaniei, şi Petru, vice-voievodul său, Desideriu Vas şi Petru Ruffus, castelan al
Cetăţii de Baltă « şi mulţi alţi cavaleri şi nobili aleşi ».
În această regiune, la Târgovişte, a fost a treia şi cea mai glorioasă capitală a Ţării
Româneşti.
În 1642, Sultanul Mahomed II pornind într-o expediţie împotriva lui Vlad Ţepeş,
trecu prin Târgovişte, pe care o află deşartă şi înaintă, în sus, pe valea Ialomiţei. Aci îl
aştepta viziunea acelei păduri de ţepe « pari nenumăraţi şi împlântaţi, în cari în loc de
poame se atârnau trupuri », cum spune cronicarul. Erau prinşi Turci pe care Ţepeş îi
executase într-astfel. Se spune că de spaimă, sultanul a luat calea întoarsă.
La 16 octomvrie 1595, Mihai asediă Târgoviştea ocupată de Turci cu două luni
înainte, o cuceri şi apoi, într-un mers fulgerător, aruncă pe Turci peste Dunăre.
Pe teritoriul acestui judeţ, la Finta în 1653 Matei Basarab învinge armatele
moldovene şi căzăceşti ale lui Vasile Lupu şi ale ginerelului acestuia Timuş Hmielniţchi,
venite să-i ia tronul.
În apropiere de Târgovişte a fost tăiat de iatagane şi aruncat în fântână, la 27 mai
1821, trupul marelui revoluţionar Tudor Vladimirescu.

1.4 Relieful
Teritoriul este dispus în trei trepte de relief, ce se succed de la N spre S pe o
diferenţă de nivel de cca. 2400 m; acestea sunt alcătuite din munţi (9 %), dealuri (41 %)
şi câmpii (50 %).
Etajat de la câmpia joasă până la cele mai semeţe piscuri ale Munţilor Bucegi,
relieful judeţului Dâmboviţa prezintă o mare diversitate peisagistică.Succesiunea
treptelor de relief poartă atât amprenta factorilor geologici, cât şi a celor fiziogeografici,
care au participat activ la formarea şi evoluţia lor.
Cea mai veche şi mai înaltă unitate de relief, situată în partea de nord a judeţului,
este formată de munţii Leaota şi Bucegi. Primul masiv,fiind alcătuit din şisturi cristaline,
se deosebeşte ca morfologie de Munţii Bucegi, în a căror alcătuire predomină calcarele,
gresiile şi conglomeratele.
Subcarpaţii alcătuiesc cea de-a doua treaptă de relief şi ocupă 23% din suprafaţa
judeţului. Din punct de vedere geologic sunt alcătuiţi din depozite paleogene la nord şi
neogene la sud. Aproape toată gama formaţiunilor este cutată într-o succesiune
latitudinală de sinclinale şi anticlinale puternic faliate. Nota dominantă a reliefului o dau
fenomenele de alunecare şi de eroziune torenţială, care scot din circuitul agricol suprafeţe
apreciabile de teren.
Piemontul Cândeţti constituie o treaptă de relief care se deosebeşte prin alcătuirea
geologică, tectonică şi morfologică atât de Subcarpaţi, cât şi de zona de câmpie.
Interfluviile sunt netede, împădurite, uşor înclinate spre sud şi fragmentate de văi mult
mai adâncite în cuvertura de pietrişuri.

4
Câmpiile care ocupă peste 50% din suprafaţa judeţului, alcătuiesc cea mai joasă şi
cea mai tânără treaptă de relief. Orientarea generală a interfluviilor , nord-vest -- sud-est,
panta mică a acestora, lăţimea şi gradul slab de fragmentare dau nota dominantă a acestei
unităţi. Din forajele existente se constată prezenţa unei cuverturi de pietrişuri de grosimi
variabile peste care stau depozite loessoide sau de luncă. În condiţii specifice de climă şi
vegetaţie, pe aceste depozite s-au format cele mai fertile soluri din judeţ.
Unitatea montană carpatică, situată în partea de N, cuprinde două masive – Leaota
şi Bucegi – complet diferite ca structură geologică şi înfăţişare. Este alcătuit predominant
din şisturi cristaline cu pante domoale şi culmi rotunjite. Văile sunt puternic adâncite,
însoţite de versanţi cu înclinare moderată, având înălţimile cele mai mari în vârful
Leaota: 2133 m.
Masivul Bucegi, alcătuit predominant din gresii şi conglomerate şi numai parţial
din calcare, are înălţimi frecvente peste 2000 m :vârful Omul 2505 m, vârful Doamnele
2402 m, vârful Bătrâna 2181 m.Este bine marcat în ansamblul peisajului carpatic prin
abrupturile sale marginale, ce pun în evidenţă flancurile externe prin varietatea reliefului
său.Alternanţa de gresii, marne şi conglomerate, neuniformitatea litologică a
conglomeratelor au condiţionat apariţia prin dezagregare şi eroziune diferenţială, a unui
relief rezidual de turnuri şi coloane ce iau forme dintre cele mai bizare cele mai
cunoscute fiind Babele şi Sfinxul .
În bazinul superior al Ialomiţei domină relieful carst abrupturi, hornuri (Hornurile
Ţapului), doline, chei (Horoabele, Urşilor, Peşterii, Tătarului, Zănoagei, Orzei), peşteri
(Ialomiţei). Relieful structural este evidenţiat prin suprafeţele structurale, abrupturi, brine
şi poliţe structurale. În bazinul superior al Ialomiţei sunt localizate,de asemenea,
numeroase urme ale glaciaţiunii cuaternale: circurile de sub Mecetul Turce şi de la
obârşia văii Sugărilor, văi glaciare, custuri, morene.
Subcarpaţii Ialomiţei formează treapta colinară înaltă ce constituie partea central –
nordică a judeţului. Sunt alcătuiţi dintr- o asociere de dealuri şi depresiuni, acestea din
urmă fiind generate de eroziunea diferenţială şi dispuse în lungul văilor principale.
Un prim aliniament îl formează Subcarpaţii interni, alcătuiţi din fliş cretacic şi paleogen,
în care se dezvoltă pinteni prelungi cu înălţimi de 800 – 900 m, situaţi la baza masivelor
Bucegi şi Leaota. În lungul văilor apar primele depresiuni de contact : Moroieni –
Pietroşiţa pe Ialomiţa şi Runcu pe Ialomicioara.
Spre 3 apare o succesiune de dealuri şi depresiuni : D. Micloşanilor (800 m),
Dealul Mare, D. Platul Sârnei, Depr. Bărbuleţu – Râul Alb şi Depr. Bezdead. Alternanţa
gresiilor, marnelor şi argilelor puternic cutate, a sinclinalelor şi anticlinalelor fac ca
eroziunea să fie intensă, procesele de versant foarte active : în lungul principalelor văi
apare un nou uluc depresionar: Voineşti – Aluniş - Vulcana – Pucioasa – Vişineşti –
Sultanu – Valea Lungă.
Subcarpaţii externi, formaţi din depozite miopliocene, mai puţin dure, formează o
treaptă mai coborâtă şi relativ mai uniformă de unde şi denumirea frecventă de plaiuri
(Plaiul Măgurei, Plaiul Cărpiniş etc ). Sinclinalele şi anticlinalele sunt acoperite de o
cuvertură groasă de pietrişuri şi nisipuri în care apele au sculptat un şir de depresiuni
(Doiceşti, Ocniţa, Iedera – Moreni). Faţă de zona de câmpie din S, dealurile subcarpatice
se termină prin denivelări de 40 – 60 m, întrerupte în dreptul văilor mari de golfuri de
câmpie care pătrund printre acestea.

5
Piemontul Cândeşti, situat la V de valea Dâmboviţei, formează treapta colinară
mai joasă (300 – 550 m) ce intră în alcătuirea teritoriului judeţului Dâmboviţa. Este
reprezentant doar prin platoul interfluvial, uşor înclinat, dintre culoarele depresionare ale
văilor Dâmboviţa şi Potopu.
Câmpia Română ocupă cca jumătate din suprafaţa judeţului . Ea este reprezentată
prin câmpia înaltă a Dâmboviţei şi Ialomiţei şi prin câmpia de subsidenţă a Titului.
Câmpia înaltă este alcătuită din câteva prelungiri, sub formă de pinteni, ale Piemontului
Cândeşti (Câmpia Picior de Munte, la V. de Dâmboviţa) sau a unor fragmente de piemont
(Pintenul Măgurii, la E de Ialomiţa) din C.Târgoviştei, rezultată din unirea conurilor
piemontane ale Dâmboviţei şi Ialomiţei şi din Câmpia Cricovului.
Câmpia de subsidenţă a Titului este formată din câmpuri interfluviale înguste,
separate de văi cu albii instabile, cu zone de înmlăştinare şi cu numeroase albii părăsite.
Caracterul esenţial este dat de faptul că luncile au o lăţime foarte mare, devenind uneori
comune pentru două râuri vecine (lunca Argeş - Sabar).
La SV de Argeş, câmpia se înalţă mai mult faţă de văile care o drenează, urmând o
înclinare NV - SE, relativ similară cu cea a piemontului pe care de fapt câmpia continuă;
este o porţiune din Câmpia Găvanu - Burdea.

1.5 Clima
Clima este temperat continental moderata cu o etajare evidenta cu ierni aspre si
lungi in zonele de munte si veri deosebit de calde in sudul judetului. Precipitatiile sunt de
asemenea neuniforme variind intre 500 mm in zona de campia si 1200 mm in zonele
montane. Vanturile dominante bat din nord-vest sau nord-est.

1.6. Higrografia
Hidrografia este reprezentata de raurile Dambovita, Ialomita, Arges, Crevedia,
Ilfov, Sabar, Cobia, Neajlov, Glavacioc. Lacurile sunt artificiale in marea lor majoritate:
Scropoasa, Dobresti, Moroeni, Pucioasa - folosite pentru scopuri hidroenergetice;
Bungetu.

1.7 Vegetatia si fauna


În zona de munte se constată o etajare a vegetaţiei, începând în zona dealurilor
unde predomină pădurile de foioase, continuând cu răşinoasele. În dealurile subcarpatice,
alternează pădurile de foioase şi gorunete, iar în zonele de câmpie apar insular păduri de
măces,corn, în timp ce la nivelul solului există o bogată pătură de erbacee.
În jud. Dâmboviţa fauna este bogată şi diversă. În zona montană cele mai întâlnite
mamifere sunt: ursul, cerbul, mistreţul şi râsul, pe lângă acestea se mai pot întâlni mici
vieţuitoare, păsări, reptile, iar pe culmile Bucegilor trăieşte capra neagră. În zona de deal
trăiesc rozătoare, cele mai reprezentative fiind: iepurele, jderul, veveriţa, precum şi unele
carnivore precum ursul şi lupul. În silvostepa se pot întâlni rozătoare, reptile şi păsări
cum ar fi cocoşul şi coţofana. În apele râurilor există o varietate de specii de peşti, cei
mai întâlniti fiind păstrăvul, cleanul şi mreana, iar în bălţi predomină crapul şi carasul.

6
CAPITOLUL II
OFERTA TURISTICA

Judetul Dambovita constituie o zona turistica de mare interes datorita:


- numeroaselor vestigii ale trecutului istoric, a unor monumente de arta de o valoare
considerabila (Curtea domneasca din Targoviste cu Turnul Chindiei);
- frumuseti si unicate ale naturii reprezentate de pitorescul vailor Dambovitei si Ialomitei,
cu numeroasele forme carstice (Pestera Ialomicioara, Cheile Zanoagei, Cheile Tatarului,
etc.) si frumusetea masivelor Leaota si Bucegi.

2.1. Obiective turistice naturale

Cheile Tatarului
 situate in Muntii Bucegi, zona Moroieni, pe Valea Ialomitei, dupa coada lacului
Bolboci, pe drumul Orzei, intre Pestera Ialomitei si barajul Bolboci;
 se caracterizeaza prin prezenta unor specii de plante foarte rare, ocrotite de lege,
fauna fosila, frumusete peisagistica deosebita, mai ales in apropiere de lacul
Bolboci;
 rezervatie geologica si paleontologica;
 pot fi vizitate Pestera Ursului si Pestera Mica.

Cheile Zanoagei
 situate in Masivul Bucegi, pe Valea Ialomitei, in raza localitatii Moroeni;
 fac parte din Rezervatia naturala Zanoaga (150 ha);
 se mai numesc si Rezervatia a III-a a Bucegilor;
 se intind pe o distanta de aproape 1 km;
 se caracterizeaza printr-un relief calcaros puternic erodat;
 datorita dispunerii stancilor, ce permit luminii soarelui sa patrunda si sa ramana
mai mult decat in alte chei, Cheile Zanoagei pot pastra un microclimat cald,
specific zonei sud-mediteraneene, balcanice;
 dezvolta specii de plante rare;
 peisaj spectaculos, dat de numeroasele diferente de nivel, pe care le parcurge raul
Ialomita, in cascade, de peretii abrupti, inalti de 200 m, printre care isi face drum
apa, dar si de o vegetatie bogata;
 in chei se poate ajunge de la Cabana Scropoasa, pe o poteca prin Valea Ialomitei,
spre Cabana Cheile Zanoagei si mai departe spre Lacul Bolboci.

Zimbraria Neagra de la Bucsani


 situata la o altitudine de 248 m, in Bucsani, la 20 km distanta de Targoviste;

7
 accesul se poate face pe DN72 Bucuresti-Targoviste, prin Comisani;
 reprezinta cea mai mare rezervatie de zimbri din tara, acoperind o suprafata de
160 ha si detinand cel mai mare numar de zimbri, in raport cu celelalte zimbrarii:
37 de exemplare, in prezent;
 a fost infiintata in 1983, cu un numar de 16 zimbri de la rezervatia din Hateg si cu
alti cativa din Arges si din strainatate (Polonia, Bulgaria), cu scopul de a fi
aclimatizati cu mediul din campiile inalte si al popularii parcurilor naturale si a
gradinilor zoologice;
 zimbrii impresioneaza prin dimensiuni, fiind animale masive, cu o lungime ce
poate ajunge pana la 2,5 m si cu greutatea de pana la o tona si jumatate,
reprezentand astfel cel mai mare animal de pe uscat, din Europa;
 se afla in rezervatii naturale, ocrotit de lege, deoarece este o specie pe cale de
disparitie, din fauna Romaniei disparand inca din secolul al XVIII-lea.

Rezervatia naturala Izvoarele Corbii Ciungi


 situata pe partea stanga a Neajlovului, in comuna Corbii Mari;
 drumul de acces catre rezervatie presupune autostrada A1 Bucuresti-Pitesti, pana
la intersectarea cu drumul spre Potlogi, apoi catre comuna Izvoru, situata la 200 m
de rezervatie;
 reprezinta o rezervatie naturala mixta, de interes stiintific;
 consta intr-un complex de izvoare de 800-1.000 m lungime, mlastini de izvor si
paraiase ce curg spre Valea Neajlovului, pentru a se varsa in Neajlov;
 particularitatea acestei rezervatii consta in speciile de flora si fauna acvatica, ce au
supravietuit erelor geologice si se pastreaza si astazi, specii care apartin de fapt
unui climat nordic sau de peste 800 m altidudine si se regasesc in special in apele
reci de munte sau in apele subterane, reprezentand o curiozitate faptul ca au drept
habitat un spatiu aflat la 110 m altitudine; ceea ce le-a asigurat supravietuirea o
reprezinta conditiile atipice pe care le ofera izvoarele de la Corbii Ciungi si
anume o temperatura ce se mentine in jurul a 10 grade C, pe timp de vara.

Rezervatia Naturala Pestera Cocora


 situata in Parcul Natural Bucegi, teritoriul administrativ al comunei Moroieni;
 are suprafata totala de 307 ha;
 cuprinde sistemele carstice: Batrana - Pestera Ialomitei: Cheile Ursilor, Cheile
Pesterii, Pestera Ialomitei, Pestera Pustnicul si sistemul din Valea Horoabei:
Cheile sau Canionul Horoabei, Izbucul din Horoaba, Turnul Seciului, toate
acestea fiind declarate monumente al naturii;
 cea mai mare parte a rezervatiei este acoperita cu moldisuri, in rest flora fiind
reprezentata de: palcuri de larice, jnepenisuri, palcuri sau exemplare izolate de
zambru ( Pinus cembra) - relict glaciar ; raritatile floristice intalnite sunt: paiusul
(Festuca apennina), Gentiana punctatata, Gentiana bulgarica, Nigritella nigra,
Gentiana phlogifolia, nopticoasa (Hesperis moniliformis) - endemism relictar
pentru Bucegi, stanjenelul de munte (Iris dacica) - endemism pentru Carpatii
sudici, secara de munte (Secale montanum) - element mediteranean - balcanic;
 fauna fosila este formata din: cefalopode - Holcophylloceras mediterraneum,
Lissoceras psilodiscus; echinoderme mari - Rhabdocidaris copeoides si dinti de

8
Sphenodus; amoniti si brahiopode - Phylloceras antecedens, Holcophylloceras
zignoianum;
 fauna din pesterile rezervatiei e reprezentata de: Fridericia ratzeli, Parasitus
nivenus, Euryparasitus emarginatus, Ceratophysella sigillata, Onychiurus armatus,
Folsomia listeri, Lepidocyrtus serbicus, Catops tristis, Duvalius procerus, Nictus
crenatus; subspecii endemice de Amphipod, Niphargus carpathicus cavernicolus;
 In Grota Ursilor au fost descoperite numeroase schelete de Ursus spelaeus.

Pestera Ialomitei
 situata la o altitudine de 1.530 m, in versantul de pe partea dreapta a raului
Ialomita, Cheile Ialomitei;
 drumul de acces se recomanda masinilor de teren, fiind destul de anevoios pentru
cele mici: Targoviste-Pucioasa-Fieni-Pietrosita-Moroieni-Glod sau Sinaia, spre
Varful Dichiu; ca varianta, se poate alege drumul cu telecabina din Busteni sau
Sinaia pana la Babele, iar de acolo catre pestera, fie tot cu telecabina, fie pe
poteca marcata;
 are o lungime de 480 de m, dintre care numai 400 sunt accesibili spre vizitare;
 diferenta totala de nivel este de 60 m;
 compusa din numeroase galerii si sali, care poarta denumiri diferite, precum
Mihnea cel Rau, Decebal, Sfanta Maria, La Raspantie, La Lacuri, Grota Ursilor,
Fundul Pesterii, Galeria Apelor etc., si un altar in care se gaseste o cruce,
reprezentand si punctul maxim in care se poate vizita;
 s-au format stalactite si stalagmite;
 adaposteste fosilele ursului de pestera;
 la intrarea in pestera, se afla Manastirea Ialomitei (secolul XVI).

Pestera Rateiului
 situata pe Valea Ratei, in Masivul Leaota, Cheile Rateiului, pe raza localitatii
Moroieni;
 amplasata la 1.080 m altitudine;
 este cea mai importanta pestera din Bucegi, in privinta totalizarii fenomenelor si
proceselor de eroziune calcaroasa;
 depuneri sedimentare de calcit, aragonit, gips, alaturi de elemente rar intalnite in
alte pesteri;
 rezervatie naturala mixta, de interes speologic si geomorfologic;
 pestera gigantica, avand o lungime de 7.224 m;
 diferenta de nivel de 69 m, ascendent;
 galerii dispuse pe trei etaje.

Lacul Scropoasa
 situat pe Valea Ialomitei, Muntii Bucegi, in apropiere de Lacul Bolboci si Cheile
Zanoagei, in amonte de Cheile Orzei;
 cuprins intre Muntele Lespezi, Muntele Dichiu si Cheile Zanoaga Mare, la o
altitudine de 1.197 m;
 drumul de acces pleaca din comuna Moroieni, sub forma unui traseu marcat prin
padure, pana la cabana Scropoasa;

9
 lac de acumulare artificial, pe care, in 1929, s-a construit prima hidrocentrala, in
punctul Dobresti;
 ocupa o suprafata de 6 ha si are 15 m adancime;
 habitat pentru pastrav.

Lacul Pucioasa
 situat la 400 m altitudine, in Subcarpatii Prahovei, in bazinul Ialomitei, Dealul
Mercani, pe raza localitatii Pucioasa;
 lac de acumulare artificial, pe cursul Raului Ialomita;
 acopera o suprafata de 105 ha si are o adancime de 30 m;
 alimenteaza cu apa orasul Pucioasa.

Lacul Bolboci
 situat in bazinul Ialomita, Muntii Bucegi, aproape de Varful Deleanu;
 se poate ajunge fie pe traseul Targoviste-Moroieni-Scropoasa, fie din Sinaia, cu
telecabina pana la cota 2.000, ori pe jos, 8 km;
 lac de acumulare artificial, construit pe raul Ialomita, cu ajutorul unui dig natural,
de piatra;
 se integreaza intr-un peisaj deosebit;
 este alimentat de apele din Valea Tatarului;
 habitat pentru pastrav;
 pe malul lacului se afla cabana Bolboci, construita inca din anul 1928.

Rezervaţia Babele cu cele mai spectaculoase forme de modelare naturală – cum sunt
Babele şi Sfinxul- cuprinde asociaţii vegetale alpine;
Rezervaţia botanică Vârful Omu care protejează asociaţii de tundră alpină, cu specia
endemica pentru Carpaţii Meridionali ;
Rezervţia Turbăria Lăptici care ocroteşte o mlaştină în care cresc specii de
muşchi;Rezervaţia Muntele Grohotişu;
Rezervaţia Bucegi cu păduri seculare de brad ocrotite prin lege, Rezervaţia botanică
Poiana Crucii;
Rezervaţia paleontologică Plaiul Hoţilor;
Rezervaţia naturală Peştera Răteiu;
Rezervaţia naturală Canionul Horoabei, se fac cunoscute pentru importanţa speciilor
floristice.

2.2 Obiective turstice antropice

Complexul Muzeal Curtea Domneasca din Targoviste


 situat pe Calea Domneasca nr. 181, in centrul orasului Targoviste;
 reprezinta cel mai bine pastrat ansamblu aulic medieval de pe teritoriul Romaniei
si a functionat cu intermitenta timp de peste trei secole, ca resedinta si scaun
domnesc;
 datand din timpul lui Mircea cel Batran (1355-1418), reuneste mai multe cladiri
laice si religioase, insotite de edificii de aparare, de tip medieval: Palatul
domnesc, Turnul Chindiei, Biserica Sfanta Vineri, Biserica Mare Domneasca,

10
Biserica-paraclis veche, gradinile palatului, baia domneasca, foisorul, Casa Balasa
etc.;
 Vlad Tepes (1431-1476) este cel care a adaugat Turnul Chindiei, Biserica Sfanta
Vineri, precum si cateva cladiri utilitare; in secolul al XV-lea, devine cea mai
mare fortificatie din tara, fiind mentionat si santul de aparare, din jurul cetatii, lat
de 20-24 m si adanc de 4 m; dezvoltata mai tarziu de Petru Cercel, Matei Basarab
si Constantin Brancoveanu;
 odata cu mutarea capitalei la Bucuresti, zidurile incep sa se deterioreze,
cutremurele si incendiile lasandu-si, si ele, amprenta;
 program de vizitare: zilnic, intre 09.00 - 19.00 (vara), 09.00 - 17.00 (iarna), luni
inchis.

Muzeul Tiparului si al Cartii Vechi Romanesti din Targoviste


 situat in incinta Curtii Domnesti din Targoviste, pe Calea Domnească nr. 181;
 amenajat la parterul Casei Arama;
 expozitia urmareste succesiv dezvoltarea scrisului si evolutia tipariturilor,
incepand cu secolul al XVI-lea, atat in zona Targoviste, cat si in Moldova si
Transilvania (secolele XVII-XVIII) si pana la aparitia regulata a primelor ziare
(secolul XIX);
 detine primul text romanesc scris pastrat, ce dateaza din anul 1521, si anume
"Scrisoarea lui Neacsu de la Campulung";
 se regaseste, de asemenea, o lucrare extrem de valoroasa, manuscrisul
"Invataturile lui Neagoe Basarab, catre fiul sau Teodosie", alaturi de multe alte
tiparituri ce marcheaza inceputuri si deschid drumuri culturii romanesti, la nivel
religios, literar, social si politic;
 pe langa manuscrise, editii princeps si alte carti vechi, unice, expozitia muzeului
adaposteste obiecte si accesorii ce tin de tehnica tipografiei, calimari, ornamente
tipografice, inele sigilare si chiar o tiparnita din 1778.

Muzeul Etnografic din Pietrosita


 situat in comuna Pietrosita;
 reprezentativ pentru domeniul etnografiei si al istoriei, expunand obiecte si
documente specifice zonei dambovitene, in special covoarele de Petrosita, deja
consacrate;
 printre exponate, se numara produse ale artei populare locale stergare, scoarte,
piese de port etc.;
 adapostit de Casa Serban Popescu, monument de arhitectura ridicat in anul 1870;
 apartine de Complexul Muzeal "Curtea Domneasca" din Targoviste;
 program de vizitare: zilnic, intre 09.00 - 17.00, luni inchis.

Muzeul de istorie Targoviste


 situat pe Calea Domneasca nr. 187, Targoviste;
 adapostit in cladirea fostului Palat de Justitie;
 expozitia permanenta detine colectii de piese arheologice si istorice care reflecta
istoria poporului roman, din epoca paleolitica pana la 1918;

11
 sunt expuse: ceramica si figurine neolitice, tezaurul de monede din argint
thassiene si macedonene din secolele II si I i. Hr. de la Caprioru, tezaurul de
monede dacice de la Adanca, obiecte de podoaba, fresca brancoveneasca feudala,
carte veche, ornamente tipografice, xilogravuri, lapidariu, arme, costume militare,
insemne heraldice etc.;
 un loc individualizat in muzeu il au domnitorii Neagoe Basarab, Petru Cercel,
Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brancoveanu, precum si Tudor
Vladimirescu, cu aspectele revolutiei sale, dar si Alexandru Ioan Cuza, in
contextul Unirii Tarilor Romane;
 gazduieste expozitii, simpozioane si congrese internationale;
 program de vizitare: zilnic, intre 09.00 - 17.00, luni inchis.

Casa Memoriala Ion Luca Caragiale


 situata in localitatea Ion Luca Caragiale, comuna Ghirdoveni;
 expune crampeie din viata si activitatea marelui dramaturg I.L.Caragiale, printr-
un ansamblu de obiecte ce au apartinut scriitorului, de la lucruri personale,
fotografii, documente, mobilier de epoca, pana la editii princeps ale operelor si
chiar afise ale pieselor sale, jucate pe mari scene ale lumii: New York, Londra,
Roma, Milano, Tokio, Paris;
 apartine de Complexul Muzeal "Curtea Domneasca" din Targoviste;
 program de vizitare: zilnic, intre 09.00 - 17.00, luni inchis.

Turnul Chindiei
 situat nord-vestul Ansamblului Curtii domnesti din Targoviste, pe Calea
Domneasca nr. 181;
 construit in secolul XV, de catre domnitorul Vlad Tepes;
 a indeplinit de-a lungul timpului, in functie de necesitatile vremii, rol de
observator, punct de paza, foisor de foc, inchisoare, poarta de acces etc.;
 cladirea cu 3 etaje masoara 27 m in inaltime si 9 m in diametru; are aspectul unui
cilindru (din caramida), cu baza de trunchi de piramida (din piatra);
 devenit si simbolul orasului, elemente specifice edificiului fiind prezente pe
stema;
 gazduieste, in prezent, o expozitie de documente, arme si obiecte care au apartinut
lui Vlad Tepes;
 se afla sub tutela Complexului Muzeal "Curtea Domneasca" din Targoviste;
 monument istoric;
 se crede ca numele provine fie de la ospetele ce sa desfasurau in vecinatatea
turnului, numite "chindii", fie de la arhaismul "chindie", ce insemna "apus", adica
momentul zilei in care soldatii ce aparau turnul aveau obligatia sa dea semnalul
prin care cele cinci porti ale orasului erau inchise.

Ansamblul Brancovenesc de la Potlogi


 situat in comuna Potlogi, la 38 de km de Bucuresti si 49 km de Targoviste;
 construit de Constantin Brancoveanu in 1698, pe locul gospodariei unei alte curti
boieresti (a boierului Dima);

12
 cuprinde: Palatul Brancovenesc, ruinele casei vechi, ale casei de slujitori si ale
droscariei (sopron in care se reparau trasurile);
 intrarea se face printr-o poarta monumentala, arcuita, in dreapta careia se poate
vedea biserica "Sfantul Dumitru" (1683-1684);
 se remarca decoratiunile florale cu influente persane;
 este pus in valoare de elementul peisagistic, pe care stilul brancovenesc pune
accent, cladirea fiind raportata la gradini si locurile amenajate cu apa;
 se remarca terasele acoperite si deschise inspre exterior, catre gradina si lac,
printr-un sir de arcade sprijinite pe coloane.

Ruinele Conacului Vacarestilor


 situat in localitatea Vacaresti, la 10 km de Targoviste;
 conacul dateaza din jurul anului 1698 si a fost construit in centrul unui frumos
parc, ce se pastreaza inca;
 a apartinut familiei Vacaresti, o familie marcanta in istoria culturala a tarii, ai
carei membri au fost personalitati remarcabile, poeti, scriitori, demnitari etc.,
implicandu-se activ in miscarile culturale si politice ale vremii, precum Ienachita
Vacarescu, Ianache Vacarescu, Iancu Vacarescu sau Elena Vacarescu, prima
femeie membru al Academiei Romane;
 monument istoric de arhitectura laica;
 din conac face parte si o capela construita in anul 1868.

Manastirea Dealu
 situata in satul Viforata, comuna Aninoasa, la 6 km de Targoviste, spre nord;
 ctitorita de Radu cel Mare, intre anii 1449-1501; prima atestare documentara
dateaza, insa, din anul 1431, si se refera la o biserica de lemn, din vremea lui
Mircea cel Batran;
 a suferit, de-a lungul timpului, numeroase stricaciuni, din cauza razboaielor si
cutremurelor, insa va fi restaurata in timpul lui Constantin Brancoveanu si
Gheorghe Bibescu (secolele XVIII-XIX);
 reprezinta locul unde s-a instalat prima tiparnita din Tarile Romane, de catre
calugarul Macarie, cu ajutorul careia a aparut si prima carte tiparita din tara,
Liturghierul (1508), fiind urmata de Octoih (1510) si Tetraevangheliar (1512),
lucrari pastrate si astazi in muzeul manastirii;
 construita in stil muntenesc traditional, cu influente moldovenesti, impresioneaza
prin inaltime (20 m);
 adaposteste mormintele voievozilor Vladislav al II-lea, Radu cel Mare, Vlad cel
Tanar, Vlad Inecatul, Patrascu cel Bun, dar si racla in care se afla capul lui Mihai
Viteazul;
 biserica poarta hramul "Sfantul Nicolae", iar paraclisul "Acoperamantul Maicii
Domnului";
 manastire de maici;
 monument istoric, care si-a pastrat aspectul initial.

13
Manastirea Viforata
 situata in satul Viforata, comuna Aninoasa, la 7 km de Targoviste, spre localitatea
Fieni;
 ridicata de domnitorul Vlad Inecatul (1530), pe locul unei biserici de lemn;
refacuta de Matei Basarab in 1635;
 poarta hramul "Sfantul Gheorghe";
 adaposteste o colectie compusa din numeroase obiecte de cult si arta religioasa de
mare valoare, precum catapeteasma din tei aurit, in stil baroc, o icoana a Sfantului
Mare Mucenic Gheorghe, realizata in relief din argint aurit, despre care se spune
ca este facatoare de minuni, un potir de argint datand din 1775;
 construita in stil arhitectonic bizantin;
 manastire de maici.

Manastirea Stelea
 situata pe strada Stelea nr. 6, in zona centrala a orasului Targoviste, la 200 m de
Mitropolie si 150 m de Curtea Domneasca;
 ansamblul arhitectural cuprinde: o biserica din secolul al XIV-lea, o biserica din
secolul al XV-lea si un turn clopotnita, toate aflate in zona sudica, urme ale unor
constructii de la sfarsitul secolului XV, manastirea ridicata, in a doua jumatate a
secolului XVI, de negustorul Stelea, manastirea cu biserica din veacul al XVII-
lea, inaltata de Vasile Lupu, pe locul vechiului lacas de cult si pastrata pana
astazi;
 realizata ca o replica a cunoscutei ctitorii din Iasi, "Trei Ierarhi", biserica poarta
hramul "Invierea Domnului" si reprezinta un monument de referinta pentru arta
Tarii Romanesti din secolul al XVII-lea;
 turnul clopotnita este monumentul cel mai vechi care s-a pastrat din ansamblul
arhitectural;
 Casa Egumenesaca (Casa Nifon) adaposteste un muzeu, in care sunt expuse cruci
din lemn, Biblii si Evanghelii cu ferecatura, potire, sfesnice, cadelnite, discuri de
argint, vesminte preotesti, icoane de patrimoniu, carti vechi de cult si mai multe
hrisoave emise de domnitori ai Tarii Romanesti in diverse perioade, numeroase
cruci si pietre de mormant, unele foarte vechi, datand din 1609, 1647, 1689 si
1820;
 manastire de calugari.

Manastirea Pestera Ialomitei


 situata langa pestera Ialomitei, in muntii Bucegi;
 se poate ajunge prin Sinaia, cu telecabina pana la Varful cu dor, cota 1.400, apoi
pe jos;
 inaltata de Mihnea cel Rau, in 1508-1510; a ars complet in 1961; noua biserica s-a
construit in 1994, tot la gura pesterii;
 poarta hramul "Sfintii Apostoli Petru si Pavel";
 manastire de calugari;
 detine o constructie amenajata pentru cazarea vizitatorilor, contra cost.

14
Manastirea Cobia
 situata in satul Manastirea, teritoriul administrativ al comunei Cobia;
 poarta hramul "Sfantul Ierarh Nicolae";
 construita intre anii 1571 - 1572;
 a fost renovata in anul 1680;
 de-a lungul timpului a fost partial distrusa de cutremure, lasata in paragina dupa
cel de al doilea razboi mondial, dar refacuta in 1938, 1989 si 1995;
 este renumita pentru decoratiunile de la exterior, acestea fiind unice pentru tara
noastra - paramentul este alcatuit din caramida smaltuita , colorata verde, ocru si
sienna, dand aspectul unei pietre pretioase;
 fatada prezinta firide terminate in arc de cerc, cu archivoltele marcate de un sir de
caramizi;
 planul bisericii este asemanator cu cel al bisericii episcopale din Curtea de Arges;
 in prezent manastirea nu are vietuitori.

Manastirea Baldana
 situata in apropierea satului Baldana, teritoriul administrativ al comunei
Tartasesti;
 construita in anul 1831;
 ctitorita de catre Preotul Gheorghe si prezbitera Maria Baldanescu;
 poarta hramul "Adormirea Maicii Domnului", "Sfantul Gheorghe" si "Sfantul
Nicolae";
 construita pe locul unui vechi lacas de cult, unde exista si un schit de maici;
 ctitorul acestei manastiri era iubitor de cultura, astfel ca lacasul a fost inzestrat cu
numeroase carti.

Catedrala Arhiepiscopala Targoviste


 situata pe bulevardul Libertatii nr.1, in apropierea centrului orasului Targoviste;
 constructia a fost inceputa de Neagoe Basarab in 1518 si terminata in 1537, in
vremea lui Radu Paisie;
 a adapostit Mitropolia Tarii Romanesti pana in anul 1688;
 dupa multe dezmembrari si deteriorari, impuse de vremurile tulburi, biserica a
fost daramata complet in 1889, fiind refacuta, intre anii 1892-1895, de catre
arhitectul francez Ize Compte de Nouy, in stil bizantin;
 a detinut o tipografie pentru carti in limba romana, infiintata de Matei Basarab;
 poarta hramul "Inaltarea Domnului".

Statiunea balneoclimaterica Pucioasa


 situata la o altitudine de 350 m, intr-o regiune de dealuri impadurite de pe valea
raului Ialomita, pe drumul national DN71 Targoviste-Pietrisita-Sinaia, la 21 km
de Targoviste, 42 de km de Sinaia si 100 de km de Bucuresti;
 statiune balneoclimaterica permanenta;
 desi zona este atestata din anul 1538, izvoarele de sulf si iod au fost decoperite in
1828, facand cunoscuta asezarea;

15
 factorii naturali de cura ai zonei constau in ape minerale sulfuroase, sulfatate,
clorurate, bicarbonatate, calcice, sodice, hipotone, namol terapeutic si bioclimat
de crutare (recomandat pentru refacerea organismului);
 indicatiile terapeutice vizeaza afectiunile reumatismale, neurologice,
posttraumatice, afectiunile respiratorii, afectiunile la nivelul gatului, nasului si
urechilor, afectiunile dermatologice, de nutritie, cardiovasculare, metabolice etc.;
 tratamentul in statiune presupune bai calde cu apa minerala, chinetoterapie,
parafangoterapie, aerosoli, inhalatii, electroterapie, hidroterapie, gimnastica
medicala etc.
Statiunea balneoclimaterica Vulcana-Bai
 situata la o altitudine de 380 m, pe valea paraului Vulcana, la 18 km de
Targoviste;
 inconjurata de dealuri cu inaltimi de 500-600 m;
 statiune balneoclimaterica de interes local;
 detine 4 izvoare cu ape salifere iodurate (considerate a fi printre cele mai iodurate
din Europa), sulfuroase, clorurosodice, magneziene, calcice, bromurate, a caror
existenta a fost semnalata inca din anul 1837;
 se recomanda pentru curele impotriva afectiunilor aparatului locomotor,
ginecologice si ale stomacului;
 in zona se pot vizita Centrul International Ecumenic si Manastirea Bunea.

2.3. Structurile de cazare si alimentatie

Pensiunea Naparis – Moroeni


Naparis. . . Asa numeau getii Ialomita, raul care trece prin apropierea pensiunii
noastre, dupa ce traverseaza Parcul Natural Bucegi, vecinul de care suntem atat de
mandri.
Am ales acest loc pentru a fi cat mai aproape de una dintre cele mai frumoase
rezervatii naturale din Europa, loc in care daca vrei sa observi animalele in habitatul lor
natural, nu trebuie decat sa te urci in vehicul off road si sa cutreieri Parcul in cautarea
vietii salbatice.
La fel, daca vrei sa patrunzi in tainele tinutului mitic al dacilor, cu lacurile sale
tacute si cu stanci care te provoaca cu formele lor ciudate, poti sa o faci pe jos, cu
bicicleta, cu Atv-ul sau de ce nu, din nou off-road.
Daca vrei sa te bucuri de atmosfera si mancare romaneasca adevarata, gatita cu
suflet si respect pentru tine, ai la dispozitie un mic restaurant, unde vei gasi specialitatile
casei si produse ecologice, naturale, de casa iar dupa ce te vei satura, te poti retrage in
una din vilele pensiunii, fiecare vila avand la etaj cate 3 camere duble cu paturi twin, grup
sanitar propriu si televizor, iar la parter cate un living cu televizor si grup sanitar propriu.
Astfel, daca vii cu un grup numeros, vei gasi un total de 16 camere cu 32 de
locuri, iar pentru teambuilding te asteapta o sala cu 32 de locuri, ecran, videoproiector,
flipchart si un bufet cu patiserie de casa(cum altfel? )si cafea fierbinte.
- 40 de km de drum forestier pe care se pot testa calitatile "off road" atat ale masinii cat si
ale soferului, sau rezistenta la stat in saua bicicletei.
- Cei pasionati de hiking & trekking gasesc cele mai variate trasee si cu suportul
prietenilor nostri alpinisti pot explora locuri unice.

16
- Daca vrei sa faci pe Rambo, avem padure si inchiriem pentru tine si prieteni echipament
de paintball.
- Daca vrei sa-ti verifici indemanarea, iti oferim un arc cu sageti sau un joc de darts.
- Una din principalele noastre preocupari o reprezinta organizarea cu succes a
teambuilding-urilor. Departe de forfota statiunilor, o sala de curs cu 32 de locuri, ecran,
videoproiector si flipchart este solutia ideala pentru a te concentra asupra programului de
training, avand deasemenea suportul calitatilor zonei, pentru exercitiile outdoor.
- Indiferent de programul de peste zi, seara te asteptam cu o tuica fiarta la foisor, langa
protap, pentru ca apoi sa-ti verifici talentul muzical la karaoke in restaurantul care este o
adevarata destinatie pentru iubitorii de mancare si produse ecologice. Aici veti gasi
adevaratele delicatese naturale crud uscate in aerul rece de munte, dulceata de zmeura de
padure, zacusca de vinete, slaninuta murata, adevaratul pateu de ficat, prajiturile de casa
si cate si mai cate facute in bucataria proprie.

Pensiunea Rony - Pietrosita


Aflata la poalele muntilor, unde plaiurile mioritice ofera o priveliste de legenda si
aerul rece si proaspat, cu miros de cetina, atat de puternic si viu, iti trezeste la viata
intreaga fiinta, in vecinatatea Parcului National Bucegi, Pensiunea Rony va ofera
posibilitatea petrecerii unor clipe de neuitat.
Atmosfera rustica alaturi de curtea spatioasa, plina de flori si de animalute, unde
linistea este tulburata doar de trilurile pasarelelor, va poarta catre un colt de rai.
Cu o capacitate de cazare de 20 locuri, pensiunea Rony va pune la dispozitie:
4 camere cu bai proprii si tv
2 camere cu baie comuna pe hol si tv in fiecare din acestea
1 apartament compus din: dormitor cu pat matrimonial si living cu canapea extensibila,
separate printyr-o arcada, tv, minibar
1 cabanuta separata compusa din: dormitor cu pat matrimonial si living cu canapea
extensibila, separate printr-o arcada, tv, minibar si mini terasa
Restaurant cu bar, semineu, lcd, sistem de sonorizare, internet wireless
Sala de biliard
Terasa spatioasa, acoperita (capacitate 50 de persoane)
Parcare supravegheata video
Doua foisoare rustice
Iaz ornamental cu pesti crapi koi
Gratar
Casuta pentru copii si balansoar
O curte spatioasa cu multe flori si animalute
Restaurantul si terasa pot fi inchiriate pentru petreceri, aniversari, botez, nunti etc.

In cadrul pensiunii se organizeaza tabere pentru copii si team building-uri.


Pensiunea Rony este situata la 110 km de Bucuresti si la 20 de km de Sinaia pe dn
71, in localitatea Pietrosita, judetul Dambovita.

Casa Petru *** a fost construita in perioada 2008-2012 si este situata in orasul
Targoviste pe Bulevardul Eroilor, una din arterele principale ale acestuia intr-o zona
rezidentiala, de tranzit, in apropiere de Autogara Targoviste, Sala Polivalenta, Penny

17
Market, Lidl, etc.
Pensiunea este amplasata la strada, foarte vizibil, iar in fata pensiunii noastre
avem o parcare generoasa la dispozitia dumneavoastra. La cerere expresa se poate parca
si in curtea interioara*, gratuit.
In spatele pensiunii se afla un spatiu destinat recreerii cu trambulina imensa
pentru copii, nisip cu jucarii pentru cei foarte mici, balansoar, foisor cu bancute si masa,
gratar cu lemne bbq, etc.
Masa profesionala de ping-pong pentru cunoscatori si nu numai, sezlonguri la
soare, mese cu umbrela, bancute la umbra pomilor din gradina.

Pensiunea are un total de 8 camere, doua cu pat matrimonial, 6 cu doua paturi


single. Acestea sunt numai la etaj, distribuite in mod egal, 4 pe stanga, 4 pe dreapta.
Toate camerele au in dotare mobilier nou, adecvat cerintelor specifice. In afara de
conditiile standard camerele sunt dotate cu tv lcd, radio cu ceas, Aer Conditionat, feon,
ventilator, minibar cu bauturi din partea casei sau la cerere.
3 routere wireless faciliteaza conexiunea la internet** pe toata suprafata interioara
si exterioara, providerul fiind rds. Semnalul tv este distribuit de compania upc.
Toate camerele au baie proprie si sunt dotate cu cabine de dus, portprosop mare
plus dotarile standard.
Pe timp de iarna temperatura optima este asigurata de o centrala de sol de mare
capacitate, pe gaze naturale.
Bucataria cu o suprafata de 40 mp se afla la parter si este dotata cu absolut orice
este nevoie. Doua frigidere de capacitate mare, cuptor cu microunde, prajitor paine, multe
seturi de farfurii/pahare, filtru de cafea, etc. , plus dotarile standard.
In apropierea pensiunii noastre sunt cateva supermarket-uri cunoscute,
Penny(500m), Lidl(1km), Profi(1. 5km) si cateva restaurante, patiserii si cofetarii.
Gazdele dumneavoastra sunt chiar proprietarii, un cuplu tanar de oameni calzi si
primitori in frunte cu Petru, cel mai tanar membru al familiei.

Hotel Nova - Targoviste


Cu o asezare in centrul orasului Targoviste de unde se poate avea acces la cele
mai importante institutii si locuri ale orasului, Hotel Nova este locul ideal pentru a fi
cazat, pentru a petrece timpul de vacanta sau pentru a organiza diverse conferinte.
Hotelul este construit in anul 2010, iar oportunitatile si serviciile pe care le ofera
Hotel Nova Targoviste asigura o sedere placuta, relaxanta, revigoranta.
Hotel Nova are urmatoarele solutii de cazare pentru dumneavoastra:
- 14 Camere cu 2 paturi
- 2 Camere cu pat matrimonial
- 3 Apartamente
Printre serviciile incluse enumeram: Tv satelit, telefon international, internet, seif,
room-bar, parcare, ziare, rezervari bilete, bar de zi, restaurant, aer conditionat, terasa.
Servicii cu plata: telefon, fax, spalatorie, calcatorie.
Totodata beneficiati de conditiile optime pentru cazare in centrul orasului
Targoviste si nu doar: resursele hotelului fac din acesta locul ideal pentru diverse
evenimente ocazionale (nunti, botezuri, petreceri) dar si alte evenimente precum team
building, conferinte si seminarii.

18
CAPITOLUL III
PROGRAMUL TURISTIC “ SEJUR IN DAMBOVITA”

3.1. Programul produsului turistic pe zile


Perioada: 1 – 3 octombrie 2013
Durata: 3 zile
Numar turisti: 30.
Itinerariul: Bucuresti – Targoviste – Pucioasa – Fieni – Pietroasa – Moroieni - Sinaia –
Bucuresti
Lungimea traseului: 500 Km
Tariful include:
- Transport
- Cazare
- Masa

Ziua 1
Plecare din Bucuresti
Obiective :

 Complexul muzeal Curtea Domneasca

 Muzeul Tiparului si al Cartii Vechi Romanesti

 Turnul Chindiei

 Ruinele Conacului Vacarestilor

Cazare Hotel Nova 3*

Ziua a 2-a
Obiective :

 Lacul Pucioasa
 Manastirea Viforata
 Cheile Zanoagei

19
 Lacul Scropoasa
 Pesterea Ratiului

Cazare: Pensiunea Naparis

Ziua a 3-a
Obiective :
 Lacul Bolboci
 Pestera Ialomitei
 Manastirea Pestera Ialomitei

3.2. Întocmirea analizei de preţ

Nr Articole de Elemente de Valoarea


Elemente de calcul
Crt calculaţie cheltuieli Pe turist Totala
cheltuieli cu
1. 60 lei/noapte * 2 nopţi 120 3600
cazarea
Cheltuieli directe (C.D.)

MD –15 lei X 2 = 30 lei


cheltuieli cu
2. D – 25 x 3 = 75 lei 145 4350
alimentaţia
C -20 X 2 = 40 lei
cheltuieli cu 500 km x* 4 lei/km ( 30
3. 66.67 2000
transportul pers)
cheltuieli cu
5. 1 şofer *(cazare, masa) 8.83 265
soferul
6. alte cheltuieli
7. Total C.D. (1+...+6) 340.5 10215
9. Comision (10%x C.D.) 34.05 1021.5
10. TVA (24% x comision) 8.17 245.16
11. Total costuri (7+8+9+10) 382.72 11481.66
12. Rotunjire ± +0.28 +8.34
13. Total P.V. (13±14) 383 11490

*Cazarea se face in camera duble si triple cu grup sanitar propriu, tv, balcon

20
CAPITOLUL IV
PROMOVAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI DAMBOVITA

4.1. Proiectul Promovarea potentialului turistic al judetului Dâmbovita

Consiliul Judetean Dâmbovita si Asociatia “Solidaritate, Implicare,


Progres” lanseaza proiectul Promovarea potentialului turistic al judetului Dâmbovita
Judetul Dâmbovita si Asociatia “Solidaritate, Implicare, Progres” Târgoviste, parteneriat
reprezentat de Consiliul Judetean Dâmbovita, sunt beneficiarii contractului de finantare
nerambursabila pentru implementarea proiectului Promovarea potentialului turistic
al judetului Dâmbovita, cod SMIS 18706, semnat cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si
Turismului, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operational
Regional 2007-2013, la data de 01 martie 2011.
Obiectivul general al proiectului consta în promovarea potentialului turistic al
judetului Dâmbovita si în includerea acestuia într-un sistem integrat si informatizat al
ofertei turistice românesti prin: crearea unui portal de informatii turistice;  realizarea
primului ghid turistic si a primei harti turistice ale judetului Dâmbovita, precum si a unor
postcard-uri în editii bilingve, tiparite si distribuite în câte 10.000 exemplare;
multiplicarea celor doua productii de film de promovare turistica, “Dâmbovita în
imagini” si “Dâmbovita 4×4”; participarea la 4 editii consecutive ale Târgului National
de Turism al României; organizarea primei conferinte nationale de promovare a
resurselor turistice ale judetului Dâmbovita.
Scopul proiectului îl reprezinta cresterea numarului de turisti în judetul
Dâmbovita si cresterea numarului de locuri de munca, în concordanta cu obiectivele
Programului Operational Regional 2007-2013, Axa prioritara 5 – Dezvoltarea durabila si
promovarea turismului, Domeniul major de interventie 5.3 – „Promovarea potentialului
turistic si crearea infrastructurii necesare, în scopul cresterii atractivitatii României ca
destinatie turistica”.
Valoarea totala a proiectului este de 1.029.612,00 lei, valoarea totala eligibila
a proiectului de 839.820,00 lei, valoarea eligibila nerambursabila din FEDR de
713.847,00 lei, valoarea eligibila nerambursabila din bugetul national de 108.924,65 lei,
iar co-finantarea eligibila a Beneficiarului de 17.048,35 lei.
Durata de implementare a proiectului este de 27 de luni.

21
Grupul tinta al proiectului sunt turistii români si straini, operatorii de turism,
hotelierii si proprietarii de unitati de cazare si de alimentatie publica, agentiile de turism,
transportatorii publici si privati, ONG-urile cu activitate în domeniul turismului,
institutiile de învatamânt si cercetare interesate de studierea resurselor naturale si
antropice, etc. Pentru informatii suplimentare, va rugam sa contactati: Alexandra Panau,
manager de proiect, Consiliul Judetean Dâmbovita, Piata Tricolorului nr. 1, tel: 0245-
207105; e-mail: alex_pantu@yahoo.com, www.cjd.ro.

4.2. Turism balnear Dambovitean. Traditie si continuitate

Consiliul Judeţean Dâmboviţa a implementat, la nivelul judeţului, proiectul


“Turism balnear dâmboviţean, tradiţie şi continuitate”, finanţat prin Programul
Operaţional Regional. Obiectivul proiectului l-a reprezentat dezvoltarea şi consolidarea
turismului din judeţul Dâmboviţa, prin sprijinirea promovării produselor specifice, în
vederea dezvoltării durabile a turismului la nivel local, judeţean, regional şi naţional.
Scopul a fost cel de valorificare a izvoarelor naturale din localităţile Pucioasa, Vulcana-
Băi şi Bezdead din judeţul Dâmboviţa, în vederea promovării şi consolidării turismului
balnear prin produsul specific “Turism balnear dâmboviţean, tradiţie şi continuitate”. Ca
paşi, în cadrul proiectului, putem vorbi despre participarea, cu stand propriu de
prezentare şi cu materiale promoţionale şi publicitare, la Târgul de Turism al României,
ediţia a XXVIII-a, desfăşurată în perioada 15-18 noiembrie 2012, la Bucureşti;
promovarea, la nivel naţional şi local, prin organizarea, în perioada 25 iunie 2012 -01
iulie 2012, a 3 evenimente de promovare în localităţile dâmboviţene cu specific balnear,
Pucioasa, Vulcana-Băi şi Bezdead, evenimente care, la rândul lor, au fost promovate prin
realizarea şi difuzarea de spoturi TV, emisiuni TV, difuzate pe posturi naţionale de
televiziune şi prin distribuirea şi amplasarea de materiale publicitare; realizarea şi
distribuirea, în cadrul evenimentelor locale şi a târgului naţional de turism, a materialelor
de promovare realizate prin proiect, realizarea unui portal. Impactul proiectului a constat
în creşterea numărului de turişti cu cel puţin 16% în localităţile menţionate, precum şi
creşterea notorietăţii produsului turistic turism balnear dâmboviţean în rândul turiştilor şi
publicului larg. Valoarea totală a proiectului a fost de 930.664,14 lei.

4.3. Strategia de dezvoltare a turismului in judetul Dambovita


Obiective şi acţiuni pentru dezvoltarea turismului în judeţul Dâmboviţa

Dezvoltarea  turismului, ca sector cu potenţial aport semnificativ la creşterea


economică a judeţului
Patrimoniul natural şi cultural al judeţului Dâmboviţa sugerează fără îndoială un
potenţial turistic extraordinar, încă nevalorificat suficient. Ca factor favorizant, este de
subliniat poziţia judeţului aproape de o bază de atracţie de potenţiali turişti foarte
numeroasă (primordial din zona capitalei şi a Regiunii Sud-Muntenia). Contextul
favorabil constă şi în desemnarea ca obiective de interes naţional a două puncte mari de
potenţial turistic (Pucioasa – staţiune de interes naţional, şi platoul Padina – Peştera,
desemnat ca fiind una din locaţiile Festivalului Olimpic de Tineret European, eveniment
de interes naţional). Acest lucru conferă accesul acestor obiective la fonduri
guvernamentale şi o poziţie superioară în lista priorităţilor naţionale. Un deziderat extrem

22
de important în ceea ce priveşte dezvoltarea pe termen lung a turismului în judeţul
Dâmboviţa este construirea unui Centru Olimpic Naţional pentru sporturi de iarnă pe
acest platou. Cu toate acestea, analiza situaţiei actuale relevă un nivel al dezvoltării
turismului mult inferior judeţelor vecine. Pe de o parte, acest lucru implică necesitatea
unui efort semnificativ şi concentrat în a dezvolta acest domeniu. Pe de altă parte, se
poate întrezări şi o oportunitate: aceea că judeţul Dâmboviţa un este afectat încă de
congestie şi dezvoltare imobiliară haotică, preţuri prohibitive şi alterare a cadrului
natural. Ocazia unică conferită de acest fapt este aceea de a putea construi pe o bază
solidă, un concept unitar de turism sustenabil, diferenţiat prin calitate, respect faţă de
natură şi accesibilitate pentru turişti. Obiectivele specifice ce se înscriu în acest demers
vizează trei linii importante de acţiune. Dezvoltarea ofertei turistice se referă la totalitatea
factorilor ce vor reprezenta elemente de atracţie a turiştilor. Obiectivul de creştere a
accesibilităţii prevede o abordare unitară de asigurare a fluenţei şi atractivităţii rutelor
turistice din judeţ. Al treilea obiectiv vine în completarea primelor două, asigurând o
comunicare a poziţionării pe piaţa de turism din România a judeţului Dâmboviţa. Este
important însă de subliniat o secvenţialitate a acestor obiective. Investiţiile majore în
promovare trebuie să urmeze – şi nu să preceadă – progrese reale în celelalte două
paliere, pentru a asigura un grad ridicat de satisfacţie a turiştilor astfel atraşi şi un efect 
multiplicator (prin comunicare de la persoană la persoană) pozitiv. 
 
Dezvoltarea ofertei turistice a judeţului, în acord cu principiile dezvoltării
durabile
Oferta turistică a judeţului joacă un rol important în a descrie aportul pe care îl poate avea
acest domeniu la economia judeţului. Pe lângă o ofertă esenţială de servicii turistice de
bază (cazare, alimentaţie) de calitate, serviciile suplimentare sunt cele  care determină
fluxul de turişti precum şi veniturile generate de aceştia. Judeţul Dâmboviţa dispune de
marele avantaj de a înregistra o diversitate foarte mare de patrimoniu (natural, construit,
cultural) ce permit o serie întreagă de produse turistice atractive şi variate. Trei elemente
sunt esenţiale în construirea ofertei turistice a judeţului şi anume: diversitatea, asigurarea
calităţii şi sustenabilitatea, abordate separat în măsurile prezentate mai jos.  
  Sporirea diversităţii ofertei de produse şi servicii turistice din judeţ pentru
prelungirea duratei şederii şi a veniturilor încasate din turism Turismul montan, în special
prin sporturi de iarnă, şi turismul balnear se prefigurează ca fiind principalele produse
turistice de sejur îndelungat. Turismul cultural – al cărui obiectiv de bază este Curtea
Domnească din Târgovişte, la care se adaugă foarte multe alte atracţii de patrimoniu –
îmbogăţeşte experienţa turistică a turiştilor aflaţi în sejur sau constituie un catalizator
pentru turismul de tranzit sau de week-end. Dâmboviţa constituie un teren propice pentru
crearea unei diversităţi foarte mari de servicii turistice suplimentare, ca activităţi
generatoare de venit şi susţinere a satisfacţiei şi gradului de revenire al turiştilor. Se pot
menţiona aici, drept exemplu, organizarea de trasee tematice (traseu cultural iluminist
cuprinzând palatele şi bisericile brâncoveneşti precum cele din Târgovişte, Potlogi,
Doiceşti; trasee ale aşezămintelor religioase – Bisericile din lemn sau Mănăstirile din
jurul Târgoviştei, circuitul capitalelor Ţării Româneşti cuprinzând Târgovişte, Curtea de
Argeş, Câmpulung şi Bucureşti), pachete de vânătoare sau pescuit sportiv, exploatarea
brandului Dracula, trasee şi alte sporturi montane, sau turism bazat pe evenimente
culturale.  

23
Promovarea potenţialului turistic (1)
§    Crearea unor circuite turistice la nivelul judeţului şi/sau rute turistice tematice, care să
permită vizitatorilor să cunoască atât atracţiile urbane şi obiectivele de patrimoniu, cât şi
stilul de viaţă rural;
§    Introducerea zonelor rurale în circuitul turistic – dezvoltarea ecoturismului prin
punerea în valoare a tradiţiilor locale, meşteşugurilor locale, arhitecturii tradiţionale, a
florei şi faunei;
§    Organizarea de târguri, expoziţii muzeale, etnografice şi manifestări culturale,
expoziţii florale, festivaluri, acţiuni şi campanii de promovare integrate a produsului
turistic local şi sprijinirea participării la acest tip de evenimente pe plan intern şi
internaţional.
Promovarea potenţialului turistic (2)
§  Editarea de publicaţii promoţionale şi material audio-video;
§     Întocmirea unor hărţi GPS a tuturor traseelor autorizate, prezentarea traseelor în
formă detaliată, punct cu punct şi în forma circuitelor;
§     Perfecţionarea şi actualizarea paginilor web dedicate turismului;
§     Extinderea SITE - urilor administraţiei locale cu un capitol despre turism;
§     Dezvoltarea unei baze de date complexe în domeniul turismului;
§     Dezvoltarea parteneriatului între sectorul public şi cel privat în vederea dezvoltării şi
promovării turismului în judeţul Dâmboviţa.
 
Reabilitarea patrimoniului cultural
§     Restaurarea obiectivelor de patrimoniu cu potenţial turistic şi realizarea amenajărilor
corespunzătoare pentru punerea în valoare a acestora;
§     Identificarea şi amenajarea corespunzătoare a unor locaţii în interiorul sau
vecinătatea obiectivelor culturale, în care turiştii să poată servi o gustare sau băutură
răcoritoare, astfel încât vizita la un muzeu să fie atât o oportunitate de instruire, cât şi de
relaxare;
§     Îmbunătăţirea interpretării exponatelor pentru vizitatori, inclusiv materiale lingvistice
suplimentare;
Reabilitarea spaţiilor de cazare şi crearea/dezvoltarea zonelor de agrement
§     Reabilitarea spaţiilor de cazare la standarde europene;
§     Dezvoltarea turismului de afaceri prin crearea facilităţilor pentru întâlniri în cadrul
structurilor hoteliere;
§     Crearea, modernizarea şi diversificarea dotărilor de agrement;
§     Dezvoltarea şi diversificarea infrastructurii fizice de agrement necesară pentru
realizarea unei oferte de petrecere a timpului liber (hipism, paraşutism, sporturi extreme,
etc.), la periferia oraşelor şi a staţiunilor;
§     Crearea unor zone de atracţii turistice – parcuri de distracţie, parcuri de
folclor/cultura;
§     Sprijinirea intrării în circuitul turistic internaţional a staţiunilor turistice.
 
 
Sprijinirea calităţii serviciilor turistice din judeţul Dâmboviţa, ca element de
diferenţiere faţă de alte destinaţii turistice.

24
Formarea resurselor umane în turism este un element esenţial în asigurarea
calităţii serviciilor turistice. Oferta de formare profesională în servicii HORECA şi alte
activităţi conexe domeniului trebuie susţinută în funcţie de proiecţii pe termen lung a
dezvoltării domeniului şi estimări de flux turistic. Fidelizarea turiştilor se poate asigura
doar printr-o foarte bună conştientizare a nevoilor acestora – pentru care sunt necesare
studii de piaţă constante - şi întâmpinarea acestor nevoi prin servicii de calitate. 
Asigurarea protecţiei mediului şi a calităţii peisajului natural şi antropic, ca
element de atracţie turistică de bază Mediul natural şi antropic al judeţului sunt cu
siguranţă o binecuvântare dar şi o datorie. Pentru a asigura sustenabilitatea activităţilor
turistice în judeţ sunt necesare măsuri stricte de prevenire a degradării mediului şi
preîntâmpinării efectelor negative ale dezvoltării turismului. Două tipuri de intervenţii
sunt necesare în acest demers. Pe de o parte sunt foarte importante cadrul de reglementare
şi infrastructură local. Spre exemplu, dotarea cu reţele de canalizare şi adoptarea de
reglementări de urbanism creează cadrul în care ne-adaptarea la acestea poate fi
sancţionată. Pe de altă parte, creşterea capacităţii organizaţiilor din domeniu poate sprijin
atât respectarea reglementărilor de către agenţii economici dar şi sancţiona nerespectare
acestora. 
§ Păstrarea unui mediu înconjurător sănătos: a aerului, solului, apelor subterane sau de
suprafaţă, a pădurilor, florei, faunei, etc.
§ Păstrarea curăţeniei în localităţi, înfrumuseţarea acestora, etc.
§ Conştientizarea tuturor locuitorilor că turismul în Judeţul Dâmboviţa depinde de
atitudinea fiecăruia dintre noi.
 
 
Creşterea accesibilităţii obiectivelor turistice ale judeţului
Slaba accesibilitate a obiectivelor turistice este unul din cele mai importante
impedimente ale unei experienţe turistice reuşite. Prin accesibilitate se pot înţelege atât
posibilitatea de a accede la punctul de atracţie turistică, cu diferite mijloace de transport,
dar şi măsura în care acestea sunt marcate corespunzător şi prin urmare locaţia acestora
poate fi identificată de către turişti. Activitatea pe teren a relevat necesitatea unor eforturi
semnificative de a aplana aceasta problema.  
Dezvoltarea infrastructurii  rutiere de acces la principalele obiective turistice din
judeţ. Principalele zone de interes turistic slab accesibile rutier sunt Platoul Padina şi
zona Leaota. Ambele reabilitări de infrastructură necesare implică relaţii de colaborare şi
sprijin cu autorităţile vecine (Consiliul Judeţean Prahova, şi respectiv Consiliul Judeţean
Argeş). La acestea se adaugă măsuri de preîntâmpinare a congestiei (parcări, arii
pietonale) dar şi de asigurare a unui acces ne-discriminatoriu la obiectivele respective. 
Investiţii majore pentru reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport:
§    Realizarea unei autostrăzi care să facă legătura între Municipiul Târgovişte şi
Autostrada A1;
§    Modernizarea/reabilitarea drumurilor naţionale, judeţene şi comunale;
§    Reabilitarea/înfiinţarea sistemelor de canalizare şi alimentare cu apă din întreg
judeţul;
§    Construirea unui aeroport limitrof Municipiului Târgovişte.
 

25
Înfiinţarea de mijloace de transport în comun către/între principalele obiective
turistice, pentru facilitarea mobilităţii turiştilor şi preîntâmpinarea congestiei traficului.
Mijloacele de transport în comun sunt foarte importante deoarece asigură accesul unui
public mai larg, cel nedeţinător de maşini. Acestea permit un trafic mult mai mare de
turişti fără să contribuie la congestia rutieră sau degradarea mediului din noxe şi parcări
în spaţii verzi. Transportul inter-modal este în special important deoarece judeţul
Dâmboviţa este bine legat feroviar de Bucureşti însă conexiunea nu ajunge suficient de
departe pentru a acoperii toate punctele de interes. 
Asigurarea amenajărilor şi signaleticii corespunzătoare pentru facilitarea orientării
şi accesului către obiectivele turistice şi maximizarea experienţei turistice. Signaletica
corespunzătoare (incluzând panouri de orientare şi informative) îmbogăţeşte experienţa
turistică prin faptul că facilitează orientarea, informează şi permite consumul mai multor
produce turistice în aceeaşi perioadă de timp. De asemenea, semnalizarea
corespunzătoare poate constitui şi un mijloc de promovare a obiectivului respectiv. Foarte
multe obiective considerate importante în oferta judeţului sunt încă ne/puţin marcate
şi/sau foarte slab dotate cu panouri explicative. Se pot oferi aici ca exemple de situri ce
necesită intervenţie de acest tip: Zimbrăria Neagra, ruinele din Doiceşti, Bisericile din
lemn şi multe altele.
Dezvoltarea unui sistem de marcare a atracţiilor turistice
§    Dezvoltarea unui sistem de marcare a obiectivelor turistice în  întregul judeţ (semnale
de intrare/ieşire în judeţ, panouri, hărţi, indicatoare pe drumurile naţionale şi judeţene, în
gări, autogări, etc.);
§    Instalarea indicatoarelor turistice maro inscripţionate cu litere albe şi pictograme
conform normelor europene pentru obiectivele turistice.
 
Promovarea ofertei turistice a judeţului.
  Promovarea ofertei turistice a judeţului este un al treilea obiectiv foarte important,
ce vine în întâmpinarea necesităţii repoziţionării judeţului Dâmboviţa în percepţia
publicului ţintă ca destinaţie turistică. Este important ca efortul de promovare turistică să
fie unul constant şi bine orientat către baza de potenţiali turişti vizată. De asemenea,
efortul de promovare trebuie să însoţească sau să succeadă unor progrese înregistrate în
obiectivele precedente pentru a evita pe cât posibil impactul de percepţie negativ generat
de promovare nesusţinută în practică de un produs calitativ. Promovarea turistică necesită
un cadru instituţional cu atribuţii în acest domeniu precum şi un efort de documentare şi
elaborare de materiale informative de calitate. 

Punerea în valoare a pensiunilor turistice


Amenajarea spaţiului înconjurător al pensiunilor turistice;
Punerea în valoare a:
- resurselor gastronomic specific zonei/localităţii;
- stilului arhitectonic al clădirilor/caselor/pensiunilor;
- culturilor, fermelor, anumitor procese, procedee specifice locului;
- stilului de ospitalitate specific zonei/statului/pensiunii;
Oferirea unui meniu compus din produse alimentare naturale şi specifice;
Prezentarea unei oferte de activităţi externe: ce se poate vizita, vedea, cumpăra şi
atracţiile din jurul unităţii turistice;

26
Reabilitarea staţiunilor turistice
Reabilitarea staţiunilor balneare prin:
- renovarea spaţiilor de cazare cel puţin la nivelul standardelor de 3 sau 4 stele
- instalarea unor facilităţi moderne de tratament, instalarea unor facilităţi suplimentare
modern de wellness, înfrumuseţare şi refacere;
- dezvoltarea unor atracţii suplimentare ca motive de vizitare, cum ar fi facilităţile pentru
practicarea unor sporturi şi săli de conferinţă;
- promovarea produsului de sănătate şi mai puţin a produsului medical.
Dezvoltarea zonelor montane pentru a oferi facilităţi şi atracţii oaspeţilor pe parcursul
întregului an:
Elaborarea unor planuri de dezvoltare durabilă pentru parcurile naturale, prin care să fie
identificate oportunităţile de extindere a activităţilor turistice deja existente şi
introducerea altora noi, în special ciclism, sporturi de apă, urmărirea păsărilor şi
mamiferelor, etc.
 
Creşterea capacităţii consiliului judeţean în management turistic
O dată adoptată această direcţie strategică de dezvoltare, Consiliul judeţean necesită o
dezvoltare a capacităţii sale în a dezvolta şi coordona un brand turistic unitar. Aceasta
include dezvoltarea de competenţe în domeniu, alocarea de capabilităţi financiare pentru
(co-) finanţarea de investiţii precum şi susţinerea unor parteneri de dialog reprezentând
sectorul privat activ în acest domeniu.

Crearea şi dezvoltarea brandului turistic


§     Brandul turistic = crearea, dezvoltarea şi menţinerea unei relaţii reciproc avantajoase
între judeţul Dâmboviţa şi o serie de consumatori de produse turistice cu un mesaj
convingător care să fie transmis constant în timp;
§    Identificarea si dezvoltarea unui brand turistic de destinaţie pe baza atributelor
principale ale resurselor turistice ale judeţului, a atracţiilor şi facilităţilor proprii, cu
parcurgerea următoarelor etape: selectarea echipei / firmei pentru realizarea brandului,
evaluarea pieţei ţintă, identificarea produselor, adaptarea produselor la piaţă, formularea
brandului, prezentarea acestuia factorilor de turism, pregătirea strategiei de comunicare şi
crearea şi dezvoltarea de noi produse.
 
Dezvoltarea şi popularizarea de mijloace de informare privind oferta de servicii
turistice a judeţului.
Efortul de coordonare al elaborării mijloacelor de informare este esenţial pentru
asigurarea unei gândiri  unitare, atât în ceea ce priveşte identitatea brandului turistic dar şi
capacitatea de a dezvolta nu doar nişte produse descriptive cât nişte sugestii de trasee
tematice, incluzând informaţii la zi privind cazarea, accesibilitate şi recomandări adaptate
diferitelor categorii de turişti. Conexiunile cu obiectivele şi trasee turistice din judeţele
învecinate sunt de asemenea foarte importante, permiţând o sinergie a ofertei turistice cu
oportunităţile de cazare şi petrecere a timpului liber din vecinătate. Acest deziderat este
cu atât mai important cu cât judeţul Dâmboviţa împarte acelaşi areal de interes turistic cu
judeţul Prahova dar şi cu judeţul Braşov, reprezentat de Munţii Bucegi. Diseminarea
materialelor rezultate trebuie să ia în considerare publicul ţintă vizat şi să includă

27
campanii desfăşurate în alte localităţi din afara judeţului, spre exemplu Bucureşti şi alte
oraşe mari din Regiunea Sud Muntenia.

Crearea centrelor de informare turistică


§    Crearea de centre de informare turistică în toate municipiile şi oraşele cu potenţial
turistic şi ghişee de informare în zona atracţiilor turistice, care să ofere informaţii
turistice, rezervării de cazare, vânzări de bilete la spectacole, hărţi turistice şi vânzări de
publicaţii
§    Dezvoltarea reţelelor de comunicare între centrele de informare din regiune şi cele
naţionale şi internaţionale şi integrarea standardizată a acestora prin interconectare vizând
direct dezvoltarea şi îmbunătăţirea sistemului de rezervări, crearea de reţele de rezervare
on-line a serviciilor turistice.

BIBLIOGRAFIE:

1. www.dambovita.insse.ro
2. www.dambovitanet.ro
3. www.tourismguide.ro
4. http://www.turismdambovita.ro/index.php/turism

28
29
30
Capacitatea şi activitatea de cazare turistică

Capacitatea de cazare Indicii de


turistică utilizare
  Înnoptăr netă a
Judeţul Sosiri
i capacităţii
Dâmboviţa Existent În functiune (mii)
(mii) în
ă (mii locuri-
funcţiune
(locuri) zile)
(%)
2005 2739 594,3 56,5 267,2 45,0
2006 2553 636,1 56,9 267,6 42,1
2007 2395 742,0 67,8 238,2 32,1
2008 2355 736,6 65,7 245,8 33,4
2009 2406 785,7 64,0 246,9 31,4
2010 2261 798,5 58,2 243,8 30,5
2011 2062 740,6 60,9 248,6 33,6
2012 2165 747,8 68,4 267,9 35,8
Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică – DÂMBOVIŢA

Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, la 31 iulie 2012

Judeţul Dâmboviţa număr unităţi


Total 43
Hoteluri şi moteluri 13
Hanuri turistice -
Cabane turistice 4
Campinguri şi unităţi
tip căsuţă -
Vile turistice şi 1

31
bungalouri
Tabere de elevi şi
preşcolari 4
Pensiuni turistice
urbane 9
Sate de vacanţă -
Pensiuni turistice
rurale 11
Hoteluri pentru tineret -
Hosteluri 1
Popasuri turistice -
Spaţii de cazare pe
nave -
Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică – DÂMBOVIŢA

32